'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

,,Strategia familiei" in struetura

unui model antropologie~sistemie
al acestela
Nadia Stahovschi

Studlul slstematlc al J'amiliel a lost deschls. duplt cum sc sue, de ciltre ctnologl, aten~la
fllnd atrasA de fonneJe arbafce-prlmJUveale acestel Jnstltuµi. Prcnlemele lamWet contemporane,
ca oblect 11peclal-prlncl_pal de studlu, stnt abordate. tn prezent, de met multe iwnie soclale,
cu un aparat conceptual (oarte dlfull ~I ne,1mogen, tmprumutat din dlsclpllne care nu au avut
en obied principal studlul fomlJJeJl, Numeroasele studil asupra tamlllel, angaJato de cltre
alte ~tiln~c (ca pslhologla, demegralla, medlcina etc.), n-au reu,1t tncll si\~l lntegreze rexulta tele
dobtndfte tntr-un stsrem conceptual unltar ; uua dln cauzele ,,dl(uztel" couceptelor, cu care
opereaul dlversele teorll, este $1 faptul ell ultlmele pornesc de la diverse premise ,,asupra esen tel
omulul. ramlllel ~ a sodetii~II" (2). tn aeest cadru, se contu.rcatA tot mal presant necesltatea
unu.l model conceptual, care Ill' exprima comportamentul familtel ca un tntreg compln, ca. un
slslem integral ,,bollstlc",tn multlludlnea leglltnrllor sale externe ~ tnterue (eeea cc s-ar lncadra
tn al ~selea Up conceptual de abordare, deta§llt de ffill §1 Hansen). La o asemenea orteatare
metodologic.4 ad era p studtut de !n\.ll, A vem tn vedere schltarca unul model con.ceptaal de esentA
antropologlcd ~ racturli sist.emlc-ca/itallua, cu ortentare lllllc~tonalll t.nterd.isclpllnard.

J. &m1rtl prellm!Julre prMad di.en prhleJpU ile eonstrlllre a unul moclel

aatropologl\',-Slatetnle a.I lrunUJel

1.1. Determlnarea, tn prlrnul rlnd, 11 d.imensl.unit definttorli - de conJinul a uruaurt:

modelului, Nu ex:lrtli un model abstract, permanent, ,,neutral'', al f1unillel, cl unul concret-
Istertc, ceea ce tnseamnl ca el si\ fie construtt.pe un ax problematte central, care, concentrtnd
prtnclpalele modltlclri ale IenomenuloJ dat, atrage, d~pil slne, toate celelalte dlmenslunl/
compo11enteale evo1ui1e1 famlllel contemporane romAnC$tl. AstfeJ, In lnsA$1 structura loglcA
a modelulul trebule sa predomlne dlmenslunea, care este deflnltorie ~I ln procesele reale ale
dlntuulcU ~ evoluVtl famlliel actuale.
1.1.1. tn acord cu acest prtm prlnclplu de construlre a unul model, am t4cut urcru'(toarea
optlune : am CODSlderat ca modelul tn dlscutle trebule axat pe procwtl de restruauror« radl-
caltl a statusulul. aodoprofalo1talal /emeil. De ce't Pentru cil prtn lmplicaplle lor, mutaµl)e
marcate In acest status genereair.A cele ma:f profunde modUlcAri structurale tn ansamblul lamlllel.
AceasU tez.A concordi pc depll.n cu modul tn care se apreciaza ill Prog.ramul pnrtldulul rolul
8ocfal al (~tit : .,§l In pedoadll urmiitoare, femelle ( ... ) vor contlnun sil se atlrme ca o for~
remarcabili a construc~lel soclallste ~ comuntste, aductndu-qi contribu~ tot mal tnse1I1J1at4
1 R. Hill ~ Hansen, pornlnd de la anallza ,,a mal bine de o duzlna de abordArl concep-
tuale cu.rent foloslte In studluJ J'amllle1 $,I crutallzate In alte qtiinte" (1), au reµnut pe acelea
.,care pirean nu numai sll facit fatil dlmenslunllor majore ale »roblemel famlliel, dar sA Ue
~ clar diferentJate una fatl dt celelalte", deta$lnd cincl Llpurl de abordare (asoclateunor diverse
sune particulnr-~\Jflce), precum urmeu/1: 1. lmlllutlor1al-i,tortc (,unll. - sociologta} :
2. structurat-funcJ/onaJJst~ 3. 8trnbolla-lnltracf-ionallat(11mhele alimentatc de sociologie ~ antro-
pologla soctoculturall); 4. sttuQJional-pslholog(C(dezvoltat independent de soclologtq $15. potl1-fa
,.clclulul vital" fl de daoollare a famfllel. 6. Se ma1 lnvestlgheazll.postbilitatea realld.ril unui
allaj dlntre conceptele proprli tlpulul 5 fl ceJe ce-~ au tzvorul in apllcarea abord4rll autemlce
la studiqJ famlllei (ceea u ar marca un al -IOJ1elea Up conceptual de abordara a famlliel)•

., Viitorul social", an VIII, nr. 4, p. 739-749, BucureJtl, 1979

740 NADIA STABOVSCHI

la dezvoltarea productlei materlale ~ splrltaale, la formarea ~ educarea tlnerelor generaµ!,

