Familia Psoroptidae

• Genul Psoroptes
• Râia psoroptică la ovine, bovine, cabaline și rozătoare
• Genul Chorioptes
• Râia chorioptică la ovine, bovine și cabaline
• Genul Otodectes
• Râia auriculară la câine și pisică

Familia Cheylletielidae
• Genul Cheyletiella
• Cheyletielloza câinilor și rozătoarelor

Familia Psoroptidae
Cuprinde acarieni care nu sapă galerii.
• Au rostrum lung, ascuțit, adaptat hrănirii cu limfă, sânge și detritusuri celulare
• Parazitează zonele cu păr lung (Psoroptes sp.) , autopodiile (Chorioptes sp.) și conductul
auricular (Otodectes cynotis).
• Ciclul biologic cuprinde stadiul de larvă, 1-3 stadii nimfale și stadiul de adult.
• Tritonimfele sunt dimorfice
• Durata dezvoltării ou-adult este de 14-21 de zile, în funcție de condițiile de mediu.
Cuprindea speciile:
• Psoroptes ovis, parazit al ovinelor, bovinelor și cabalinelor, preferențial în zonele cu păr
lung;
• Psoroptes natalensis – parazit al corpului la bubaline, taurine și cabaline;
• Psoroptes cunniculi, parazit al urechilor la iepure și cal;
• Psoroptes cervinus parazit al urechilor la oaia canadiană (Ovis canadensis).
Actualmente, analizele efectuate asupra structurii genetice a celor 5 specii identificate
anterior doar pe criterii morfologice, etologice și de specificitate de gazdă au relevat
existența unei singure specii de Psoroptes, rămânând să se stabilească definitiv denumirea.
• Având în vedere că în taxonomie funcționează legea priorității iar descrierea speciilor de
Psoroptes s-a desfășurat astfel:
• P. cervinus -1915 (Ward)
• P. natalensis în 1919 (Hirst)
• P. cuniculi - 1859 (Delafond)
• P. ovis -1838 (Hering)
• P. equi -1838 (Hering)
toți psoropții vor fi denumiți în continuare Psoroptes equi (Zahler & colab., 2000).
......dar având în vedere că primul psoropt descris de Hering în 1838 la cal este identic cu
Psoroptes ovis, descris câteva luni mai tarziu la oi și neasemănător cu psoropții actuali de la
cal, aceasta înseamnă că Hering s-a înșelat inițial, deci..toți psoropții aparțin speciei
Psoroptes ovis (Wall & colab., 2006).

Râia psoroptică la ovine

Etiologie
Psoroptes ovis
• Dimensiuni
• 500-600/340µm masculul
• 670-740/450µm femela
• 200/90µm oul
• Morfologie
• Femela – ambulacre 1,2,3, Tuberculi genitali tritonimfa
• Masculul - ambulacre 1,2,4, Ventuze genitale
Psoroptes ovis
• Larvele – hexapode
• Nimfele – octopode
• Adulții – octopzi

Ciclul biologic
• Femelele depun între 15 și 300 de ouă în 4-6 săptămâni de viață;
• Femelele tinere depun cca. 7 ouă/zi, femelele de 40 de zile depun 1ou/zi. Media zilnică
este de 2-3 ouă.
• Din ouă ies larve hexapode care vor năpârli peste 2-3 zile și se vor transforma în
protonimfe.
• Larvele nu au dimorfism sexual, nimfele și adulții da.
• Fiecare năpârlire este precedată de o stare de letargie cu o durată de 12 ore la larve și
până la 36 de ore la nimfe.
• Femelele depun între 15 și 300 de ouă în 4-6 săptămâni de viață;nFemelele tinere depun
cca. 7 ouă/zi, femelele de 40 de zile depun 1ou/zi. Media zilnică este de 2-3 ouă.
• Din ouă ies larve hexapode care vor năpârli peste 2-3 zile și se vor transforma în
protonimfe.
• Larvele nu au dimorfism sexual, nimfele și adulții da.
• Fiecare năpârlire este precedată de o stare de letargie cu o durată de 12 ore la larve și
până la 36 de ore la nimfe.
• Protonimfa năpârlește după 2-3 zile în cca. 36 de ore, astfel că tritonimfele apar la 5-6 zile
după stadiul de protonimfă.
• Adulții apar după încă 2-3 zile.
• Masculii adulți se atașează cu ventuzele anale de tritonimfe, uneori chiar de protonimfe și
așteaptă
maturarea aparatului genital, adică atingerea stadiului de femelă puberă, aptă de
împerechere.
• Durata ciclului complet
• În condiții bune 10-22 de zile
• Vara – până la 3 luni
• Sex-ratio este de 1mascul:2-3 femele.

Epidemiologie
• Calea de infestație
• Direct – prin contactul cu animalele infestate, berbecii au un rol major în
diseminarea bolii;
• Indirect – cu acarienii din habitat, de pe ustensile sau prin intermedierea unor
specii nereceptive (câini, măgari, etc)
• Receptivitate
• Mai receptive rasele cu lână fină;
• Nu fac boala clinic mieii sub 2 luni.
Rezistență în mediu
• 60 de zile la 6-8°C și U.R. De 80%
• 21 de zile la 0-3°C
• Câteva zile la temperaturi sub 0°C .
• Chiar dacă supraviețuiesc condițiilor de axenizare, capacitatea infestantă se diminuă
treptat, astfel că la 10-12 zile tinde către zero.
Factorii favorizanți
• Umezeala din adăposturi;
• Temperaturile scăzute;
• Aglomerația;
• Carențele alimentare;
• Parazitismul cronic cu helminți;
• Nerespectarea carantinei profilactice pentru ovinele nou- introduse în efectiv.
• Este boală cu caracter sezonier;
• Poate evolua simultan cu râia sarcoptică

Patogeneză
• Principalul mecanism al patogenezei psoropților la ovine se bazează pe o reacție de
hipersensibilizare de tip I față de antigenele produse de paraziți în special prin materiile
fecale.
• Această hipersensibilizare produce inflamație, exsudație, formarea de solzi și cruste,
excoriații datorate gratajului și amplificarea efectelor parazitismului.
• Hrănirea parazitului se realizează prin sucțiune, aspirând amestecul de limfă, sebum și
detritusuri celulare, după o prealabilă digestie externă.

Tablou clinic
• Sub cojocul de lână acarienii se înmulțesc rapid, exsudatul exprimat se solidifică și
formează cruste iar psoropții migrează spre periferie, cucerind noi teritorii.
• Generalizarea se produce prin confluarea focarelor primare din zona gâtului, grebănului și
spetelor cu cele de la baza cozii, în 1-2 luni.
• Căderea lânii se datorează inflamațiilor perifoliculare și nu este ireversibilă
Mieii sub 2 luni nu fac boala, chiar dacă populează adăposturi cu oi cu semne clinice

Prognosticul este în general favorabil, când nu este afectată starea generală.

Tratament
• Deparazitări cu acaricide sub formă de :
• Soluții pentru îmbăiere (două băi la 14 zile)
• Formamidine
• Amitraz (Taktic, Scabatox) 1/500 și 1,5/500 la reumplere
• Organofosforice
• Diazinon (Neocidol, Diazinol) 420ml/1000 l apă și 250ml/200 l la reumplere
• Piretrine/piretrinoizi
 • Deltametrin (Butox 50 CE - Bayer) – 1ml/l și 1,5ml/l la reumplere
• Permethrin (Permectrin II)
• Cypermethrin
• Deparazitări cu acaricide sub formă de :
• Preparate injectabile
• Lactone macrociclice
• Ivermectină 0,2mg/kc
• Doramectin 0,2mg/kc
• Deparazitări cu acaricide sub formă de :
• Suspensii /soluții cu aplicare pour-on
• Piretrine
• Deltamethrin - Butox pour-on
• Lactone macrociclice
• Eprinomectină - Ivomec eprinex

Genul Psoroptes
Râia psoroptică la bovine
Etiologie
• Psoroptes ovis, (sin. P. bovis, P. communis var. bovis)

•410-470µm/310-470µm – masculul

•560-700µm/390-400µm - femela

Ciclul biologic
• Ou

• Larvă

• Protonimfă – stadiu dimorfic

• Tritonimfă – stadiu dimorfic

• Adult

Masculii adulți se acuplează cu tritonimfe dar fecundarea se realizează după transformarea în femelă
adultă.

