ASISTENTA LA NASTERE-

INCIDENTE SI COMPLICATII
 DEFINIŢIE

 Naşterea normală- totalitatea fenomenelor

mecanice, dinamice, biofizice, biochimice
şi metabolice prin care la termen are loc
expulzia fătului prin canalul pelvi-genital
Perioadele travaliului
Perioada travaliului durată
I. ş tergere şi 8-12 ore- primipare
dilatarea colului 4-8 ore multipare
uterin
II. expulzia 15 min→ 60 min

III. delivrenţa 10 min → maxim 30

min

IV.lehuzia imediată 4 ore

Perioada I a travaliului:
Faza de latenţă- până la 2 cm
Faza activă- de la 2cm→ dilataţie completă
Faza de acceleraţie 2→ 4 -5 cm
Faza de pantă maximă 4-5 cm→ 8
cm
Faza de deceleraţie
Partograma
OMS
 Mecanismul de naştere-

Mecanismul de naştere- traversarea

canalului dur şi moale de către prezentaţie
şi cuprinde 3 timpi:
 Angajarea

 Coborârea

 Degajarea
 Mecanismul de naştere a
extremităţii cefalice
Timp principal Timp complementar
Angajarea- parcurgerea Accentuarea flexiei EC
str.sup de prezentaţie

Coborârea- parcurgerea Rotaţia ant. Cu 1/8 cerc

escavaţiei de către Deflexie moderată a EC
prezentaţie
Degajarea- traversarea Accentuarea deflexiei
str.inf de către prezentaţie
Mecanismul de naştere a
umerilor
Timp principal Timp complementar
Angajarea- parcurgerea Tasarea moderată a
str.sup umerilor
Coborârea- parcurgerea Rotaţia ant. Cu 1/8 cerc
escavaţiei
Degajarea- traversarea Umăr ant se fixează la
str.inf simfiza pubiană, trunchiul
inflexiune în jurul simfizei
pubiene
 Recomandari OMS
EXAMENUL VAGINAL
se cere consimtamantul EVD:
pacientei – Dilatare cervicala
Inspectia vulvei: – Prezentatie, pozitie,
– Bombare perineu varietate de pozitie
– Parti fetale vizibile
– Starea membranelor
– Sangerare
– Scurgere de LA – Grd de coborare al
– Vegetatii, cicatrici prezentatiei
EVV: – Se verifica –daca
exista pulsatii cordon
– Nu se rade parul
pubian
– Manusi sterile,
antiseptice
 Incadrarea OMS in perioada de
travaliu
Semne Clasificare Conduita

-bombeaza perineul Nastere iminenta Perioada a 2-a a nasterii

Cap vizibil Inregistrare in partograma
Dilatare cervicala
completa
Dilatare cervicala: Faza activa tardiva Prima perioada a nasterii
-multipara>5cm Deschide partograma
Primipara>6cm

Dilatare Faza activa precoce Prima perioada a nasterii

cervicala>4cm Deschide partograma

Dilatare cervicala:0- Faza de latenta Vezi prima perioada a nasterii-

3cm; contractii slabe faza de latenta
<2 in 10 min Inregistrare in partograma
 ASISTENTA LA NASTEREA
NATURALĂ-
conduita la internare
Pregătirea şi evaluarea iniţială

Conduita la internare:
 înregistrarea datelor
 termometrizarea gravidei
 pregătirea pentru travaliu: toaletă vulvo-
perineală (NERECOMANDATA DE OMS)

Conduita în sala de naştere:

 măsurare TA, înălţime, greutate
 evaluarea stării generale(echilibrată sau nu) şi
identificarea stărilor de urgenţă(sângerare
abundentă, HTA severă cu iminenţă de criză
eclamptică; în caz de urgenţă → mobilizarea
echipei complete
 recoltare de probe biologice
 examen complet al gravidei- completarea FO şi
stabilirea unui dg complet
 CONDUITA LA
INTERNARE:DIAGNOSTIC
De sarcina
De VG
De prezentatie si pozitie (+/- varietate de
pozitie)
De declansare a nasterii
De perioada a nasterii
Stabilirea diagnosticului obstetrical complet
 Stabilirea diagnosticului de naştere declanşată
 fals travaliu
 faza latentă a travaliului
 travaliu activ- CU sistematizate
 Diagnosticul de naştere declanşată- CU sistematizate +/- dilataţie col >2 cm

Travaliu Travaliu fals

adevărat
Contracţii Sitematizate Neregulate intensitate
constantă
Disconfort Spate, abdomen Abdomen inferior

