UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” DIN GALATI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE

UMANISTICE, ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI
SPECIALIZAREA: MODELARE ȘI SIMULARE ÎN INGINERIA
MECANICĂ

REFERAT

TERMOCENTRALE

Masterand: Burlacu Alina

Îndrumător: SL.dr.ing. Eugen Rusu

2011-2012

1
 CUPRINS:

• Surse de energie
• Noțiuni generale
• Clasificare
• Funcționare
• Descriere
• Schema clasică a unei termocentrale bazată pe cărbune
• Termocentrala – sursa de poluare
• Metode de reducere a emisiilor poluante
• Principalele termocentrale din România
• Bibliografie

2
SURSE DE ENERGIE
Principalele surse de energie de pe planeta noastră sunt: combustibilii
fosili(cărbunii, petrolul, gazele naturale), forța apelor curgătoare și energia
atomică. Mai puțin folosite în acest sens sunt lumina soarelui, vîntul, forța valurilor
și a curenților marini.
Industria energiei electrice a apărut în a doua jumătate a secolului XIX-lea,
la început pe baza valorificării energiei apelor(prima centrală electrică a fost o
hidrocentrală) și a combustibililor minerali fosili(prin termocentrale). Ulterior, au
apărut și centralele atomice, geotermice, termomarine, solare, eoliene, pe bază de
biomasă etc.
La ora actuală, numai trei tipuri asigură întreaga producție mondială(circa
99%): termocentrale, atomocentrale și hidrocentrale.
Termocentralele
- se construiesc rapid și cu
Combustibili fosili pe Glob costuri mici, folosind ca
materie primă combustibilii
fosili;
5% cărbuni
20% 35% petrol - cei mai mari producători de
gaze naturale energie electrică (Canada,
altele Franța, Brazilia) au în mare
parte, o producție
40%
termoenergetică; alte țări care
utilizează combustibilii fosili
sunt cele din Orientul
Mijlociu, Africa de Nord, Golful Mexic și Europa Central-Nordică
(Germania, Polonia, Cehia – pe bază de cărbune);
În diagrama alăturată este arătat care sunt cei mai utilizați și care sunt cei
mai puțin utilizați combustibili fosili.

Cele mai răspândite căi de producere a energiei electrice sunt prin

intermediul hirdrocentralelor, termocentralelor și a atomocentralelor.
Producţia de energie electrică pe tipuri, şi pe ţări în anul 1993
-milioane kWh-
ŢARA Total Termo Hirdo Nucleară
Austria 51180 315098 36082 -
Belarus 37600 37582 18 -
Belgia 72259 27639 1156 43456
Franţa 462263 51296 72522 338445
Germania 537134 357176 21115 158804
Norvegia 117682 422 117260 -
Polonia 132750 129180 3570 -

3
 600000

500000

400000

300000 Total
Termo
200000 Hirdo
Nucleară
100000

ţa

ia

a
ia

ia
su

lgi

ni
eg
an
str

an
lar

lo
Be

rv
rm
Au

Fr
Be

Po
No
Ge
Aşa cum se observă din tabel, unele ţări se bazeaza aproape exclusiv pe una
din cele trei variante. Astfel, în Franţa, 73.2% din producţia de energie e realizată
cu ajutorul atomocentralelor. În Polonia, 97.3% e realizată termic (în
termocentrale). În Norvegia, din total, 99.64% e din hidrocentrale. România are
76.98% e obţinută din termocentrale, restul în hidrocentrale (în anul 1994).
Centrala atomică de la Cernavodă a fost închisă din nou în noaptea dinspre 26 spre
27 mai 2001. În 1997, Canada, Mexic şi Statele Unite au globalizat 86% din
consumul de energie si 80% din producţia de energie din cele două americi (de sud
şi de nord). Aproximativ 57% din energia produsă în America e termică (cărbuni,
petrol, gaze naturale); 25% de hidrocentrale, 16% nucleară iar geotermală şi alte
surse neconvenţionale 2%. În 1997 energia generată în America a totalizat circa
1.083 gigawaţi, aproximativ o treime din totalul mondial. California conduce
întreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale
nepoluante: vânt, soare şi surse geotermale. În 1992, California deţinea mai mult
de jumătate din energia geotermală obţinută, peste 80% din energia eoliană şi 99%
din capacitatea energiei solare obţinute la nivel global. Şi totuşi, acestea trei
împreună reprezintă mai puţin de 6% din energia totală generată de California.
Potenţial, SUA ar putea îndruma lumea în dezvoltarea unor surse noi de
energie. Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de
inginerie, metale şi calculatoare. Aceste
cunoştinţe sunt necesare pentru a beneficia pe
deplin de noile surse energetice din lume.