Ciclul biologic durează 2-3 săptămâni în condiții optime și până la 3 luni vara, la pășune.

• Femelele de psoropți depun până la 300 de ouă.

Epidemiologie
• Râia psoroptică a bovinelor este considerată o boală de grajd.

• Sistemul de întreținere în stabulație permanentă cu animale legate la iesle favorizează apariția

bolii.

• Boala apare mai frecvent la tineret decât la adulte.

• Rasa Blue Belgian Blanc este mai receptivă, Friza și Holstein-ul sunt rezistente.

Patogeneză
• Mecanism iritativ-inflamator – psoropții irită prin deplasarea pe suprafața pielii, înțepături dar mai
ales prin saliva bogată în enzime.

• Stress antigenic – antigenele salivare dar mai ales cele conținute în fecalele psoropților.

• Pierderi de lichide tisulare

• Dezechilibrul termoreglării – pierderi de energie – epuizarea rezervelor corporale

Tablou clinic
• Incubația – 1-3 săptămâni

• Debutul

• Baza cozii
• Crupă
• Baza coarnelor
• Gât
• Grebăn

• Generalizarea infestației apare la animalele carențate, întreținute în condiții neigienice, în

adăposturi umede și suprapopulate.

Semne clinice
• Prurit
• Depilații
• Cruste
• Reflex psoric
• Lingerea insistentă poate produce plăgi ale zonelor afectate.

• Ieșirea la pășunat și expunerea la soare reduc substanțial activitatea psoropților. Semnele clinice se
ameliorează vara și se reacutizează după intrarea în stabulație.

Diagnostic
• Clinic

• Leziuni pruriginoase cu aspect umed plasate de-a lungul coloanei vertebrale,

dinapoia capului până la baza cozii;
 • Contagiozitate
• Apariția în sezonul rece, în stabulație.

• Paraclinic

• Raclate dermice din marginea leziunilor, examinate pe lame microscopice sau în

plăci Petri sau eprubete încălzite;
• Tehnica celofanului adeziv,
• Inspectarea zonelor afectate cu lupa
• Metode de îmbogățire – tehnica Willis din raclat dermic.

Prognostic
• Favorabil în general, rezervat la animalele tinere, malnutrite, cu leziuni suprainfectate.

Profilaxie și combatere
• Piretrine
• Deltamethrin (Butox 7,5% Pour-on - Bayer). 15 ml/100kc, maximum 75ml/animal.
Asigură protecție împotriva acarienilor și insectelor timp de 60 de zile. Timp de
așteptare pentru lapte: 11 ore, pentru carne: 18 zile.
• Ivermectina, doramectina sunt eficiente dar au timpi de asteptare mari. Injectabil –
susp. 1%, 0,2mg/kc, pour on 0,5mg/kc.

Tratament
• Deparazitări cu acaricide sub formă de :

• Soluții pentru îmbăiere (două băi la 14 zile)

• Formamidine
• Amitraz (Taktic, Scabatox) 1/500 și 1,5/500 la reumplere
• Organofosforice
• Diazinon (Neocidol, Diazinol) 420ml/1000 l apă și 250ml/200 l la reumplere
• Piretrine/piretrinoizi
• Deltametrin (Butox 50 CE - Bayer) – 1ml/l și 1,5ml/l la reumplere
• Permethrin (Permectrin II)
• Cypermethrin

Râia psoroptică la cabaline

Etiologie
• Psoroptes ovis (sin. P. equi, P. communis var. equi)

• Parazitează la cal, catâr, măgar, zebră și girafă

Tablou clinic
• Localizare – zonele cu păr lung

• Moț
• Coamă și zona gâtului acoperită de coamă.
• Coadă
 • Mai rar în spațiul submandibular, zona abdominală ventrală, crupă, coapsă, chișiță.

• Semne clinice

• Prurit

• Pseudotunderea coamei și cozii, aspectul tapat

• Noduli și vezicule care se sparg prin grataj. Lichidul scurs aglutinează perii și crustele.

• Miros neplăcut al zonelor afectate.

Diagnostic
• Este suficientă examinarea minuțioasă cu ochiul liber sau cu o lupă.

• Diferențial față de :

• Dermatita estivală (apare vara, recidivează la aceleași animale)

• Dermatofiloza (nepruriginoasă)
• Hematopinidoză (păduchii sunt mari, vizibili)
• Oxiuroza (nu afectează decât coada)

Profilaxie
• Respectarea normelor de bunăstare a animalelor (habitat, furajare, îngrijire);

• Supravegherea circulației animalelor;

• Respectarea condițiilor de carantină profilactică;

• Izolarea și tratarea animalelor depistate bolnave și supravegherea efectivului rămas;

• Dezinfectarea/dezacarizarea ustensilelor de pansaj înaintea utilizării.

Tratament
• Ivermectina pastă (Equalan – Merck, Sharp & Dohme, Ecvamec P – Pasteur, Ecvirom – Romvac,
Noromectin – Anka-Vet - 0,2mg/kc, 2 administrări la interval de două săptămâni.

• Moxidectin – (Equest – Fort Dodge – gel 4%) 0,4mg/kc, două administrări la 14 zile.

• Orgoanofosforice

• Diazinon (Neocidol 600EC - Zagro, Diazinol – Pasteur), 1ml/l , se administrează topic, prin
aspersare cu un pulverizator. Se poate folosi si pentru habitat. 2- 3 tratamente la 14 zile.

Râia psoroptică la iepure

• Psoropții sunt acarieni cu corpul oval și membre lungi, care nu sapă galerii epidermice

• Trăiesc pe suprafața tegumentului auricular, hrănindu- se cu limfă pe care o obțin prin înțeparea cu
ajutorul chelicerelor.
• Pretarsele se termină cu tije lungi segmentate cu ventuze în formă de trompetă, prezente la femelă
pe membrele din perechile 1,2,4 iar la mascul 1,2,3

• Tritonimfele femele au tuberculi genitali de care se prind masculii cu ventuzele genitale

Ciclul biologic
• Ou – incubație 4 zile

• Larvă – năpârlire după 2-3 zile

• Protonimfă – năpârlire după 3 zile

• Tritonimfă – năpîrlire după 3 zile (femele), 3,5 zile (masculi)

• Adult

• Prolificitate – cca. 100 ouă.

• Longevitate – 4-6 săptămâni.

Epidemiologie
• Transmitere

• Prin contact direct;

• Prin intermediul insectelor (forezie)
• Prin intermediul cuștilor nedezacarizate în care persistă cruste.

• Rezistență în mediul extern:

• Sunt mai rezistente nimfele și femelele fecundate (27 de zile la 6-8°C) față de masculi (23
de zile)

• Factori favorizanți

• Igiena deficitară
• Alimentația carențată
• Stress-ul
• Aglomerația

• Receptivitate

• Maximă în perioada imediat după înțărcare;

• Cele mai multe cazuri apar primăvara și toamna
• Există starea de purtător ocult.

Patogeneză
• Mecanism iritativ-inflamator – hrănirea se face cu limfă, lichide tisulare și plasmă
sangvină, pentru colectarea aceestora acarienii înțeapă profund și inoculează salivă.
Enzimele salivare produc inflamații puternice și extravazarea lichidelor cu exprimarea lor
la suprafața tegumentelor.
 Lichidele neconsumate coagulează, se formează cruste care încarcă urechea.
• Mecanism spoliator - exsudația puternică duce la pierderi proteice mari care se reflectă
în scăderea masei corporale.
• Mecanism alergizant bazat pe antigenele salivare și din produșii de dezasimilație ai
acarienilor ce induc gazdei o reacție de hipersensibilizare de tip I.

