Energia cinetică

DEFINIŢIE

Energia mecanică (E) este mărimea fizică ce caracterizează capacitatea unui corp de a efectua
lucru mecanic.

IMPORTANT

Unitatea de măsură pentru energie este joulul (J).

O altă unitate de măsură pentru energie este caloria: 1 cal = 4,18 J

OBSERVAŢIE

Energia poate fi de mai multe tipuri: energie mecanică, energie termică, energie electrică și
magnetică, energie luminoasă, energie chimică, energie nucleară etc.

ENERGIA ŞI OMUL

Noi, oamenii, spunem de multe ori că suntem plini de energie și suntem capabili să facem
eforturi pentru diferite activități : desenare, alergare, jocuri, învățare și alte activități fizice sau
intelectuale. Fiecare tip de activitate este caracterizat de un anumit consum de energie.

Exemple de costuri energetice pentru o oră pentru un adult:

 Chiar și când dormim consumăm o energie de 200 kJ ( 45 calorii);

 Cititul sau scrisul consumă 500 kJ;
 Mersul pe jos: 900 kJ;
 Mersul cu bicicleta: 1000 kJ (260 kcal);
 Patinaj pe gheață sau pe role: 2000 kJ (480 kcal);
 Alergarea: 2100 kJ;
 Înotul: 2400 kJ;
 Fotbal: 2600 kJ (620 kcal).

Când suntem obosiți, spunem că nu mai avem energie și capacitatea noastră de a desfășura diferite
activități scade foarte mult.

De unde își ia omul energie ? Hrana este principala sursă de energie a tuturor ființelor. Cele mai
bogate în energie sunt alimentele grase și dulciurile.

EXPERIMENT

3. Energia cinetică

https://youtu.be/kDil8nTmUa4
 Materiale necesare: 2 mașinuțe de mase diferite, plan înclinat din carton, o cutiuță de carton.

Descrierea experimentului(Partea1):

Așază la baza planului înclinat cutiuța.

Pune pe planul înclinat o mașinuță și las-o să alunece pe planul înclinat.

Ce observi ?

OBSERVAŢIE (PARTEA1)

Mașinuța în mișcare deplasează cutia de la bază planului.

Concluzia experimentului (Partea1):

Corpurile în mișcare pot să efectueze lucru mecanic, deci au energie, numită energie cinetică ( de la
cuvântul grecesc “ kineticos “ care înseamnă “ mișcare “ ).

Descrierea experimentului(Partea2):

Așază la baza planului înclinat cutia.

Pune pe planul înclinat o mașinuță mai grea și las-o să alunece pe planul înclinat.

Repetă experimentul punând pe planul înclinat o mașinuță mai ușoară.

Apreciază cât se deplasează cutia de la baza planului, în fiecare caz.

OBSERVAŢIE (PARTEA2)

Mașinuța grea deplasează mai mult cutia de la bază planului decât mașinuța ușoară.

Concluzia experimentului (Partea2):

Energia cinetică a unui corp în mișcare depinde direct proporțional de masa corpului.

Descrierea experimentului(Partea3):

Înclină mai mult planul înclinat pentru a imprima o viteză mai mare mașinuței.

Așază la baza planului înclinat cutia .

Pune pe planul înclinat mașinuța mai grea și las-o să alunece pe planul înclinat.

Observă cât deplasează cutia de la baza planului în acest caz.

OBSERVAŢIE (PARTEA3)
Mașinuța cu viteză mai mare deplasează mai mult cutia de la bază planului decât mașinuța cu viteza mai
mică.

Concluzia experimentului (Partea2):

Energia cinetică a unui corp în mișcare depinde de viteza corpului.

DEFINIŢIE

Energia cinetică ( Ec ) este energia pe care o are un corp în mișcare.

IMPORTANT

Energia cinetică a unui corp în mișcare, cu o anumită viteză se calculează cu formula:

OBSERVAŢIE

1) Dacă o forță, acționând asupra unui corp, efectuează un lucru mecanic motor, energia cinetică a
corpului crește. De exemplu, când sportivul lovește o minge, aceasta este pusă în mișcare și energia
cinetică a mingiei crește.