la progresul multilateral al tlril" (25).
1.1.2. Desigur, familla sulenl modlficlrl Importante $1 tn alte plannrt (de plldil, In sta-
tusul socloprofeslonal-cultural al barbatului, tn edncaua copillor, in meeanlzarea muncllor
casnlce $f restrneturarea divizlunil muncll tn farnllle etc.), dar, dupa nol, toate acestea repre-
zlntl planuri subordonate tn raport cu lmpllcnµlle revolu~oullrli statusu1u1 socloprofesJonal
al femell tn clmpul muncn, lnlegratd In procesul. 1-0Clocouctlo organl:al al producµei. Acesta
este procesul de/Crtllorlu 1t dtrlgent tn evolntla soclallstli a !amlliel coatemporane. In tuncf]e
de rltmul ~ calitatea sa se deflnt$teeflcieata p optimalitatea celorlalte proces», prln care macro-
sistemul .,preseazli" in sens revoluttenar asupra familiei, ea Instltutle sociallt
1.1.3. Din justllcarea ontologicl a axel structnrale a mode!Ulul tn dlscntle, e.~usli
mai sus, ma1 rezlllt! urmiitoarele fnnctil logtco-metodologtceale acestel dlmeaslunl dcflaltorll :
a. procesul mentlonat (1.1) poate fl considerat lrclsdlura general(J./couw.nd a structurii deoentrii
famlliei contemporane, cu toat! diversitate.a sa de stadiJ.forme; b. prin el, strategia cercetaril
famillei debtndeste un eruertu Wtioersal de elaborare a ttpologiel devenlril actuate n familicl
sociallste, relevant pentru pdnclpalele variante ale acestuJ proces, din cele ma1 diferlle zone
soclogeogratlce ~ cultnrale; e, crlteriul are reale vtrtutl opuaJtonale, oferlnd poslb!Htatea
de a stablll mnltlple corelapi lntre trblituri/modificmi proprii unor diverse trepte/vaJ'iante
prln care trece restructu.rarea socialistA a famillei tn epoca actualli.
1.2. S~lficul abordiirii anlropologlce. lo aceastli problemi, tn literatura romllneasca
s-a elaborat, tn ultlmul deceniu (20), o pozftie $tlln\lfici valoroasa, care a $1 devenlt o para-
digma prollferalt de o sede de cercetarl interdisciplinaredesfll$11ratede citre Ceatrlll de antro-
polog!e din Bucnrestl. ~i annme, caradertstiea definilorit a demersului acestei ftlin~e est e vlirutii
In faptul ell obiectul ultimel n reprezint! tocmai surprinderea l.ntrepdtru.nderli dialeelice a planulut
·btologlc $i social, ca proces inlt:tJral al fenomenului uman. Astle!, partlcularitatea dem ersulul
3lltropologlc-dl.scipllnar ccmstA din reprodncerea, ,,recoastrulrea" acelor renomene colectlve
$1 individuale umane, rn care dialectica biologicului ~ socialulul genereaza formaµuni complexe
~ absolut specillce, tnclt ele nu pot fl ,,descilrate" $1 schrtionate declt din aceastli perspectlvll
$1 nu dlntr-una prepouderent p unilateral soclali sau biologica2.
1.3. Famtlta ca sub&tstun at macroststmudui social. Soclologia mar:x:lstll a deta$1)t $1
tundamentat_princlpalele corelattt, care ne permit sii lntegrwn familia In sistemul de compo-
nente macrosocletale(8, 9 ... ). Optampenfru varianta Uustrata prin sc.bema aliturata (schema
nr. 1), cu unnAloarele remarci : 1.3.1. Familia contem.poranil, ca
sobslstem, nu interaetJoneaza direct cu celelalte sisteme sociale,
cl mtdtat prtn componenta V-a (din schema ahlturati), deno·
mita de noI. conventional, ,.sistemul de m.ljloeire"; fllllctia sa :
mtdiazif fl tra.nsformd LnfarmatLa fl U1ergla, venlte de la celelalte
componente macroseocietale (I-IV), In forme ln care austea pot
.,4 fie astmilate de familie'. La rindul ei, tamllla aplll'e ca un
microsistem biopslhosocial In raport cu indlvidul, care medlau'l o
serie de relat:11 cu celelalte componente. Componenta V as1gura
procesde reproduceril (simple $1 larglte) ale populaj.Jel, care au
drept cadru specilic famllla 1.3.2. Slstemul actlvltAµI $1 insutu-
µllor cloloo-polltice (c.omponeiita Il·a) l.nfluen~eazA.,sferamedierlf"
attt prln aclfuaea sa asupra instltuµllor de educaj.Je ~ a struc·
turilor jurldlce (care, de asemenea, fac parte din sfera V), ett ~1
prln rolul s4u Important tn reglarea ula,Ulor dlntrecomponenhl&:
1-V, I-IV $1 JV-V. 1.S.3. Componenta V-a reprezintA sfera
reallz.iiril condJitUor opUme pcntru runcj.Joaarea tuturor capa-
Scbema 1 citiitllor, potentelor umane _pe care le genereaza macroslstemu l

s Cercetarea antropologlcl are mmlrea de a prelungl fl de&ifDlrJI tralectorllJe legltii~Uor

descoperlte de soclologle ptnA la planul sptclf(c al fl~lt soctalu/ut tn tadlotduq1, elabortnd
ttpologtl 1t mectmlJme dtfuenflale fl extrem de senslblle, prin care se aUnge o maxtmd oonctp-
tualt:are a concretulul.
• Se tn~elege, acest sistem (V) nu epnlzeazll lnfluenta exerdtatil de celelalte; compo-
nentde I, II fl IV an $1 o .relatJe de detenninare esent,1a.lll nemtdtat4 asupra tamilleJ ; de plldii,
tn sensul ci locul lndJvW!or tn sistemul productfei plaseazll famllille respective (prln membrll
el CIIJ'e lucreazll) fntr-un grup soclal determillat (22).
social lntr-o epocll ~ socletate date ~ are cea mal dlrectll relevanta pentru ceca ce se cheamii
tn pnzeut .,ca.lltatea vietli" in general §l pentru calltatea vletil de tamllle - tn special
.,Sistemul V" confera conceptulul de c:alitate a vletli de famlJie noi dlmensiuni soclocultnrale/
.anlropologke; el se face slmtit tn : programele sociale de optlmizare a de:i:voltA.rll fam,IJ.lei, in
tn~elegerea modallti!lti]or concrete de Influent! a macroslstemulut asupra famUlei, ca ~I tn tnte-
legerea tcndlntelor mutattonaje prlvlnd acest snnststem.
1.4. Can.slderim necesar si tratAm !amilla ca un subslstem care, aUUurl de tunctta
de reprodueer« a modelelor socioculturnle comportamenta1e (elaborate de ansambtu! social),
.are ~ tuncµa de tnoeare a ncestora, vlzfune concordanta attt cu po:i:lt.fa materfallst-lstoric:1,
dt ~I cu stadlul ln care se aflli soctetatea romAneascli conternporand.
1.5. Crttertai dt opttmatllai« a programdrlt dewolldril ,,,tsttmulut de mtjtoctre", ill socia-
lism, el nu poate [1 ntcl reproducerea optlmA a forlci umane productive, ~ nlcl chla.r consumul
1argll (tn expanslune), corelat fle §l cu reallzarea dlversiflcatil. a lolslr-ului', Ci nwna( mdlura
in care dinamlc.a realli a celel de-a V-a componente _rldlca permanent dezvoltarea agentllor
umanl la stadlul de personalltate. RespecUv, este vorba de o 1Utum.ltd modAlitate a solicJtl1rll
-capaclta\llor blcpsfblce, pslbolntelectuale aJe omulul, care $li astgure dezvoltarea valentelor
lul nu numal in raport cu cerlntele utllitar-lnguste ale runcµonllrll famlllel, ci ca personal soclal
ce tlnde sa se realtzeze atit ca Iactor soctal-produetlv acu», cit ~1 ca lndlvldualltate ereatoar«.
Aceastli reallzare a lndivldualltiitll trebule sa
tlnii cont de urmatoarele : ea se, des'.fii~ril. In
concordaniA cu Cunctille unel famllll atlaU, ea lru~I, tn curs do emcutclpare, famille care sa
nu stea in calea acestet reallzm:I sociale a omulul (~I Jn special a femell), cl, dlmpotrlvli., s-o
sttmuleze.

2. Pruieetul IDDll m.odel coueeptuaJ aJ lamlliel, de nnturli sbtemlci

InclUderea famlliel tn clua slstemelor dlnamice descbise, cu mecanlsme propril de auto-

reg1aj, presupune, implicit, ~ adoptarea aparatului notional aJ metodei sistemice (fu artlcol
gbidi:ndu-ne dupii varlanta elaboratli de S. Optner, cf. 13)5. Ast!el, am angalat reformu-
larea unor concepte prlvlnd famllia (fie foloslte tn abordarlle sociologlce, tie propuse de net),
m func\Je de apa.ratul met.odd ststemlce, Rerultatul obt.lnut este un model conceptual al faml-
llel, alclitult din ~pte componente, prezentat tn schema nr. 2. AceasU schema noµonali1 este
o coru:rell:are a unui modtl 1i1temlc', conceptele sale (de un lnalt grad de abstractiza.re, valablle
pentru o mare clasA de slsteme deschlse cu autoreglaj), fllnd astfel, bl demersul de ia1A, adap-
tate pe baza studiulul unel slngw:e subclase partlculare, repre:i:entate de slstemul biopsihosoctal-
,,familio!'1. Urmea.u\ descrieru succlntil a modelului (In concordantli cu schema nr. 2), in
care am desprlns douii subsfsltme (13, 19): al conducerll (cu func\llle specUlce de planltlcare/
programare, organuare, control $1- comunlcaµI) ~ al proceselor (care cuprlnde subprocese:
de bat.ii, restrictive $1- de leed·back)8; de asemene.a, am detapt o component! ce ar cuprlnde
oalori sinld(ce dt i~Jirt (19), care ca.racterizea:i:1 multilateral $1- global ramilla.
Concretizarea ,u.,tsltm.alul dt wnducere (23) olerd douii notlunl ale schemel conceptuale
aliturate (schema nr. 2) :
1. STRATEG-IA FAMILIEI (componenta I-a a modelulul conceptual propus), care
aprimil capacitate.a aceslei instJtutu de a reaJl:i:a seleciJa attt a obiecliuelor sale depil.rtate fl