TERMOCENTRALE
O centrală termoelectrică, sau
termocentrală este o centrală electrică care
produce curent electric pe baza conversiei Termocentrala Mohave pe cărbune, de 1580 MW,
energiei termice obţinută prin arderea lângă Laughlin, Nevada

4
combustibillilor. Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de
turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere internă.
Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (cărbune, deşeuri sau
biomasă), lichizi (păcură) sau gazoşi (gaz natural).
Uneori sunt considerate termocentrale si cele care transformă energia
termică provenită din alte surse, cum ar fi energia nucleară, solară sau geotermală,
însă constructia acestora diferă întrucâtva de cea a centralelor care se bazează pe
ardere.

Clasificare
După destinaţie, termocentralele se clasifică în:
 Centrale termoelectrice (CTE), care produc în special curent electric,
căldura fiind un produs secundar. Aceste centrale se caracterizează prin
faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu condensaţie sau cu
turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc având la bază un
ciclu combinat abur-gaz.
 Centrale electrice de termoficare (CET), care produc în cogenerare atât
curent electric, cât şi căldură, care iarna predomină. Aceste centrale se
caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine cu abur cu
contrapresiune.

Funcţionare
De obicei termocentralele funcţionează pe baza unui ciclu Clausius-Rankine.
Sursa termică, cazanul, încălzeşte şi vaporizează apa. Aburul produs se destinde
într-o turbină cu abur producând lucru mecanic. Apoi, aburul este condensat într-
un condensator. Apa condensată este pompată din nou în cazan şi ciclul se reia.
Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator), care
transformă lucrul mecanic în energie electrică, de obicei la tensiunea de 6000 V şi
frecvenţa de 50 Hz în Europa, respectiv 60 Hz în America de Nord şi mare parte
din America de Sud.

5

1. Turn de răcire
2. Pompa circuitului de
ră cire al condensatorului
3. Linie electrică de
înaltă tensiune
4. Transformator ridicăt
or de tensiune
5. Generator
electric de curent
alternativ
6. Turbină cu abur de
joasă presiune
7. Pompă de joasă
presiune
8. Condensator
9. Turbină cu abur de
medie presiune
10. Ventile de
19. Supraîncălzitor
reglare ale turbinei
11. Turbină cu abur de
20. Ventilator de aer
înaltă presiune
21. Supraîncălzitor
12. Degazor
intermediar
13. Preîncălzitor de 22. Priza
joasă presiune (PJP) de aer necesar arderii
14. Bandă de
23. Economizor
alimentare cu cărbune
15. Buncăr de cărbune,
eventual cu turn de 24. Preîncălzitor de aer
uscare
25. Electrofiltru pentru
16. Moară de cărbune
cenușă
26. Exhaustor (ventilator
17. Tamburul cazanului
de gaze arse)
18. Evacuarea cenușii 27. Coș de fum

Modalităţi de producere a energiei electrice

Există numeroase modalităţi de producere a energiei. Dintre acestea le
amintesc pe cele alternative:
- Energia solară – intens mediatizată ca o sursă de
energie nepoluantă şi gratuită, aceasta e departe de a
furniza suficientă putere electrică.
- Energia eoliană – principalele caracteristici:
energie puţină, nu e constantă
- Energia mareelor
- Energia geotermală
Viaţa modernă nu poate fi concepută fără
energie electrică. Astfel, cea mai mare parte a
descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate
dacă nu ar fi existat energia electrică. Aceasta e
folosită pretutindeni. Presupunând că, brusc, am fi
lipsiţi de energie, iată ce s-ar întâmpla:
 lipsa luminii electrice
 căderea sistemelor informatice
 probleme imense cu transporturile (tramvaie, trenuri, avioane, masini cu
sistem de aprindere etc.); cele care vor rămâne, vor putea fi folosite doar în
timpul zilei la capacitate maximă (lipsa luminii pentru faruri)
6
  un gol imens în domeniul comunicării (telefoane de orice fel, aparate radio,
TV, internet)

TERMOCENTRALA – SURSA DE POLUARE

Inainte de a vedea cu ce polueaza o
termocentrala o sa incerc sa va explic pe scurt
cum functioneaza aceasta.
Termocentralele funcţioneaza pe baza
unui ciclu Clasius-Rankine.
Ciclul Clausius-Rankine este un ciclu
din care se obtine energie electric din energie
chimica, prin intermediul energiei termice
(furnizate de combustibili fosili in cazul
termocentralelor).
Ciclul Clausius-Rankine are 4 pasi de
functionare (este format din doua izobare + doua adiabate)
Ciclul in cazul unei termocentrale este:
De la 1-2 = destindere teoretica in turbina cu abur
De la 2-3 = condensarea amesteculuiin condensator
De la 3-4 = ridicarea presiuni apei(adiabatic) in pompa
De la 4-5 = incalzire izobara a apei in cazan
De la 5-6 = vaporizarea apei in supraincalzitorul cazanului

7
 Sau mai pe intelesul tuturor: sursa termica (carbunele care arde), incalzeste
cazanul si vaporizeaza apa.  Aburul produs se destinde intr-o turbina cu abur
producand lucru mecanic => convertit in energie electrica de catre generatorul
atasat de turbina de obicei la tensiunea de 6000 V si frecvenţa de 50 Hz. Apoi,
aburul este condensat intr-uncondensator. Apa condensata este pompata din nou in
cazan si ciclul se reia.