Tablou clinic
• Incubația

• în primoinfecție – 11 zile
• În infestațiile ulterioare – 5 zile.

• Semne clinice

• Prurit auricular intens

• Torticolis
• Poziții anormale ale urechilor
• Cruste auriculare
• Tulburări de echilibru
• Inapetență
• Slăbire
• Moarte

• Localizări extra-auriculare

• Peri-auricular, pe spate , periocular;

• Prin însămânțare în timpul toaletarii și scărpinatului, pe acropodii.
• Prin înțeparea tegumentului auricular se exprimă limfă care se solidifică la suprafața
acestuia, strat după strat
• Urechile se încarcă cu cruste areolate casante și își pierd portul normal
• Acarienii migrează din urechile încărcate de cruste și se localizează înapoia urechilor

Tratament
• La iepurii „pet” se pot folosi produse speciale pentru profilaxia și combaterea infestațiilor cu
ectoparaziți la iepure și pisică (Advantage)

• La iepurii crescuți pentru carne

• Ivermectină 1% inj. S.c. 0,4mg/kg, cu rapel la o săptămână

• Doramectină 1% inj.s.c. 0,4mg/kg

• Ivermectine, inj. S.c., 0,4mg/kc sau în furaj(0,4- 0,8mg/kc), două administrări la 7-10 zile interval.
Pentru profilaxie – cate un tratament la 6 luni.

• Acaricide topice uleioase administrate intra-auricular după toaletare, de două ori la interval de 1
săptămâ (IverMite Otic, Taxaphene, Crotoxyphos)

Genul Otodectes
 Râia auriculară – otacarioza
Etiologie
• Otodecții au ventuzele în formă de cupă, la capătul unor pediculi scurți. Rostrum-ul este scurt,
gros, adaptat pentru rupt și mestecat în scopul hrănirii cu debriuri celulare, limfă și celule sangvine.

Patogeneză
• Mecanism iritativ – înțepături la nivelul tegumentului auricular.

• Mecanism alergizant – saliva, antigene diverse

• Mecanism inoculator – frecvent infecții secundare.

Epidemiologie
• Otacarioza afectează până la 20% dintre câinii prezentați la consultație și până la 5% dintre pisici –
diferență dată de portul urechilor și pilozitatea conductului.

• Predispoziția de rasă este prezentă – sensibile rasele Cocker și Caniche și rezistente rasele Boxer,
Collie și Greyhound

Transmiterea
• Direct, prin contact cu indivizii infestati la care acarienii se găsesc pe tot corpul, dar mai ales în
zona lombo-sacrală și caudală.

• Indirect, prin intermediul puricilor de care aderă ouăle lipicioase de otodecți.

Tablou clinic
• Prurit auricular intens

• Reflex oto-podal

• Transmiterea la urechea congeneră

• Aspect eritematos inițial, apoi furfuraceu și în final ceruminos. Cerumenul este brun-ciocolatiu
presărat cu otodecți de culoare albicioasă.

• Leziuni de grataj înapoia urechilor

• Depilații pe fața tegumentară a urechilor

• Conductul auditiv se îngustează din cauza îngroșării tegumentului;

• Zgomote de clapotare

• Ischemia persistentă duce la osificarea cartilajului conductului auricular în evoluțiile cronice.

• Hematoame retroauriculare prin forfecarea vaselor situate între piele și cartilaj;

• Apariția de ulcere ale extremității distale a pavilioanelor la câinii cu urechile căzute (Cocker)

• Prezența de corpi străini intra-auriculari;

 Otita cronică poate evolua spre otită supurativă prin asocierea florei microbiene sau se poate
complica cu perforarea timpanului și transferarea infecției în urechea medie;

Otita medie se caracterizează clinic prin sindrom vestibular (poziții anormale ale capului, tulburări
de echilibru), surditate, accese epileptiforme frecvente.

• La câinii hiper-reactivi (hiperergici), în special la rasele de vânătoare, tabloul clinic este mult mai
expresiv.

• La pisică otacarioza poate evolua cronic, cu manifestări clinice discrete.

Diagnostic
• Clinic –

• Prurit
• Cerumen ”zaț de cafea”
• Contagiozitate
• Acarienii și ouăle în cerumen – vizibil

Paraclinic

• Examenul microscopic al cerumenului prelevat din conductul auditiv

Prognostic
• Favorabil în otitele parazitare externe simple, rezervat în cele complicate septic, grav în
otitele medii.

Profilaxie
• Deparazitarea profilactică periodică a carnivorelor de companie;
• Supravegherea pisicilor în perioada de rut;
• Eradicarea vagabondajului canin și felin.

Tratament
• Topic

• Iver-mite otic 4-5 picături în fiecare ureche după toaletare, 4 tratamente la interval de 3 zile
fiecare.

• Acaricide :

• Spot-on
• Selamect
• Moxidectin + Imidacloprid (Advocate)

Comprimate și zgărzi

• Prazimec
• Milbemax
• Izoxazoline (Bravecto,Nexgard, Simparica)
• Scalibor (Deltamethrin) și Foresto (Flumethrin)

Injectabil
 • Ivermectină (Duphamec) 0,2mg/kc

Genul Chorioptes
Râia chorioptică la bovine
Etiologie
Chorioptes bovis

Dimensiuni

• Femela 300-600 µm / 230-290 µm

• Masculul 270-450 µm /210-240 µm

Localizare

• Baza cozii
• Perineu
• Uger/ scrot
• Autopodii

Ciclu biologic

• Ou – incubație 4 zile
• Larvă – năpârlire după 4 zile
• Protonimfă – năpârlire după 4 zile
• Tritonimfă – năpîrlire după 7-8 zile
• Adult

Prolificitate – cca. 16-32 ouă.

Longevitate – 40-50 de zile

Longevitate reproductivă – 16 zile.

Patogeneză
• Principala acțiune este iritativ-inflamatorie , bazată pe hrănirea cu cruste, scvame,
detritusuri celulare desprinse de pe piele cu ajutorul chelicerelor adaptate pentru
rupt și mestecat. Un rol iritativ similar este atribuit salivei și excrementelor
acarienilor.
• Din acest motiv râia chorioptică este obișnuit asimptomatică, doar un număr mare
de acarieni reușind să declanșeze exprimarea clinică a parazitismului.
• Leziunile cutanate grave apar pe suport alergic.

Epidemiologie
Transmiterea – prin contact direct și indirect, prin ustensile de toaletare.

• Mai frecventă la rasele de lapte decât la cele de carne.

• Poate evolua împreună cu râia sarcoptică sau cu râia psoroptică pe același animal.
 • Boala poate fi agravată de existența concomitentă a infestațiilor cu Damalinia
(Bovicola) bovis.

• Afectează atât adultele cât și tineretul – nu generează răspuns imun.

• Episoadele de râie chorioptică apar toamna, se înmulțesc iarna și scad după ieșirea la
pășunat.

Factorii favorizanți : igiena deficitară, umezeala, carențele alimentare

• Vara, la pășune choriopții se adăpostesc în fosele infraorbitare, pavilioanele auriculare,

spațiul interdigital, pliurile cutanate dintre membre.

Tablou clinic
• Noduli miliari hemoragici, pruriginoși, situați la baza cozii sau/și pe perineu.
• Nodulii pot conflua și apar arii depilate de până la 5 cm diametru, acoperite cu
cruste cenușii.
• Apar crevase sângerânde complicate septic.
• La animalele malnutrite, stresate, leziunile se extind pe fețele interne și posterioare
ale membrelor pelvine, pe crupă, autopodiu, uger sau scrot.

