Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat,Ingineria si
Managementului Afacerilor

Tema: ”Hidrocentrale”

Studenti:
Dulan Liviu Florian
Jianu Alina

Bucuresti 2012
Ce este hidroenergia?
 Energia hidroelectrica, sau hidro electricitatea, reprezinta generarea de
electricitate cu ajutorul unor turbine angrenate de apa, si are aplicatii in tehnologii
mult mai vechi care au fost folosite timp de cateva secole pentru a transforma
energia apelor curgatoare (energia hidro) in alte forme de energie mult mai
accesibile si mai folositoare, de exemplu morile de apa. Energia hidroelectrica se
bazeaza pe faptul ca curgerea de apa are un debit regulat si adecvat, si o cadere
suficienta de inaltime).     

  Energia hidroelecrica este cu siguranta cea mai raspandita si cea mai matura
aplicatie a energiei regenerabile. 22% din productia mondiala de energie provine
de la hidro centrale, multe dintre ele sunt hidrocentrale de putere mica (SHP) care
produc mai putin de 10 MW; sunt mai mult de 17400 de astfel de hidrocentrale in
Europa.

Scurt istoric
Cea mai veche utilizare a energiei apelor este atestată în China şi în Egiptul
Antic,unde au apărut roţile de apă. Vechii greci şi romanii utilizau mori de apă (cu
roţi hidraulice) pentru măcinatul grânelor.
În figura 1 este prezentată o moară de apă  după descrierea lui Vitruvius, care
include transmisii cu roţi dinţate.[1]
Primele roţi de apă, cu ax orizontal, erau puse în mişcare de apa care
curgea printr-un canal special amenajat.Mai târziu randamentul
roţilor de apă a fost îmbunătăţit prin crearea de căderi artificiale
folosind jghiaburi pentru aducerea apei la partea de sus a roţii. Roţile
erau puse în mişcare de greutatea apei care umplea cupele de pe
periferia roţii. Se obţineau randamente de până la 85%.

Fig 1.Moara de apa romana[2]***

În evul mediu roţile de apă au fost frecvent utilizate de meşteşugari. Au apărut şi
noi maşini hidraulice. În Norvegia, cea mai utilizată maşină era Kvernkallen,care
era o roată hidraulică cu ax vertical. Rotorul era format din pale radiale la care apa
ajungea printr-un jgheab înclinat. Dispunerea palelor era artizanală, iar
randamentele rar depăşeau 50%.În perioada revoluţiei industriale energia
hidraulică a jucat un rol important în dezvoltarea industriilor textile şi a
pielăritului. Primele oraşe industriale au fost asociate energiei apelor. Au fost
construite baraje şi canale, iar ori de câte ori căderea depăşea 5 m s-au instalat
roţi hidraulice. Barajele mari şi lacurile de acumulare au apărut mult mai târziu şi
ca urmare energia apei trebuia dublată de maşini cu abur  pentru perioadele
cînd debitele erau mici.Renaşterea energiei hidraulice s-a produs odată cu
dezvoltarea electricităţii şi a generatoarelor. Prima uzină hidroelectrică s-a realizat
în 1880 în Cragside, Northumberland. Construcţia de hidrocentrale a căpătat apoi
avânt, s-au perfecţionat turbinele, au apărut lucrări hidrotehnice importante. La
nivelul anului 1920, în StateleUnite ale Americii,40% din energia electric se
producea pe cale hidro.

Ce este o hidrocentrala?

Hidrocentralele sunt niste mecanisme folosite in uzinele electrice unde

sunt învârtite de turbine sau motoare puternice şi care folosesc puterea apelor
pentru producerea electricităţii.[3]     

Capacitatea unei centrale hidroelectrice depinde de cantitatea de apă care trece

pe secundă prin turbine, precum şi de înălţimea de cădere a apei (în general, nu
este vorba de o cădere în sensul propriu-zis, ci de o curgere). În natură însă, de
cele mai multe ori există fie cantităţi mari de apă (la fluvii), fie înălţimi mari de
cădere (în regiuni muntoase).

