MOSCALIUC ANDREI ALEXANDRU

Clasa a VII-a B

Poluarea apei din localitatea Ploiesti

~Referat~

Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România. Este

situat la 60 km nord de București, la imbinarea a douá vái largi si unde se loveste campia de
munte, fiind un oras industrial.
Municipiul Ploieşti concentrează aproape toata industria petrolieră, fiind cunoscut ca şi
capitală a petrolului si cel mai poluat oras romanesc. Zona a intrat in atentia cercetatorilor
indeosebi dupa anul 1990 prin studii amanuntite asupra poluarii industriale a aerului, solului
si apei si a poluarii fonice urbane din aceasta zona.

Fig.1 POZITIA GEOGRAFICA A MUNICIPIULUI PLOIESTI

Principalele domenii de activitate:

 Industria petrolieră :
- rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI,
PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploiești, ROMPETROL
Rafinăria VEGA Ploiești, transport țiței și produse petroliere finite prin conducte: S.C.
CONPET S.A Ploiești, S.C. PETROTRANS S.A. Ploiești;
- utilaje de extracție, foraj, chimic și petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploiești, S.C.
UZTEL S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești;
- construcție de pompe și conducte de petrol: S.C. CIPROM S.A. Ploiești, INSPET S.A
Ploiești;
- cercetare și proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploiești, ICERP S.A. Ploiești,
PETROSTAR S.A. Ploiești, IPCUP Ploiești. Industria constructoare de mașini: - mașini
unelte: S.C. UPETROM S.A. Ploiești;
 - rulmenți: S.C. TIMKEN S.A. Ploiești;
- echipament tehnologic, de ridicat, echipament de construcție: S.C. UBEMAR S.A.
Ploiești, "24IANUARIE" S.A Ploiești, S.C. TROMET S.A. Ploiești, UZINA MECANICĂ
Ploiești;
- echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploiești;
 Industria constructoare de mașini și componente (Upetrom, Uzuc, Ciprom, Ubemar,
Amplo, Uztel, Amplo, Timken, Yazaki, Cablul Românesc)
 Industria chimică :
- Rool;
- detergenți: UNILEVER ROMANIA;
- îngrășăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească (capacitate
închisă);
- materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov;
- alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești.
 Industria alimentară (Coca-Cola, Bergenbier, Unilever, Extrapan, Di Apollo)
 Industria tutunului (BAT)
 Industria construcțiilor ( Inspet, Contrasimex, Constil, Nova-Cons, Monticor, Tiab)
 Industria IT (Asesoft)
 Industria materialelor de construcție (Feroemail)
 Industria textilă (Dorobanțul Ploiești, Modexim)
 Industria ceramică (Bianca România)
 Industria mobilei (Anteco, Incocnept)
 Industria ambalajelor (Mayr-Melnhof Packaging Romania, Politeh)
În apropiere, la Crângul lui Bot (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial
Ploiești” în cadrul căruia activează peste 28 de companii.

Apele Ploiestiului
Ploiestiul se afla pozitionat intre două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre
sud-vest, atingand usor municipiul prin comuna suburbana Brazi, iar cel de-al doilea,
Teleajenul, spre nord si est, străbatându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov si
Berceni. Orasul este asezat pe paraul Dâmbul, care izvorăşte in zona de dealuri a orasului
Băicoi, trece prin oras si prin doua comune suburbane si apoi prin comuna Rîfov, unde
se varsa in Teleajen. Dâmbul are astazi apa putina; este canalizat pe aproape toata partea
ploiesteana a traseului sau, in el deversandu-se, la iesirea din oras, sistemul de canalizare al
acestuia. In trecut, Dâmbul avea un debit mult mai mare- dovada albia relativ adanca pe care
el si-a sapat-o. El a afectat de mai multe ori, cu revarsarile sale, mahalalele limitrofe.