Diagnostic
Clinic

Prurit, contagiozitate, apariție hivernală.

Paraclinic

Observarea parazitului prin raclat dermic din marginea leziunilor.

Diferențial:

Hematopinidoză

Râia psoroptică.

Profilaxie și combatere
• Respectarea normelor de bunăstare animală.

• Carantina profilactică pentru animalele nou-introduse în efectiv.

• Chiar dacă aparent râia chorioptică afectează doar trenul posterior, tratamentul
trebuie să cuprindă întreg corpul datorită prezenței paraziților și în afara ariilor corporale
modificate macroscopic.

Profilaxie și combatere

• Piretrine

• Deltamethrin (Butox 7,5% Pour-on - Bayer). 15 ml/100kc, maximum 75ml/animal.

Asigură protecție împotriva acarienilor și insectelor timp de 60 de zile. Timp de
așteptare pentru lapte: 0, pentru carne: 1 zi.
 Ivermectina, doramectina sunt eficiente dar au timpi de asteptare mari. Injectabil –
susp. uleioasă 1%, 0,2mg/kc,

• pour on 0,5mg/kc.

Tratament
Aspersiuni acaricide cu:

• Organofosforice

• Diazinon (Neocidol, Diazinol) 420ml/1000 l apă și 250ml/200 l la reumplere

• Formamidine

• Amitraz (Taktic, Scabatox) 1/500 și 1,5/500 lareumplere

• Piretrine/piretrinoizi

• Deltametrin (Butox 50 CE - Bayer) – 1ml/l și 1,5ml/l la reumplere

• Permethrin (Permectrin II)

• Cypermethrin

! Se asperseaza de două ori la 8 zile.

Râia chorioptică la cabaline

Etiologie
Chorioptes equi

• Dimensiuni

Femela 390µm/ 250µm

Masculul 300µm/ 230µm

Ciclu biologic
• Oul
• Protonimfa
• Tritonimfa

Localizare

• Chișiță, bulet, coroană

• Foarte rar la baza cozii

Ciclu biologic
• Ou – incubație 4 zile
• Larvă – năpârlire după 4 zile
 • Protonimfă – năpârlire după 4 zile
• Tritonimfă – năpîrlire după 7-8 zile
• Adult

Prolificitate – cca. 16-32 ouă.

Longevitate – 40-50 de zile

Longevitate reproductivă – 16 zile.

Patogeneză
• Principala acțiune este iritativ-inflamatorie , bazată pe hrănirea cu cruste, scvame,
detritusuri celulare desprinse de pe piele cu ajutorul chelicerelor adaptate pentru rupt și
mestecat. Un rol iritativ similar este atribuit salivei și excrementelor acarienilor.

Din acest motiv râia chorioptică este obișnuit asimptomatică, doar un număr mare de
acarieni reușind să declanșeze exprimarea clinică a parazitismului.

• Leziunile cutanate grave apar pe suport alergic.

Epidemiologie
• Râia chorioptică se întâlnește în hergheliile sau fermele unde nu se respectă condițiile
de bunăstare animală.

• Cel mai important factor favorizant este igiena precară.

• Leziunile produse în zona chișiței sau buletului prin deplasarea pe terenuri accidentate
favorizează infestațiile cu choriopți.

• Caii din rasele grele sunt mai susceptibili.

• N-a fost semnalat contagiul uman.

• Cele mai multe cazuri se înregistrează în sezonul rece, favorizate de umezeală.

Tablou clinic
• Leziuni extrem de pruriginoase localizate în zona chișiței, buletului, mai rar
mai sus.
• Prin scărpinare se produc leziuni pe care se grefează floră piogenă
șchiopătură, scăderea capacității de muncă.
• În absența tratamentului leziunile se extind la trunchi sub forma unei
dermatite umede.
• Apar burjeonări excesive care pot determina cheloidizarea zonei.

Diagnostic
• Clinic

• Prurit, localizare, contagiozitate, apariție hivernală, mai ales la caii din rasele grele.

• Paraclinic

• Observarea parazitului prin raclat dermic din marginea leziunilor.

Diferențial:

• Hematopinidoză
• Râia psoroptică.
• Trombiculoză
• Ariceală
• Dermatita recidivantă estivală

Profilaxie
• Carantinarea profilactică a tuturor cabalinelor care fac obiectul mișcărilor de efective.

• Boala este declarabilă și carantinabilă, cu măsuri de carantină de gradul III.

Tratament
Soluții cu aplicare externă, de 2-3 ori la 8 zile:

• Phoxim (Sebacil - Bayer) – aspersiuni cu soluții 1/1000 în formele ușoare sau 1/500 în
formele grave.

• Diazinon (Neocidol 600 EC - Zagro) sub formă de aspersiuni/fricționări cu soluție

1/1000.

• Amitraz

Endectocide

• Ivermectina pastă (Equalan – Merck, Sharp & Dohme, Ecvamec P – Pasteur, Ecvirom –
Romvac, Noromectin – Anka-Vet - 0,2mg/kc, 2 administrări la interval de două
săptămâni.

Moxidectin – (Equest – Fort Dodge – gel 4%) 0,4mg/kc, două administrări la 14 zile.

Dezacarizarea habitatului

• Deltamethrin (K-othrine SC 25 – Bayer) 1/100

• Fipronil (Regesc) 1/200

• Cypermetrin (Super Killer - Farmavet) 1/200

Râia chorioptică la ovine

Etiologie
• Chorioptes ovis (sin. Ch. bovis var. ovis)

Dimensiuni

• Femela 300-400 µm / 210-240 µm 1,2,3

• Masculul 300-500 µm /230 µm 1,2,4 Ciclul evolutiv – aproximativ 21 de zile Se pretează
foarte bine la axenizare
 Epidemiologie
Transmitere – prin contact direct

Contagiozitate - scăzută

Factori favorizanți – umezeala, noroiul, obscuritatea adăposturilor, lâna abundentă, stabulația

permanentă.

Rezistența în mediu – până la 70 de zile

Tablou clinic
forme morfoclinice

• Eczema crustoasă – noduli, vezicule si cruste scvamoase, depilații. Histologic – îngroșarea

stratului cornos al epidermei și o reacție inflamatorie ușoară.
• Eczema umedă – leziuni mai profunde, până la stratul generator, infecții cu floră de
asociație, inflamații, depilații, secreții ce aglutinează perii, praful și crustele, conferind un
aspect caracteristic. Animalele afectate prezintă șchiopături, berbecii refuză saltul.
Histologic – hipercheratoză, inflamarea dermului, degenerarea stratului spinos.

forme morfoclinice

• Eczema verucoasă – forma cea mai gravă, în care predominăinflamația proliferativă ce

cuprinde atât epidermul cât și dermul, transformând pielea autopodiului într-un manșon
cu aspect papilomatos verucos .

• La berbeci râia chorioptică poate aparea la 1-2 ani, scade ca intensitate la 3 ani și apare
cu un nou vârf peste 4 ani.

• La berbeci boala apare mai frecvent decât la oi și se poate extinde și la cap, în zona
pericornuală.

Diagnostic
Clinic : prurit intens, contagiozitate redusă, localizare, apariția mai frecvent la berbeci, formele de
eczemă crustoasă/umedă/verucoasă.

Paraclinic

• Raclat dermic
• Testul celofanului adeziv

Diferențial față de :

• Infestația cu Linognatus pedalis

• Febra aftoasă
• Ectima contagioasă

Profilaxie
• Măsuri de igienă, de asigurare a bunăstării animale
• Carantinarea animalelor nou-achiziționate
 • Tratamente profilactice periodice pentru prevenirea râilor la ovine (psoroptică,
sarcoptică, chorioptică).