După acest criteriu sunt hidrocentrale:

1.cu o cădere mică de apă – < 15 m, debit mare
2.cu o cădere mijlocie – 15–50 m, cu debit mijlociu
3.cu o cădere mare 50–2.000 m, cu un debit mic de apă
Fig 2.Componentele unei hidrocentralei [4]***

Din ce este formata o hidrocentrala?

1.Lacul de acumulare
Este lacul artificial creat în spatele barajului în scopul stocării (înmagazinării)
volumelor mari de apă care vor folosi la producerea energiei electrice.
În afara de folosinţa energetică, lacul de acumulare poate folosi la irigaţii,
alimentări cu apă, agrement,etc.[5]
2.Barajul
Barajul reprezintă obstacolul artificial construit pe albia naturală a cursului de
apă în scopul obţinerii lacului de acumulare. El poate fi de mai multe
feluri:de beton,de anrocamente,de pământ ecranat cu beton,etc.
3. Aducţiunea
Aducţiunea reprezintă galeria situată sub nivelul minim din lacul de acumulare
prin care se preia apa din lac îi se transportă spre centrala electrică
Aducţiunea conţine galeria forţată şi conducta forţată.
Galeria forţată poate fi din beton sau din beton blindat cu blindaj metalic
Conducta forţată poate fi din beton ,sau  conductă metalică .Conducta metalică
se amplasează deobicei după nodul de presiune,din considerente de
siguranţă.Ea se termină la peretele centralei cu un distribuitor cu un număr de
ieşiri egal cu numărul turbinelor(minim două ieşiri)
4. Nodul de presiune
Nodul de presiune este compus din castelul de exchilibru şi casa de vane.
Castelul de echilibru este o construcţie de siguranţă a amenajării şi are rolul de a
prelua fluctuaţiile majore de nivel din sistem şi de a le atenua atfel încât să nu
ajungă să producă catastrofe sau pierderi ireparabile în instalaţiile amenajării.
Casa de vane are rol de siguranţă, reglaj şi întreţinere a aducţiunii şi este
compusă dintr-o construcţie care conţine cel puţin două vane amplasate pe
conducta de aducţiune.

Fig 3.Nodul de presiune[6]***

5.Centrala propriu-zisă
Centrala cuprinde următoarele:cladirea centralei,sala maşinilor, instalaţiile din
centrală,maşinile de ridicat,camera de comandă.
Instalaţiile din centrală furnizează agenti necesari bunei fucncţionări a
agregatelor :apă de răcire, ulei sub presiune,aer comprimat, sau asigură
epuismentul (eliminarea apei),stingerea incendiilor,aer condiţionat.
Maşinile de ridicat sunt deobicei podul rulant şi diverse trolii de manevră.
Camera de comandă conţine panouri electrice şi automatizate pentru comenzile
de la distanţă a închiderii-deschiderii diverselor echipamente , ridicarea-
coborârea stavilelor segment pentru deversare controlată,închiderea-
deschiderea vanelor sferice,etc.
Din varietatea de componente dintr-o hidrocentrala, turbina este componenta de
baza in producerea de energie. Deoarece reprezinta o parte majora din costul
instalatiei si defineste recuperarea investitiei, turbina trebuie sa fie cat mai
eficienta in raport cu costul ei.[7]

 Sunt tipice doua categorii de turbine, dar exista multe modificari si rafinamente in
cadrul acestor categorii.

      •  Turbinele cu cadere mare de apa sunt ideale pentru apele rapide.

      •  Turbinele cu cadere joasa de apa sunt ideale pentru apele lente, aproape de
orizontala.

 Tehnologia pentru turbinele hidroelectrice mici este acum destul de matura, ca

rezultat al unor cercetari intensive si sistematice pentru optimizarea
echipamentelor specifice hidrocentralelor.