Factorii poluanti ai apei din jurul Ploiestiului si consecintele poluarii apelor

Apele Ploiestiului, desi putine la numar, au fost de-a lungul timpului afectate de
deversarile marilor fabrici, fara sa se tina cont de importanta acestora. In prezent, poluarea
apelor municipiului a luat mare amploare. Principala cauza este dezvoltarea industriei si a
comertului. Activitatea de intretinere si reparatii ale materialului rulant in depouri si ateliere
conduce la poluarea apei cu deseuri industriale si menajere, produse de dezinfectie si
detergenti, reziduuri petroliere, uleiuri uzate, acizi, combustibili etc.
Deseurile menajere si nu numai ( deseurile provenite de la unele din marile
supermarketuri) au fost deversate direct in apele orasului, fara sa se tina cont de consecinte.
Alaturi de acestea, deseurile provenite din industria petroliera, dar si deversarile de petrol au
afectat ingrijorator de mult resursele de apa ale municipiului.
 Alte surse de poluare ale raurilor sunt: apele reziduale provenite din industrie- in special
minerale grele-Pb, Hg; ape reziduale provenite din locuinte; apele provenite din agricultura-
acum nemaifiind un pericol mare deoarece irigatiile sunt rare;
In ceea ce priveste poluarea cu reziduuri, o situatie controversata a fost a
supermarketului Metro, care a fost amendat de comisarii Garzii de Mediu Prahova pentru ca a
poluat apele paraului Dâmbu. Locuitorii si oamenii de afaceri din comuna Paulesti, pe
teritoriul careia se afla magazinul Metro, au facut numeroase sesizari la autoritatile de mediu,
in care reclamau poluarea pârâului Dâmbu si mirosul insuportabil emanat de acesta.
In urma acestor petitii, comisarii Garzii de Mediu Prahova au prelevat probe din apele
paraului, unde Metro isi deverseaza apele uzate.
Rezultatele analizelor de laborator au aratat depasiri de pana la cinci ori ale limitelor
maxime admise de normele Uniunii Europene. Datorita acestui fapt compania a fost
amendata, dar reprezentantii acesteia au refuzat sa comenteze sanctiunea primita, insa au
promis investitii masive in protectia mediului.
Pe lângă gunoaiele aruncate inclusiv în albia pârului, în albia râului sunt deversate tot
felul de substanțe necunoscute, inclusiv produse petroliere. În albia pârâului sunt aruncate
animale moarte, gunoaie de tot felul, produse care colorează apa și parcă conține detergent,
reziduuri.
 Fig. Paraul Dambu
Fenomenul de poluare cu produse petroliere a apelor subterane a fost semnalat cu
precadere in ultimii 40 de ani. Principalele surse de poluare cu hidrocarburi sunt marile
rafinarii Brazi, Astra, Lukoil (Teleajen), Vega. Aceste surse de poluare se gasesc in conditii
geologice relativ similare, amplasate fiind in zona depozitelor sedimentare ale conului
aluvionar Prahova-Teleajen, considerat una din primele zece hidrostructuri din Romania, o
resursa foarte bogata de apa subterana, cu o extindere spatiala de 1000 km² in suprafata si de
pana la 100 m in adancime.
Petrolul ajuns in apa sufera transformari, iar formarea peliculei la suprafata apei
determina urmatoarele efecte :
- scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ;
- scade oxigenul din apa ;
- unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si ajung in atmosfera ;
- fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat .
Substantele poluante prezente in apele uzate sunt impurificate cu titei, fractiuni
petroliere, acizi naftenici, fenoli, compusi cu sulf, hidrocarburile, provenite din titei si din
fractiunile petroliere, reprezentand principala impuritate.
Locuitorii din numeroase cartiere ploiestene se plang de imposibilitatea de a consuma
apa din fantani si de la cismele. Cauza fiind cantitatile ridicate de petrol care se gasesc in apa.
Un exemplu concret ar fi situatia locuitorilor din cartierul Mihai Bravu, care, nu mai pot
consuma apa din propriile gospodarii (fantani, cismele), acestia fiind nevoiti s-o cumpere
(strictul necesar).
Sursele de apa din acest cartier au fost infestate cu reziduuri petroliere provenite de la
fosta rafinarie Teleajen, actualmente Petrotel Lukoil.