• Aceste alternative, d~ promovate asiduu de clvilli:.atfa capltallstii de consum, tncep

deja sl fie tratate, In cercetlrllc soclologlce radicalc, ca tot mai pu µn adecvate, chlar §1 pentru
lamil.ia din ,,societ.atea lndustrlall occldentala", sollciUudu·se ,,desf11Farea optlmala a perso-
nalltai1! tn -..iaj'.a sociala" (4).
5 IntrepAtrunderea proceselor blopslho/afectlve, ca ~ bogi!.tla motlvatlllor $1- atttudlnl1or
su.biectlve din comportamentul agenffior ststemului, la fel ca p suprapunerea tuturor acestora
peste procesele lnstitutlonale ~ de grup, conlerA slstemului familial un spor ridicat de labi-
litate ~ accmtueaza caracterul probabilistic al comportamentulul; de aicl rei:ultli polwalenJa
legAturllor dintre 1ubststemelt sbtemulul famUiet, c.eea ce duce la o multlpllcitate a buclelor
de feed-back.
• Mo<lelul slstemlc tn discu~e este buat pe descrlerea funcJionald, comblnata cu unele
not,lunl aJe descrierilor iuarldce, macro Ji mfcroscoplct (ct. 23, 73-76).
7 In continuare, vom vorbt numai de aistemul biopsihosoclal, fiictnd abstrnctie de aistemul
supraordonat famlliel.
• Concretiztnd aceste concepte, nu aducem tn dlscutle declt un minim de notJuni, necesar
penlru tntelegerea compcrtamentulul laml.Uel ca tntreg.
i42 NADlA STAROVSClll

!mediate - opertnd cu unset de valor! cantllatlve $1 caJftaUve -. clt el a mtlodtlor reslfulrU

lor. Componenta aceasta are o fune\le programatoare, reglatoare .i lntegratoare. rellectlnd
modlflchile atatusului socloprofeslonaJ a) femeif (cf. f J, 1.1), In strategie, converg oa/orile
de tntrare, rezultat al ustmttaru, de ciltre partenert, a ,vaJortJor socloculturale programaloare
proprU macroslstemUlul supraordonat; aceste vnlol'J slllt adaptate, tn runc}Je de stnteza

_,
~
Ji •• ~
]
.lo

I.
8
"5 t
E
.!!
.g "'ill
.!!!
.l!l
::, ~
1 a:
0

"' ::,.; ~:E

~

Subsit.cona..icerii. Subslt. proceselor. LEGENOA

f--lntrare
- Conexiune feecf-batk.
Schema 2

care rezultl din combtnarea valen\tlQr moUvll\lonal-strategiccale partenerilor cuplulm marital,

la start. modiflcatll apol, pe parcurs, fn etape dlsUncte, marcate senslbll de dlalectiea bJosocla-
luluJ (ver.l mal [os, rolul proceselor restrictive - componenta V).
2. .BLOCUL DEClZ[ONAL (= componcnta II) accentueazli aspectele de alegut a
metodelor de real(uue a strategtllcr tamlllet : a. unlllcarea resurselor, orgnntzarea a.cU\llt.lµlor,
dlstrtbufrea rolurtler, slablllrea dreptnrllor ~I responsablJftAU)or; II, astgnrarea funcllonirlJ
subslstemelor famllf.ele In contormltate cu strategJa Camille! (controlul lor tn vederea unor poslbUe
eorectAri fie a comportamentulnl, fie a strateglel). Blocul decb.ionru (ca organ) fl ttpul lnstl-
tu~onal de conducere a fllmlllel reprczfnld expresta strueturtt aeesteta, un derlvat n1 d1nam1cil
el, reaJJzlndreglajul In runcue de Intormatte externa (slstemul de mljlocire) ~I JnternA, ee renecUI,
1n diverse grade fl torme, semnalele prime! componente. Este componenta cu sta.bUltatea/
inert.fa cea mal accentuatA, modlliclndu-se doar dupA crlstallzarea unor stadlJ (In ciclul vital
al famlliel - (3, 347) profund dllerent,Jate, din evolut,Ja eomponentelor I, III p vr.
Sub,tstemal proeeselor poate rl expnmat Sn noi1un1 speclUccdin dou4: ptrfptcliot.Prf111(t-
a structurtl (care \Inc de aspectul inoartant al proceselor) este concretfzat ln Qthllectonlcti
rotunior famtliale': de sotle, soi, mama, tat4, copll - latAfbAJnt, eel ,.mlc", ,.mare" etc.
3. ARHITECTONICA ROLURILOR (= componenta Ill) joacl roluJ de llructura
A famlllel ,1, In con\jnutul cl concret, reprezfntt\e.,c:presla : a, raportului dlntre rolurtle famlllale
,1 extratamJUnle ale so~llor; II. valorllor cuplulul marital traduse tn vlat4 In ,traltgfa ua/1-
:ald a famlliel; e, parametrUor blopslhlel ai partenerflor. Aceasti componenUI.atil la bau slabt-
1Uc11Lt J( autonomltl relat111 tnaltc a slstemului tamlllel (24), determinlnd faptul cA lnformaua
extcrfoarll, care decJ~eazll, In cele din urmll, meeanlsmul de autoreglaj, nu act:foneazd nernlj-
loctt asupra bloculuJ deciz:lonal, cl esle medtald (prln reprezentllrlle exJstente la un moment
dat asuplll Jerarb1ei/4ependen~el rolurllor, prln valorlle predoml:nante ale famillel) fl t.ransror-
ruatil, astcel, tn lntormatte lntcml10• De asemeneo, all nu ulUm cA mecanlsmul de autoreglaj

• Rolul tam!Ual, din termlnologla soclologlcA, este corespunz4tor not:1un11 de tltment

din abordarea slstemJcA.
10 Aceastll autonomic relativA a dus ~I la exagerArl, In plan teoretlc, sus~ndu-se lode-
penden\4 structurll '1 foptul cli postblllt~tue de re.l\Uure ale agenWor nu deplnd de soclctate
(4, 9).
 743