 Proiectarea turbinelor hidroelectrice mici trebuie sa ind eplineasca trei cerinte:

      •  simplitate (costuri reduse)

      •  randament mare

      •  fiabilitate maxima (intretinere minima si usoara)

Fig 4.Sistemul de conducere al hidrocentralei Saseiori[8]***
Potentialul hidroenergetic mondial
Potentialul hidroenergetic teoretic al Terrei este apreciat la 5,65 milioane MW,
respectiv, cel tehnic amenajabil - la 3,96 milioane MW, iar cel economic
amenajabil - la numai 1,24 milioane MW. Potentialul hidroenergetic economic
amenajabil este acea parte a potentialului tehnic amenajabil care poate fi
valorificat in conditii de rentabilitate. Gradul de valorificare a potentialului
economic amenajabil la nivel global este de doar 10-14%, fiind diferit pe
continente si tari. De exemplu, in Japonia potentialul hidroenergetic este utilizat la
2/3 din total, in America de Nord anglo-saxona - la 3/5, in Europa (fara ex-U.R.S.S.)
- la aproape 100%, in America Latina - la 1/10, in Asia - 11%, in Africa - doar 2% in
unele tari posibilitatea de valorificare a potentialului hidroenergetic este practic
extenuata iar in alte tari utilizarea lui abia de a inceput (de exemplu, in Turcia).
Pe continente, in functie de relief, structura geologica, precipitatii, dar si de
progresul tehnologic si economic, potentialul hidroenergetic economic
amenajabil este repartizat astfel: Asia - 27,5%, Europa (inclusiv ex-U.R.S.S.) -
19,8%, America Latina - 19,5%, Africa - 16,2%, America de Nord - 16% si Oceania -
sub 1%. Dintre marile fluvii ale lumii se remarca, printr-un potential tehnic
amenajabil deosebit de ridicat, fluviul Zair (circa 700 miliarde kWh/an), urmat
de Chang Jang si Brahmaputra (cu cate circa 500 miliarde kWh/an fiecare), Parana
(174 miliarde kWh/an), Enisei (140 miliarde kWh/an),
Columbia (92 miliarde kWh/an), Angara(84 miliarde kWh/an) etc.
Pe tari, potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil pune in evidenta pe prim plan
China, Federatia Rusa, urmata de Brazilia, Indonezia, Canada etc.(fig 5). Un sir de
state cu suprafete relativ mici, ca Japonia,Norvegia, Chile, Turcia, Suedia, Franta,
Finlanda s.a., se remarca prin considerabile resurse hidroenergetice cu atat mai
mult ca acestea sunt sarace in zacaminte de combustibili minerali.[9]

Fig 5. Potentialul hidroenergetic si puterea instalata (1997), mii MW[10]***

In ansamblul lor, hidrocentralele participa cu 17,7% la productia mondiala de
energie electrica, cu mari diferentieri de la o regiune la alta si de la o tara la alta.
Lideri mondiali in productia de hidroenergie raman Europa, cu 29%, si America de
Nord, cu 27,6%, la polul opus situandu-se Africa, cu 2%, Printre statele
producatoare de energie electrica la hidrocentrale se evidentiaza Canada,
S.U.A., Brazilia, Rusia etc. (fig 6).
Din totalul hidrocentralelor care astazi functioneaza in lume, jumatate sunt
concentrate in tarile dezvoltate. in prezent se construiesc baraje si hidrocentrale
in cascada, in lungul unui rau, valorificandu-se mai bine potentialul hidroenergetic
si formand un sistem hidroenergetic.
America de Nord detine aproape 25% din capacitatea mondiala instalata in
hidrocentrale. Cel mai important sistem hidroenergetic se afla pe fluviul Columbia
- S.U.A. (87% - grad de valorificare), cu 11 centralece totalizeaza 22 000 MW
(Grand Caulle 1, 2, 3 cu o putere instalata de 9 770 MW, situate atat pe teritoriul
S.U.A., cat si pe cel al Canadei (Mica, Arow, Duncan).
Al doilea sistem hidroenergetic din S.U.A. este Tennessee, care cuprinde 50 de
hidrocentrale. Printre alte sisteme hidroenergetice importante mai pot fi amintite:
Missouri, Colorado si California.
in Canada se remarca sistemele hidroenergetice de pe Churshill si La Grande
Riviere: hidrocentrala Churchill Falls - 5 225 MW si La Grande, cu patru amenajari ce
insumeaza 11 449 MW. Prin linii de inalta tensiune energia electrica este
transportata spre regiunea Quebec, precum si spre nord-estul S.U.A. De
remarcat ca S.U.A. si Canada produc 25% din hidroenergia lumii (11% si
respectiv 14%) (fig 6).

