ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURICULARE ÎN DEZVOLTAREA

PROFESIONALĂ A UNUI ABSOLVENT

Autori: Drăghiciu Beatrice-Elena și Odoroagă-Barbu Carmen, Cond. şt.: Prof. Univ. Dr.
Olimpia STATE
Facultatea de Business și Turism, e-mail: beatrice_94e@yahoo.com, carmen.obcm@yahoo.com

Rezumat: Datorită globalizării, comunicarea, acceptarea altor culturi și lucrul în echipă au devenit
probleme din ce în ce mai intens dezbătute. În acest context, au apărut numeroase oportunități ce au ca scop
rezolvarea acestor probleme. Din cauza faptului că oferta de pe piața muncii este într-o continuă creștere,
candidații trebuie să identifice metode prin care să se diferențieze de concurenți. Activitățile extracurriculare pot
reprezenta o oportunitate eficientă prin care studenții și absolvenții pot dobândi abilități care să le fie de folos în
viața profesională. A fost cercetată măsura în care tinerii își pot îmbunătăți aptitudinile de comunicare, gestionare
eficientă a timpului și cunoștințele tehnice, prin intermediul participării la diverse proiecte, mobilități și stagii. A
fost identificată măsura în care tinerii consideră că activitățile extracurriculare pot contribui la dezvoltarea lor
profesională. De asemenea, s-a studiat și părerea unor specialiști din domeniul Resurselor Umane cu privire la
acest subiect.

Cuvinte cheie: activități extracurriculare, dezvoltare, voluntariat, absolvenți, recrutare, angajare

Abstract: Because of globalization, the communication, culture-differences and team-work became some of
the most debated problems. In this context, a lot of new opportunities can be used to solve these problems. Because
of the fact that the offer on the workforce market is growing continuously, the candidates have to find new methods
to differentiate themselves from the competition. The extracurricular activities may be an efficient opportunity to
gain abilities that may be useful for the professional life. There was investigated the way the youngsters can
improve their communication and time-management skills and their technical knowledge, by participating in
different types of projects, mobilities and internships. There was identified the way in which graduates consider that
the extracurricular activities can contribute to their professional development. Also, there was identified the opinion
that some specialists that are working in the Human Resources field have on this subject.

Key-words: extracurricular activities, development, volunteering, graduates, recruitment, employment

Introducere

Lucrarea prezentă urmărește analizarea rolului pe care activitățile extracurriculare îl au în

dezvoltarea profesională a absolvenților. Prin realizarea acestei lucrări se dorește stabilirea
impactului pe care aceste activități realizate pe parcursul studenției îl au asupra procesului de
recrutare și selecție.
S-a urmărit determinarea măsurii în care implicarea studenților în proiectele organizate de
diferite organizații non-profit, în voluntariat, în participarea la competiții, în programe de lucru și
studiu în străinătate influențează procesul de recrutare prin care trece un candidat fără experiență
profesională, dar cu experiență în activități extracurriculare.
Lucrarea prezentă este structurată pe trei capitole. Pentru realizarea acesteia ne-am
propus să abordăm, în primul capitol, aspecte teoretice cu privire la modul în care pot fi
influențate abilitățile unui tânăr de implicarea în activități extracurriculare și totodată să
prezentăm date statistice referitoare la ocuparea forței de muncă.
Cel de-al doilea capitol este dedicat descrierii principalelor organizații și a principalelor
proiecte în care tinerii se pot implica pe perioada studenției. Aici au fost analizate oportunitățile
oferite studenților pentru dezvoltarea abilităților personale, ce mai târziu pot să aibă un impact
major în dezvoltarea abilităților lor profesionale.
Ultimul capitol este cel cu privire la cercetarea rolului acestor activități în dezvoltarea
tinerilor. În cadrul acestui capitol au fost analizate răspunsurile primite la cele două chestionare
aplicate angajatorilor și desigur studenților și absolvenților.
În final sunt prezentate concluziile obținute în urma elaborării întregului studiu.
 Cuprins

Introducere 1

Capitolul 1-Studiul literaturii de specialitate 3

1.1. Aspecte teoretice 3

1.2. Date statistice cu privire la ocuparea forței de muncă 5

Capitolul 2-Descrierea principalelor activități extracurriculare 6

2.1. Organizațiile studențești din Academia de Studii Economice din București 6

2.2 Programul Work and Travel 8

2.3 Programul Erasmus+ 9

Capitolul 3-Cercetare privind rolul activităților în dezvoltarea profesională a absolvenților 11

3.1. Metodologia cercetării 11

3.2 Analiza și interpretarea datelor 13

3.2.1 Analiza și interpretarea chestionarului aplicat studenților și absolvenților 13
3.2.2 Analiza și interpretarea chestionarului aplicat persoanelor din Resurse Umane 16

Concluzii 18

Bibliografie 19
Anexe

2
 Capitolul 1-Studiul literaturii de specialitate

În cadrul acestui capitol vor fi analizate câteva lucrări ale literaturii de specialitate cu
privire la beneficiile oferite de implicarea în activitățile extracurriculare. Totodată vor fi
analizate date statistice despre ocuparea forței de muncă din Europa și din România.

1.1. Aspecte teoretice

Prin definiție, voluntariatul este o activitate benevolă desfășurată de un individ, fără a

aștepta o recompensă materială. Această activitate, de voluntariat insuflă valori și obiceiuri și de
aceea este important ca tinerii să înțeleagă necesitatea realizării unor astfel de activități, benefice
pentru dezvoltarea lor personală și profesională1.
Voluntariatul este definit ca orice activitate în care timpul personal este oferit gratuit
pentru a ajuta o altă persoană, un grup sau o cauză 2 și este parte a unei acțiuni mai vaste de ajutor
civic.
Voluntariatul implică oferirea unor servicii în mod gratuit, pentru aceia ce nu au obligații
personale pentru a face acest lucru3. Comunicarea față în față este un factor important ce
influențează voluntariatul pe termen lung4. Voluntarii sunt principalii piloni ai dezvoltării
umane5.
Pe lângă voluntariat, cel ce este din ce în ce mai mediatizat tinerii își pot dezvolta
abilitățile prin implicarea în proiecte culturale, sociale, concursuri și schimburi de experiență,
toate modelând tânărul student de azi și viitorul angajat model de mâine.
Prin lucrarea prezentă se urmărește reliefarea importanței acestor activități
extracurriculare pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor cu scopul final – integrarea în mediul
de business. Pentru atingerea scopului propus considerăm oportună prezentarea beneficiilor
oferite de aceste activități, precum și descrierea aptitudinilor ce pot fi dobandite printr-o
implicare activă.
Voluntariatul este o activitate desfășurată de persoane interesate de evoluție, de oferirea
de ajutor, de evoluție, pentru a contribui la crearea unui lumi mai bune. Prin această activitate de
ajutor reciproc este stimulat lucrul în echipă, prietenia și altruismul. De-a lungul timpului
voluntariatul a evoluat și a ajuns astăzi să reprezinte mai mult decât ajutor oferit celorlalți, a
ajuns să reprezinte o modalitate de dezvoltare personală, o cale ușor accesibilă spre modelarea
formării unor adulți responsabili, exemple pentru societate.
Voluntariatul oferă un cadru stimulant pentru evoluție, un cadru prietenos, în care tânărul
să se dezvolte personal în mod conștient, prin programe de pregătire și formare a tinerilor, alături
de traineri în comunicare. „Cu cât un tânăr petrece mai mult timp într-o organizație de
voluntariat, cu atât are mai mari șanse să își cristalizeze valori sănătoase, construite pe un schelet
susținut de mare parte din membri grupului.”6.
1
T.Capilnean, Voluntariatul si dezvoltarea personala, 2011, disponibil la
http://tituscapilnean.ro/2011/06/voluntariatul-si-dezvoltarea-personala/
2
L.Bode, Feeling the pressure: Attitudes about volunteering and their effect on civic and political
behaviors, 2017, disponibil la http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S014019711730043X
3
O.A.Abdelkader., Significant concerns influence online pro bono volunteering of faculty members, 2017,
disponibil la http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0747563217302169
4
Jantzi et. Al, citat de O.A.Abdelkader., Significant concerns influence online pro bono volunteering of
faculty members, 2017, disponibil la
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0747563217302169
5
Shentu et. Al, 2012, citat de O.A.Abdelkader., Significant concerns influence online pro bono
volunteering of faculty members, 2017, disponibil la
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0747563217302169
6
T.Capilnean, Voluntariatul și dezvoltarea personală, 2011, disponibil la
3
 Probabil este deja bine cunoscut faptul că voluntariatul este o modalitate ce îți permite să
cunoști un domeniu ce ți se pare interesant. Tinerii aflați la început de drum ce nu cunosc
provocările și beneficiile meseriei au astfel posibilitatea să descopere ceea ce li se potrivește7.
În 2010, Vossensteyn afirma faptul că participarea în activitățile extracurriculare este o
investiție pe termen lung pentru carieră. Studenții motivați de aceste acțiuni sunt conștienți de
aportul de aptitudini aduse de către diversele programe de mobilitate internațională. De
asemenea, participarea în astfel de activități are un impact pozitiv asupra atingerii obiectivelor
academice, pe plan cultural, social și lingvistic8
Într-un articol publicat de Bryla, în 2015, este prezentată părerea ministrului de Științe
din Polonia asupra participării studenților de mobilitățile de studiu Erasmus. Acesta afirmă că
studiile la altă universitate din altă țară permite ca participantul să nu aibă complexe, să capete
mai multă încredere în propria persoană și să conștientizeze care sunt propriile sale valori. Cu cât
studenții își cunosc mai bine principiile și aptitudinile, cu atât impactul lor asupra economiei țării
va crește. De asemenea, directorul general al direcției pentru educație și cultură din cadrul
Comisiei Europene a declarat faptul că studiile științifice au arătat faptul că acei studenți ce
participă la mobilități internaționale de studiu, după ce termină facultatea, își găsesc mai repede
un job bun, câștigând sume mai mari decât colegii ce nu s-au implicat în niciun tip de activitate
extracurriculară9.
Companiile secolului XXI conștientizează din ce în ce mai tare importanța personalului, a
omului ce reprezintă compania în fața clienților. Așadar în prezent accentul companiilor cade pe
căutarea oamenilor potriviți, pentru realizarea activităților presupuse de post. „Oamenii sunt cea
mai importantă categorie de active de care se poate folosi o întreprindere.” 10. Nici o organizaţie
nu poate să existe fără resurse umane, oamenii ce o alcătuiesc.
Oamenii sunt cea mai importantă resursă de care poate să dispună un antreprenor, tot
succesul constă în măiestria de care dau dovadă când vine vorba de motivarea angajaților pentru
a-și depune munca într-o manieră cât mai loială. “Departamentul de resurse umane reprezintă
structura organizației abilitată să pună în valoare toate celelalte resurse de care dispune
organizația, în vederea atingerii obiectivelor strategice și imediate” 11. Cu alte cuvinte,
departamentul de resurse umane este veriga de bază a unei companii de succes. Cu cât personalul
din acest departament este mai bine pregătit, cu atât compania va funcționa mai bine.
Cu toții știm că la nivelul acestui departament se fac recrutările de personal, deci soarta
companiei este în mâinile lor. Având în vedere că personalul care va ocupa posturile
departamentului de resurse umane sunt numai specialiști (juriști, psihologi, sociologi, specialiști
în managementul organizației), aceștia vor fi în măsură să motiveze personalul, să promoveze
persoanele abile, să stabilească salariul optim pentru fiecare angajat în funcție de calificare și de
atingerea task-urilor. Totodată, le vor asigura angajaților cele mai bune condiții de lucru.
Prin urmare putem aprecia faptul că angajatorii ar trebui să fie interesați în mod direct de
activitățile extracuriculare desfășurate de tineri studenți, absolvenți, ce pot deveni viitori angajați
ai companiilor pe care le conduc. Însă măsura în care aceștia apreciază activitățile în care tinerii