Dilataţie Progresivă Fără modif.cervix

Efectul CU neafectate CU se opresc

sedării
ASISTENTA IN PERIOADA II-III
SI IV A NASTERII
 Conduita în perioada de
expulzie
Parametrii urmăriţi (la 5 minute sau dupa fiecare expulzie)
 Starea parturientei
 Se notează ora inrtării expulzie
 Puls,nr. resp./min, intensitate durere, comportament parturientă
 Pregătirea parturientei
 Anestezie locală(tehnica Aburel sau Dobrovici)‫‏‬
 Starea fătului
 Monitorizare BCF
 Ph scalp
 Apreciere LA, MF
 Progresul naşterii
 Fenomene active
 Feomene pasive
 Mecanism d naştere
 Durata perioadei
 Conduita in expulzie
Daca depaseste 2 ore (recomandare
OMS)-indicatie de forceps/vidextractor
Elemente necesare pentru
asistenta la nastere
 Conduita în perioada de
expulzie
Fenomene din perioada de expulzie:
 Active
 CU
 Contracţii ale musculaturii peretelui abdominal8eforturi
expulzive)‫‏‬
 In caz de DU insuf.→ perfuzie oxitocin
 Pasive
 Dilataţia perineului posterior- creşte distanţa anus-coccis
 Dilataţia perineului anterior- creşte distanţa anus- CVP 8-
10 cm
 Dilataţia inelului vulvar
 Mecanism de naştere- completarea coborârii şi degajarea
din canalul dur şi moale
 Conduita în perioada de
expulzie
 Are loc în sala de naştere, pe masa ginecologică

 Toaletă vulvo-vaginală
 Monitorizarea stă
stării generale a parturientei(puls, TA, temperatură
temperatură)‫‏‬
 Monitorizarea şi susţ
susţinerea DU
 Monitorizare stare fetală
fetală - BCF
 Anlagezia planş
planşeului perineal (anestezia Aburel asu Dobrovici); nu se mai
suplimentează
suplimentează analgezia peridurală
peridurală în acestă
acestă etapă
etapă
 Pregă
Pregătirea medicului
 Pregă
Pregătirea instrumentarului
 Urmărirea progresului naşterii:
 Distensia perineului posterior
 Distensia perineului anterior
 Distensia inelului vulvar
 Asistenţa naşterii EC
 Se ajută
ajută flexia EC pî
pînă occiputul ia punct fix la simfiză
simfiză
 Se ajută
ajută deflexia EC
 Asistenţa naşterii umerilor
 Pensarea şi secţionarea CO
 Epiziotomia- nu este obligatorie
 Tipuri de epiziotomii: mediană sau
mediolaterală
 Indicaţii absolute ale epiziotomiei
 Naşterea prematură
 Macrosomia fetală
 Expulzia în OS
 Expulzia prelungită
 Expulzia în prezentaţia pelvină
 Vegetatii, cicatrici, tesut keloid, rupturi
anterioare de grd3
Perioada a III-a a naşterii- delivrarea
placentei şi membranelor

 monitorizare parturientă: TA, puls, tegumente,

stare generală, cantitate de sânge pierdută pe
cale genitală (la 5 minute)
 Îngrijiri acordate NN:
 aprecierea scorului
 evacure mucozităţi bucofaringiene
 ligatura CO
 aprecire greutate, lungime
 date de identificare
 Urmarire nn la fiecare 15 minute
Subperioada I- repaus fiziologic- 3-5 min

 conduita – expectativă
 În paralel îngrijiri acordate NN
 Subperioada a II-a (decolare
placentară propriu-zisă) 15-20min;
Caracteristici:
 CU
 Decolarea placentei şi eliminarea ei în vagin
 Hemoragie 200-300 ml

Tipuri de decolare plancetară:

 centrală
centrală(mecanism Baudeloque)‫‏‬
Baudeloque)‫‏‬
 marginală
marginală(mecanism Duncan)‫‏‬
Duncan)‫‏‬

Fenomene implicate în hemostază:

 retracţ
retracţia uterină
uterină (ligaturi vii Pinard)‫‏‬
Pinard)‫‏‬
 “tromboza fiziologică
fiziologică”
 Factori tisulari

Conduita:
 monitorizare parturientă
parturientă
 apreciere hemoragie
 apreciere forma , dimensiuni uter
 Perioada a III-a a naşterii