Fig 6. Primele 10 state in productia de hidroenergie (1950-2000), miliarde kWh[11]

Europa dispune de 30% din capacitatea mondiala instalata in hidrocentrale. Se
remarca indeosebi Rusia, care dispune de mari sisteme hidroenergetice atat in
partea europeana, cat si in partea asiatica. Mentionam sistemul hidroenergetic
Volga-Kama, cu 7 centrale care insumeaza 14 000 MW. Cele mai importante
hidrocentrale sunt cele de la Volgograd - 2 530 MW si Kuibasev - 2 300 MW. in
zona asiatica s-a valorificat potentialul fluviului Enisei, cu 6 hidrocentrale (Saiano-
Susensk -6 400 MW, Krasnoiarsk - 6 000 MW etc.) si Angara (Bratsk - 4 600
MW, Usti-Ilimsk - 4 300 MW, Boguciani - 4 000 MW).
Amenajari mai importante sunt si pe Dunare (Portile de Fier 1, 2), pe Rhon-
Durance (Franta), pe Rhin (Germania), pe Nipru (Ucraina).
America Latina are un potential exploatabil foarte mare (locul III pe glob), dar
puterea instalata reprezinta doar 15% din cea mondiala si participa cu 18% la
productia totala. Cea mai importanta amenajare hidrotehnica este cea de pe
fluviul Parana la Itaipu, situata la granita dintre Brazilia si Paraguay, cu o putere
instalata de 12 600 MW, fiind cea mai mare din lume. Alte hidrocentrale mari se
afla pe raul Rio Grande/Parana -Furnas, pe raul Paranapanema/Parana - Ilha
Solteria si Jupia, pe fluviul Sao Francesco - Paolo Alfonso (Brazilia), pe raul
Caroni/Orinoco - Guri (Venezuela), pe fluviul Paraguay - Corpus Posados (Argentina)
etc. (fig 7).

Fig 7.Mari hidrocentrale ale lumii[12]

Asia este continentul cu cel mai mare potential hidroenergetic (locul I in lume)
poseda 25% din puterea totala a hidrocentralelor si o productie de 18% din cea
mondiala. Dintre cele mai importante amenajari hidroenergetice mentionam
hidrocentralele din China de pe fluviul Chang Jiang (Sanmansia, Lukiania,
Susiumjiang si Finman), pe Huang He (Linijoxio). Pe fluviul Chang Jiang, in zona
marilor defileuri se afla in constructie cea mai mare hidrocentrala de pe glob
"Shashi', cu o putere instalata de peste 20 milioane kW [1, p. 121]. De
asemenea sunt importante hidrocentralele de la Nurek (pe raul Vahs
din Tadjikistan) si de la Toktogul (pe raul Narin, Kirgizstan) din Asia Centrala.
Africa, desi dispune de mari resurse hidroenergetice, poseda doar 3% din puterea
instalata si 2% din productia mondiala. Cel mai important sistem hidroenergetic
este cel de pe fluviul Nil, cu cea mai mare hidrocentrala de pe continent - Saad el
Aali (Egipt) si cu cel mai mare lac de acumulare din lume. Se mai pot mentiona
hidrocentralele de pe fluviul Zambezi - Cabora Bassa (Mozambik) si Kariba
(Rhodezia), iar pe fluviulZair - hidrocentrala Inga (R.D.Congo).
Oceania detine 2%  din puterea totala a hidrocentralelor si tot atat din productia
lor. Capacitati mai mari au Australia (7 000 MW) si Noua Zeelanda(5 000MW).
in dezvoltarea hidroenergeticii actuale se contureaza urmatoarele patru tendinte
de baza:
-  Constructia hidrocentralelor mari cu puterea instalata de peste  1 miliard kW.
Acest tip de centrale necesita mari investitii si se construiesc intr-un timp
indelungat (10-15 ani). in lume functioneaza 80 de astfel dehidrocentrale, dintre
care 15 se afla pe teritoriul Braziliei.
-  Constructia microhidrocentralelor cu puterea instalata de la 2 pana la 5 000 kW,
prin care se exploateaza potentialul valoros al raurilor mici ca debit. Astfel de
hidrocentrale pot fi construite in toate tarile lumii. Cu ajutorul lor se poate
asigura autonomia energetica a unor asezari omenesti izolate. in China, de
exemplu, sunt in functiune peste 50 000 de astfel de centrale, toate cu puteri
instalate sub 1 MW, in Germania - 5 000, in Franta - 2 000, in Portugalia - 1 600
etc.
-  Constructia hidrocentralelor cu acumulari prin pompare. Acest tip de centrale
creeaza, prin reciclarea apei, posibilitatea acumularii periodice de energie, fapt ce
permite de a obtine energie electrica in perioade de maxima cerere. Ele se
construiesc numai in tarile industriale cu un consum mare de energie electrica.
-  Constructia hidrocentralelor de varf, destinate acoperirii varfurilor de consum,
de dimineata, de seara sau din perioada mai rece a anului (uneori cu un timp
de lucru de numai 2-3 ore pe zi, dar cu debite instalate de8-12 ori mai mari fata
de debitul mediu al raului) si supraechiparea unor hidrocentrale mai vechi pentru
a face fata accentuarii inegalitatilor din graficul de consum.