http://tituscapilnean.ro/2011/06/voluntariatul-si-dezvoltarea-personala/
7
A.Klein, Beneficiile (ne)cunoscute ale voluntariatului, 2012, disponibil la
http://blogunteer.ro/2012/03/beneficiile-necunoscute-ale-voluntariatului/
8
P.Bótas, J.Huisman, A Bourdieusian abalysis of the participation of Polish students in the Erasmus
programme: cultural and social capital perspectives, 2013, disponibil la
http://opus.bath.ac.uk/35788/1/Pimentel_Botas_2013_Higher_Education.pdf
9
P.Bryla, The impact of international student mobility on subsequent employment and professional
career: a large-scale survey among polish former erasmus students, Universitatea Lodz, Polonia, 2015,
disponibil la http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042815005583
10
C.Chaşovschi, O.Albu, Motivarea resurselor umane-de la teorie la prcatică, Universitatea „Ştefan Cel
Mare”, Suceava, p.26
11
Ș.Stanciu, M.Ionescu, Managementul resurselor umane, Editura comunicare.ro, 2003, București, p.45,
disponibil la http://www.academia.edu/8035878/Managementul_Resurselor_Umane_-_S._Stanciu
4
se implică pentru a căpăta cât mai multe cunoștințe o vom afla în urma cercetării.
În cele ce urmează am ales să descriem principalele oportunități ce oferă posibilitatea
tinerilor să se dezvolte personal și profesional.

1.2. Date statistice cu privire la ocuparea forței de muncă

Comisia Europeană a realizat, prin intermediul datelor furnizate de Eurostat, un studiu 12

cu privire la ocuparea forței de muncă. A fost întocmită o analiză bazată pe dimensiuni
socioeconomice importante: datele despre ocuparea forței de muncă indică diferențe
semnificative în funcție de sex, vârstă și nivelul de studii atins. De asemenea, există diferențe
considerabile între statele membre ale UE pe piața muncii.
În perioada 2009-2014 (ultimele date disponibile) au existat diferențe semnificative în
ceea ce privește performanțele de pe fiecare piață a muncii. Cu toate că rata generală a ocupării
forței de muncă pentru Uniunea Europeană a scăzut în 2014 cu față de nivelul inițial, 11 state
membre ale UE au raportat o creștere a ratelor corespunzătoare. Cele mai mari creșteri s-au
înregistrat în Malta și Ungaria. În schimb, rata de ocupare a forței de muncă a scăzut în Grecia.
În România anului 2014, rata de ocupare a forței de muncă ce era cuprinsă între 15 și 65
ani a fost de 61%, fiind în creștere față de anii anteriori. În timp ce 68,7% dintre bărbații din
această categorie erau angajați, procentul de femei a fost mai mic, de 53.3%.
Ratele de ocupare a forței de muncă sunt mai scăzute în rândul femeilor și al lucrătorilor în
vârstă. O comparație pe termen mai lung arată că, în timp ce rata de ocupare a bărbaților în 2014
a scăzut, a existat o creștere semnificativă a procentajului de femei angajate.
Ratele de ocupare variază în mod semnificativ și în funcție de nivelul de studii: În 2014,
rata de ocupare a persoanelor care au absolvit o instituție de învățământ universitar, la nivelul
Uniunii Europene, a fost de 83,7 %, mult mai ridicată decât rata de ocupare a persoanelor care au
absolvit cel mult o instituție de învățământ primar sau secundar inferior (52,6 %). Rata de
ocupare a persoanelor cu un nivel de studii liceale sau postliceal neuniversitar a fost de 73,4 %.
Cele mai pronunțate scăderi ale ratelor de ocupare a forței de muncă de la începutul crizei
financiare și economice au fost înregistrate în cazul persoanelor care au absolvit o instituție de
învățământ primar sau secundar inferior, iar cele mai mici scăderi au fost înregistrate în cazul
persoanelor care au absolvit o instituție de învățământ universitar.
Potrivit unui comunicat de presă al Institutului Național de Statistică 13, rata șomajului din
România a fost, în anul 2014, de 6,8%. Țara noastră a avut una dintre cele mai mici rate la nivel
european.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare s-a înregistrat în rândul absolvenţilor
învăţământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de
ocupare. Cel mai ridicat nivel al ratel șomajului a fost întregistrat în rândul absolvenților. 23%
dintre aceștia nu și-au găsit un loc de muncă după încheierea studiilor.

12
Eurostat, Statistici privind ocuparea forței de muncă, 2015, disponibil la
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Employment_statistics/ro#Ratele_de_ocupare_a_for.C8.9Bei_de_munc.C4.83_.C3.
AEn_func.C8.9Bie_de_sex.2C_v.C3.A2rst.C4.83_.C8.99i_nivel_de_studii
13
Institutul Național de Statistică, Ocuparea și șomajul în anul 2014, 2015, disponibil la
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2014r.pdf
5
 Capitolul 2-Descrierea principalelor activități extracurriculare

Pentru realizarea acestei lucrări am considerat oportună descrierea organizațiilor

studențești din cadrul Academiei de Studii Economice din București și a unor programe ce
permit călătoria tinerilor cu scop lucrativ sau educațional ce considerăm că permit dezvoltarea
abilităților lor profesionale și personale.