Subperioada a III-a expulzia placentei

poate fi:

 spontană
 manevra Credee
 Perioada a IV-a a naşterii-
lehuzia imediată
Caracteristici:

 retracţia musculaturii uterine

 hemostaza prin “ligaturi vii Pinard”
 glob de siguranţă Pinard

Conduită:

 monitorizare lehuză
 palpare uter- verificare glob de siguranţă
 apreciere hemoragie
Ridicatorul anal in repaus si in
contractie
 Traumatismele travaliului
Ruptura de perineu
Rupturile obstetricale vechi ( grad III )
Rupturi vulvare ṣi himeniale
Ruptura de vagin
Rupturile colului uterin
Hematoame genitale
Traumatisme urinare in timpul
travaliului
 Ruptura de perineu
Definiție: leziune cutanată, mucoasă ṣi
musculo-aponevrotică proaspăt creată prin
actul naṣterii, cuprinsă în spațiul creat
între furṣeta vulvară ṣi anus.
 Ruptura de perineu
– Factori materni:
Primiparitatea
Calitatea perineului ( suplu sau inextensubil )
Lungimea perineului ( perineul lung se rupe mai
frecvent, cel scurt se rupe mai grav )
Deviații de bazin ( în luxația congenitală de ṣold
de produce o tracțiune asupra perineului prin
îndepărtarea ischioanelor)
Atrofie, agenezie, hipotofie, malformații ale
canalului moale
Patologie dobândită: perineu cicatricial, edemațiat,
infectat
 Ruptura de perineu
– Factori fetali:
Exces de volum fetal
Poziția: occipito-sacrată, facială, frontală, cap
ultim.
– Factori obstetricali:
Utilizarea forcepsului ( falsă indicație sau tehnică
greṣită )
Extracția capului ultim
Deviații pelvine ( luxație congenitală de ṣold,
cifoză)
 Ruptura de perineu

Clasificare anatomo-patologică
Ruptură de perineu propiu-zis ( perineu
posterior), izolată sau asociată cu ruptură
vulvară
Ruptură izolată de vulvă ( aparține perineului
anterior ), poate fi laterală sau anterioară (
izolată/ cu rupturi uretrale sau rupturi de clitoris )
 Ruptura de perineu
Clasificarea Merger
 Rupturile de perineu posterior,poate fi:
A) deschise, care se clasifică în : -
incompletă, grad I a) ruptura pielei ṣi a mucoasei furṣetei
b) ruptura bulbului cavernos ṣi a punctului anterior
al nucleului central perineal
c) ruptura completă a nucleului fibros central
completă, grad II→ ruptura sfincterului anal intern (+ extern)
completă, grad III→ ruptura septului recto-vaginal ( cloacă )
- caz particular: ruptura centrală a perineului→ perineul se rupe
între forṣetă ṣi anus, lăsând un punct cutanat înainte ṣi înapoi.
B) închise ( interstițiale ) sunt rupturi musculo-aponevrotice interstițiale ṣi
anatomice cu pielea ṣi mucoasele integre. Aceste rupturi determină
hematoame care vor duce la scleroză cicatricială, dispareunie,
incontinență urinară de efort ṣi beantă vulvară.
 Ruptura de perineu
Clasificarea anglo-saxonă
- grad I→ leziuni cutaneo-mucoase izolate
- grad II→leziunea nucleului fibros central perineal
- grad III→ rupturi complete necomplicate până la
sfincter
- grad IV→rupturi complete complicate cu ruptura
septului recto- vaginal ( cloacă )
 Ruptura de perineu
Tabloul clinic al rupturilor deschise depinde de momentul
diagnosticului
În timpul efortului expulziv se constată supradistensia perineului
posterior ( ultimul moment pentru perineotomie ) cu alipirea pielii ṣi
prezența a câtorva picături seroase. Perineotomia se face în
momentul dilatării fantei vulvare, prezentația văzându-se fără
îndepărtarea labiilor mici ṣi a distensiei orificiului anal.
După delivrență se vizualizează ruptura la examenul metodic cu
valvele. Se aplică un tampon steril sub col pentru a reține scurgerea
de lohii. Se verifică ruptura cutanată sau mucoasă: himen, vagin,
piele. Se verifică ruptura musculară îndepărtând marginile plăgii. La
tuṣeul rectal se verifică integritatea sfincteriană, se reperează
capetele sfincterului ṣi se verifică integritatea septului recto-vaginal.
Se pot constata leziuni întinse la vagin sau leziuni ale septului
vezico-vaginal ṣi ale vezicii, precum ṣi rupturi de col prelungite
deasupra inserției vaginului ce necesită de asemenea sutură.
 Ruptura de perineu
Evoluție
Evoluția precoce este de cicatrizare per primam, spontan, formându-se
o cicatrice neregulată ṣi dureroasă.
Poate să survină infecția plăgii datorită hemostazei incomplete (formare
de hematom ), naṣterii prelungite cu formarea de edem perineal ṣi a
infecției amniotice. A 4-a sau a 5-a zi plaga este tumefiată ṣi foarte
dureroasă, existând pericol de supurație.
Din acest moment discutăm de cicatrizare per secundam, care este de
o calitate mediocră rezultând un perineu cicatricial tracționat.
Dezunirea secundară a suturilor complicate apare frecvent în
infecția plăgilor din ziua a 3-a până în ziua a 6-a cu supurație
perineală ṣi incontinență rectală.
Evoluția tardivă este spre dispareunie, incontinență sfincteriană,
incontinență urinară de efort ṣi prolaps.
 Ruptura de perineu