ore ~I tlu.-curl ln!onna!Jonnlc care provln, prepondercnl, din ,.Interior'', dJnlr·un plan autonem,
.,tuchis", aJ dlnamJcU rolurllor !amJUaJe. 1mpreunA eu urmAtoarea, componenta Ill repreJ:lntA
clmpul eel ma! larg ,1 specJflc al dlalecUcU blotoclaluJuJU.
Pe fondul celor arAtate, se poate adlluga preclzarca : daci organul •Ptrfalt:af de auto-
reglaj 1\1 sfstemulul este compcnentn II, mecantunele concrete de auto~glAj ale familltl
ca lnlreg se consUtuJc la nlvelul strueturtt cl, decl tn compon_enta U J».
A cto«a perspecttva din care se trnteazA subslstemuJ proceselor, spre deoseblre de prtma,
prlveste aspectul dtnamlc 4.1 preceselor, detn~lnd o altl componenld (- a lY-a) a modelulul
slstcmlc al famlllel.
4. t>INAMICA 1\0LURILOR, PARAMETRII CANTITATIVl-cALlTATIVI al actl-
vlli\ttlor de preducere-reproducere a famllld (acestea flind ,,proccsc de buA" tn UmJ>aj slstc-
mlc)L*. Componenla l\' este eea tual <llnamtcll. (2-1), asltnlllnd fl prelucrtnd tnrormatta dlversll
i,I extrem de labllA a slsternulut supraordonat (de .,mljloclre" - er. f 1, 1.5.3), avtnd cu aeesta,
dupil cum se vede $1 In acbemJI nr. 2, un contact direct $l permanent. Acumularea de dez-
acordurl·dlsCIJncllonalltA~I. la scest nlvel, se manJieati ptin modllfcirf (partfale-radlcale) la
nlvclul slructurll ,tstemulul (compenenta 111) ,1, prln aceasta - prin bucla de co11exJune In·
versli - o_percll<til modlflclrl la nJvdul bJoculul dedtlonal (componcnta 11) ~I al atrategltl".
Subproce11tlt de reurta«, 111 atstemul famJLlal, se concrettzeazA tn nrmdtoarele douA
componente :
6. Intr-un ANSAl1BLl' DE PROCESE BIOPSIJJlCE, dotat cu un set de PARA-
MBTRI CALITATl\'l-CANTlTATl\'I (• componenta V), privlnd: sii:olltatea, temperamental,
trt1sl\turUc veuuve, senalblUtalen membrllor lamlliel etc. ;
G. $1 Intr-un set de \'ALORI CANTITATIVE fl CALITATIVE prlvlnd: statutul sodo-
protestenal al membrilor fumJIJel, venltu), nlvelul de lnstruclte, valortle de grup etc. (= com-
ponenta Vt).
l>ocA Izvorul prime! categortt de reslrlctu (componcnta V) este In interior - aubslstemul
btopslluc al slstcmulul familial -- . Izvorul celel de-a doua categoril este lo er.tutor - macro-
sistemul supraordonnt (cf. schema nr. 2). Restrlctme ac\loneazA uupra aubprocest'lor de bazA-
compouenta ll I ca $1 nsupre aubslslemulul de eondueere, fllclnd, astfel ca ,traltg/a reall-
zaltJ (volorlle de testre) aA fie o 11tnlt:'1 tntre : a. vaientete rncuvatronel-strategtce ale celor doJ
partener! ti.I cupluJui marital ln tnceputul cllsillorlel (valor! dorlle); b, procesele rcatrJcUvc
determinate de cendniue soctceeonomlce pe core macrosJslemul le oferll famlllel d1n grupul
soclal dat ~I e. parametrlt blopslhlcl al cuplulul ma.rltal. A$8. se realb:eatl concret dialectlca
btosoctatutut lo nlvelul comportnmentuful ramJUol. Dalorltll subprocesclor de reed-back, [amllia
reac/tonea:11 ca u,treg lo tnnuentele (eenstructtve, ca ~ dlstructlve) rue ractorllor exlemJ prln
modlflcarea aomporl:tlmentuluJ.
7. A..nsamblulvalorllor de le,lfe (- componenta Vll), cart\ poate fl denumlt .,ealltalea.
•lelll fawlllel", cslc exprlmal tnlr-un ,el de lndtcatorl slnlel(cl·globall de func//onare a famli(et,
ca lutreg, prlvlnd cUmaluJ.tonusul acesteJa, ca ti statusul fiecArut mcmbru. AceastA eompo-
nentA, reprezentlnd ,,IC$lrca" llstemuluJ tamJllaJ, este legatA, prln bucle de conextuae lnvers.t,
de componenta r, pentru odaplarea/corectarea valorlJor programatoare fl, prln oceuta, lnflu-
ei:itead llsupra blocuh1l decJzJonal; de aaemenca, prlntr-o altil. legUurl'I feed-back opereau'I
modlflcilrl lo nJvelul struelurlJ (U l). Astle!, lnforme~l!1 aces tel compooente serv~te alll agen-
'-llor fa.u1lllcJ penltu decldl ,.slroteglce-globale" de modUIC4J'e, ctt fl agentllor .,11lstem.ului de
lnljloc.tre" (Jupniordonot) pentru daborare.a/corectarea programeJor de orlentare p opUlnl-
zare soclalA a de:r.volllirll famlllel.

u De plldll, Qnlllb.a acutel compo.nente (to corelntle cu prlma} orerll chela lntelegerU
comporlameritulut demograilc al ramlllel - 41. rcspecUv. problema !erUlltllµI (15), ulUma
LUnd ,.oecuuoscuta" dellolUl prlu: dlnamica rolurlJor, slrategJo flllnilltl, corelate cu dlveqt
factor! soclali ,,e.,cogenl".
u Peutru depcndcnta alructuril famlllel de parametrU macroslstemulul soclal, tn pJanul
ccrcetllrll soclologlce concrete, veil : 3, 8.
" A vcm tn vedcrt' : dJvb!lunea muncU intrc mcml>rll (arnlllel ; balanta tlmpulul ln reall-
Z!lrea acllvllA\Uor; Upul de .,crlclen\A" proprlu famlllel dale Ji roportat la pro1novarea eman-
ctpllrU slatusulul soc1oproteslooal al CemeU fl a dezvoltirU ruemhrllor tamilid ca persona1Jt1i1.
u Componcntele Ill ~l IY, refiectlnd condiUf oblecUve oferlte de societal~ 1n iona aoclo-
geogroUci\ $1 t\ulurnli data, In momentul respectiv, deplnd hotlrttor de structura polltlcA ~1
nlvelul economic real al un_el socletltJ; prin ele sc capteazA ti prelucrenll tnrorm:i~la/energla
provenHe dln exterior (.,slstemul de m1Jloclre"), ceea ce aubllnta.zl caracterul de subslstem
al CamJUel.
74-L NADIA STAHOVSCHI

Dul)il cum s-n subllnlat, modelul ln dlscutJe este construtt pe traJectoTla ridlcArU femelf
la stadiuJ de peraenautate, In urma revolutlonlril statusuJut el socloprofesfonal ( 11, 1.1.). De$1,
tn numeroase cazurl Investigate, aceastl tralectorte se aOI tn foze lnclplente/mediJ, totu$1
modelol poate fl conslderat un suport optraJtonal al cercetArtll.5; tntruc1t .,formula opllm4"
este euprlnsll In lnsA~J Ioglca realuluJ, este o chesUune de rigurontate ~tlflcll de a opta pentru
un model conceptual al problemotJcJJ care lnscrle tn tendJnta sa o asemenea so1uµon.are ~ desrli-
surare a procesuluJ11• Ufntre componentele modeluJul scbJtat, aJcJ vom aprofunda pe la.rg
doar prfma - strategia Camille.I - , asupra celorlalte urmtnd sil revenlm tntr-un aJt studJu1