Principalii factori poluanţi la termocentralele alimentate cu

carbune sunt:
- Zgura si cenusa zburatoare, denumite generic praf,
- SO2,
- NOX,
- CO2,
- Metale grele – in concentraţii foarte mici,
- Poluare termica a emisarului. Apa evacuata este cu 8-10oC mai calda,
- Poluarea fonica,
- Poluarea radioactiva.

Poluarea cu zgura si cenusa - Cenusa depozitata poate fi antrenata de

curentul de aer, avand efect de poluare a aerului si a solului cu pulberi, in timpul
verii, in perioadele cu umiditate redusa si cu vanturi puternice.
Poluarea este mai mare in cazul cenusei de huila deoarece are granulatia si
greutatea specifica mult mai mica fata de cenusa de lignit

8
 Poluarea cu SO2 - Evacuarea gazelor arse si a poluanţilor se face prin
cosuri de fum, dar difuzia poluanţilor nu are loc imediat ce acestia parasesc cosul
ci pe distanţe de la cateva zeci de metri pana la cateva sute de kilometri, funcţie de
puterea de emisie a sursei.
Cele mai la indemana procedee de
reducere a emisiilor de SO2 de la
termocentralele funcţionand pe carbune
sunt:
- epurarea combustibililor in faza de
precombustie (pentru a reduce conţinutul
de S);
- schimbarea combustibilului (in faza de
precombustie) cu combustibil superior,
pentru a reduce conţinutul de sulf, sau
arderea unor combustibili nesulfurosi.
Poluarea fonica - Instalaţiile si echipamentele din depozitul de carbune care
produc poluare fonica sunt staţia de sortare-concasare, benzile transportoare,
masinile cu roţi cu cupe.
Poluarea radioactiva - Se stie ca, prin ardere, combustibilii solizi si, cu
precadere, carbunele energetic prezinta un anumit grad de radioactivitate, care insa
nu reprezinta un pericol radiologic pentru personalul de exploatare din cadrul
termocentralei.

Metode de reducere a emisiilor poluante

- Pentru praf: electrofiltre cu performanţe superioare, filtre cu saci,
evacuare zgura si cenusa in “fluid dens”.
- Pentru SO2 – realizare instalaţii de desulfurare.
- Pentru NOx – modernizare cazane si arzatoare.
- Pentru CO2: – reducerea consumurilor prin cresterea eficienţei,
captarea CO2, descoperirea unor alte tehnologii.
- Pentru apa – funcţionarea in circuit inchis.

ENERGIE CURATĂ DIN CĂRBUNE

Tot mai multe
companii anunţă construcţia
de termocentrale care nu
emit CO2 în atmosferă. Cu
ajutorul noilor tehnologii
vor fi exploatate cantităţi
imense de cărbune, iar
emisiile de dioxid de carbon
vor fi reduse substanţial.
9
 Prima termocentrală din lume pe „cărbune curat” a fost pusă în funcţiune
deja în Brandenburg, Germania, pe platforma industrială Schwarze Pumpe, dar are
o capacitate redusă şi funcţionează pe bază de lignit. 
Australienii au însă două noi proiecte, unul de 400 de megawaţi, iar celălalt
de 530 de megawaţi, menite să producă energie din cărbune pe scară industrială. 
Japonezii plănuiesc şi ei să construiască o termocentrală pe cărbune cu
emisii de carbon zero, ce presupune o putere de 170 de megawaţi. Americanii au
planuri şi mai mari. Ei vor construi până în 2010, în statul Indiana, cea mai mare
termocentrală pe cărbune din lume, dotată cu cel mai performant sistem de captare
şi stocare a dioxidului de carbon în straturi geologice profunde.
Prin tehnologiile folosite vor fi exploatate cantităţi imense de cărbune, iar
emisiile de CO2 vor fi cu mult mai mici decât cele rezultate în urma exploatării
tradiţionale. 

Oxigen pentru arderea combustibilului

Opţiunea tehnologică aleasă pentru realizarea acestui proces a fost
oxicombustia, adică utilizarea oxigenului pur în locul aerului pentru a arde
combustibilul. 
Oxicombustia permite creşterea netă a concentraţiei de CO2 în aburul
rezultat (până la 95%). Această metodă facilitează considerabil procesul de captare
a dioxidului de carbon în vederea lichefierii gazului cu efect de seră şi a stocării
acestuia pe termen lung în subteran. 