Potentialul hidroenergetic al Romaniei

În România resursele de apă datorate râurilor interioare sunt evaluate la
aproximativ 37 miliarde m3/an, dar în regim neamenajat se poate conta numai pe
aproximativ 19miliarde dem3/an, din cauza fluctuaţiilor de debite ale râurilor.
Aportul anual al Dunării, la intrarea în ţara noastră, este în medie de 170 miliarde
m3/an (de peste 4 orimai mult decât toate râurile interioare), dar România poate
beneficia numai de o cotă  parte din acest stoc.Resursele de apă din interiorul ţării
se caracterizează printr-o mare variabilitate, atât în spaţiu, cât şi în timp. Astfel,
zone mari şi importante, cum ar fi Câmpia Română, podişul Moldovei şi Dobrogea,
sunt sărace în apă. De asemenea, apar variaţii mari în timp a debitelor, atât în
cursul unui an, cât şi de la an la an. În lunile de primăvară (martie-iunie) se scurge
peste 50% din stocul anual, atingându-se debite maxime de sute de ori mai mari
decât cele minime. Toate acestea impun ca necesară realizarea compensării
debitelor cu ajutorul lacurilor de acumulare.În ceea ce priveşte potenţialul
hidroenergetic al României se apreciază că potenţialul teoretic al precipitaţiilor
este de circa 230 TWh/an, potenţialul teoretic al apelor de scurgere de
aproximativ 90 TWh/an, iar potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă este de
70 TWh/an.[13]

În fig 8.se indică valorile potenţialului hidroenergetic de scurgere, procentul

referitor la potenţialul din precipitaţii % E p, potenţialul teoretic liniar considerat
la debitul mediu şi potenţialul tehnic amenajabil, pentru câteva din bazinele
cursurilor de apă mai importante din România.Se observă că potenţialul teoretic
liniar mediu al râurilor ţării, inclusiv partea ce revine României din potenţialul
Dunării, se ridicăla 70 TWh/an, din care potenţialul tehnic amenajabil reprezintă
36 TWh/an (2/3 dat de râurile interioare şi 1/3 de Dunăre)
Fig 8.Potentialul hidroenergetic al Romaniei[14]***

Principalele hidrocentrale din Romania

Fig 9.Principalele hidrocentrale din Romania[15]***

Care sunt avantajele?