Tratamentul profilactic
Se indică cezariana la gravidele cu hiperplazie
vulvo-vaginală pronunțată ṣi operații precedente de
prolaps, iar acolo unde este cazul apiziotomia
profilactică trebuie făcută suficient de largă pentru a
permite expulzia fără supradistensie.
Epiziotomia- rafia
 Ruptura de perineu
Tehnica epiziotomiei:
Epiziotomia bilaterală duce la o cicatrice proastă, si este rar utilizată
Epiziotomia mediană → se realizează o incizie mediană până în
vecinătatea sfincterului. Are avantajul că este uṣor de corectat (
fiziologic ) ṣi dezavantajul riscului de prelungire până la sfincter.
Epiziotomia laterală se realizează de la comisura posterioară la un
unghi de 90º prinzâd mica ṣi marea labie. Are dezavantajul unei
afrontări dificile rezultând o cicatrice asimetrică ṣi prinde canalul
glandei Bartholin ducând la o dilatare chistică ulterioară.
Epiziotomia medio-laterală este metoda de elecție. Se realizează o
incizie de la comisura posterioară la un unghi de 45º până la
echidistanța dintre tuberozitatea ischiatică ṣi anus.
 Ruptura de perineu
Tehnica epiziorafiei:
• Sutura în patru planuri: - mucoasa vaginală ( în puncte separate sau
cu surjet întrerupt) - muṣchii ( în puncte separate )
- surjet separat pe muṣchii superficiali
- surjet intradermic
• Sutura în trei planuri: - mucoasa vaginală
- plan muscular
- piele
Îngrijirile post intervenționale constau în toaletă locală de două ori pe zi
după fiecare micțiune sau defecație, mâncare fără reziduri până la
defecație, evitarea poziției de ṣezut ( poziția pune în tensiune firele
de sutură ), protecție cu pomadă de antibiotice ṣi toaleta pe valvă (
lohiile pot suprainfecta plaga ).
 Ruptura de perineu
Tratamentul curativ al rupturilor deschise
La rupturile de grad I, incomplete, se practică sutura în trei straturi: mucoasă
vaginală, muṣchi ṣi tegumente.Aceste rupturi pot fi, uneori bilateral, de o
parte ṣi de alta a mucoasei vaginale.
La rupturile de grad II, complete, reconstrucția sfincterului anal se face cu fire
în “X” sau “U” ( se va încărca ṣi din țesuturile din jur ).
La rupturile de grad III, complicate, în timpul 1 se practică sutura mucoasei
rectale cu fire lent resorbabile înodate în interiorul plăgii ṣi tăiate astfel încât
capetele să iasă prin orificiul anal extern, asemănător suturii intestinale. În
timpul 2 se realizează sutura mucoasei vaginale până la carunculii himeniali,
în timpul 3 sutura sfincterului anal, în timpul 4 sutura muṣchilor superficiali ṣi
în timpul 5 sutura tegumentelor.
Mai este nevoie de îngrijiri suplimentare, care constau în antibioticoterapie
generală sau locală, alimentație fără reziduri în primele trei zile,
administrarea uleiului de parafină precoce ṣi cotidian , precum ṣi suprimarea
firelor neresorbabile a 5-a zi.
Sutura secundară poate fi efectuată precoce până în a 10-a zi postpartum,
când are un prognostic rezervat, sau tardiv la 4 luni distanță.
 Rupturile obstetricale vechi (grd III)
Clinic se constată:
 incontinență anală grad 2 cu întinderea sau secționatrea septului
recto-vaginal ṣi afectarea tonicității sfincterului intern al ridicătorilor
anali,
 Tulburări sexuale de tipul dispareuniei, pierderea dorinței sexuale ṣi
repulsia partenerului,
 leucoree apărută prin iritația tegumentelor datorită utilizării abuzive a
tampoanelor ṣi a săpunului, excepțional prin contaminare intestinală
La examenul vaginal cu valvele se evidențiază o vaginită ( semn
inconstant ) ṣi mai rar întâlnit prolapsul.
La examenul vaginal digital avem dispariția pintenului perineal recto-
vaginal ṣi înlocuirea acestuia cu o bridă, vulvă beantă ṣi anus beant
asemănător ectropionului ṣi jumătate din circumferința posterioară a
anusului prezintă pliuri radiare. Tuṣeul rectal apreciază înălțimea
ṣi vârful rupturii ce afectează peretele anterior al canalului anal.
 Rupturi obstetricale vechi (grd III)
Tratamentul chirurgical constă în
 adăugarea a patru fire de reper,
 realizarea unei incizii pe joncțiunea recto-vaginală,
 clivaj recto-vaginal,
 evidențierea feței anterioare ṣi laterale a rectului cu sutura acestora,
 evidențierea marginilor sfincterului anal ṣi suturarea în fața peretelui
rectal,
 evidențierea ridicătorilor anali cu miorafia acestora,
 sutura planului perineal superficial ṣi sutura planului tegumentar,
realizând o sutură ano-cutanată solidă.
Mai este de dorit ca o îngrijire suplimentară utilizarea uleiului de
parafină timp de 7 zile.
 Rupturi vulvare, himeniale