În europa nu există încă legislaţie

Realizarea pe scară largă a termocentralelor pe „cărbune curat“ întâmpină
deocamdată numeroase obstacole. 
În Europa nu există un cadru legislativ pentru captarea, transportul şi
stocarea geologică a dioxidului de carbon, dar Comisia Europeană lucrează la
adoptarea unei legi în acest sens. În plus, există încă incertitudini cu privire la locul
unde va fi stocat gazul cu efect de seră.
Aproximativ 60% din emisiile de CO2 la nivel global provin de la centralele
electrice, de la rafinării, de la instalaţiile de procesare a gazelor şi de la instalaţiile
industriale. Gazele evacuate prin coşurile de fum conţin, în proporţie de
aproximativ 15%, dioxid de carbon diluat. 

TERMOCENTRALE ECO
Includerea biomasei in compozitia combustibilului utilizat de centralele
termoelectrice va duce atat la reducerea noxelor, cat si la realizarea de economii,
prin vanzarea certificatelor de emisie de CO2, bani care apoi sa fie investiti tot în
instalatii de mediu.

10
 Arderea mixta a biomasei impreuna cu carbunele este o solutie de reducere a
costurilor de producere a
energiei electrice produsa
din surse termo, in
contextul reducerii cu
20% de catre Comisia
Europeana a cotelor de
certificate de dioxid de
carbon pentru perioada
2008-2012.
Ca urmare a
anuntului facut de
institutia europeana,
producatorii de energie
din zona termo au
precizat ca masura va
duce la o crestere a
pretului la certificatele de
emisie de pe piata si in
acelasi timp la obligativitatea producatorilor de a achizitiona mai multe astfel de
certificate de pe piata. Atat cresterea pretului pe certificat, cat si scaderea
numarului de certificate alocat fiecarui producator vor duce la cresterea pretului pe
MWh de energie electrica si deci se va reflecta in preturile la consumator.
Prof. univ. dr Magdalena Matei, sefa catedrei de energetica industriala din
cadrul Universitatii Valahia din Targoviste, sustine ca se pot face importante
economii in privinta certificatelor de emisie de dioxid de carbon, daca se trece la
arderea mixta, lignit-biomasa.

Mai curat
Rezultatele studiului “Reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea biomasei
la cazanele de abur alimentate cu carbune” arata ca folosirea in diverse proportii a
biomasei duce la reducerea cantitatilor dioxidului de carbon emise cu pana la 50%.
Astfel, pentru varianta cea mai buna a mixului de combustibil, cu 45% lignit,
5% pacura si 50% biomasa, se emite in atmosfera cantitatea cea mai mica de
dioxid de carbon, si anume 1,183 milioane tone pentru o incarcare a cazanului de
95% si de 0,87 milioane tone la un grad de umplere de 70%.
Comparativ cu situatia in care se ardea doar lignitul simplu, sunt emise in
atmosfera cu 1,212 milioane tone mai putin pentru situatia cu 95% umplere si cu
0,89 milioane tone pentru varianta cu 70% sarcina a cazanului. Trecerea la
combustibil mixt are si un alt avantaj, tot in beneficiul producatorilor. Astfel, daca
producatorii opteaza pentru aceasta solutie, ei nu vor mai fi nevoiti sa cumpere
certificatele de emisie necesare si deci vor mentine un cost pe MWh competitiv in
lupta cu noile termocentrale ce se vor construi la Constanta, Borzesti, Doicesti,

11
Galati si Braila. Un certificat de emisie este echivalentul unei tone de dioxid de
carbon aruncat in atmosfera.

Economii
Prin amestecul de biomasa in mixul de ardere se obtin si economii din
certificatele de emisie. Cum in ultima perioada pretul unui astfel de certificat a
variat intre 10 si 30 de euro, studiul calculeaza si sumele de bani care pot intra in
conturile producatorilor de energie ce trec la aceasta solutie. Astfel, pentru varianta
de incarcare de 95%, la un pret de 10 euro pe certificat, economia facuta este de
12,1 milioane de euro pe an.
La 22 euro pe certificat se obtin 26,6 milioane de euro, iar pentru 30 de euro
pe certificat se acumuleaza 36,3 milioane de euro anual. In varianta cu 70% grad
de incarcare a cazanului se economisesc mai putini bani, dar sumele raman
importante. In cazul in care pretul unui certificat va fi de 22 euro pe certificat
producatorii raman cu 19 milioane euro in cont.