2.1. Organizațiile studențești din Academia de Studii Economice din București

În cadrul Academiei De Studii Economice din București își desfășoară activitatea mai
multe organizații non profit ce au ca scop implicarea studenților în programe menite să îi
dezvolte. Pe lângă beneficiile oferite membrilor organizațiile, acestea organizează și proiecte pe
diverse arii de interes la care pot participa toți cei ce își doresc să afle lucruri noi într-un anumit
domeniu.
1.ASER14 este o organizație studențească ce a fost înființată în 1998, la inițiativa
studenților Facultății de de Relații Economice Internaționale (REI) ce reunește astăzi sub același
țel totți studenții economiști din București, indiferent de universitate. ASER a primit în 2013
Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, Principele Radu al României, devenind singura
organizație studențească cu acest titlu.
Valorile pe care ASER le promovează în rândul tinerilor dornici de implicare
sunt:dedicare autodepășire spirit de echipă entuziasm responsabilitate. Principalele proiecte
desfășurate de ASER vor fi descrise în cele ce urmează.
Ghidul Studentului Economist este un proiect prin care se realizează o revistă dedicată
„bobocilor” cu informații despre săli, licență, CV, evenimente și oportunități de carieră.
Akademics are ca scop orientarea studenților în carieră. Proiectul le oferă oportunitatea
de a se dezvolta atât în plan personal, cât și profesional, integrându-se în mediul de business
românesc.
Bank to Basics un proiect dedicat studenților pasionați de domeniul bancar.
Dream Big reunește workshopurile interactive, interacțiunea cu oameni de succes din
mediul de business și networking cu studenți care îți împărtășesc valorile.
Ingenius un proiect dedicat iubitorilor de advertising. Dacă vrei să vezi cum pleacă un
brief de la client, trece prin departamentul de Client Service, departamentul de Strategie și este
declinat de echipa de creație dintr-o agenție de publicitate, atunci Ingenius e pentru tine.
Bloggle dorește să dezvolte abilitățile studenților pentru a învăța să-și construiască un
brand personal în online.
Pe lângă toate aceste proiecte ASER desfășoară și campanii menite să vină în sprijinul
studenților în perioadele cele mai stresante ale anilor de studiu prin oferirea de stikere creative
despre obiceiurile din sesiune ale studenților. La finalul sesiunii cei mai norocoși studenții, dar
totodată și buni la învățătură sunt premiați de către ASER.
Organizația este împărțită în mai multe departamente (Logistics & Finance, Human
Resources, Marketing, Sales, Organisational Development, Strategic Development), astfel
studenții implicați au posibilitatea să descopere domeniul către care au înclinație aceste
departamente fiind similare celor din marile companii.
2.ASCIG-Asociaţia Studenţilor în Contabilitate şi Informatică de Gestiune 15 a fost
înființată în 2002 pentru facilitarea dezvoltării profesionale şi personale a studenților.Valorile
promovate de ASCIG sunt: potential uman, devotament, pasiune, responsabilitate, dezvoltare.
Principalele proiecte desfășurate de ASCIG vor fi descrise mai jos.

14
Asociația Studenților Economiști din România, disponibil la www.aser.ro
15
Asociaţia Studenţilor în Contabilitate şi Informatică de Gestiune, disponibil la www.ascig.ro
6
 Practical Accounting Days facilitarea accesului studenților la mediul business prin
oferirea posibilității de interacțiune în cadrul workshop-urilor cu persoane din companii in
domeniul contabilității, auditului și taxelor.
Oratorica este un proiect care urmărește dezvoltarea aptitudinii de vorbit în public a
studenților. În acest proiect studenții au posibilitatea să cunoască detalii de la traineri în
domeniul comunicării.
Color dorește să ofere studenților posibilitatea de a fi orientați în carieră învățând
concepte importante ce pot fi utilizate în viața de zi cu zi precum stabilirea obiectivelor
personale, lucrul în echipă eficient, etc.
Economic Summer College este un proiect dedicat viitorilor studenți menit să îi ajute în
alegerea universității pe care doresc să o urmeze prin simularea vieții de student autentică.
3.BOS-Business Organization for Students16 este o organizaţie studenţească cu 15 ani
de experiență, ce își concentrează atenția pe facilitarea interacţiunii student – angajator.

BOS organizează anual proiecte dedicate studenților. Pround este un proiect ce îi pune la zi pe

16
Business Organization for Students, disponibil la www.bosromania.ro
7
studenți cu ultimele tendințe în domenii precum Marketing și Publicitate.
1stEP este un proiect pentru viitori întreprinzători. Acesta are ca scop convingerea
studenților că reușita în afaceri nu este imposibilă, iar obstacolele întâmpinate de un antreprenor
pot fi depășite ușor cu pasiune și determinare.
 IT is Business îmbină subiecte de actualitate, precum antreprenoriatul și IT-ul, facilitând
accesul tinerilor la informații relevante și utile.
4.VIP17 este o altă organizație studențească ce are în prezent două filiale: în București și
în Cluj. Valorile pe care VIP le dezvoltă în membrii săi sunt: spiritul de echipă, inițiativă,
profesionalismul, etica și leadershipul. Voluntari pentru Idei și Proiecte desfășoară la rândul său
patru proiecte.
Business Club este proiectul ce reunește tineri pasionați de antreprenoriat și care se
implică în construirea de programe menite să schimbe în sens pozitiv mediul de afaceri din țara
noastră.
Econosofia oferă studenților pasionați de economie oportunitatea de a învăța și a se
dezvolta, alături de oameni cu aceleași interese, interacţionând cu personalităţi din domeniu.
International Affairs urmărește dezvoltarea tinerilor pasionaţi de domeniul relaţiilor
internaţionale, globalizare şi diplomaţie.
Leadership Development este un proiect pentru tinerii interesați de dezvoltarea
competenţelor de lider, de înţelegerea mediului organizaţional.
5.AIESEC18 este o organizație globală non-profit condusă de studenți și recent absolvenți
ai instituțiilor de învățământ superior ce își propune să dezvolte tinerii prin oferirea de
oportunități pentru dezvoltare în străinătate a acestora (internship-uri și voluntariat internațional).
Această asociație își desfășoară activitatea la nivel internațional, iar în România are sedii în
principalele centre universitare din țară.
6.AEGEE19 București a luat ființă în 1997 și este formată din studenți ai diferitelor
universități bucureștene. Asociația își propune să incurajeze difuzarea informației, activitatea de
cercetare a studenților precum și spiritul de inițiativă. „Obiectivele și mijloacele prin care se
urmărește atingerea acestui scop sunt:
– realizarea unui schimb de experiență și cunoștințe de specialitate între studenți, prin
organizarea de conferințe, seminarii, școli de vară și dezbateri cu specialiști din țară și din
străinătate;
– stimularea inițiativei în rândul studenților, prin promovarea experiențelor personale;
– facilitarea accesului la informațiile necesare pentru accesarea de oportunități pentru studenți,
inclusiv consilierea acestora privind cariera;
– oferirea unei platforme informaționale și de abilități în domeniile politic, social și economic,
prin dezvoltarea unor programe, proiecte și cluburi, care să faciliteze adaptarea tinerilor la
contextul european.”.20
7.ECOTUR21 este un „Club de Turism şi Ecologie” ce reunește pasionații de ecologie și
persoanele dornice de a trage un semnal de alarmă cu privire la protecția mediului înconjurător.
8.Sindicatul Studenților din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică
Economică (SiSC)22 este prima organizație studențească din Academia de Studii Economice,
fiind înființată în 1996, iar scopul acesteia este de a ține studenții conectați la viața universitară.
Prin proiectele inițiate, SiSC încurajează participarea activă a studenților la viața
academică, prin oferirea de oportunități de învățare (ITFest, Spring it) și activități cu caracter

17
Voluntari pentru Idei și Proiecte, disponibil la www.vipromania.ro
18
Asociatia Internationala a Studentilor la Stiinte Economice si Comerciale, disponibil la www.aiesec.ro
19
Association des Etats Généraux des Etudiants de l'Europe, disponibil la www.aegee.org
20
Association des Etats Généraux des Etudiants de l'Europe, disponibil la www.aegee.ro
21
Club EcoTur, disponibil la www.club-ecotur.ro
22
Sindicatul Studenților din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică , disponibil la
www.sisc.ro
8
cultural-educativ (Serile Teatrului Studențesc, Academia SpEranței, Tineri de Succes, Gala
Profesorului Bologna).
9.Uniunea Studenților Academiei de Studii Economice din București (USASE) 23 este
organizația care apără interesele studenților Academiei de Studii Economice. Prin structura sa,
oferă acestora atât oportunități de dezvoltare prin organizare de proiecte, cât și reprezentare la
nivelul forurilor decizionale din această universitate.
Conducerea organizației este asigurată prin intermediul Biroului Permanent, alcătuit din
șapte membri: un președinte, patru vicepreședinți și doi secretari. Este împărțită în patru
departamente conduse de câte un vicepreședinte: Departamentului Profesional, Casa Studenților
Economiști, Departamentul Economico-Financiar și Departamentul Social. Alături de cele patru
departamente funcționează și Secretariatul. Acestuia îi sunt subordonate Departamentele: IT,
Marketing, HR și Relația cu alte asociații.
USASE are în componența sa 6237 membri înscriși, 1 asociație studențească (ASEAM)
și 234 voluntari activi. Aceasta cuprinde și toți reprezentanții studenților (șefii de serie), care fac
parte din structurile decizionale din cadrul Academiei de Studii Economice din București
(consiliile facultăților și Senatul Studenților).
Pentru dezvoltarea profesională și personală a studenților din Academia de Studii
Economice din București, USASE a creat, până în prezent, 65 de proiecte, prin care se numără:
YES – Youth Entrepreneurship School, Speak Your Mind, ASE Job and Internship Fair, Împarte
zâmbete, Luminează suflete, Donează sânge, Serile Filmului în ASE. De asemenea, Direcția
Conferințe a organizat, de-a lungul timpului, numeroase evenimente în care au fost invitați să
vorbească profesioniști din diverse domenii. Valorile organizației sunt: creativitate, devotament,
entuziasm, integritate, pasiune, comunicare, solidaritate și inițiativă.
Din USASE fac parte și reprezentanții din Senatul Studenților. Această entitate este
alcătuită din aproximativ 25 persoane, de regulă câte 2 studenți pentru fiecare facultate.
Datorită faptului că Academia de Studii Economice este unul dintre membrii fondatori ai
organizației, aceasta este implicată activ în desfășurarea proceselor sociale. Membrii consiliilor
facultăților pot face parte din: comisia de cazare, comisia de admitere, comisia de acordare a
burselor, comisia de acordare a locurilor în taberele studențești.