Rupturile vulvare pot fi izolate ( rupturi vulvare propiu-zise sau asociate cu

rupturi himeniale ) sau însoțesc rupturile de perineu
Rupturile de himen sunt mai frecvente la primipare, de obicei sunt multiple,
cu formare de carunculi mirtiformi ṣi de lambou himenial pseudopolipoid.
 Clasificare rupturile vulvare, după localizare
Posterioare→ care succed rupturile himeniale. Aici întâlnim rupturile
superficiale ale furṣetei care cicatrizează uṣor.
Laterale→ pot fi oblice sau transversale, care se prelungesc pe partea
anterioară a feței interne a labiei mici, +/-glanda Bartholin.
- Anterioare→fisuri longitudinale paramedian, care pot fi dirijate către
meat ṣi clitoris ( glandul este rareori atins, cel mai frecvent sunt atinse
ramurile laterale ). Clinic pacienta acuză durere vie la micțiune, retenție
reflexă de urină, iar în cazul atingerii plexurilor venoase are loc
dezinserția rădăcinii anterioare a clitorisului.
 Rupturi vulvo-himeniale
Tratament
Tratamentul profilactic constă în asigurarea
unui travaliu prelungit ( dar există un risc crescut
de hemoragii importante ) ṣi realizarea
epiziotomiei atunci când este cazul.
Tratamentul curativ constă în suturarea
adecvată a rupturilor pentru a asigura o
hemostază eficientă ṣi diminuarea durerilor la
micțiune.
 Rupturi vaginale
Se clasifică după cum urmează:
● Joasă
● Medie, cu varietăți în 1/3 inferioară sau 2/3 superioare ale vaginului
● Înalte
Tablou clinic
- Rupturile joase au un tablou clinic asemănător cu rupturile perineale,
 iar cele înalte se aseamănă cu rupturile uterine: stare generală alterată
cu ṣoc hemoragic, iar local se poate constata extinderea leziunii
la vasele pelvine, la segmentul inferior, vezică, rect sau fund de sac
Douglas. De asemenea, în cazul rupturilor vaginale înalte, leziunea
poate fi extinsă la uter, dar acesta păstrează un tonus uterin normal.
- Rupturile vaginale mijlocii au un tablou clinic propiu cu simptome
funcționale : durere ṣi sângerare, precum ṣi simptome fizice relevate de
examenul vaginal cu valvele : frecvent unilateral se vede, pe peretele
lateral, grăsimea fosei ischio-rectale, iar la examenul vaginal digital se
palpează spațiul perivaginal.
 Rupturile vaginale
După momentul diagnosticului, pot fi clasificate astfel :
Imediate→apar după o naṣtere distocică la care s-au utilizat sau nu
manevre obstetricale.
Tabloul clinic este dominat de hemoragie externă cu instalarea ṣocului
hemoragic, uterul prezentând un tonus normal.
La examenul vaginal cu valvele ṣi cel digital= ruptura sau dilacerarea
profundă vaginală, cu localizare pe fața posterioară, lateral de col.
+ verificarea integrității rectului prin efectuarea tuṣeului rectal ṣi a vezicii,
urmărind aspectul urinii. Evoluția este spre cicatrizare rapidă, dar există
risc de cicatrizare vicioasă cu dispareunie.
După câteva ore până la a 2-a zi→ se constată formarea unui hematom
pelvin, incontinența rectală, pierderea de urină. +/- efectuarea unei
uretroscopii pt determinarea poziției leziunii față de colul vezical,uretră.
Diagnosticul la distanța:
retracția fundului de sac vaginal, devierea colului, bride cicatriciale în
punte sau în ṣanțuri, de la un fund de sac vaginal lateral până la
marginea orificiului intern vaginal.