TERMOCENTRALE CU APA DE MARE

Zeci de miliarde de metri cubi de gaz toxic otravesc apele Marii Negre. In
adancurile lipsite de oxigen, productia hidrogenului sulfurat nu inceteaza nicio
clipa, o specie de bacterii anaerobe imbogatind permanent zacamantul de o mare
valoare energetica.
Daca ar fi extras, prin arderea lui
intr-o termocentrala, s-ar putea genera
cel putin 4.000 de megawati, obtinandu-
se in plus cantitati imense de sulf
coloidal si apa grea.
Hidrogenul sulfurat dizolvat in
apele marii are o putere calorica mai
mare decat metanul si se aprinde imediat
ce intra in contact cu oxigenul
atmosferic.
Din acest motiv, daca
un cutremur l-ar elibera din adancuri,
Marea Neagra ar putea fi aruncata in aer
de o explozie colosala. Exploatarea acestui gaz poate asigura independenta
energetica a Romaniei si ar curata apele marii de o substanta care ucide
vietuitoarele.
Hidrogenul sulfurat prezent in pungile de petrol tasneste impreuna cu titeiul
care se extrage din mare, dar este ars pe loc, la capatul unei conducte, cat mai
departe de platforma
Exploatarea hidrogenului sulfurat dizolvat in apele de adancime ale Marii
Negre ar putea asigura necesarul energetic al Romaniei pentru cel putin 50 de ani
Zacaminte asemanatoare din fiordurile Norvegiei sunt folosite la producerea
apei grele. Prin aprinderea acestei substante, Marea Neagra ar putea fi “detonata”.
12
Adancul Marii Negre este un urias rezervor de hidrogen sulfurat, spun specialistii
romani de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice si Izotopice din Ramnicu Valcea. Acest gaz solubil in apa arde usor in
contact cu oxigenul atmosferic si are o putere calorica mai mare decat cea a
gazului metan.
Cercetatorii au estimat, inca de acum cateva decenii, ca pungile de hidrogen
sulfurat constituie un real pericol daca nu sunt utilizate. Pe langa faptul ca viata
subacvatica risca sa dispara in urmatorii 30 de ani, in cazul unui cutremur major,
cele cateva miliarde de metri cubi de hidrogen sulfurat ar putea iesi la suprafata si
in contact cu aerul s-ar aprinde instantaneu, provocand o explozie echivalenta cu a
unei bombe atomice.

Ceausescu planuia o centrala

Avertizat de expertii militari, fostul lider comunist hotarase construirea unei
termocentrale langa Navodari. Aceasta urma sa utilizeze hidrogenul sulfurat adus
la mal cu ajutorul unei conducte de captare montate in groapa de mare adancime a
Marii Negre situata la est de Constanta, la aproximativ 250 de kilometri de mal.
Ca sa-l descurajeze pe Ceausescu, rusii au contrazis analizele chimistilor
romani si au pretins ca apa de mare nu contine “destul hidrogen sulfurat”, iar
termocentrala ar fi “nerentabila”.
Verificarile facute de cercetatorul francez Jacques-Yves Cousteau au
confirmat insa faptul ca, sub un strat
gros de 200 de metri de apa de mare
obisnuita, Marea Neagra e plina de
hidrogen sulfurat.
Proportia minima estimata de
Cousteau a fost de 42 de centimetri
cubi la litru, dar el a avertizat ca
speciile de bacterii anaerobe care
produc acest gaz sunt foarte
productive si concentratia
zacamantului creste continuu.
Francezul a recomandat
exploatarea gazului, fie pentru producerea apei grele, fie pentru generarea de
electricitate prin arderea lui intr-o termocentrala, daca nu in alt scop, macar pentru
salvarea vietuitoarelor marine.
Prezenta hidrogenului sulfurat dizolvat in apa provoaca disparitia
organismelor vii.

Americanii confirma structura apei

In august 2007, cunoscutul profesor Robert Ballard si o echipa de specialisti
de la Institutul de Explorari Oceanice al Universitatii din Delaware au verificat si
au confirmat concentratia apelor de adancime din Marea Neagra.

13
 Devenit celebru dupa ce a descoperit epava Titanicului, Ballard a constatat si
el faptul ca “90% din apa Marii Negre este lipsita de oxigen si prezinta importante
concentratii de hidrogen sulfurat dizolvat”. El spune ca stratul de apa proaspata de
la suprafata preseaza ca un capac peste “apa toxica,
imbibata cu hidrogen sulfurat si apa grea, improprie vietii”.
Testele s-au desfasurat in Ucraina, in largul portului
Sevastopol, cu ajutorul unei sonde subacvatice. Doerri,
un submarinrobotizat dotat cu senzori de ultima generatie
care pot analiza compozitia apei de mare, a desfasurat mai
multe operatiuni de verificare, care in total au durat peste 14
ore, a precizat New Scientist.
Apa din adancurile Marii Negre contine importante
cantitati de hidrogen sulfurat.