Fig.2 RAFINARIA PETROTEL LUKOIL

 Unul din locuitori sustine:«Am incercat sa bem apa din put, dar nu am putut din cauza
mirosului de benzina. In plus, este si tulbure. O folosim la pasari si la spalatul rufelor, dar
trebuie sa punem mult detergent ca sa nu prinda si hainele miros », acesta cheltuindu-si o
mare parte din pensie pe provizii de apa plata si minerala.
Urmarirea fenomenului de poluare cu hidrocarburi evidentiaza unele caracteristici
comune surselor de poluare mentionate, respectiv mecanismul poluarii apei freatice, natura
poluantilor si gradul de contaminare.
Trasaturile particulare ale fiecarei zone poluate sunt date de volumul de petrol prelucrat
intr-un anumit interval de timp, de gradul de ramificare al retelei de conducte exterioara
fiecarei rafinarii si de prezenta lentilelor de argila in pietrisurile acviferului freatic.
Cercetarile anterioare efectuate in cazul rafinariei Brazi au aratat manifestarea prezentei
hidrocarburilor libere pe suprafata acviferului freatic prin rezistivitati mari. Prin urmare, este
si normal ca apele din majoritatea locuintelor ploiestene sa fie poluate.

Fig. 3 RAFINARIA PETROBRAZI

Alt poluant important al apelor orasului il reprezinta acizii naftenici. O caracteristica a
apelor uzate de rafinarii, este continutul ridicat de acizi naftenici, prezenti mai ales in leşiile
naftenice sub forma de naftenaţi. Prezenti in proportii variabile in titei si in fractiunile
petroliere, au un deosebit efect toxic asupra florei, si indeosebi, asupra faunei, actionand
asupra sistemului nervos.
Sarurile anorganice dizolvate reprezinta o alta categorie importanta de poluanti. Titeiul
contine saruri dizolvate, in special cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi de calciu, magneziu si sodiu,
care trec in apa in cursul prelucrarii.
Extractia de titei si gaze naturale se desfasoara in doua structuri petroliere:
Baicoi;Boldesti Scaieni;
Ca asezare geografica, perimetrul de extractie a petrolului se afla de o parte si alta a
raurilor Prahova si Teleajen.
Deoarece apa acestor rauri este folosita pentru alimentarea cu apa potabila, alimentarea
cu apa industriala, acestor rauri (si nu numai) le este urmarita evolutia calitatii apei.
In urma unei prelevari geochimice din apa acestor rauri s a constatat ca s-au gasit valori
peste limita admisa a urmatorilor poluanti: Hidrocarburi; Materii in suspensie;
Amoniu;Azotati; Plumb; Clorururi;
Sucursala Petromului - Petro-Brazi, evacueaza rareori in raul Prahova ape insuficient
epurate de statia de epurare proprie.
Deasemenea in urma prelevarii probelor si analirazii, s-a constatat ca apele au sectoare
cu calitati ale apei diferite. In zonele unde se fac deversari in rau, cantitatea de plouant este
mult mai mare, pierzandu-si din cantitatea mare de pluant in aval. La fel de poulate sunt si
zonele unde sunt scapari accidentale ale hidrocarburilor in aceste rauri.
 Poluantii ce ajung in rau nu sunt proveniti doar din deversari sau accidente directe (ce
ajung direct in cursul raului), ci sunt si poluanti ce au infestat initial solul si care odata ce au
ajuns acolo, sunt prinsi in circulatia apelor si purtati pana in malurile raurilor.
Deversarea necontrolata a hidrocarburilor, in special a reziduurilor petroliere in apa
reprezinta o amenintare pentru mediul inconjurator si un pericol pentru sanatatea oamenilor.
Astfel, reziduurile contin metale grele, hidrocarburi aromatice polinucleare cu efecte
mutagene si cancerigene.
Contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor
rafinarii, a depozitelor de combustibil, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de
transport constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului.