Tratament
Deparazitări cu acaricide sub formă de :

• Soluții pentru îmbăiere (două băi la 8 zile)

• Formamidine

• Amitraz (Taktic, Scabatox) 1/500 și 1,5/500 la reumplere

• Organofosforice

• Diazinon (Neocidol, Diazinol) 420ml/1000 l apă și 250ml/200 l lareumplere

• Piretrine/piretrinoizi

• Deltametrin (Butox 50 CE - Bayer) – 1ml/l și 1,5ml/l la reumplere

• Permethrin (Permectrin II)

• Cypermethrin (Cypervet - Farmavet)

Deparazitări cu acaricide sub formă de :

• Preparate injectabile

• Lactone macrociclice

• Ivermectină 0,2mg/kc

• Doramectin 0,2mg/kc

Deparazitări cu acaricide sub formă de :

• Suspensii /soluții cu aplicare pour-on

• Piretrine

• Deltamethrin - Butox pour-on

• Lactone macrociclice

• Eprinomectină - Ivomec eprinex

Dezacarizarea habitatului

• Deltamethrin (K-othrine SC 25 – Bayer) 1/100

• Fipronil (Regesc) 1/200

• Cypermetrin (Super Killer - Farmavet) 1/200

 Râile păsărilor
Râile păsărilor sunt produse de acarieni din familiile Cytoditidae, Cnemidocoptidae și
Laminosioptidae, ce cuprind acarieni localizați în aparatul respirator, în epiderm,
respectiv în hipoderm.

• Familia Cytoditidae este compusă din două genuri, Cytodites și Cytonyssus, ambele
cuprinzând 12 specii de paraziți ai aparatului respirator la Galiforme, Columbiforme,
Passeriforme, Cuculiforme, Gruiforme, Psittaciforme, Ralliiforme și Coraciiforme. Genul
Cytodites, cel mai important din fam. Cytoditidae cuprinde două specii:

• Cytodites nudus

• Cytodites amondavae – Ralliiforme & Passeriforme

Râia citoditică
Etiologie
• Cytodites nudus – acarian rotund sau oval cu chelicere atrofiate, fuzionate cu palpii cu
care formează un tub.
• La masculi membrele au pretarse scurte ce poartă ventuze.
• La femele membrele sunt prevăzute cu pretarse lungi și pulvili.
• Vulva este plasată între epimerele 3-4, anusul este terminal sau ventral.
• Femelele sunt ovovivipare sau vivipare.
• Există 1 stadiu larvar și două nimfale.
• Ciclul biologic durează trei săptămâni

Epidemiologie
Transmitere

• Prin contact oral în timpul dansului nupțial

• Prin apa de băut

Receptivitate

• Adultele și tineretul peste 5 luni.

• Boala apare mai frecvent vara și toamna în volierelesuprapopulate.

Patogeneză
• Paraziții se localizează în căile respiratorii, pulmoni și saci aerieni iar în infestațiile
masive pot migra in cavitatea abdominală, pe suprafața rinichilor, ficatului sau pot fi
găsiți în țesutul conjunctiv subcutanat.
• Prezența paraziților determină formarea de granuloame parazitare compacte care au în
centru acarienii, înconjurați de detritusuri celulare, celule gigante, fibre elastice și o
membrană de colagen infiltrată cu plasmocite, granulocite și limfocite.
• Infestațiile cu Cytodites nudus predispun gazdele la infecții cu micoplasme, mycobacterii,
la apariția peritonitelor, pneumoniilor și aerosaculitelor.
 Tablou clinic
• Boala evoluează obișnuit asimptomatic.

În infestațiile mari apar semne nespecifice :

• Dispnee
• Disfagie
• Anemie
• Anorexie
• Horiplumație
• Mortalitate ridicată

Diagnostic
Clinic – dificil

Necropsic – se observă acarienii cu lupa binoculară sau microscopul în frotiuri din aparatul
respirator, cavitatea abdominală sau secțiuni din țesutul conjunctiv subcutanat

Prognostic Grav

Măsuri de profilaxie și combatere

• Sacrificarea păsărilor afectate sau chiar a întregului efectiv

• Igienizarea adăposturilor

• Repopularea după minimum 3 săptămâni. Sau: Ivermectină, 0,5mg/kc, s.c.

Râia cnemidocoptică – râia văroasă

Etiologie
• Cnemidocoptes mutans (sin. Knemidocoptes mutans) -
• Cnemidocoptes pilae (sin. Knemidocoptes pilae)
• Cnemidocoptes prolificus
• Cnemidocoptes laevis (sin. Neocnemidocoptes laevis ) cu subspeciile:

Neocnemidocoptes laevis

Neocnemidocoptes laevis gallinae

Dimensiuni

• Cnemidocoptes mutans

• Masculul : 170-250µm/100-170µm
• Femela : 370-480µm/280-400µm

Epidemiologie
• Este o boală caracteristică sistemului gospodăresc
 • Apare mai frecvent la păsările adulte

• Cocoșii sunt mai receptivi

Transmiterea se realizează direct, prin contactul între păsările parazitate sau indirect, prin solul
poluat cu acarieni

• Rezistența în mediu – redusă, între 7 și 15 zile în funcție de temperatură și umiditate.

• Rezistența pe cadavre – 15 zile

• Păsările colorate fac boala mai frecvent decât cele albe.

• Boala evoluează primăvara și vara, mai puțin iarna

Patogeneză
• Acțiune mecanică-iritativă produsă prin localizarea sub solzii epidermei, în special în
zona distală a metatarsului, pe fața dorsală și interdigital.

• Acțiune toxică, datorată salivei și metaboliților paraziților

Tablou clinic
• Paraziții determină prurit intens

• Din cauza iritației, cheratogeneza depășește exfolierea obișnuită astfel încât se

formează cruste cheratinoase areolate în care se adăpostesc numeroși paraziți.

• Gratajul violent poate duce la deschiderea și suprainfectarea articulațiilor.

• Lezionarea articulațiilor produce șchiopătură sau evitarea deplasării.

• Artritele traumatice infectate duc la pierderea falangelor.

• Evoluția bolii este îndelungată, extinsă pe mai multe luni sau chiar ani.

• Producția de ouă scade, pasărea nu se mai hrănește și slăbește.

Diagnostic
• Clinic – aspectul picioarelor (râie văroasă) este caracteristic.

• Paraclinic – prin raclat obținut de sub solzii zonelor afectate se pun în evidență acarienii.

Prognostic
• Favorabil în toate cazurile în care nu se înregistrază artrite

Profilaxie
• ”Totul plin, totul gol”
• Construirea de adăposturi din materiale lavabile, neporoase, ușor de dezinfectat și
dezacarizat.
• Carantinarea păsărilor achiziționate
• Tratamente antiparazitare profilactice
 Combatere
• Metode chimice

Băi acaricide de nisip cu triclorphon Îmbăierea picioarelor, de 2 ori la o săptămână cu:

• Amitraz 0,25%

• Neguvon (Bayer) sol. apoasă 1,15%

Injectabil cu:

• Ivermectină, doramectină, 0,4mg/kc, două administrări la 14 zile – timp de așteptare

ne-evaluat

• Metode ecologice

• Ulei de chimen 20% în vaselină neutră

• Castor oil (ulei extras din semințe de ricin)

• Extracte de coji de lămâi sau portocale (Citral) în uleiuri minerale

• Deparazitarea adăposturilor

• Deltametrin (K-Othrine) 1/100

• Foxim (ByeMite) 4ml/l apă

Râia cnemidocoptică – râia deplumantă

Etiologie
• Neocnemidocoptes laevis gallinae (sin. Cnemidocoptes laevis f. gallinae)

• Parazitează la Galiforme

• Masculul măsoară 170-180 µm/120-130µm

• Femela – 310-580 µm/270-400µm

• Masculul are ventuze copulatorii.