Efecte biologice
Unele celule din organismele mamiferelor produc cu
intentie hidrogen sulfurat, pe care il elibereaza in cantitati
mici in sange. El actioneaza ca un vasodilatator si este
necesar creierului in cadrul activitatii de memorare.
Efectul benefic al usturoiului deriva din catabolizarea
polisulfurilor din componenta sa, care se transforma treptat in hidrogen sulfurat.
Daca celulele produc un exces de hidrogen sulfurat, activitatea creierului
este paralizata, unul dintre efecte fiind inducerea hibernarii. Hidrogenul sulfurat
adaugat treptat in aer scade dramatic metabolismul si reduce temperatura corpului.

Cercetatorii romani recomanda investitii urgente in domeniu

Fizicianul Silviu Dragomirescu, cel care a inaintat o cerere de brevet pentru
o instalatie de extragere a hidrogenului sulfurat si a apei grele din Marea Neagra
inca din 1981, a trimis din nou, in anul 1999, intreaga documentatie oficialitatilor
romane. Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina a raspuns doar ca
“este oportuna initierea unor cercetari complexe geologice in acest caz”.
Studiile au fost reluate abia in anul 2004, de o echipa de la Institutul de
Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din Ramnicu
Valcea. Directorul stiintific al acestei institutii, Vasile Stanciu, propunea prin 2005
o noua solutie, de ardere “in situ”, adica in adancuri, a hidrogenului sulfurat cu
ajutorul unei pile de combustie cu ardere galvanica.

Concurenta nu sta pe ganduri

Institutul a recomandat insistent autoritatilor exploatarea zacamantului,
subliniind ca producerea de energie electrica ar elimina toxicitatea apei pentru
vietuitoarele marine si ar reduce riscul unei explozii in caz de cutremur.
Energia alternativa bazata pe arderea hidrogenului sulfurat e o idee tentanta
pentru toate tarile din jur. Bulgaria si Turcia s-au aratat interesate, iar Ucraina deja
initiaza cercetari si propune “impartirea” Marii Negre.
14
 Dragomirescu spune ca exploatarea apei de adancime si aducerea ei la mal,
pentru dezvoltarea unei termocentrale care va produce cam 4.000 de megawati, nu
este complicata. “Apa de adancime are o presiune de peste 200 de atmosfere si prin
simpla instalare a unei conducte, solutia-zacamant ar iesi singura la suprafata,
conform principiului vaselor comunicante, exact ca petrolul”, sustine fizicianul.
50 de ani - de independenta energetica ar obtine Romania prin exploatarea
hidrogenului sulfurat din Marea Neagra.
Petrolistii de pe platformele marine au la ei masti de gaze, pentru a evita
intoxicarea cu hidrogen.

Curiozitati de laborator
Hidrogenul sulfurat (H2S) si apa (H2O) sunt
asemanatoare din punctul de vedere al legaturilor
chimice (covalente), sulful si oxigenul fiind in aceeasi
grupa a Tabelului Elementelor.
In timp ce apa intretine viata, hidrogenul
sulfurat este un gaz toxic.Hidrogenul sulfurat e un gaz
cu un puternic miros de “oua clocite”, dar sulful este
un cristal galben inodor.
Intre hidrogenul sulfurat si apa obisnuita pot
avea loc schimburi izotopice in mai multi pasi, care
duc la obtinerea apei grele, cunoscuta pentru
capacitatea de a modera reactiile nucleare.
H2S se formeaza in timpul procesului de
descompunere a organismelor moarte, sub actiunea
bacteriilor anaerobe. Cantitati din acest gaz apar si in timpul eruptiilor vulcanice,
prin hidroliza sulfurilor metalice.