Masuri de protejare a apei

Principala problema identificata o reprezinta lipsa unei strategii care sa contina si o
componenta ce are pe prim plan combaterea poluarii cu hidrocarburi sau as zice eu "igiena la
locul de munca" si respectarea tuturor normelor, fara a arunca ce nu mai este folositor "in
curtea vecinului" sau fara a face probleme atunci cand sunt deja suficiente.
Marile rafinarii din apropierea raurilor Prahova-Teleajen au incercat o reconstructie
ecologica a sondelor ce le au in propietate, pe o suprafata de 3600 mp care se pare ca
functioneaza.
Lucrarile de modernizare au constat in:
Modernizarea instalatiei de tratatie a gazelor reziduale ;
Lucrare de aparare- mal raul Teleajen;
Test pilot de recuperare a produselor pertoliere de pe suprafata apei freatice care
inevitabil ajungeau si in raurile amintite;
Pentru o mai putina cantitate de hidrocarburi in raurile Prahoha, Teleajen marile firme
ce se ocupa cu extractia titeiului si prelucrarea acestuia trebuie sa tina cont si de urmarile
deversarilor acestora, sau de actionarea rapida in cazul unui accident si decontaminarea zonei.
Instalatiile de prelucrare si transport a hidrocarburilor reinoite ar diminua mult sau de ce
nu,  ar reduce total cantitatea de hidrocarburi ce ajung in rauri.
In conditiile in care fenomenul de globalizare ia tot mai multa amploare, punandu-se tot
mai mult accent pe interdependenta dintre protectia mediului si dezvoltare economica, au
aparut reglementari din ce in ce mai severe privind masurile de protectie a mediului. Noua
legislatie in domeniul protectiei mediului, adoptata in ultimii ani, aduce un nou concept al
raspunderii stricte pentru consecintele poluarii.
Protectia mediului este reglementata in Romania printr-o serie de acte normative care
creeaza cadrul juridic necesar pentru protectia factorilor de mediu, a consumatorilor si
respectarea principiilor dezvoltarii durabile.
Standardele romane prevad pentru fiecare factor de mediu concentratii maxim
admisibile, prin care se poate evalua calitatea acestora. Exista standarde pentru apa potabila,
apa de suprafata, ape uzate functie de locul evacuarii, standarde pentru aer : emisii si imisii,
sol, subsol.
Principalele directii de actiune in sensul protectiei mediului sunt stabilite prin
intermediul Ordonantei de Urgenta privind protectia mediului.
Datorita nepasarii populatiei este necesara interventia organelor in drept pentru
respectarea masurilor de protectie a calitatii apelor. De asemenea, pentru a se asigura folosirea
nestanjenita a apelor si conditii igienico- sanitare si de odihna- agrement este necesara
actiunea de protectie a calitatii apelor, prin realizarea de statii de epurare la obiectivele
industriale, asigurarea debitelor de diluţie in albia cursurilor de apa si folosirea unui grad mai
mare de recirculare a apelor reziduale la aceeasi intreprindere industriala.
 Protectia apelor de suprafata si subterane are in vedere mentinerea si imbunatatirea
calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra
mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale.

Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ploie%C8%99ti
2. https://www.academia.edu/35853883/POLUAREA_ECOSISTEMULUI_URB
AN_PLOIESTI_CUPRINS_ARGUMENT_4
3. https://www.scritub.com/geografie/geologie/ACTIVITATEA-DE-
EXTRACTIE-IMPAC23669.php
4. https://www.observatorulph.ro/exclusiv/34196-poluare-cum-arata-paraul-
dambu