2.2 Programul Work and Travel

Work and Travel este un program inițiat în anii ‘60 de Departamentul de Stat al SUA
pentru studenții din întreaga lume ce vor să viziteze Statele Unite ale Americii în timpul vacanței
de vară. Acest program oferă, pe lângă posibilitatea de a fi turist pe continentul american, drept
de muncă pe o perioadă de patru luni, în care studenții pot strânge fondurile necesare pentru a
vizita cele mai importante obiective turistice din SUA.
Există numeroase agenții ce intermediază înscrierea studenților în programul Work and
Travel. Acestea oferă atât mobilități în Statele Unite ale Americii, cât și în Europa. Participanții
în cadrul acestui proiect interacționează cu localnicii și cu studenți veniți din întreaga lume.
Scopul acestui program este acela de a facilita schimburile interculturale și de a dezvolta anumite
abilități precum: toleranță culturală, combaterea rasismului, descoperirea unor culturi noi,
îmbunătățirea nivelului de limbă engleză, etc.
Condițiile pe care un posibil participant trebuie să le îndeplinească pentru a putea
participa în cadrul acestui program sunt următoarele: să fie student, masterand sau doctorand la
zi, indiferent dacă universitatea este de stat sau privată, să nu aibă mai mult de 30 de ani, să aibă
note mari la examene și să aibă cunoștințe medii de limba engleză. Indiferent de cetățenie, dacă
persoana ce aplică studiază și are rezidența în România, se poate înscrie la acest program prin
intermediul agențiilor din această țară.
În cazul programului Work and Travel USA, după confirmarea participării (plata taxei de
înscriere) și după semnarea contractului de muncă (în urma unui interviu pe Skype sau față în
23
Uniunea Studenților Academiei de Studii Economice din București, disponibil la www.us.ase.ro
9
față cu angajatorul), documentele sunt trimise către ambasada Statelor Unite în România.
Studentul trebuie să obțină viza (tip J1), în urma unui interviu cu un consul. Acesta constă în
întrebări legate de detalii referitoare la vara pe care studentul urmează să și-o petreacă în SUA și
de planurile pe care le are atunci când se va întoarce în România. În țara noastră, interviurile
pentru acest tip de viză încep în cea de-a doua săptămână din luna martie și se încheie la finalul
lunii iunie24.

2.3 Programul Erasmus+

Lansat în anul 1987, Erasmus este cel mai important program de învăţare şi formare
profesională din Uniunea Europeană. Acțiunile sale se adresează atât studenţilor care doresc să
studieze şi să efectueze stagii de practică în spaţiul european, cât şi profesorilor şi altor categorii
de personal universitar sau altor lucrători de tineret. Programul sprijină instituţiile de învăţământ
superior din state ale Uniunii care doresc să coopereze prin programe intensive, reţele academice
şi proiecte multilaterale şi crearea de legături cu mediul de afaceri. Erasmus+ se va derula în
perioada 2014 – 2020. Programul continuă activităţile din programul anterior (Lifelong Learning
– Învăţare pe tot Parcursul Vieţii, desfăşurat în intervalul 2007 - 2013) şi integrează o serie de
programe şi acţiuni distincte în trecut: Gruntvig, Erasmus, Comenius, Leonardo da Vinci, Tineret
în acţiune, Erasmus Mundus, Alfa, Edulink, Jean Monnet şi programele din domeniul sportiv25
Erasmus+ își propune să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa
2020 pentru creștere economică, locuri de muncă, echitate socială și incluziune, educație și
formare. Se urmărește promovarea dezvoltării durabile a partenerilor din domeniul
învățământului superior și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei UE pentru tineret.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi
Formării Profesionale (ANPCDEFP), obiectivele programului Erasmus+ sunt:
 Reducerea șomajului, în special în rândul tinerilor;
 Promovarea învățământului pentru adulți, în special în domeniul noilor competențe și în
cel al competențelor cerute pe piața muncii;
 Încurajarea participării tinerilor la viața democratică europeană;
 Sprijinirea inovării, cooperării și reformei;
 Reducerea abandonului școlar;
 Promovarea cooperării și mobilității cu țările partenere ale UE.
Numărul de mobilități a crescut odată cu dezvoltarea sistemului universitar de tip Bologna.
De la debutul programului, în anul 1987, până în anul academic 2012-2013, peste 3 milioane de
studenți au luat parte la activități din programul Erasmus. Până în anul respectiv, fuseseră
implicate peste 4000 de instituții de învățământ universitar din 34 de țări.
La nivel internațional, acest program este coordonat de Comisia Executivă pentru Cultură,
Educaţie şi Audiovizual de pe lângă Comisia European. La nivel național, activitatea este
supravegheată de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi
Formării Profesionale (ANPCDEFP).
În anii 2013-2014 existau 5.7 milioane de cetățeni europeni fără loc de muncă. În același
timp, doar o treime dintre angajatori reușeau să găsească potențiali angajați care să aibă
abilitățile potrivite pentru desfășurarea unei activități eficiente în cadrul companiei. Programul
Erasmus a contribuit la întărirea relațiilor de pe piața muncii, cele dintre angajabilitate și
cunoștințe teoretice. Scopul acestui program este acela de a îmbunătăți abilitățile necesare pe
piața muncii, finalitatea fiind scăderea șomajului în rândul tinerilor26.
24
Biroul pentru Educație și Probleme Culturale din cadrul Departamenului de Stat al SUA, disponibil la
https://j1visa.state.gov/wp-content/uploads/2016/11/November-3-2016-Program-Date-Chart.pdf
25
Departamentul pentru Relații Internaționale al Academiei de Studii Economice din București, Ghid
pentru Studenții Erasmus, 2016, disponibil la http://international.ase.ro/home/erasmus_studies/
26
Comisia Europeană, Studiul impactului programului Erasmus, 2014, disponibil la
10
 Pentru perioada 2014-2020, programul Erasmus a primit o finanțare de 14.7 milioane euro.
Obiectivul este acela de a facilita mobilități pentru 4 milioane de persoane și pentru 125000 de
instituții. Dintre aceste fonduri, 63% merg către training-uri, către stagii de voluntariat și de
predare, pentru burse de studiu, stagii de internship și către schimburi interculturale de tineri.
28% dintre fonduri sunt alocate cooperării pentru inovare și pentru schimbul de bune practici.
4.2% sunt oferite pentru politici structurale. În cadrul Programului Erasmus+, un student poate
beneficia de maximum 12 luni de mobilitate pentru studii şi/sau plasament pe parcursul unui
ciclu de studii (licenţă, master, doctorat), indiferent de forma de finanţare a mobilităţii (cu sau
fără grant).
Pentru perioada 2014-2020, programul Erasmus+ își propune atingerea următoarelor
obiective: 2 000 000 de studenţi participanţi la mobilităţi de studii sau plasamente în străinătate,
650 000 de elevi din şcoli profesionale participanţi la stagii în străinătate, 200 000 de masteranzi
beneficiari ai noii scheme de împrumuturi pentru studii şi peste 25 000 de burse pentru programe
de master, 500 000 de tineri participanţi la programe de voluntariat şi schimburi de tineret, 800
000 de cadre didactice, formatori şi lucrători cu tinerii participanţi la stagii de predare sau
formare în străinătate, 25 000 de parteneriate strategice, implicând 125 000 de instituţii și
organizaţii în implementarea proiectelor de schimb de experienţă, peste 200 000 de cadre
didactice participante la proiecte implicând peste 100 000 de şcoli.
Potrivit unor studii realizate de Comisia Europeană, 10% dintre participanții la programul
Erasmus și-au deschis propria firmă. O treime dintre participanți au primit oferte de a rămâne în
firma în care au desfășurat un stagiu de practică prin intermediul acestui program. 40% dintre
acești studenți și-au schimbat țara de domiciliu. Media vârstei persoanelor ce participă la acest
tip de activități activități este de 23.9 ani27.
Toate aceste organizații studențești, precum și aceste oportunități de descoperire a
mediului academic și de business internațional sunt o reală punte de legătură între studenți și
mediul de business. Implicarea tinerilor în astfel de proiecte permite dezvoltarea profesională a
acestora, aducându-i cu un pas înaintea celorlalți la momentul angajării.