• Neocnemidocoptes laevis (Cnemidocoptes laevis f. columbae)

• Parazitează la porumbei

• Dimensiuni mai mici

• Masculul 177/120µm

• Femela 380/305µm

• Neocnemidocoptes laevis gallinae

• Masculul 170-180µm/110-128µm

• Femela 310-580µm/270-400µm
Epidemiologie
• Contagiozitate ridicată – penele conțin acarieni în calamus

• Boala este mai frecventă primăvara și vara. Iarna boala se ameliorează și evoluează
ocult.

• Cocoșii au un rol important în transmitere

Patogeneză
• Acarienii trăiesc în epidermă, în stratul descuamant, în jurul calamusului tectricelor,
pătrunzând adesea în interiorul lor

în perioada de creștere. Creșterea și dezvoltarea acarienilor acționează mecanic asupra

foliculului plumos, saliva și dejecțiile acționează iritativ și toxic.

Tablou clinic
• Păsările prezintă prurit și neliniște

• Apar deplumații începând de la crupion și extinzându-se treptat pe coapse, lombe și

abdomen.

• În evoluțiile cronice păsările pierd toate tectricele, rămânând cu remigele și rectricele.

• Se reduce ouatul, păsările scad în greutate.

• Cocoșii sunt cei mai afectați, evoluțiile fiind uneori mortale.

Diagnostic
• Clinic – prurit, depilații, contagiozitate.

• Paraclinic

• Prin smulgerea pufului din periferia ariilor deplumate se pot observa acarienii sub forma unui
manșon la baza tijei, printre lamele epidermice.

• Raclarea și examinarea microscopică a crustelor epidermice și acalamusului penelor cu lupa.

• Diferențial

• Față de sindromul de pică

• Prurit redus
• Lipsa contagiozității
• Pica presupune deplumarea reciprocă, nu autodeplumare

Prognostic
• Vital - favorabil în general, rezervat în cazurile generalizate.

• Economic – rezervat

Profilaxie
• Asigurarea igienei adăposturilor
 • Carantinarea și deparazitarea păsărilor nou introduse

• Deparazitări profilactice anuale

Tratament
• Triclorphon – pudrări sau îmbăieri cu repetare la 14 zile:

• Galifos – Farmavet – pulbere 0,15%

• Neguvon, sol. 1,5%

• Amitraz 0,25%

• Ivermectină, doramectin, inj. S.c., 0,4mg/kc

• Cel mai eficient – depopularea.

Râia cnemidocoptică – râia perușilor

Etiologie
• Cnemidocoptes pilae (sin. Cnemidocoptes mutans f. mutans)

• Masculul 170-220µm/98-150µm

• Femela : 370-480µm/280-356µm

Epidemiologie
• Frecvent întâlnită la psittacide

• Se transmite direct și indirect

• Cele mai afectate sunt păsările tinere.

• Peste vârsta de 3 ani cazurile de râie sunt rare

• Carențele alimentare cresc receptivitate

Patogeneză
• Acarienii se localizează la baza ciocului, sapă galerii, irită chimic și mecanic, producând
dereglarea proceselor de generare și exfoliere epidermică (scally face).

• Deformarea ciocului poate împiedica prehensiunea și respirația

Tablou clinic
• La baza ciocului și pericloacal apar depozite caracteristice de cheratină, cu aspect
crustos-buretos.
• Leziunile crustoase se pot extinde și pe pleoape
• Pot apărea deformarea ciocului și/sau erodarea marginilor valvei superioare. Aceste
modificări sunt ireversibile.
• Poate apărea deplumarea regiunii capului și chiar a unor porțiuni de gât.
Diagnostic
Pe baza semnelor clinice și prin raclarea zonelor afectate și examinarea crustelor la microscop.

Prognostic
• Favorabil în general, rezervat în formele grave.

Tratament
• Ivermectină, 0,4 mg/kc, pour-on, i.m. sau p.o, 2x/14 zile

• Vitamina A

• Deparazitarea coliviilor, volierelor, etc cu Phoxim (Baymite), deltamethrin –(K-othrine),

amitraz (Taktic) sau cypermethrin (Cypervet).

Râia laminosioptică

Etiologie
• Laminosioptes cysticola – Fam. Laminosioptidae

• Masculul – 220-250µm/90 -100µm

• Femela : 250-260µm/100-110µm

• Parazitează în țesutul conjunctiv subcutanat la galiforme

Ciclul biologic – necunoscut

• Contaminarea – necunoscută

• Depune ouă

• Trăiește subcutanat la:

• Galiforme
• Anseriforme
• Columbiforme

Paraziții se localizează în țesutul conjunctiv subcutanat sau în cel inter-muscular din regiunile:
pectorală, cervicală, abdominală, pe coapse sau uneori poate fi găsit în țesutul conjunctiv dintre
viscerele abdominale sau toracale.

• Infestațiile ating mii de exemplare, la curcani chiar milioane, ceea ce duce la atrofierea fibrelor
musculare și apariția de noduli care conțin acarieni morți și calcificați.

• Acarieni au fost găsiți și în capsula Glisson și în vasele de sânge din ficat și rinichi, producând
inflamații.

Diagnostic
• Numai necropsic, pe baza nodulilor examinați la microscop, între lamă și lamelă
Tratament
• nu există tratament specific, se recomandă depopularea și repopularea după
dezacarizare.

• Se poate încerca administrarea de ivermectine injectabil sau per os, o,4 mg/kg două
administrări la interval de 10- 14 zile

Râia sarcoptică
• Sarcoptes scabiei var. bovis

• Sarcoptes scabiei var. canis

• Sarcoptes scabiei var. caprae

• Sarcoptes scabiei var. equi

• Sarcoptes scabiei var. hominis

• Sarcoptes scabiei var. ovis

• Sarcoptes scabiei var. suis

• Sarcoptes equi

Bioecologia sarcoptidelor
 Femelele : 320-515µm/225-295µm
 Masculii : 205-208µm/145-205µm.
 Larvele: 140-210µm/100-160µm, hexapode.
 Protonimfele: 180-330µm/130-250µm
 Telonimfele: 240-370µm/160-270µm

Epidemiologie
– Surse de infestație

Animalele bolnave clinic/subclinic sau purtătoare

– Calea de infestare

• Prin contact direct

• Prin ustensile de pansaj

– Factori favorizanți

• Adăposturile umede, prost ventilate, cu temperaturi ridicate

• Aglomerația
• Lipsa de igienă
• Carențele nutriționale

– Rezistența în mediu

• Relativ mică, influențată de temperatură, umiditate și rugozitatea materialului pe care se află.

• Pe alte gazde rezistă maximum 24 de zile, fără a se reproduce.

Patogeneză
– Acțiune iritativ inflamatorie - hipersensibilizare

Tablou clinic – La bovine

– Boala debutează de regulă în zona capului, mai rar la baza cozii și în zona ugerului.

– Apar zone depilate perioculare, peribucale, eriteme, papule și excoriații.

– Pruritul este intens, contagiozitatea evidentă.

– Are tendință de generalizare

– La vacile malnutrite simptomele sunt mai grave, se observă paracheratoza, îngroșarea pielii,
apariția de crevase sângerânde suprainfectate.

Diagnostic
– Clinic – triada simptomatică : prurit-depilații- contagiozitate la care se adaugă evoluția hivernală și
contagiozitatea umană.

– Paraclinic - raclat dermic profund

– Diferențial față de :

• Râia psoroptică și râia chorioptică

• Parazitismul cu păduchi malofagi

• Trichofiție

Profilaxie și combatere
– Respectarea normelor de igienă și bunăstare animală;

– Instituirea carantinei de gradul III în fermele în care a apărut boala;

– Tratarea tuturor animalelor din ferma afectată, pentru a nu exista purtători asimptomatici

– Deltamethrin (Butox 7,5% Pour-on - MSD). 15 ml/100kc, maximum 75ml/animal. Asigură

protecție împotriva acarienilor și insectelor timp de 60 de zile. Timp de așteptare pentru lapte: 0,
pentru carne: 1 zi.