ISTORIC, ENERGIA ELECTRICĂ ÎN ROMÂNIA

In Romania, istoria producerii și folosirii electricității incepe în secolul 19,
prin realizarea în anul 1873 la Iași a unui iluminat electric temporar. Pătrunderea
energiei electrice în țara noastră s-a produs gradat în funcție de posibilitățile
economice și sociale. Anul 1882 - marchează începutul electrificării în România,
în paralel cu țările dezvoltate.
In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce
asigura, printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe
Calea Victoriei - Prima retea de iluminat din tara. In octombrie are loc punerea in
functiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucuresti, pentru iluminatul
incintei acesteia.
Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea, la
dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta
zona trece fluviul Dunarea. Acesta a insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de
importanta de energie, iar pe parcurs a permis si dezvoltarea din punct de vedere
energetic a intregului sistem romanesc.Primul moment important este cel al
15
iluminarii, in anul 1887, a Teatrului National din Craiova. Aproape un deceniu mai
tarziu, in 1896, a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP),
precum si prima retea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lampi
concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937. In 1902 a fost pus in functiune
la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la
doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. Acesta a
functionat pana in anul 1932. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de
utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al
colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate
Siemens-Schukert din Bucuresti. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala
electrica Calafat cu grupuri Diesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai tarziu au fost
inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu Severin echipata cu trei motoare
Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum si Centrala electrica Slatina, care beneficia
de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi.
Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956, iar Craiova
in 1959.
Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a
zonei Oltenia Nord, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV
Paroseni - Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene
de 35 kV Barbatesti - Rovinari, cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. Ulterior au
mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV Balteni, Ticleni si Barbatesti.
In 1957, a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii
Electrice Rurale Pitesti, iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni - Barbatesti a
fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Un an mai tarziu apare primul centru de retele
electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate
Targoviste. In 1959, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV
Barbatesti - Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est), orasul Craiova a fost
racordat la Sistemul Energetic National. Tot in acelasi an, Uzinele Electroputere
Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP, realizata
dupa licenta firmei elvetiene Sulzer, cu o serie de perfectionari originale. In 1963,
toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in
administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinta IRE
Oltenia. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din
centrele Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din
cadrul IRE Bucuresti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica
aeriana de 220 kV Slatina - Bucuresti Sud, cu gabarite de 400kv.

Principalele termocentrale din România:

Centrala Puterea Puteri unitare (MW la punerea în   Perioada punerii

16
 inst. (MW) funcțiune) în funcțiune
TURCENI 2310 7x330 1978/1987
ROVINARI 1720 2x200+4x330 1972/1979
DEVA-MINTIA 1260 6x210 1969/1980
ISALNITA 1035 3x50+1x55 + 2x100+2x315 1965/1976
BRAILA 960 3x210+1x330 1973/1979
BRAZI 910 6X50+2X105+2X200 1961/1986
LUDUS
800 4x100+2x200 1963/1967
IERNUT
BORZESTI 655 3x25+2x50+1x60+1x210 1955/1969
BUCURESTI
550 2x50+2x100+2x125 1965/1975
SUD
GALATI 535 2x60+1x100+3x105 1969/1980
CRAIOVA II 300 2x150  
In ultimii ani multe grupuri energetice au fost inchise si valorificate ca deseuri de
fier vechi. Au fost efectuate insa modernizari la principalele centrale din Sistemul
Energetic, in special grupurile energetice de la Turceni, Rovinari si Isalnita.

Complexul Energetic Turceni

Complexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentrală din România
şi asigură, cu o putere instalată de 2.310 MW, circa 10% din consumul anual de
electricitate al României. Împreună cu celelalte două complexuri energetice din
Oltenia (CE Rovinari şi CE Craiova), acoperă circa o treime din producţia de
electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, producătorii
celei mai ieftine energii din ţară. Complexul Energetic Turceni include
Termocentrala Turceni, Carierele Jilţ Sud şi Jilţ Nord, puse în funcţiune în anul
1977, şi Mina Tehomir, pusă în funcţiune în anul 1978.

Producţia, în TWh:

Anul 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

TWh 5,7 7,6 6,7 6,8 5,6 5,6 6,7

Număr de angajaţi în 2009: 3.957

Cifra de afaceri în 2008: 360,3 milioane euro,
Venitul net în 2008: 28 milioane euro.

Deoarece produce practic exclusiv curent electric, termocentrala este de tip

centrală termoelectrică (CTE). Complexul energetic include şi partea pentru
producţia lignitului, extras din bazinul carbonifer al Olteniei, folosit drept
17
combustibil, astfel că este posibilă confuzia dintre sigla CET şi tipul CET de
termocentrale (centrală electrică de termoficare, a cărei produs principal este
căldura).
Este una din cele mai mari termocentrale din Europa, ca putere instalată (mai
există una asemănătoare în China). Centrala are 7 grupuri de câte 330 MW putere
instalată.
După anul 1990 uzinele electrice Turceni şi Rovinari au fost retehnologizate,
o importanţă deosebită fiind acordată protecţiei mediului inconjurător. În acest
sens, în anul 2005 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 257 pentru ratificarea
„Acordului de împrumut dintre România şi Banca Japoniei pentru Cooperare
Internaţională privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni”,
semnat la Bucureşti la 31 martie 2005.
Complexul Turceni va realiza, până în 2013, investiţii de aproape 800
milioane de euro, majoritatea banilor fiind destinaţi investiţiilor obligatorii de
mediu, iar până în 2013 societatea se va conforma cerinţelor de reducere a
emisiilor, aşa cum a stabilit cu Uniunea Europeană.
Din 2010 in complexul turceni functioneaza 5 grupuri a cate 330 MW
fiecare.