Capitolul 3-Cercetare privind rolul activităților în dezvoltarea profesională a absolvenților

Acest capitol cuprinde aspecte privind rolul activităților extracurriculare în dezvoltarea

profesională a absolvenților. În cadrul acestuia va fi prezentată metodologia cercetării și totodată
vor fi analizate și interpretate datele obținute.

3.1. Metodologia cercetării

Scopul cercetării este cuantificarea măsurii în care activitățile extracurriculare

influențează îmbunătățirea aptitudinilor studenților și absolvenților. De asemenea, se urmărește
gradul de interes acordat de angajatori față de implicarea tinerilor în astfel de acțiuni.
Obiectivul general al cercetării este acela de a determina măsura în care activitățile
desfășurate de tineri au un impact asupra dezvoltării lor profesionale. Alte obiective ale cercetării
sunt descrise în figura 3.1.

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/study/2014/erasmus-impact_en.pdf
27
Departamentul pentru Relații Internaționale al Academiei de Studii Economice din București, Ghid
pentru Studenții Erasmus, 2016, disponibil la http://international.ase.ro/home/erasmus_studies/

11
 Determinarea impactului pe care Determinarea gradului de interes pe care
activitățile extracurriculare l-au avut Obiectivele
angajatorii îl acordă activităților
asupra Obiectivele
asupra îmbunătățirii
îmbunătățirii anumitor
anumitor aptitudini
aptitudini extracurriculare
extracurriculare în
în care
care un
un candidat
candidat aa fost
fost
ale respondenților chestionarului aplicat în
implicat
chestionarului aplicat în
rândul persoanelor ce
rândul studenților și al
absolvenților
Identificarea activităților extracurriculare
lucrează în domeniul
Identificarea aptitudinilor pe care un
la care
la care respondenții
respondenții au
au luat
luat parte
parte resurse
candidat
obține
obține un
ar trebui umane
să
job într-o
un job
le aibă pentru a
într-o multinațională
multinațională

Aflarea motivelor pentru care

Verificarea impactului pe
Verificarea impactului care
pe care
respondenții s-au
respondenții s-au implicat
implicat în
în acest
acest tip
tip de
de
activități și evaluarea percepției lor participarea în activități extracurriculare a
unui candidat îl are în procesul de
asupra interesului acordat de angajatori
recrutare și selecție
recrutare și selecție
pentru
pentru participarea
participarea în
în aceste
aceste acțiuni.
acțiuni.

Fig. 3.1. Obiectivele cercetării

Sursa: figură realizată de autori

Pentru realizarea cercetării a fost folosită o metodă cantitativă. Aceasta s-a desfășurat în
mediul online. Respondenții au fost rugați, atât personal cât și prin intermediul unor instrumente
ce aparțin mediei sociale, să participe la sondaj. Metoda utilizată pentru realizarea cercetării
cantitative a fost cea a sondajului. Aceasta este o metodă eficientă de întocmire a unei analize
statistice. Ea permite obținerea de date de la nivelul întregului grup țintă.
Instrumentul folosit a fost chestionarul. Pentru ca rezultatele obținute să fie cât mai
sugestive, au fost date spre completare două chestionare. Unul a fost adresat persoanelor ce
lucrează în departamentul de Resurse Umane al unor multinaționale cu sediul în București. Cel
de-al doilea chestionar s-a adresat studenților și absolvenților.
Primul chestionar a fost dedicat studenților și absolvenților pentru a determina părerea lor
despre modul în care implicarea în astfel de activități a contribuit la formarea lor profesională și
la gasirea unui loc de muncă adaptat cerințelor personale. Acesta a fost aplicat pe un eșantion de
75 persoane. Acestea au fost invitate să participe la sondaj prin intermediul rețetelor de media
socială, anunțul referitor la cercetare fiind afișat pe diverse grupuri în care existau persoane din
grupul-țintă (grupuri ale facultăților, ale asociațiilor studențești și ale altor ONG-uri).
Cel de-al doilea chestionar, cel dedicat angajatorilor a fost aplicat pe un eșantion de 22
persoane și a urmărit determinarea importanței pe care aceștia o acordă activităților
extracurriculare desfășurate de tineri pe perioada studenției. Cercetarea s-a desfășurat asupra
persoanelor ce lucrează în departamentele de Resurse Umane din cadrul unor multinaționale din
domenii diverse de activitate. De asemenea, au fost invitate să participe la sondaj și câteva
persoane ce lucrează în același domeniu, într-o companie de recrutare. Invitația participării la
sondaj a fost făcută atât în cadrul târgului de job-uri ASE Job&Internship Fair, desfășurat în
universitatea noastră, cât și în mediul online, prin intermediul e-mailului și al profilului de
LinkedIn. De asemenea, au fost invitate și alte persoane din HR, cu care realizatorii acestei
cercetări au avut contact de-a lungul perioadei în care au fost studenți.
Pentru completarea chestionarelor, participanții la sondaj au accesat un link ce făcea
trimitere către un formular Google. Acesta era compatibil atât cu desktop-urile, cât și cu
smartphone-urile. Ambele chestionare au avut, în introducere, un mesaj referitor la scopul
12
cercetării și la caracterul confidențial al datelor. Este vorba despre următorul mesaj: “ Acest
chestionar va fi utilizat pentru cercetarea influenței pe care absolvenții și studenții consideră că o
au activitățile extracurriculare desfășurate pe parcursul studenției, în procesul de angajare
(recrutare și selecție). Scopul acestei cercetări este participarea la Sesiunea de Comunicări
Științifice a studenților facultății de Business și Turism din cadrul Academiei de Studii
Economice din București. Răspunsurile sunt anonime. Nu există răspunsuri corecte sau
incorecte. Timp de răspuns: 5-7 minute.”
În cadrul chestionarelor au fost utilizate șaisprezece, respectiv treisprezece întrebări, în
mare parte cu răspuns obligatoriu. Singura întrebare cu răspuns opțional a fost una deschisă, în
care studenții și absolvenții alegeau dacă doresc să povestească activitatea extracurriculară care
le-a influențat cel mai mult modul de a gândi și care consideră că a avut cel mai mare impact
asupra dezvoltării aptitudinilor lor. Chestionarul pentru studenți și absolvenți a fost conceput în
următorul mod:, au existat zece întrebări-grilă cu un singur răspuns permis, două de tip grilă în
care respondenții au putut selecta mai multe variante, una în care a fost utilizat răspunsul
matriceal și trei întrebări cu răspuns deschis. În cazul chestionarului adresat angajatorilor, s-au
folosit opt întrebări de tip grilă cu un singur răspuns permis, două de tip grilă cu mai multe
variante, una în care a existat o matrice de răspuns și două întrebări cu răspuns deschis. De
asemenea, după poziția în cadrul chestionarului, structura acestora conține întrebări introductive
(simple, cu răspuns închis, care să permită persoanelor să răspundă fără mari eforturi), de trecere
(care au rolul de a marca trecerea la o nouă categorie de întrebări), de conținut și de identificare
(pentru a stabili caracteristicile demografice ale respondenților).
Nu a fost utilizată nicio metodă specifică (ca de exemplu tehnica pâlniei), întrucât nu s-a
dorit așezarea întrebărilor într-o ordine ce ar fi putut fi anticipată de respondent, pentru a nu-l
ghida spre un răspuns ce ar putea să nu îi reprezinte opinia reală. S-a ținut seama, însă, de
respectarea unei ordini a întrebărilor în funcție de gradul de dificultate al acestora. Răspunsurile
demografice și cele de identificare au fost poziționate la final în cazul ambelor chestionare,
pentru a marca încheierea sondajului.
Designul chestionarelor a fost unul simplu, standard, specific celor realizate prin
intermediul Google Forms. Au fost utilizate elemente grafice (fotografii) doar pentru decorarea
antetului.
Formularea întrebărilor a fost simplă, nu au existat greutăți de înțelegere a limbajului.
Subiectele atinse nu au suprasolicitat gândirea. Nu au fost cerute răspunsuri complexe, deoarece
s-a urmărit identificarea punctuală a percepțiilor respondenților asupra activităților desfășurate.
Ambele chestionare au fost împărțite în două secțiuni. În cazul chestionarului adresat
absolvenților și studenților, prima secțiune cuprinde 3 întrebări: una legată de importanța pe care
consideră că activitățile extracurriculare o au asupra dezvoltării unei persoane, una referitoare la
impactul acestor activități în CV și cea de-a treia este legată de implicarea respondenților în
astfel de activități. Dacă aceștia nu au participat la activități extracurriculare pe perioada
studenției, sondajul se încheia. În cazul chestionarului adresat angajatorilor, prima secțiune
conținea doar o întrebare legată de importanța pe care o acordă activităților extracurriculare.
Dacă respondenții nu erau interesați de implicarea candidaților în astfel de activități, sondajul se
încheia.
Subiecții analizei sunt reprezentați de persoane ce lucrează în departamentul de resurse
umane și de studenți sau absolvenți. Eșantionul este ales aleatoriu, în funcție de disponibilitatea
și dorința persoanelor de a participa la sondaj.
Prin intermediul acestui tip de cercetare a fost posibilă identificarea impactului pe care
activitățile extracurriculare îl au asupra dezvoltării absolvenților, corelându-se părerile
participanților la aceste acțiuni cu cele ale angajatorilor.