Sistemele hidro-energetice prezinta urmatoarele beneficii:

 Energia hidro-electrica este o sursa de energie electrica regenerabila

continua
 Energia hidro-electrica nu polueaza (nu exista emisii de caldura si gaze
toxice)
 Energia hidro-electrica nu are costuri de carburant si are costuri de operare
si intretinere mici
 Tehnologia pentru producerea energiei hidro-electrice, este o tehnologie
care ofera o operare flexibila si sigura
 Centralele hidro-electrice au o viata lunga si foarte multe dintre ele
functioneaza de mai bine de jumatate de secol si sunt inca foarte eficiente
 Statiile hidro-electrice au un randament de peste 80%
 Alte motive pentru folosirea hidro-energiei pico sunt:
 La scara globala exista o piata foarte mare in tarile in curs de dezvoltare,
pentru sistemele hidro pico (pana la 5kW).
 Echipamentele pico hidro sint mici si compacte. Ele pot fi transportate cu
usurinta in zone izolate si inaccesibile.
 Este posibila producerea locala a componentelor. Principiile de design si
procesele de fabricatie pot fi invatate cu usurinta.
 Numarul de case conectate la fiecare schema este de obicei mic, sub 100 de
case. Astfel este usor sa se stranga capitalul necear si sa se faca intretinerea
si colectarea de taxe.
 Concepute cu multa atentie schemele pico hidro au un cost mai mic pe kW
decat cele solare sau eoliene. Generatorul diesel, desi initial mai ieftin, are
un cost pe kW mai mare in timpul vietii, deoarece acesta este asociat
costului de combustibil.[16]
Care sunt dezavantajele?
•  potenţialul hidro-energetic nu este infinit;

•  pentru România, potenţialul hidroenergetic total este de 70 miliarde KWh/an,

din care însă 36 miliarde constituie potenţialul tehnic amenajabil (din care 26,6 pe
râuri şi 11,4 pe Dunăre);

•  potenţialul amenajabil economic este şi mai mic, 27miliarde KWh, în condiţiile

în care deja în 1977 necesarul de energie electric al României era de 62 miliarde
Kwh/an;

• amenaja tot acest potenţial presupune construirea a circa 850 hidrocentrale,

mari şi mici, cu o putere instalată totală de 13000 MW. Ceea ce nu e deloc simplu,
dacă ţinem seama de faptul că investiţia pentru o hidrocentrală este de 10-20 de
ori mai mare decât pentru o termocentrală de putere echivalentă.[17]
Fig 10.Avantajele(alb) si dezavantajele(gri) hidrocentralei[18]***
Bibliografie

[1]Dan Stematiu,(2008),Amenajari hidroenergetice pag 20-22

[2] http://www.scribd.com/doc/59305722/amenajari-hidroenergetice

[3] http://www.acuz.net/html/hidroenergia-referat-www.acuz.net.html

[4] http://www.acuz.net/html/hidroenergia-referat-www.acuz.net.html

[5] http://www.acuz.net/html/hidroenergia-referat-www.acuz.net.html

[6] http://www.acuz.net/html/hidroenergia-referat-www.acuz.net.html

[7] http://www.ames.ro/energii-regenerabile/hidroenergia.html

[8]http://www.scribd.com/doc/75638535/L28

[9] http://www.scritube.com/geografie/ENERGETICA-MONDIALA93744.php

[10]Efros  Vasile(2001),Geografia   economiei  mondiale  siprobleme  globale p. 104.

[11] Xope B. C(2002),L'etat du monde p. 80

[12] Negoescu B., Vlasceanu Gh.(2002),Geografie economica. Resursele Terrei p. 222

[13] Dan Stematiu,(2008),Amenajari hidroenergetice pag 30-32

[14] http://www.scribd.com/doc/59305722/amenajari-hidroenergetice

[15] http://www.energie-gratis.ro/hidrocentrale.php

[16] http://www.ames.ro/energii-regenerabile/hidroenergia.html

[17] http://www.scritube.com/geografie/ENERGETICA-MONDIALA93744.php

[18] http://www.scribd.com/doc/59305722/amenajari-hidroenergetice