-Ivermectina, doramectina sunt eficiente dar au timpi de asteptare mari. Injectabil – susp. 1%,
0,2mg/kc, pour on 0,5mg/kc.

Tablou clinic la suine

– Boala apare inițial sub forma unor erupții pruriginoase pe zona ventrală a abdomenului și/sau fața
internă a membrelor, pe urechi și gât.

– Boala are tendință de generalizare, este cea mai gravă ectoparazitoză a suinelor.

– În forma generalizată pielea este îngroșată, cu aspect solzos și numeroși noduli. Părul se roade prin
scărpinat și dă aspect de pseudotundere.
Diagnostic
– Clinic : prurit, contagiozitate, depilații, cruste

– Paraclinic: raclat dermic profund

Profilaxie și combatere
– Este boală carantinabilă – carantină de gradul III

– Tratamente cu ivermectină/doramectin, 0,3mg/kc, cu repetare la 7 zile. Timp de asteptare pentru

carne: 28 de zile.

– IVERMIX - 100 mcg s.a./kg g.c/zi, timp de 7 zile consecutiv (330 g IVER - MIX/tonă furaj).

– Foxim 7,5% (Sebacil – Bayer) pour-on, 0,4ml/kc. Timp de așteptare pentru carne : 14 zile.

– Amitraz (Taktic, Scabatox) 1/500, aspersiuni. Timp de așteptare: 7 zile.

Infestațiile cu acarieni din familia Sarcoptidae

Râia sarcoptică a calului

Tablou clinic

– Dermatită pruriginoasă generalizată a regiunilor cu păr scurt, cu excepția autopodiilor.

• Incubația – 8-15 zile

• Debutul – în zona capului

• Generalizarea – 4-6 săptămâni

– Faza de debut – regiunea capului

• Noduli (butoni) scabioși

• Depilații

• Prurit

• Reflexe psorice (”râsul” calului, ”semnul iepurelui, ”semnul tapirului”)

– Faza de stare sau eczemică

• Extinderea leziunilor pe gât și trunchi, fără a cuprinde coama sau a coborî pe membre;

• Noduli, papule, cruste, scvame,

• Firele de păr desprinse sunt aglutinate și rămân atașate de corp;

• Apar vezicule care se sparg datorită pruritului iar lichidul exprimat la suprafață se amestecă cu
praful și scvamele si formează ”nisipul scabios”

– Faza terminală sau hipercheratozică

• Este rară, urmare a fazei de stare fără tratament

• Piele îngroșată, hipercheratozică, cu crevase sângerânde.

• Cu cât zonele afectate sunt mai întinse, cu atât se se va reflecta mai grav asupra stării
generale

• Înreg corpul pare acoperit cu o crustă foșnitoare, grăsimile oxidate imprimă un miros de
rânced.

• Cahexia apare prin pierdere de proteine prin exsudație și deficit energetic prin tulburarea
termoreglării.

• Această etapă se încheie la 5-6 luni de la debut cu moartea animalului. Uneori boala poate
evolua până la un an.

Diagnostic
– Clinic

• Prurit

• Cruste

• Depilații

• Nisip scabios

– Epidemiologic

• Contagiozitate, inclusiv umană

• Apariția în efective rău întreținute.

– Paraclinic

• Raclate dermice profunde din marginea leziunilor, clarificate cu lactofenol sau hidroxid de
potasiu, examinate la microscop.

– Diferențial față de :

• Infestațiile cu păduchi:

– Hematofagi – Hematopinus asini

– Malofagi – Damalinia equi

• Urticarie

• Gasterofiloză;

• Infestațiile cu Dermanyssus gallinae.

• Onchocercoză;

• Tricofiție.

Profilaxie
– Respectarea normelor de bunăstare a animalelor (habitat, furajare, îngrijire);

– Supravegherea circulației animalelor;

– Respectarea condițiilor de carantină profilactică;

– Izolarea și tratarea animalelor depistate bolnave și supravegherea efectivului rămas;

– Dezinfectarea/dezacarizarea ustensilelor de pansaj înaintea utilizării.

Tratament
– Ivermectina pastă (Equalan – Merck, Sharp & Dohme, Ecvamec P – Pasteur, Ecvirom – Romvac,
Noromectin – Anka-Vet - 0,2mg/kc, 2 administrări la interval de două săptămâni.

– Moxidectin – (Equest – Fort Dodge – gel 4%) 0,4mg/kc.

– Orgoanofosforice

• Diazinon (Neocidol 600EC - Zagro, Diazinol – Pasteur), 1ml/l , se administrează topic, prin
aspersare cu un pulverizator. Se poate folosi si pentru habitat. 2-3 tratamente la 14 zile.

Infestațiile cu acarieni din familia Sarcoptidae

Râia sarcoptică a ovinelor
Epidemiologie

•Sursa de paraziți

– Ovinele purtătoare

•Calea de infestare

– Prin contact direct

•Receptivitatea

– Ovinele de toate vârstele, dar în special mieii.

•Longevitatea acarienilor pe gazdă

– Cca. 6 săptămâni

•Rezistența în mediu

– 3-14 zile, în funcție de temperatură și umiditate

Tablou clinic
– Râia sarcoptică a ovinelor afectează zonele cu ja

– Leziuni crustoase, pruriginoase, localizate inițial peribucal și perinazal

– Leziunile inițiale au tendință de extindere,

cuprinzând zona perioculară, a foselor supraorbi uneori întraga față.

– La masculi râia sarcoptică poate afecta scrotul și zonele cu păr scurt învecinate acestuia. Pielea s
îngroașă, apar arii depilate, dure, uneori cu creva sângerânde. Scade producția de spermatozoizi/
ejaculat cu până la 50%.

Diagnostic paraclinic
– Raclate dermice profunde de la periferia leziunilor pentru observarea acarienilor și a ouălor
acestora.

Diagnostic histopatologic
– Acantoză

– Hipercheratoză

– Paracheratoză

– Tunelizarea straturilor cornos și granulos ale pielii, prezența paraziților în tunele.

Profilaxie
– Deparazitări profilactice;

– Respectarea normelor de bunăstare animală.

Tratament
– Deparazitări cu acaricide sub formă de :

• Soluții pentru îmbăiere (două băi la 14 zile)

» Formamidine

– Amitraz (Taktic, Scabatox) 1/500 și 1,5/500 la reumplere

» Organofosforice

– Diazinon (Neocidol, Diazinol) 420ml/1000 l apă și 250ml/200 l la reumplere

» Piretrine/piretrinoizi

– Deltametrin (Butox 50 CE - Bayer) – 1ml/l și 1,5ml/l la reumplere

– Permethrin (Permectrin II)

– Cypermethrin

– Deparazitări cu acaricide sub formă de :

• Preparate injectabile

» Lactone macrociclice

– Ivermectină

» 0,2mg/kc

– Doramectin

» 0,2mg/kc
– Deparazitări cu acaricide sub formă de :

• Suspensii /soluții cu aplicare pour-on și timpi de așteptare scurți sau 0

» Piretrine

– Deltamethrin - Butox pour-on Timp de așteptare 11 ore pt. lapte, 18 zile pentru carne (bovine) sau
1 zi pentru ovine

» Lactone macrociclice

– Eprinomectină 0,5 mg/kg – Eprizero, Eprinex multi, Ivomec eprinex – timp de așteptare pentru
lapte 0 zile, pentru carne 15 zile

Râia sarcoptică la câine

Epidemiologie
– Râia sarcoptică afectează câinii și alte canide (vulpile, lupii, coyoții , șacalii, etc. ), mai rar
pisicile și celelalte feline.
– Afectează toate vârstele, apare la ambele sexe, atât la rasele cu păr scurt cat și la cele cu
păr lung, în egală măsură la rasele pitice , de talie medie și mare.
– Este mai frecventă în colectivitățile canine sau feline de tipul caniselor sau chateriilor ce
grupează animale erante.
– Apare mai frecvent în lunile de iarnă, în condiții de habitat cald și umed și igienă precară.
– Rezistența în mediu este mică, influențată de umiditate.