3.2 Analiza și interpretarea datelor

13
 În cadrul acestui subcapitol vor fi analizate rezultatele obținute în urma aplicării a două
chestionare (unul asupra studenților și absolvenților, iar celălalt asupra persoanelor ce lucrează în
Resurse Umane). Utilizând aceste date, vor fi realizate tabele-pivot care să coreleze variabile din
cadrul aceluiași chestionar.
Trebuie precizat faptul că pentru cele două chestionare a fost realizată o pretestare pentru
a observa dacă întrebările sunt concludente și pentru a cere opinia persoanelor vizate. Pentru
chestionarul aplicat angajatorilor pretestarea a fost realizată cu ajutorul unui angajat din cadrul
departamentului de resurse umane a unei companii multinaționale. În urma pretestării au fost
aduse îmbunătățiri chestionarului astfel încât acesta să fie mai explicit și mai concludent pentru
cercetarea prezentă.
În ceea ce privește pretestarea chestionarului adresat studenților și absolvenților putem
menționa că acesta a fost analizat în urma aplicării pentru un actual student și pentru un
absolvent. Acesta a fost modificat devenind mai simplificat prin sintetizarea variantelor de
răspuns.

3.2.1 Analiza și interpretarea chestionarului aplicat studenților și absolvenților

Chestionarul aplicat studenților și absolvenților a primit un număr de 75 de răspunsuri.

Dintre persoanele chestionate 97.7% consideră că activitățile extracurriculare sunt importante
pentru dezvoltarea abilităților unei persoane. Doar 2.3% nu sunt de acord cu această idee.
Referitor la părerea pe care o au despre analiza CV-ului unui candidat, 90.9% dintre
respondenți cred că, în momentul în care angajatorii analizează cu CV, atenția lor este atrasă de
activitățile extracurriculare. 9.1% nu au aceeași părere.
Dintre respondenți 62 au declarat că au participat la activități extracurriculare pe
parcursul studenției, iar restul de 13 persoane au precizat că nu s-au implicat în astfel de acțiuni.
Până în prezent, respondenții au fost implicați în următoarele activități: voluntariat în
România (77.4%), voluntariat european (EVS) (3.2%), voluntariat în afara Uniunii Europene
(3.2%), competiții/olimpiade/sesiuni de comunicări științifice/conferințe (71%), proiecte
interculturale (Youth Exchange) (41.9%), vizite de studiu (în universități sau în companii)
(35.5%), experiențe de muncă în străinătate (Work and Travel sau Erasmus+ Internship)
(51.6%), stagii de internship/practică în România (51.6%), studii în străinătate (16.1%),
participarea la training-uri și obținerea unor certificări suplimentare (67.7%), competiții sportive
(19.4%).
Referitor la gradul de importanță pe care consideră că activitățile extracurriculare îl au
pentru dezvoltarea unei persoane, 71% dintre respondenți au ales varianta ”extrem de
importante”, 25.8% ”importante” și 3.2% ”nici importante, nici neimportante”.
Referitor la principalul motiv pentru care au ales să se implice în acest tip de activități,
respondenții au ales, în următoarele proporții: 48.4% dorința de a dobândi cunoștințe noi, 25.8%
dorința de a cunoaște persoane și culturi noi, 12.9% dezvoltarea soft skill-urilor, 6.5% nevoia de
a fi apreciați, 3.2% îmbogățirea experienței din CV și 3.2% pentru alt motiv.
Referitor la principala aptitudine ce poate fi dezvoltată prin participarea la anumite
activități, respondenții au ales:
 Voluntariat – 64.52% comunicare și lucru în echipă, 22.58% time-management, 12.9%
dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Competiții/olimpiade – 3.23% comunicare și lucru în echipă, 32.26% time-management,
64.52% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Proiecte interculturale – 74.19% comunicare și lucru în echipă, 12.9% time-management,
12.9% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Vizite de studiu – 12.9% comunicare și lucru în echipă, 3.23% time-management,
83.87% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Muncă în străinătate – 29.03% comunicare și lucru în echipă, 38.71% time-management,
14
32.26% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Internship/practică – 9.68% comunicare și lucru în echipă, 48.39% time-management,
41.94% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Studii în străinătate – 12.9% comunicare și lucru în echipă, 29.03% time-management,
58.06% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Rezultate deosebite la învățătură – 3.22% comunicare și lucru în echipă, 9.67% time-
management, 87.1% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Training-uri și certificări – 19.35% comunicare și lucru în echipă, 19.35% time-
management, 61.3% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
Așadar, activitățile extracurriculare care participanții consideră că au cea mai mare
contribuție în dezvoltarea aptitudinilor de comunicare sunt voluntariatul și proiectele
interculturale. Cel mai mult, la o mai bună gestionare a timpului, contribuie job-urile în
străinătate și stagiile de internship. Cele mai multe cunoștințe teoretice se acumulează prin
intermediul competițiilor/olimpiadelor, a vizitelor de studiu, a rezultatelor deosebite obținute la
facultate și a training-urilor.
Întrebați care dintre anumite activități extracurriculare consideră că ar reprezenta un atu
pentru angajare, 54,8% dintre respondenți au selectat voluntariatul, 54.8% stagiile de internship,
35.5% participarea la competiții/olimpiade, 45,2% participarea la proiecte interculturale, 38,7%
experiențele de muncă în străinătate (prin programe de tipul Work and Travel sau Erasmus+),
35,5% studii în străinătate, 45,2% rezultatele deosebite la învățătură și 51.6% training-urile și
certificările suplimentare.
90.3% dintre respondenți susțin faptul că, în timpul unui interviu, angajatorii au dorit să
discute despre activitățile extracurriculare la care respectivul participant a luat parte. În schimb,
9.7% dintre aceștia nu au avut astfel de discuții.
A existat o întrebare deschisă, opțională, referitoare la activitatea extracurriculară care a
avut cel mai mare impact asupra respondenților. Răspunsurile pot fi vizualizate în anexa 1. Se
pare că pentru studenții chestionați activitatea cu cel mai mare impact este cea desfășurată în
programul Erasmus+ (studiu și proiecte interculturale), urmată de voluntariat. Pe locul al III-lea
se situează programul Work&Travel, iar pe a IV-a poziție stagiile de practică și internshipurile.
54.8% dintre participanții la sondaj sunt angajați în prezent, iar 45.2%, nu sunt. Dintre cei
angajați, 58,1% lucrează în domeniul în care au fost specializați, iar 41,9% nu.
Respondenții au fost, în proporție de 77,4% femei și 22,6% bărbați. 61,3% dintre
respondenți au o vârstă cuprinsă între 18 și 22 ani, iar 38,7% între 23 și 26 ani. La sondaj au
participat persoane ce, în prezent, locuiesc în București, Timișoara, Iași, Chișinău, Târgoviște și
în Cluj-Napoca.
Relația dintre interesul angajatorilor cu privire la activitățile extracurriculare și
persoanele angajate în prezent este evidențiată în tabelul nr. 3.1.

Tabel nr. 3.1.

Relația dintre interesul angajatorilor cu privire la activitățile extracurriculare și persoanele
angajate în prezent
La un interviu, angajatorii pun întrebări
legate de activitățile extracurriculare?
În prezent, sunteți da nu Grand Total
angajat?
da 38,71% 6,45% 45,16%
nu 51,61% 3,23% 54,84%
Grand Total 90,32 9,68% 100%
%
Sursa: tabel elaborat de autori

Dintre persoanele care au primit interviuri legate de activitățile extracurriculare la care au

15
participat (90,32% dintre toți respondenții), doar 42,86% lucrează, în timp ce 57,14% nu sunt
angajați. Motivele pot fi variate: fie candidații nu au fost potriviți pentru postul respectiv, fie nu a
existat o compatibilitate firmă/angajat, fie candidatul a considerat că firma nu îi poate oferi
suficiente oportunități de îmbunătățire a abilităților. Mult mai mic a fost procentul persoanelor ce
nu au primit, la interviuri, întrebări legate de implicarea lor în diverse activități (9,68%). Dintre
ei, 66,63% sunt angajați iar 33,37%, nu.
Tabelul nr. 3.2. evidențiază relația dintre motivul implicării în activități extracurriculare
și importanța acestora pentru dezvoltarea persoanei.