CONSTRUCȚIA TERMOCENTRALEI DE LA GALAȚI AR

PUTEA ÎNCEPE ÎN 2012

Prefectura Galati a validat hotararea Consiliului Local privind aprobarea

Planului Urbanistic Zonal in vederea construirii unei centrale termoenergetice
apartinand Enel Productie SRL, a declarat, vineri, viceprimarul Nicusor
Ciumacenco.
18
 Potrivit acestuia, constructia are toate avizele, urmand sa primeasca
autorizatia de construire din partea Primariei Galati si va fi ridicata in intravilanul
municipiului, in Zona Libera.
Termocentrala se va construi pe 38,6 hectare, iar valoarea totala a investitiei
este estimata la 1,2 - 1,3 miliarde euro, aproximativ jumatate dintre bani fiind
alocati pentru ridicarea constructiei.
Centrala electrica va avea o capacitate de 900 MW, va functiona cu carbune
si va asigura cateva mii de locuri de munca in faza de constructie si aproximativ
200 de locuri de munca in timpul functionarii.
Ciumacenco a spus ca lucrarile la noua termocentrala vor incepe la sfarsitul
anului 2012 - inceputul lui 2013 si se vor finaliza in trei - patru ani.
Constructia termocentralei de la Galati de 400MW, ce va fi dezvoltata de
Grupul CEZ din Cehia si Termoelectrica, ar putea incepe in vara lui 2012, a
declarat, luni, in cadrul unei intalniri cu presa, directorul general al CEZ Romania,
Jan Veskrna.
"Memorandumul de Intelegere a expirat in 2009. Am reinceput discutiile cu
Termoelectrica. Avem pareri diferite privind valoarea activelor cu care
Termoelectrica va participa la societatea mixta", a precizat CEO-ul CEZ Romania.
In cadrul proiectului, CEZ va fi actionar majoritar. 
Grupul CEZ din Cehia, impreuna cu Electrocentrale Galati si Termoelectrica
au semnat la 20 noiembrie 2008 Memorandumul de Intelegere pentru proiectul
termocentralei de la Galati, de pana in 400 MW, proiect estimat la circa 400
milioane euro.
De asemenea, Termoelectrica si consortiul format din E.ON Kraftwerke
GmbH si Enel au semnat, la 18 iunie 2008, Memorandumul de Intelegere pentru
construirea termocentralei de tip greenfield de la Braila, ale carei costuri se ridica
la aproape un miliard euro. In cadrul societatii mixte, Termoelectrica va contribui
cu activele curente de la centrala Braila, iar consortiul format din E.ON si Enel va
contribui cu banii necesari investitiei. Aceasta unitate noua de productie pe baza de
huila va avea o capacitate de 800 MW.
In afara de aceste doua termocentrale, Termoelectrica mai are in plan
construirea a alte doua termocentrale, la Borzesti si Doicesti.
Grupul CEZ din Cehia este unul dintre cei mai mari producatori, furnizori si
distribuitori de energie din Europa. In Romania, grupul este prezent din 2005, prin
compania CEZ Romania, care include CEZ Distributie (distribuitor de energie
electrica in judetele Arges, Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea si Teleorman), CEZ
Trade (care se ocupa cu vanzarea si cumpararea de energie electrica pe piata en
gros), CEZ Vanzare si CEZ Servicii. Pe sectorul de distributie si vanzari, CEZ
detine in Romania o cota de piata de 17%.
In Europa, CEZ are aproape sapte milioane de clienti si un portofoliu al
capacitatii instalate de peste 14.300 MW. Capitalizarea sa pe piata este de peste 30
miliarde euro. Actiunile sale sunt tranzactionate la bursele din Praga si Varsovia.
Grupul CEZ activeaza in 11 tari din Europa Centrala si de Sud Est.

19
 Tendinţe la nivel mondial (GENI)
Înfiinţat de către Peter Meisen, care este şi Directorul Executiv al acestui
institut, GENI (Global Energy Network Institute) reprezintă un institut la nivel
mondial, non-profit ce are ca scop găsirea de soluţii pentru problemele enegetice
globale. În acest sens institutul are în vedere realizarea unui proiect la scară
mondială ce presupune conectarea tuturor reţelelor de energie deja existente,
realizându-se astfel o reţea mondială. Aceasta s-a constatat a fi prioritatea numarul
1 la nivel planetar, în urma unui studiu efectuat la nivel global.

20
BIBLIOGRAFIE

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Termocentral%C4%83
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Energetic_Turceni
3. http://www.energie-gratis.ro/termocentrale.php
4. http://www.ziare.com/articole/termocentrale
5. http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/noile-termocentrale-ale-
romaniei-238937.html
6. http://www.mediafax.ro/tags/termocentrale
7. http://www.paginiaurii.ro/cauta/Termocentrale.html
8. http://galateni.net/forum/topic/74-enel-construieste-o-mega-termocentrala/

21