Tablou clinic
•Râia sarcoptică afectează inițial zonele fără păr sau cu păr scurt (cap, coadă, zona
abdominală)
– Sindromul sarcoptic juvenil
• Prurit diminuat
• Noduli scabiosi miliari
• Zone discrete de alopecie si pseudotundere.
– Sindromul sarcoptic al câinelui adult
• Prurit intens
• Noduli scabioși, cruste, crevase, depilații
• Nisip scabios
• piodermită
– Sindromul sarcoptic al câinelui bătrân
• Sclerodermie cronică
• Prurit redus
• Piele îngroșată cu aspect rugos
• Uremie

Diagnostic
– Semne clinice (prurit, cruste, depilații)
– Contagiozitate
•Paraclinic
– Raclat dermic profund
– Metoda de flotație
•Diagnostic diferențial
– Demodicoză
– Dermatite alergice alimentare sau la alergenii salivari ai insectelor
– Dermatomicoze
– Infestații cu Pelodera strongyloides sau cu larve de ancylostomide
– Cheiletieloză

Profilaxie
– Deparazitări externe profilactice
– Evitarea contactului cu câinii comunitari
– Carantinarea câinilor nou-introduși în canise
– Construirea de canise spațioase, cu zone de țarc neacoperit.

Tratament
– Acaricide sub formă de:
• Soluții pentru îmbăiere
– Neostomosan 1/200
– Amitraz (Taktic) 1-2/1000
• Spot-on
– Selamectin (Stronghold)
– Moxidectin + Imidacloprid (Advocate)
• Comprimate
– Ivermectină cpx3mg
– Prazimec, Pyramectin
• Injectabil*
– Ivermectină 0,2mg/kc

Râia notoedrică la pisică

– Epidemiologie

– Râia notoedrică apare mai frecvent în perioada de rut prin contagiu de la pisicile erante.
Masculii au un rol important în epidemiologia bolii.
– La temperatura de 22°C acarienii înregistrează un maxim de activitate; în acest moment se
transmit cel mai ușor prin contact.
– Rezistența acarienilor în mediu este mică, la umiditatea relativă de 75% supraviețuiesc
câteva zile.
– Nu există predispoziție de vârstă, rasă sau sex față de infestația cu Notoedres sp.

Tablou clinic
– Debut periocular, peribucal, perinazal
– Cruste, depilații, prurit
– Nisip scabios
– Depresie
– Hiperkeratoză
– Crevase sângerânde
– Infecții secundare
– Limfadenopatie regională
– Uremie
– Moarte

Diagnostic
– Clinic – prurit, noduli scabioși, depilații,
– Epidemiologic – contagiozitate, apariția în colectivități cu igienă precară și umiditate
crescută, în anotimpul rece, mai ales în perioada de rut.
– Paraclinic – raclat dermic profund
Diagnostic diferențial
– Alergii alimentare
– Otacarioză
– Dermatita atopică
– Dermatomicoze

Profilaxie
– Deparazitări periodice
– Combaterea vagabondajului pisicilor
– Carantinarea pisicilor erante la introducerea în chaterii

Tratament
– Acaricide sub formă de:
• Soluții pentru îmbăiere
– Neostomosan 1/200
– Amitraz (Taktic) 1-2/1000
• Spot-on
– Selamectin (Stronghold)
– Moxidectin + Imidacloprid (Advocate)
• Comprimate
– Ivermectină 3mg/cp, Prazimec/Pyramectin
– Izoxazoline (Afoxolaner, Sarolaner, Fluralaner, Lotilaner)
• Injectabil**
– Ivermectină 0,2mg/kc

Râile rozătoarelor
Râia notoedrică la iepure
Etiologie
• Notoedres cunniculi
Ciclul biologic
• Numai femela fecundată de Notoedres cunniculi sapă galerii epidermice în care depune 5-
60 de ouă.
• Larvele trăiesc în galerii câteva zile, năpârlesc, devin nimfe și ies la suprafața pielii.
• Nimfele și masculii se găsesc numai la suprafața pielii. Contagiul, deci, se realizează cu
nimfe și masculi.

Ciclul biologic ou-adult durează cca. 16 zile.

Epidemiologie
• Transmitere – prin contact direct
• Rezistență – 1-2 săptămâni în afara gazdei, în funcție de umiditate.
• Longevitate – 3-6 săptămâni
• Prolificitate – aprox. 60 de ouă
• Factori favorizanți – umezeala, subnutriția, aglomerația, lipsa de igienă.
• Receptivitatea – mai mare la adulți, mai mare la rasele cu păr scurt și piele fină.

Tablou clinic
• Râia notoedrică la iepuri afectează dermul peribucal, perinazal, periocular,
periauricular, perianal, scrotal.
• Inițial apar cruste și îngroșări ale dermului din jurul orificiilor, mai ales bucal și nazal.
Ulterior se extind și la baza urechii, periorbital, pe bot, frunte și acropodiile membrelor
anterioare.
• Crustele au culoare cenușie-gălbuie, sunt aderente, proemină și au aspect rugos.
• Prurit
• Suprainfecții
• Disfagie
• Cronicizare – hipercheratoză, sclerodermie

Diagnostic clinic
– Leziunile pot fi confundate de un neavizat cu cele din râia sarcoptică a iepurelui.
• Diferă prin :
– Culoarea mai albicioasă a crustelor
– Pruritul diminuat
– Caracterul mai uscat al leziunilor
– Localizare
– Caracterul deformant al bolii
Diagnostic paraclinic
– Raclate dermice superficiale
– Testul celofanului adeziv
– Tehnica aspirației prin hârtia de filtru

Tratament
– Trei administrări de ivermectină (0,4mg/kc) la intrval de 14 zile.
– Dezacarizarea habitatului
• Deltamethrin (K-othrine SC 25 – Bayer)
• Fipronil (Regesc)
• Cypermetrin

Trixacaroza rozătoarelor
Etiologie
– Trixacarus caviae – parazitează la porcușorul de Guineea, cobai
– nu sapă galerii
– Trixacarus diversus - șobolan, hamster – sapă galerii
– Pe suprafața dorsală a idiosomei prezintă țepi piliformi și solzi triunghiulari numai în zona
centrală la mascul sau care se extind până la marginea corpului la femelă.
– La femelă anusul este situat dorsal iar la mascul, terminal.

Epidemiologie
– Transmitere Prin contact direct
– Receptivitate
• Afectează coloniile aglomerate din habitate umede și calde, cu igienă precară.
• Este favorizată de carențele alimentare și experimentele stresante. Gestația
accentuează simptomele
• Pasajul de la un individ la altul exacerbează agresivitatea
• Afectează toate vârstele
• Există starea de purtător asimptomatic

Tablou clinic
– Prurit intens
– Tendință de generalizare
– Contagiozitate mare, inclusiv umană
– Alopecie difuză apărută precoce
– Eritem
– Cheratoză
– Seboree
– Apar cruste pe tot corpul și zone de lichenificare
– Infecții secundare (cap, articulații, acropodii) flegmoane cu evoluție mortală.

Diagnostic clinic
– Semnele clinice sunt sugestive

Diagnostic paraclinic
– Raclat dermic superficial (T. caviae) sau profund (T. diversus)
– Testul celofanului adeziv (T. caviae)

Tratament
– Fenclorphos 25g/kc
– Triclorfon (Galifos)
– Amitraz 0,25% săptămânal, 2 luni.
– Ivermectină 1%, 0,2-0,4 mg/kc 2 administrări la 15 zile