3, Straiegla famlllel, esentl1 ~I rol lutr-un mMCI eoneeptual lnlefl'atlv

ConceptuJ de strategle a faml!Jel - prln care trebufe sl1 se descbldil fl lnvesUgo\fa -

dupa cit ~t1m, nu tlgureazll tn llterotura existentil ca o categoric opemtlonald prtvtnd eereeta-
rlle soclonntropologlce ale famUJel. [n rMlllatea flecArel ramll11 e:dstA, tn.si, o .,roportnre
la vlltor", care, lndlferent de formele ~ gradcle de co~UJn\A p de mll.sunlre In care ca se reall-
zeazll, este prezeutd. Mal mult, anterior s-au formulat etteva argumente care susUn dl fcmela
(ca factor principal de dJnamJzare/dlversJUcare a structurDor famlllel tradJ~onnle) devlne.
implicit, forta motrlce prlnclplllll $1 In modJfJcana progreslvA o strateglef famlllel. Cercetil.r1le
etectuate ne-au rclevat faptul cA exlstli un !ilslem complex de corelaUl (cu mu1te verlgi rnedla-
toare) lntre: 11. rUmul $1 proiunztme« revo1ut]on1lrl.J atahuulul M>Cloprofeslonal ferainln; It. c0n-
seetntel« aeestul proces asupra statusului familial al femeU ~t e. tlpul de alralegte oJ cornporta-
mentulul tamJllaJ.
In aJorli de aceastA jusUClcare onlologicil a strateglel, mal cxlstll $1 una melodologle4.
lmpusli de nevota depll$1tU a trel gen'Uli de greulli\1: 1. dJJlcultatea dlvtrSelor tlpurl ctc eerce-
tllrl nle lnmlllel de a gilsl prlnctplul care all aslgure unttatea logtcti tnternll a dJverstlor aspecte
Investlgate ; 2. de a exprlma aspectul ,,bollstk'' ti ,,[lnallst" din compertarea famllltl; 3. 11.
t.rela dJflcultate $1 cea mol lmportanlll : sublectul anaUzat este luat, oarecum, de la un punct
zero, or, depd~lrca acestel carente presupune poslblUtatea lntroduceril ,.lstorltl"/ blogra(lei
agen\llor prlncipall al fam111el, nspecl care are un rol esenttat la prezentul lavesUgat. Conceptul
de slralt(/te a famlltet joaed tn planurlle Rl'lltate,m lnsemnat rol poz!Uv, deollreee el reprez.lntll.
allt un factor logfc,.opcra\lonttl LnlegrattJr (tn roport cu celclnlte eomPonente ale &istemulul
,1
famllJel), ell pr!nclpalul ,,canal" prh1 care se Introduce fl realJzeaul dlmenslunen gweUcil tn
nnsamblul anallzet. Acest concept reprennt4 o contlgura\Je de tlcmtnte dtsllncte, tn care eoosl-
derilm ca obllgatorll u.rmiltoarele: mollvaUa u. muncil profeslonale $1 •. cilsitorlel (la .. start").
e, orlentarea rudologlcll a cuplulul, d, pl'ogremul strategic de actlune al famllleJ ~ e, .,para·
metrll blosocln_ll" (antropologfcl), cOJ'e lnfluen\eazA tntreagn conflgurn\le. Redllm ma! jos clte ..'O
caructerlstlcl esen\lale ale nceslor clemenlc.
11, Motloa/ta munclt profesloonle. In care un rol preponderent U are moUva\Ja fcmtlt
(dat tund cele spuse anterior desp.re rolul el); ac~aatli moUvaUe se coreleaz.11, de oblcel,
cu cnpncltAtlle lndlvldualltJltU. cu fncllnatllle remell ma! ales lnQlnte de a lucrn (Ind dJn
ndolescen\d), cu ldeolul pro!eslonol, cu fllctorli care au determlnot-o s4 opteze penlru o
anumltll prorestune.
b, Orlentarea a:ctologlc/1 tundumentalA, de 11fa/l1, a so\Uor (vnlorUe ccntrale spn care
s-au orlentat sot.fl, lncil din adolescen\A, cilrora au tntenUonat $1, eventual, mal lntentJoneazA
sA le subordoncze lntreaga ex.lsten\il, tot ceea ce lnll'eprind).
(', l\Jotlva/ta lnl\lalll. a cdsdtortel '1 sensul, valoarea majord pe care consldem fleca.re
partcner cA se lnteme.la.zll famllia creatA. In legllturll cu aceasta apar aeelc ,.ldeologll casnlce"
ale n,cllrel tamllll In jurul cii.rora se creeazll un sill parUcula.r, o fJz.lonomfc proprle etc.
d • .,Programul famlllal de act.lune". Strategla mal Include un aspect concret·e\'ldent:
prlnclpalele olllcclloe mater/ale ~ spiritual,, planUlcate pe termea medlu '1 lung (ca: rldlcarea

11 Aceasla a fost o prlmli problemll metodologlcil majorll .rldlcatli de angajarea noastrii

(1976) tntr-o ampld lnvestlgatJe de teren pe tema ,,ConsecJn~le aflrmlr!J '1 dezvoltirli statu-
sulul socloproteslonal al femelJ, ca , 6lllarlntll • asupra politJel sale 1n famllie JI cu lmpllcatU
exprese nsupra capltoluJu.l rertllJtlltU".
lf l;,1 ale!, nu numaJ cereetlrlle soclale asupra frunillel din socialism, eJ ~ din capitalism
vorbcsc tot mal de& de&pre asemenea o.rizont .,optJmlsl" al problemel. (Vezl, de plldli, studluJ
prlvlnd corela\la dlntre acttottatea pro(e:stona/4 a remell belgleae ~I dezooltareaet globaltJ, reallzat
de Unlversllatea din LouvaJn (6) snu lucrnrea. lul H. Rosenbaum, din R. F. G., care 60llc1t.A
o pollUcli soclall! progromatil In direcUa depd~U a.ctuale.l lzolllrJ a famlliel (4)).
 745

gradulaJ de contort al habltatuluJ, forme-superfoare de lnslnlire penonalll, a coplflor, aslml-