Tabel nr. 3.2.

Relația dintre motivul implicării în activități extracurriculare și importanța acestora pentru
dezvoltarea persoanei
  Importanța activităților extracurriculare pentru dezvoltarea
unei persoane?
Motivul principal pentru Extrem de Importante Nici importante, nici Grand
implicarea în activități important neimportante Total
e
Dezvoltarea soft-skill-urilor 9,68% 3,23% 12,90
%
Dorința de a cunoaște persoane și 22,58% 3,23% 25,81
culturi noi %
Dorința de a dobândi cunoștințe noi 29,03% 16,13% 3,23% 48,39
%
Îmbogățirea experienței în CV 3,23% 3,23%
Nevoia de a fi apreciați 6,45% 6,45%
Grand Total 70,97% 25,81% 3,23% 100%
Sursa: tabel elaborat de autori

Dintre persoanele care s-au implicat în activități extracurriculare pentru a-și dezvolta
soft-skill-urile, 75% consideră că activitățile extracurriculare sunr extrem de importante pentru
dezvoltarea unei persoane și 25% le cred importante. Dintre cei implicați din dorința de a
cunoaște persoane și culturi noi, 87,5% le consideră extrem de importante și 12,5% importante.
Pentru cei ce au participat din dorința de a dobândi cunoștințe noi, 60% le consideră extrem de
importante, 33,33% importante și 6,67% nici importante, nici importante. De aici rezultă faptul
că cea mai mare parte dintre acești participanți consideră că participarea la astfel de acțiuni a fost
utilă, pe când aproape 7% nu cred că au fost influențați. Toți cei ce au dorit să se implice în
activități extracurriculare doar pentru îmbogățirea CV-ului, au considerat că acestea sunt
importante. Câțiva respondenți s-au implicat doar din nevoia de a fi apreciați și consideră, în
unanimitate, că acest tip de activități sunt extrem de importante. Acest fapt dovedește
satisfacerea nevoii lor de apreciere.
3.2.2 Analiza și interpretarea chestionarului aplicat persoanelor din Resurse Umane

În urma analizării celor 22 de răspunsuri s-a constatat faptul că persoanele întrebate dacă
sunt de părere că activitățile extracurriculare sunt importante pentru dezvoltarea abilităților unei
persoane, au fost, în unanimitate, de acord cu această idee. Același procent al răspunsurilor
pozitive s-a păstrat și în cazul întrebării legate de faptul că activitățile extracurriculare dintr-un
CV atrag atenția angajatorilor.
Întrebați care este gradul de importanță pe care consideră că activitățile extracurriculare îl
au asupra dezvoltării profesionale și personale ale unei persoane, respondenții au ales: 54.5%
”extrem de importante”, 36.4% ”importante” și 9.1% ”extrem de neimportante”.
Referitor la activitățile extracurriculare pe care angajatorii le consideră a fi un atu în procesul
de recrutare-selecție, au fost obținute următoarele rezultate: 90.9% dintre respondenți au selectat

16
voluntariatul, 54.5% vizitele de studiu, 86.4% stagiile de internship, 40.9% participarea la
competiții/olimpiade, 77.3% participarea la proiecte interculturale, 86.4% experiențele de muncă
în străinătate (prin programe de tipul Work and Travel sau Erasmus+), 59.1% studii în
străinătate, 36.4% rezultatele deosebite la învățătură și 59.1% training-urile și certificările
suplimentare.
 Voluntariat – 81.81% comunicare și lucru în echipă, 18.18% time-management, 0%
dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Competiții/olimpiade – 0% comunicare și lucru în echipă, 22.73% time-management,
77.27% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Proiecte interculturale – 81.82% comunicare și lucru în echipă, 18.18% time-
management, 0% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Vizite de studiu – 36.36% comunicare și lucru în echipă, 18.18% time-management,
45.45% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Muncă în străinătate – 40.91% comunicare și lucru în echipă, 18.18% time-management,
45.45% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Internship/practică – 13.64% comunicare și lucru în echipă, 59.09% time-management,
27.27% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Studii în străinătate – 9.09% comunicare și lucru în echipă, 13.64% time-management,
77.27% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Rezultate deosebite la învățătură – 0% comunicare și lucru în echipă, 18.18% time-
management, 81.82% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
 Training-uri și certificări – 13.64% comunicare și lucru în echipă, 9.09% time-
management, 77.27% dezvoltarea cunoștințelor teoretice
Așadar, activitățile extracurriculare care participanții consideră că au cea mai mare
contribuție în dezvoltarea aptitudinilor de comunicare sunt voluntariatul și proiectele
interculturale. Cel mai mult, la o mai bună gestionare a timpului, contribuie job-urile în
străinătate și stagiile de internship. Cele mai multe cunoștințe teoretice se acumulează prin
intermediul competițiilor/olimpiadelor, a studiilor în străinătate, a rezultatelor deosebite obținute
la facultate și a training-urilor.
După un prim interviu, motivele pentru care persoanele ce lucrează în HR aleg să continue
procesul de recrutare al candidatului sunt: potrivirea personalității persoanei respective cu stilul
de management al companiei (72,7%), potrivirea cu cerințele postului (63,6%), experiența
extracurriculară (18,2%) și cunoștințele în domeniu (27,3%). De aici rezultă faptul că
angajatorilor le este atrasă atenția de activitățile extracurriculară pe care candidatul le are scrise
în CV, ceea ce îi determină să programeze un interviu. În cadrul acestei întâlniri, însă, candidații
trebuie să dovedească abilitățile pe care le-au deprins în urma participării la activitățile
extracurriculare, întrucât promovarea unui interviu și continuarea procesului de selecție se face
ținând cont de personalitatea, aptitudinile și cunoștințele acestora.
Întrebați care consideră că este principalul motiv pentru care tinerii se implică în diverse
activități extracurriculare, respondenții au furnizat următoarele păreri: 34.4% îmbogățirea
experienței în CV, 22,7% dezvoltarea soft skill-urilor, 18.2% dorința de a cunoaște persoane și
culturi noi, 18.2% dorința de a dobândi cunoștințe noi și 4.5% nevoia de a fi apreciați.
Dintre respondenți, 86.4% au participat la activități extracurriculare în timpul studenției, iar
13.6% nu.
Întrebați care sunt principalele aspecte ce le atrag atenția în momentul analizării unui CV al
unei persoane ce a absolvit de curând facultatea, participanții au răspuns: domeniul în care au
absolvit facultatea, activitățile extracurriculare, proiectele cu tehnologiile pe care le presupune
respectivul job, experiența anterioară, media ultimului an de studiu, internship-urile și limbile
străine, proiecte, pregatirea candidatului, deschiderea către învățare și dorința de implicare în
domeniul dorit, determinarea de a învăța continuu ceva nou prin paleta de experiențe dobândite,
participarea la conferințe/cursuri de specialitate in domeniul dorit, coerența în construirea unei

17
cariere, activitățile extra sa conveargă către o specializare, voluntariatul, studii in strainatate,
Erasmus, Work&Travel, atentia la detalii, formatul, originalitatea in prezentarea CV-ului.
Experiența extracurriculară a fost unul dintre răspunsurile a 15 dintre cei 22 de respondenți (vezi
anexa 2).
90.9% dintre companiile reprezentate de respondenți desfășoară programe pentru studenți și
pentru proaspăt absolvenți, pe când 9.1% nu. În cadrul acestora, procentul de proaspăt absolvenți
este de: 0-25% (pentru 45.5%), 26-50% (13.6%), 51-75% (22.7%) și 76-100% (18.2%).
În tabelul nr. 3.3. puteți observa relația dintre importanța activităților extracurriculare pentru
dezvoltarea unei persoane și procentul de proaspăt absolvenți angajați în companie.

Tabel nr. 3.3.