 Rupturile vaginale
Tratament
Tratamentul constă în sutura vaginală imediată.
Rupturile simple necesită sutură hemostatică cu catgut 0 în “X”.
Rupturile complicate:
- cu deschiderea vezicii: sutură vaginală în 3 planuri, sondă vezicală
- cu deschiderea rectului necesită sutură în patru planuri ( după
transformarea în ruptură perineală completă, complicată );
- cu hematoame necesită deschiderea hematomului ṣi ligaturarea vaselor,
precum si tamponament;
- rupturile subperitoneale cu deschiderea Douglasului necesită laparotomie
cu histerectomie totală ṣi antibioticoterapie
 Rupturile colului uterin
Clasificare:
După Merger:
- Rupturi supravaginale, cu risc de extensie spre segmentul
inferior, vezică sau ramuri vasculare
- Rupturi subvaginale
După Vokoer :
- Rupturi minime
- Rupturi extinse
- Rupturi prin creṣterea volumului uterin, în trimestru III de sarcină
După momentul apariției:
- Rupturi recente
- Rupturi vechi
Etiologie
Rupturile colului uterin
Aceste leziuni, în funcție de momentul apariției, se împart în :
 Pregravidice, care la rândul lor se clasifică în:
Traumatice :- rupturi obstetricale la naṣterile anterioare
chirurgicale ( amputația colului )
terapeutice ( diatermocoagularea )
 Patologice:
Cancer
leziuni inflamatorii, ṣancru
hipoplazie uterină la primipare
- În travaliu, secundare edemului de col apărut prin distocie.
 Rupturile provocate sunt consecința unor intervenții obstetricale cu
indicație incorectă sau incorrect executate- forceps, extracția capului
ultim înainte de dilatația completă,
 utilizarea în trecut a inciziilor pe col
 naṣteri normale datorită efortului expulziv înainte de dilatația completă.
 Rupturile colului uterin
Tabloul clinic
Este dominat de simptome discrete, la care se poate asocia hemoragia
în rupturile importante. Hemoragia este cu sânge roṣu, ce vine din
profunzime, ca o ṣuviță pe fondul negru al sângerării, are emisie
pulsatilă dacă provine din sinusurile uterine, abundență variabilă ṣi
se poate asocia cu semne generale de anemie acută ( paloare,
tahic, hipotensiune )
La palparea abdominală se constată un corp uterin bine retractat. La
examenul vaginal digital se palpează vârful rupturii, iar la cel cu
valvele se pune în evidență unghiul superior cu ajutorul penselor
Museux sau Pozzi.
Complicații
Rupturile supravaginale se pot propaga la segmentul inferior, la vase
de sânge, rezultând ṣoc hemoragic sau hematom pelvi-
subperitoneal, precum ṣi la vezică.
 Rupturile colului uterin
Tratament profilactic
Acesta constă în evitarea dilatării artificiale a colului, evitarea
utilizării forcepsului ṣi a extragerii capului înainte de dilatația
completă, precum ṣi evitarea inciziilor pe col.
Tratament curativ
Rupturile subvaginale sub un cm se vindecă spontan, cele mai mari
de 2-3 cm ṣi care se asociază cu hemoragie necesită sutură cu fire
separate de catgut în “X”.
Rupturile supravaginale fie se vindecă spontan ( se evită acțiunile
precipitate când nu este afectată starea generală ), fie necesită
tratament conservator prin sutură vaginală când leziunile nu sunt
prea extinse.
Rupturile propagate la segmentul inferior sau vezică impun
tratament chirurgical radical prin histerectomie totală.
Multumesc!