Iarea unor modele culturale superioare de vuµ, toutr etc.). lnreglstrate ca declzU de famille,
dezbltute pcrfodJc fl a ciror rea.llzare presupune acumularea de fondurl, anumlte restnctil -
o dtsclpUnif spectncA. termene/ etape In realizarea acestor telw1 etc. Acest program este corelat
cu caracterizarea venfturllor fl resurselor/rezervelor materlale globale ale famJUet, e.xclustv In
raport cu oblectlvele '1 termenele ..programuluf strategic de acuune", (Apare alcl leglltura de
ccn/inul a aeestet prime cempenenta cu .. BlocuJ declzlonal"). Anallza fl expltcarea acestor
eJcmente (•-•) censtttutlve ale strateglei presupun anga,jarea lnlrtflil blografti a personajulul
principal al lnvestlgaµeJ (femela) cu mull lnatnLe de cisltorle ~. destgur, de momentuJ lnvestl·
gdrU, ceea ce aslguri reallzarea pollvalentA a dimenstUJ1U gendtce a modelulul.
e, ,.Parametrll antrcpologtcl". In strategla famillel se rls!rlng, cum am mentlonat ln
§2, procese restrictive care gcncrcazAdlalccUca btosoctalu/ut fl care ne aprofundeazi cunoasterea
modtlutut eenerer ln care se ela.boreazl dlmenslunlle strateglce ale comportamentulut /amtlial.
Acest ststem de factor! conerett '1 parUcularlzal,I l-am numlt .,parametrll antropologicl" ai
strateglel. Pe scurt, el cuprind : 1. apreclerea sUlrU de slfnltlaLe fl 2. a Upulul temperamental
caractruologtc al ambllor so\J, Indlctndu-se trllsiturlle pe care subleetul le conalderd cd Javorl-
zcazl eel mat mutt aau dcfavorlzeul, In general, pe sine ~I pe partener (sot sau sotle); de
plld3 votnta, tn\Jatlva, curaJul, rlseal, stlplnlrea de sine, calmul, capacttatca de a ti perse-
verent; 3. apreclerea globald a reuuutor cu partenerul, exclustv din unghful sustlnertl $1 stfmu-
larll aUnguli acelor scopurl generate, utile pentru : prosperllatea famllle1. valoritlcarea call-
U\Jlor fiecaru!a dintre ctl do! partenerl; tot aJel se apreclnzll ~ atmostera globalll a tamlUeJJ7;
4. apreelerea prezmtet ,au ab1enkl eoptilor, excluslv dln unghlul contrlbutle! tor ca factor
care fa.oort:l!(Uif (prln dlsclpllnl. alec\lune, sllnltate, aJutor etc.) sau dt/avortzeaz/J. (prln lndlscl·
pllnll. morbldltate. nonpartrcipare la gospodlrle) mobtltsarea soJllor pentru attngerta obtectt·
velor Lor :draltt1tu. materlale ~ splritualc; 5. dacA estc cazul, se apreclazll. tn acela~ sens, gradul
~I modul de parUclpa.re al rudelor care trilesc tn cadrul acelela~ familil (plrlntl, socrl ete.) :
oUtudlnea lor de ansnmhlu (podtlvll, negaUvll, neutrnll'.I) fatll de strategla fnmlllel, cu progmmul
el de actlune : modul de exprlmare (.,prtslune") a aeestet pozl~ll (tn plan material, moral etc.),
en $1 efectele sale.
UIUmul element(~) reactuallzeaul importanta ..fonnalJllnll de senslbllltate", din perspec-
Uva stratcgltl frunlllel. Aceastll formatlune a con~tllntel sublec\Jlor 1nvesUga\l 11rc llrmlltoarele
1mpUca~U pentru prolJlema care lnll'tt<ltau'I : parUclpll ln majorltatea actelor de moUva\Je ale
comportamentulul [amlllal $1 extraramlUal; lnlluenteazi programelc famlliale cu ,.biitale lungll.";
coloreud conceptele. modelele morale ~ esleUce, clv!ce la care se ataseazii $1 pe care le adap·
teaiA $1 le constrult$le lndlvfdul; lntri tn ,.mattlcele" dlvc.rselor modele compcrtamentale
de cornunlce.rc, dctlnftorU pent.ru statusul p rolurllc farnlllalc ~ socloprofeslonalc. In1portant
este a unniirl 1mpactul acestei senslbWtl\J asupra tormelor Jdeologlco-morale, culturale complexe
ale con~tuniet lndlvlduale; abla dt la on tmpacl poz:!Uv ln acest plan, putem observa trans·
formarea !emell dintr-o indlviduaUtate (uneorl foart.e acUv4 fl vlla!A) lntr-o autentlcA perSQ-
nalttaJt. care &Junge sl reaclloneze la problemele socloproducUvc, culturale, ca p famlllate,
de pe poil~llle unuJ om Independent, care tncetcazd sii mni !le o ..11nexll"a so~ulul sau a copUlor
(fllril ca ~~I piardll lntcnsltatea fl pl'Ofwwmea seutlmentelor). Reapcctlv, nbla de la aceat
punct, modelele, vatorUe genffllte de macrosistemul social socialist, ca ~ problemele famlllel,
devin trtple de rtdlcart adlDa, novatoare a ftmell. de emanclpare ll el ca per&onalltate. 1>1,
orlclt am dorl sll prcuntllm, cu clteva scevente de tlmp mat devreme, tendlntele podUv-e..x:ls·
tente ln medlul nostru. rlgurozltatea ttlln\lflcA ne obllgd sd recunoa$tem ~l ad menilon4m ca
abla de la stadiul unul aatmcnea lmpact poz.lUv famWa f~l lndcpllne~te funcµa de lnovarc
a valorllor, modelelor soclocomportamentale ale socletl~ll.
Pentru ca acest concept apec:llJc de aensibllltate sA devlnii u.n hutrument opuattonal,
npllcabll tntr-o invesUgntte de tereo, conttguraµa senslblUtlitll trcbulo urmllritll. lntr-o ovoluµe
de la : t. :tro spre 2. pmg utllllar-pragmaUc "· apol, plnd la s. formele suputoare-esteUce,
care, la rtnduJ lor, devtn 4. un factor autonom de ,.descbldcre" a lndlvldulul spre dezvoltarca
sa. ca o ptr,onalllate adlod $1 soclal pollvolentll. Trebule rel[nut cA doll.t' o senslbllitate care
n ntlns tl dtpi4tf fazele elemtntare, ajung1nd la acest prng superior, permlte aslmJlarea formelor
ldcolcglce/splrlluale comple:,ce (generate de ansambluJ &lstemulul social). RespecUv, la nlvelul
fndlvldulul concrel nu exi.stl o conJWn\4 avansatll.complcxd, cu o senslbWtate allracd ~I. coro-

17 Aid intervine ~ rolui concepteior de stmilarltate ~ complementarlialt, considerate de

J. ?.fogey, H. Blnclc. G. Gitter .,ca una din dlmeoslunlle care separi\ fru:nW11 trndll,lon11ld de
ccn cgo.Utnril" (7, p. 203).
746 NADIA STAHOVSCBI

Juul, nu poate ex.Isla o ,,angajare" soclaUI complexll fllrA o dlalectlcl blosoclaJA tot atlt de
compJexiU.

-'· BoluJ eGDeeptalul ,,strateeiel 18JDlllt!I" tn eontuttrea tl_pologlel eollltlllporane

• aeeetlll 1uJltlstem

Dupl cum ne-am stniduJt sll an!Ulm, coneeptul 1/ral.egttl/amlltet are ~J earacterlstlclle'
unel sdum« logtce pentru o anchetii de teren '1 consUtule un element teeretie Important pentru
lnvestlgarea tipologtei antropologlce a famillet. lAstnd un spattu suilclenl de mare pentru
corectlvele ce lntervin tn orlce eercetare de terenlt. Conslderrun c6. alcAtulrea unor ttpologli
a famllicl, prln prlama crltcriulul ,.revolu1,1onarea statusulul 11ocloprofcsl11nal al femelJ'T lnseamuli,
tn prlmuJ rind, dda,area 1t caraaertzarea.ttpurtlor atslentt de 1trategte a famlllcl. Desfgur, fl
famllia cJ.as1l;tradJt[ona1l a avut o anumlt.A .,strat~e", dar care era detinlti. prlntr-un status
al femell de Up static .,Inch.ls", chiar atuncl, ctnd sotul era tncadrat lntr-un status social dJoamic,
de unde rezulta ft pecetea de ..uni/ormttate" a acesior slrategii. De aeeea, tn asemenea cazuri,
problems ,.strateglei" nu se poate 1mpune ca un crlteriu def!nltoriu. Prin revolutlonarea statu-
solui &OC!olamillal aJ lemell, acest subslstem ohtlne o dinamJci[ .,t1naUzati"1 ceea ce ~ J:mpune
ln pnm-plan crlterluJ ,.strategleJ" lamilJel, cu bogate vtrtutt opuQJtonale.
In cursul cercctirU mentlonate (lamilla dln zona ruralli montanl) am dela'8t palru
tipurt de itrategli (cu motlvatli profeslonale, axlologtce, marltale lji ,.programe de aetfune"
tamlllall - dlsttncte), care se pot recunoaste, cblar dupil un contact lntu.ltlv, ~l tn strategte
famlllllor de la erase (denumlrUe fflnd eenventlenale): 1. TlpuJ tra(ll/lon;al-~nseroator, lllnd
istorJc $1 loglc ,.startul natural" al evoluttel famlliel, are o strategic foartemlnutlos $1 dlverslUeat
elaborati (12, 17), cu modeluJ eel mal detollat conturat 1n literatura uJtLmUor clncl dece-
nil; d~ cantit.atlv--statlstlcore ln present o pondere conslderllbllli, el este In curs de rapid!
reducere, cntar oJ tn med Ille Jncll preponderent rurale, 2. Tlpul tramuortu cle ,.precoruum" (speclfic,
dar nu excluslv, pentru medlul rural) caracteru.at -prln : dlvizlune tradl\jonalA a muncii ~
rolurtlor tntre sexe, raporturl preponderentpatrlarhaleIn famlllc, dar $1 aslmllare nefuncttorrallf