Relația dintre importanța activităților extracurriculare pentru dezvoltarea unei persoane și procentul
de proaspăt absolvenți angajați în companie
  Importanța activităților extracurriculare pentru dezvoltarea unei
persoane?
Procentul de proaspăt Extrem de Extrem de Importante Grand Total
absolvenți din totalul de importante neimportante
angajați ai firmei
0-25% 36,36% 9,09% 45,45%
26-50% 9,09% 4,55% 13,64%
51-75% 9,09% 13,64% 22,73%
76-100% 4,55% 13,64% 18,18%
Grand Total 54,55% 9,09% 36,36% 100%
Sursa: tabel elaborat de autori

Dintre persoanele care au în firmă între 0 și 25% persoane ce au absolvit de curând

facultatea, 80% consideră că activitățile extracurriculare sunt extrem de importante pentru
dezvoltarea unei persoane și 20% importante. Dintre cei ce au 26-50% angajați tineri, 66,67%
consideră că aceste activități sunt extrem de importante și 33,63% extrem de neimportante.
Angajatorii în a căror firmă angajații ce au absolvit de curând facultatea există într-o proporție
între 51 și 75% cred că activitățile extracurriculare sunt 40% extrem de importante și 60%
importante. În cazul firmelor ce au peste 76% persoane ce au terminat facultatea în ultimii ani,
reprezentanții au considerat că aceste activități sunt fie extrem de neimportante (25%), fie
importante (75%).
50% dintre respondenți au o experiență în resurse umane cuprinsă între 1 și 3 ani, 18.2% mai
mare de 5 ani, 18.2% mai mică de 1 an și 13.6% între 4 și 5 ani. Aceștia provin atât din
multinaționale din diferite domenii (IT, retail, servicii bancare, call center, consultanță,
telecomunicații), cât și din companii ce au ca domeniu de activitate recrutarea personalului.
Analizând întrebarea comună a celor două chestionare „Care considerați că este principala
abilitate pe care un absolvent a dobândit-o ca rezultat al desfășurării următoarelor activități? /
Care considerați că este principala abilitate ce poate fi dobândită ca rezultat al desfășurării
următoarelor activități?” a fost alcătuit tabelul nr. 3.4.

Tabel nr. 3.4.

Diferența de percepție între studenți/absolvenți și angajatori

18
 Sursa: tabel elaborat de autori

Așa cum reiese și din tabelul de mai sus diferența de percepție între studenți/absolvenți și
angajatori este în unele cazuri semnificativă.

Concluzii

În urma cercetării realizate s-a constatat faptul că percepția angajatorilor în comparație cu

cea a studenților și a absolvenților, cu privire la activitățile extracuriculare, este, în general,
diferită. Astfel, în timp ce jumătate dintre studenți și absolvenți sunt dornici să dobândească noi
cunoștințe, angajatorii consideră că tinerii se implică în astfel de activități pentru a își îmbogăți
experiența în CV-uri. Deși tinerii consideră că cea mai marcantă experiență a fost dobândită în
cadrul programului Erasmus+, angajatorii consideră ca fiind un atu implicarea în voluntariat și
participarea la stagii de practică.
Diferența de percepție a celor două părți a fost reliefată utilizând întrebarea comună
„Care considerați că este principala abilitate pe care un absolvent a dobândit-o ca rezultat al
desfășurării următoarelor activități? / Care considerați că este principala abilitate ce poate fi
dobândită ca rezultat al desfășurării următoarelor activități?”. Cea mai mare diferență de
percepție fiind înregistrată la cunoștințele teoretice dobândite în urma vizitelor de studiu unde
83.87% dintre studenți au considerat că au dobandit cunoștințe teoretice în urma vizitelor de
studiu și doar 45.45% dintre angajatori au fost de acord cu acest lucru.
Cu toate acestea există aspecte la care cele două părți „au căzut” de comun acord.
Studenții și absolvenții consideră că angajatorii sunt intresați să cunoască mai multe informații
despre activitățile extracurriculare la care au participat. Acest lucru este confirmat și de
angajatori, ei declarând, în unanimitate, că sunt atrași de acest aspect la analizarea unui CV.
Prin urmare, în urma elaborării acestei lucrări, s-a constata faptul că deși angajatorii și
tinerii aflați la început de carieră pot avea păreri diferite cu privire la modul în care activitățile
extracurriculare influențează dezvoltarea personală și profesională, acestea au o importanță
destul de mare pentru viitorul lor. Cu siguranță tinerii au de câștigat experiență și aptitudini prin
implicarea activă, iar angajatorii, de asemenea, au de câștigat prin selectarea unor persoane
competente, dornice să învețe din orice oportunitate.

Bibliografie

1. Abdelkader O.A., Significant concerns influence online pro bono volunteering of faculty
members, 2017, disponibil la
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0747563217302169, accesat la 13.04.2017
2. American Experience, site disponibil la http://www.americanexperience.ro/en/
3. Asociatia Internationala a Studentilor la Stiinte Economice si Comerciale, disponibil la
www.aiesec.ro, accesat la 12.04.2017
4. Asociația Studenților Economiști din România, disponibil la www.aser.ro, accesat la
12.04.2017
5. Asociaţia Studenţilor în Contabilitate şi Informatică de Gestiune, disponibil la
www.ascig.ro, accesat la 12.04.2017
6. Association des Etats Généraux des Etudiants de l'Europe, disponibil la www.aegee.org,
accesat la 12.04.2017
7. Biroul pentru Educație și Probleme Culturale din cadrul Departamenului de Stat al SUA,
disponibil la https://j1visa.state.gov/basics/, accesat la 18.04.2017

19
 8. Biroul pentru Educație și Probleme Culturale din cadrul Departamenului de Stat al SUA,
disponibil la https://j1visa.state.gov/wp-content/uploads/2016/11/November-3-2016-Program-
Date-Chart.pdf, accesat la 23.04.2017
9. Bode L., Feeling the pressure: Attitudes about volunteering and their effect on civic and
political behaviors, 2017, disponibil la
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S014019711730043X , accesat la 14.04.2017
10. Bótas P., Huisman J., A Bourdieusian abalysis of the participation of Polish students in
the Erasmus programme: cultural and social capital perspectives, 2013, disponibil la
http://opus.bath.ac.uk/35788/1/Pimentel_Botas_2013_Higher_Education.pdf, accesat la
11.04.2017
11. Bryla P., The impact of international student mobility on subsequent employment and
professional career: a large-scale survey among polish former erasmus students, Universitatea
Lodz, Polonia, 2015, disponibil la
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042815005583, accesat la 19.04.2017
12. Business Organization for Students, disponibil la www.bosromania.ro, accesat la
12.04.2017
13. Capilnean T., Voluntariatul și dezvoltarea personală, 2011, disponibil la
http://tituscapilnean.ro/2011/06/voluntariatul-si-dezvoltarea-personala/, accesat la 11.04.2017
14. Chaşovschi C., Albu O., Motivarea resurselor umane-de la teorie la prcatică,
Universitatea „Ştefan Cel Mare”, Suceava, p.26
15. Club EcoTur, disponibil la www.club-ecotur.ro, accesat la 12.04.2017
16. Comisia Europeană, disponibil la https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-
plus/about_ro, accesat la 22.04.2017
17. Comisia Europeană, Studiul impactului programului Erasmus, 2014, disponibil la
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/study/2014/erasmus-
impact_en.pdf, accesat la 14.04.2017
18. Departamentul pentru Relații Internaționale al Academiei de Studii Economice din
București, Ghid pentru Studenții Erasmus, 2016, disponibil la
http://international.ase.ro/home/erasmus_studies/, accesat la 22.04.2017
19. Eurostat, Statistici privind ocuparea forței de muncă, 2015, disponibil la
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Employment_statistics/ro#Ratele_de_ocupare_a_for.C8.9Bei_de_munc.C4.8
3_.C3.AEn_func.C8.9Bie_de_sex.2C_v.C3.A2rst.C4.83_.C8.99i_nivel_de_studii, accesat la
18.04.2017
20. Institutul Național de Statistică, Ocuparea și șomajul în anul 2014, 2015, disponibil la
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2014r.pdf, accesat la
18.04.2017
21. Klein A., Beneficiile (ne)cunoscute ale voluntariatului, 2012, disponibil la
http://blogunteer.ro/2012/03/beneficiile-necunoscute-ale-voluntariatului/, accesat la 17.04.2017
22. Sindicatul Studenților din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică,
disponibil la www.sisc.ro, accesat la 12.04.2017
23. Stanciu Ș., Ionescu M., Managementul resurselor umane, editura comunicare.ro, 2003,
București, p.45, disponibil la
http://www.academia.edu/8035878/Managementul_Resurselor_Umane_-_S._Stanciu, accesat la
18.04.2017
24. Uniunea Studenților Academiei de Studii Economice din București, disponibil la
www.us.ase.ro, accesat la 12.04.2017
25. Voluntari pentru Idei și Proiecte, disponibil la www.vipromania.ro, accesat la 12.04.2017
26. Vossensteyn H., Beerkens M., Cremonini L., Besançon B., Focken N., Leurs B.,
McCoshan A., Mozuraityte N., Huisman J., Souto Otero M., și Wit H., Improving the
participation in the Erasmus programme. Brussels: European Parliament, 2010, disponibil la
http://opus.bath.ac.uk/21174/1/improving_the_participation_in_the_erasmus_programme_update
20
d_with_my_name_in_it.pdf, accesat la 15.04.2017

21