2.

Studiul organizarii, constructiei si functionarii loviturilor

cal. 40x46 mm cu grenada
În literatura de specialitate asemenea sisteme de armament sunt cunoscute sub
diferite denumiri:
 sisteme gazodinamice;
 sisteme cu camere multiple (dacă sunt mai multe camere);
 sisteme cu dublă cameră (dacă sunt numai două camere);
 sisteme de înaltă-joasă presiune.
Cele mai răspândite dintre ele sunt cele cu două camere, majoritatea având calibrul
40 mm. O muniţie cal.40 mm este în general compusă din următoarele ansambluri
principale:
 tubul cartuş;
 grenada;
 focosul.

Tubul cartuş este realizat din aliaje de aluminiu şi prezintă două camere, una de înaltă
presiune (CÎP) şi alta de joasă presiune(CJP). În camera de înaltă presiune sunt montate capsa
de aprindere cu încărcătura de azvârlire şi căpăcelul. Camera de joasă presiune este
continuarea tubului cartuş. Cele două camere de presiune comunică prin intermediul
orificiilor practicate în CÎP, obturate de către căpăcelul metalic.
Prin percutarea capsei de aprindere, încărcătura de azvârlire arde degajând gaze. La o
anumita valoare a presiunii, căpăcelul obturator se foarfecă şi gazele se scurg în camera de
joasă presiune unde, prin destindere, presiunea scade de 5 la 10 ori faţă de cea înregistrată în
CÎP, acţionând asupra grenadei care începe deplasarea în ţeavă.

În cazul unui sistem balistic cu cameră dublă de presiune, combustia pulberii se

realizează în două camere, numite generic monteculă (CÎP) şi tub cartuş (CJP).
Sub acţiunea unui stimul mecanic exterior (percutor), capsa de aprindere funcţionează
şi produşii de reacţie rezultaţi se destind prin orificiul sau orificiile de transmitere a flăcării,
în interiorul monteculei (camerei de înaltă presiune), în spaţiul liber neocupat de către
pulberea din încărcătura de azvârlire. Se realizează apoi inflamarea şi aprinderea pulberii.
Deflagraţia pulberii din încărcătura de azvârlire dă naştere la gaze fierbinţi, iar
presiunea în monteculă creşte.
La atingerea unui anumit nivel al presiunii, căpăcelul, care obturează orificiile
practicate în monteculă este ştanţat şi gazele încep să se destindă în camera de joasă
presiune (tubul cartuş). Gazele acţionează apoi asupra grenadei (proiectilului) provocând
antrenarea acesteia în ghinturi şi mişcarea în interiorul ţevii.
 5
6

2
1

a) Secţiune printr-o lovitură cal.40 mm b) Organizarea tubului cartuş

1. Capsa de aprindere; 2. Montecula; 3. Tubul cartuş; 4. Camera de înaltă presiune;
5. Camera de joasă presiune; 6. Ajutaj
Exemplu de organizare a muniţiei cal.40 mm

Organizarea loviturilor cal. 40 mm este dată de misiunile pe care acestea trebuie să la

îndeplinească. Astfel, există lovituri cal. 40 mm cu grenadă explozivă, cumulativă sau
exploziv-cumulativă, cu grenadă cu încărcătură de iluminare, cu încărcătură incendiară,
fumigenă, cu încărcătură de marcare, cu efect neletal etc.
În continuare sunt prezentate câteva exemple:

SPA Tub Încărcătură Pâlnie din Ansamblu

cartuş explozivă cupru focos

Capsă de Încărcătura Grenadă Coafă

aprindere de azvârlire
Fig.1.2 Exemplu de muniţie cal. 40 x 46 mm cu grenadă exploziv-cumulativă (efect
dual)

Brâu forţator
Camera de Întârzietor Încărcătura de
SPA joasă presiune pirotehnic iluminare Inel obturator

Tub cartuş Cameră de Încărcătură de Corp Inel de

înaltă presiune Dispozitiv evacuare Incinta grenadă etanşare
Orificiu întârzietor încărcăturii

Fig.1.3 Exemplu de muniţie cal. 40 x 46 mm cu grenadă de semnalizare

Bandă rotativă
Corp grenadă
Camera de Întârzietor Coada
SPA joasă presiune pirotehnic paraşutei Ogivă

Capsă Orificiu Încărcătură de Încărcătură utilă

Tub cartuş Cameră de evacuare de iluminare Inel etanşare
înaltă presiune Dispozitiv de
amorsare
Fig.1.4 Exemplu de muniţie cal. 40 x 46 mm cu grenadă de iluminare

Fig.1.5 Exemplu de muniţie cal. 40 x 46 mm cu grenadă de exerciţiu