tt Pentru a ooncretlza cele s-puse, vom presenta sueclnt palru tpostaz« ale acestul nivel
de senslbllltate, cu tmpllcaµJ com-portamentale care se lmpun tn orlce tnvesttgatte antropo-
loglcA (uncle reprezmtlnd.. slmultan lji un capitol Important al medfclnei - cf. 5). a. Treptele
pe care le poate urea culttvarea igienel persona.le,a medlului lnconjurAtor, a copillor ett. Este
vorba de un proces de rldlca.re de La elementara lntretfnere a igienel personale, la forrnele raft-
nate, tn care se urmAre~e aspeetul estet:ic (starea de ,.beatltudine") care Intra tn ,.co~tUnta
de stne" a (t.llleil ca sotLe, mamtl, lu.cru care se rlstr1nge asupra lntregulul cllmat al famillel.
b. Alt aspect: de Ia grija elemental'.i pentru copllul sugar (calltate de mamiter) la o stare-
actlvitate complexi, In care se inte:rferead orgollul de mamii, llantul l~Aturll tWce cu sotul
fl aite motlvatl-f/reprezentru-Jestetlce sau partlcular-blografice. de pild~ prezenta copilulaJ
ca marclnd lnchelerea unor perlpelii/dileme ale cupluJul dat. e. Alt aspect, lcgat de evolntla
compo'rla.mtnlulul vesttmutlar al femell din clmpul muncll; n1gentele uUlltare estetlce ale medlu-
lul producUv !a\,ll de aspectul vestlmentar al femell (exprlmate prln elogii, compUmente
etc.) lnfJuenl,eazi bauz senstbilii a proprlel reprezenldri despre sine, introduce ample criterli
estetice 4-1. Jn continua.re,stimuleazi refacerea modelelor comportamentalep1'0prli fltn tamllie,
inl\lAl In plan vestl'menlllr, pe mmil $1 ln alte planurl (al amo.bllitlltii, gentlJetel, etc.), aspecte
tn care rutlna ~ caracterul lngust - cam.le al famlllel tradltionale, dupA cum ~Um, oteri!,
adeseort. put1ne dlsponibllJtlltf. d, Alt aspect: o vlaia se:i:ualll trotted plenard intrli, ca o con-
t.rfbutle greu de sUbest.lmat, tn formarea conftilntei de sine, a echlllbruluJ '1 sentlmentulul
de lncredere, aut a ttnllrulni. cit~ a tlnett.l, lapt care lnlluer11eazA subshm(.lal nu numaJ vlitoa-
rele raporturi matrirnoniale, cl ~ comportamentul soclal-productiv. Alaturl de ln1>entarterea
tormelor specl.ftcealo acestel senslbllitAtl, legate de dlversele tfpurl de reCJexeprlmare, lhtr-o
asemenea lnvestlgatie trebuJe sl avem In vedere fl problema grad.ulul de satlsfactrt a acestel
forme de senslbllltate,grad care genereazl,ln cazul insatlsractfel, stiirl de tensiune de la formele
tntroverute ff dlscrete, ptni la cele acut deschise, agreslve (si.c I - 5).
" Acest lncru ni s-a conturat pregnant In prlmele inv~tlgatU (1976 - 1978) pt lema
enuntati maJ sus, ficute In comUJJe necooperattvtzate clln treJ zone de munte (comunele
Bran, jud. Braf()v, l\faleru jud. Bistrlta-NAslnd $1 Sinnicolau de Bela~. jud. Blbor).
 ?(7

- .,lmltatlvA'' de elemente disparate ale modelulnl uUlltar-consumatlv de vfatii. Rldlcarea

nlveluluJ de t.ra.l permtte a.chlziUonarea nnor dot.apt. scheme de conrort (case cu multe camere,
dar neloeutte, mobUe moderne, dar nefunc~lonal foloslte etc.), prln care famUllle t'1 artrml
o nouA pozit1e aoc1all, care nu mal deplnde de cantllatea ,.averU" lmobillare - plmlntul etc.•.
Tlpul prQgmatto-adaptalto/competLtlo, care lncllnAm al corullderim c4 dettne, tn preaent, rolul
de ,.Uder'', 1Und $1 eel maJ eterogen ,1 labll. Caractulstlcl: aslmllarea fl vehlcula.rea modelelor
proprlJ clvilha.tlel Ul'ban-lndUJlria~ a modalltAUlor de .. eonsum" cu funcll-onalltate fl dJclentJ
rldlcatl, preocuparea pentru itabtlttalea fl proaperltatea famillel, upecte ee alJmentecl un
anumlt spirit ,.competlUv ascenslonal", tn planul: dlaclpUnel fl actlvltlµI productlve-casnlce-
gospodirefU, al lnsLrulrll coplllor fl In ,tera lolslr-ulul11•Tlpul de aoanganlif (,.ldea.1-maxlmallal"}
se axeaz4 aUt pe reallzarea ambllor soµ ca pertonJJltUJJl, acttoe, cit it a funclJel specUlc socla-
llste a famJUel.
Ohlectlve ale vlltoarelor in vestigatil : a. cordatfa care exbll tntre aeeste Upurl de stra·
tegll (ln realltate nu exlstli eategoru de famllli ca tJpurt .,pure''), ca fl numeroaaele faze tntu-
medlare ; b. stablllrea ponderll pc care o det:Ine tlecare strategte; e. repartlzarea !or (eventual
pe zone soclecultural-geograjfee), va:rlaµa strateglllor fllnd un produs specific unel socleUtl
• socla!Jste dlnamlce ; d. studlul legllturll dlntre strategla famllillor fl comportanientul demo·
graflc, ceca ce ar o!c:rl expl.lcn1,ilsupllmentare prlv1tor la diferentf_crllczonale tn comportamentul
demografic (16) : cum se dsfrtng '1 actioneazA tn mod di/ult asupra famlliel (fl tn functle de
UpuJ dominant de strategic) flecare factor maerosoctetal ca.relntr'- ln dlnamlca .. srerd de mljlo-
clre" (cum ar fi, de plldll, muurlle luate pentru susttnerea famlllllor cu copll numero$l $1 de
stlmulare a nataUtltJI).

ti. llematt) finale la eonHplul de ,,strategle a lamllleP'

5.1. 1n concordants cu mutatiile soclale contemporane, constltulrea famUlel reprezintI

un nct-cptlune care augajeazA, Intr-o miisurll incomparabU mal mare, lnl\iatlva, expetlenta
~i personalltatea Indlvlzller, declt era poslbll ~l firesc ln epoclle la care actele '1 lnstJtu~c
matrlmooiale erau regtate prtn tn~µa fl automatJsmele atructurflor tradl\;lonaJe. Astle!, con·
ceptul sfrategle famfllalil reaect4 o trAallur4 noull/revolutlonarll In acest plan: Captnl c4 s-a
trecut pe o treapta superloarll. de participate actlo/1 1l con$1tenll1. eel puUn tn patru sensuri :
,1
a. lnltiatlva auLonomia indivldualli, ca fi 1electiollal~ In constltulrea unel famllli au devenit
[mal devln) un factor dectslo; b. dlnamlcn $1 evolut-fa frunlliel reprezintA, tot mai mull, exprcsla
unul protecJ e:dslenttal (moUvelesale [llnd., ln forme ~l grade dlrerlte, ata1Sale strateglel de'lvol-
tirii macrosoc:letale globale) al prlnclpalllor protagoni$U. protect tn care se oblecUveaza o dlver-
sltat.e de conceptlf despre v1a;ll ~ despre reallzarea lnsulul; c. direct proporUonal cu acest
proces de CODftleotlznre 111 personallzare. splritWll-cultura.14a consUtulrlJ unel fa:mllli este ~
etortul de control con~Uent, strategic ,1 tactic, al aeestul subsistem de mentJnere a cursului
siu ln limlte c1t mai aproplale de prolectul existential al princlpalllor sill agent!; d. sensurlle
deta~ate ne dezvlilul.e $l cauze care tac aeeastil. lnstttutle aparent mal tnstabilif (deelt cea
tradltfonalii) dar ~ mull mai olabtld (8).