2) Dacă o forță, acționând asupra unui corp, efectuează un lucru mecanic rezistent, energia cinetică a
corpului scade. De exemplu, când șoferul apasă pedala de frână, mașina frânează sau chiar se oprește și
energia cinetică a mașinei scade.

Legea variației energiei cinetice:

“Variația energiei cinetice a unui corp (ΔE c) este egală cu lucrul mecanic (L) al forțelor ce acționează
asupra corpului“:

PROBLEME MODEL

1) Un autoturism se deplasează cu viteză constantă, pe o șosea rectilinie. La semaforul roșu, șoferul

frânează, mașina oprindu-se după 40m. Știind forța de frecare de 2000 N, ce energie cinetică a avut
mașina înaintea începrii frânării ?

Rezolvare:

 Scriem datele problemei și transformăm în SI :

 o v = constantă

o Ff = 2000 N

o d = 40 m

o Eci =? (energia cinetică inițială )

 Reprezentăm forțele ce acționează asupra mașinii:

 Calculăm lucrul mecanic al tuturor forțelor ce acționează asupra corpului și apoi lucrul mecanic
total:

o LFf = - Ff ∙ d = - 2000 ∙ 40 = - 80.000 J

o LG = 0 și LN = 0 (ambele forțe sunt perpendiculare pe corp).

o Ltotal = LFf + LG + LN = - 80.000 J

 Calculăm variația energiei cinetice

o ΔEc = Ecf - Eci = 0 - Eci = - Eci , deoarece Ecf = 0 (energia cinetică finală este 0 deoarece
mașina s-a oprit și vf = 0).

 Egalăm variația energiei cinetice cu lucrul mecanic (Legea variației energiei cinetice) :

o ΔEc = L

o -Eci = Ltotal = - 80.000 J

o Eci = 80.000 J

2) O motocicletă de 230 kg pornește din repaus și ajunge la viteza de 20 m/s după ce parcurge 30 m, pe
un drum orizontal. Calculează forța de tracțiune a motorului, dacă forța de frecare este de 500 N.
Rezolvare:#

Reprezentăm forțele ce acționează asupra motocicletei.

 Calculăm lucrul mecanic total prin adunarea lucrurilor mecanice ale forțelor ce acționează asupra
corpului:

o LF = F ∙ d = F ∙ 30

o LFf = - Ff ∙ d = - 500 ∙ 30 = - 15.000 J

o LG = 0 și LN = 0 (ambele forțe sunt perpendiculare pe corp).

o Ltotal = LF + LFf + LG + LN = ( F - Ff ) ∙ d = ( F – 15.000 ) ∙ 30

 Calculăm variația energiei cinetice

o ΔEc = Ecf - Eci = Ecf - 0 = Ecf, deoarece Eci = 0 ( mașina a pornit și în repaus avea v i = 0).

 Egalăm variația energiei cinetice cu lucrul mecanic (Legea variației energiei cinetice) :

o ΔEc = L

o 46.000 = = ( F – 15.000 ) ∙ 30

o F – 15.000 = 46.000/30 = 1.533,33

o F = 1.533,33 + 15.000 = 16.533,33 N

DISTANŢA DE FRÂNARE
Distanța de frânare a mașinilor este distanța necesară opririi unei mașini, cu ajutorul frânelor. Ea
depinde de mai mulți factori :

 Cu cât viteza este mai mare, cu atât și distanța de frânare este mai mare. Iată de ce există limitări
de viteză.

 Când aderența la sol este redusă (polei, ploaie, pneuri uzate), distanța de frânare crește.

 Cu cât vehiculul are masa mai mare (un tir încărcat poate avea 40 tone), cu atât distanța de
frânare este mai mare. De exemplu, un camion de 40 t are nevoie de 36,2 m pentru a se opri
complet de la 80 km/h.