!IO tn cursul investlga\1el, am constntat ca tn aceste prime dou/f tJpurl s-au tncadrat:
n. famillJ In care doar sot.Ii alnt -remunera\:I, femellc lngdjind trel-patru copll, multe asplrlnd
si Ile tp clmpul muncll. dar e:i:clusti, pentru ccytlg; b. pentru meandrele prln care tnce eman-
clparea socioprofeslonalii a femell, de retlnut ell, tot aict, se lncadreazd ~ eazurlle unor femei
care au absolvlt ~coala profeslonall. dar care, prln c4satorle $1 prezenµ coplllor, renun1i la
munca retrlbultA, plerzlnd (sau nereaUtlnclnleiodaUi) un Up superior de motlvatie a muncli ;
e. tot nlci se tncadread. p femei remunerate(multe tac navela), dar care n-au reallzat o motJ-
va~fe superloari a muncll, scopul fil.nd de nnlurll tnldi\:lonalll(de plldi, sli adunc bani pentru
a-$1 face o casi mat mare ca sA .,intre Jo rind cu oamenil"}.
u tn cadrul lnvestlgatf.el mentJonate ln acest tip de strategle am de~at: a. attt ramllli
In care sotJHenu au .statut (le oamenl ai munctl, dar i~ modcrnlt.eazi gospodilrla, se reallzca:zi
moraJ ln actlvHAtl casnlce ~I de ecluca~le a copillor, far, In uuele cazur:I (ahsolvente de ~coll
profesiooale), chlar se declQ.\"A ntsattsfikute de viaµ casnica $1 asplrA spre ,.altceva" (lna
put.In deflmt sau corelat cu un statut profeslonal); II. famllil In care sotiile retribuJte (ln retcaua
meillco-sanlt.arA, adminlstl'atle, tnlretfnere, la vlrsta de 25-35 de aoi) au cooturat4 fi pretufesc,
pe llng4 latura materlalll, ~l sernni{CcaJia 11ocia/-morald a stntutului !or profeslonal, neconce-
ptndu-~l exlstenia ln afara sa.
7.(8 NADIA STABOVSCm

5.2. Aparltfa a~stul ,.spor de tucldltate", a dlmenshmll de ,.control proapectlv", no

tnseamnll lnsll tranatormareafamlliet tntr-un preees pe deplln rattonal, ca fl cnm teate coodJ-
tlle detetmlnante ar ft attn. un grad opttm ff ar ti devenlt dlrljate, In esentl, dupi cdterU
eon~Uentizate fl admlse de agent:11 dlrecti sau mediatf (colecttvt) al acestet IJutftutfi. Nu
putem lgnora exlstenta une1 conlrad(c/ll speclflce dlntre orlentarea at.rateglllor famlliale (cu
factorul lor pTlmordial - reveluttonaree statusulul femdl) fl natura actuali a cdorlalte c«npo-
nentt ale slatemulul famllltl (blocul dedzional, structura acttvltltll, dlnamlca rolurllor etc.),
uittmeie expdmtnd direct (fl tntr-o masurl consldera.bll mal mare, declt tn eazul strateglet)
1iondltille materlale '1 splrftuale real« $1 imtdlat-aduale. pe care le poate ofert famlllel sodetatea
<laU tn general fl fiecare zonii/medlu socloculturaJ tn parte (14). Este o contradtctte lntre mott-
vele/mobllurUe cupluluJ familial, generate de strategia globalii a sodetlµI (tntr-o imerul diver-
sttate de trepte ~ varlante de evoluue) ~ ceea ee programele economico-soclale/culturalede
dezvoltare macrosocJetale, tn apllcarea lor ccncreta, o.stgur4 famlliel, de fapt, tntr-un moment
dat, Flecare famllle t~t creeaii, profilul ,1 statutnl propriu, dln modul concrcttn care se plastmd
tntre varlantele acestei contradlcµI (ln .,ctmpul" el) ~ gdse,te, dopl eforturi, o serte de solntil
reallste ~I or1ginale.
5.3. Con'stderim ell aceaJt4: contradtdte : a. poate U prlvlUI ca axcl dlnamlc:AJi (or/4 motrtee
prlnclpali1 '1 specUlcli a acestul subslstem ; b. repretlnU cadrul soclal-oblectlv al majorltiµi
decalajelor, tensiunllor lnteme, prin care se desflJoarl vlat,11 curent.i a lmensel dlversltltf de
familU ; e, oferlnd asttel crlterlul de .,reducere" a dlverselor Upuri partleularede anomll, dlsfune-
\lonaUti!~I din famllllle actuate (rlecare caz tu parte pound atlnge cete mat accldentau expresU).
5.4. Aprofundlnd perspectlva rezolviirU acestel contradlctll, obtlnem no! arguments
'pentru llnia strategicA a cvolu\iel vlitoare a famllid (ln splrltul tezet lul Engels dln Orlglitea
[amtliet ... ), ceca ce este extrem de important pentru o polltlca prospectlvA ln acest domcniu.
Asttel, daca In present, componenta strategltl famtlltt este doar partial concordant.A cu celclalte
componente, ceea ce lmpune ca tendlnt4 leglc:A normal! o continua adaptare (subordonare
iii cblar llmitare) a strateglllor !amlllale (ln report cu oblecUvele lor lnitfale) fati de preslunea
~l sollcltArlle celorlalte componente (ale dlmenslunll sistemulul famJllal), aLunct, Ln otitor, pe
miisurll cc socletatca soclalbta rldlcii la un grad optlm ~ general condl~We determlnante ale
exlst-eniet ~I dezvoltArll lamlllet, dezacordurlle dlntre apllcarca strategUlortamlliale fl celelalte
componente se vor reduce substantial (o ser!e de tonc\Ji adaptive economlco-organlzatorlce fl
<:hlar cultoral·educattve ale famlllcl dhninulndu-se ~ chlar dispartnd) paralel cu .. explozia"
prograrnelor de strategle famUJa!Ji pe JJnla suS'\Jnerll ,1 1tmpllficaril - prtn viata de famllte -
n renlii!ril multllaternle a personalJtlt)I tuturor membrllor 'Ill. tn prezent, dinamlca acestd
contradictll, oterlnd o bogatii diverslltlte de trepte ,1 torme de dest41urare Jl solu\jonare, se
.coreleai!I cu componenta ,.calltatea vle\Ji de !amllle" ~. prln aceasta, ea partlcfpil substan\Jal
(ca un instrument cu mnrl postbll114tl operaftonale) la constltul.reacelel mnl complete ~ dlalec-
Uce arhlltcionlci <k lipologtt famtllale.
5.5. Concluzllle lnvesUg11t,tllor asupra strategJd tamiliale, 1ntruclt ne redau (inalttatea
<omportameniulut familial tn raport cu CinaUtatcadezvolt!rlJ macroslstemoloisoclal,ae constftuJe
tn componente speclfice ale sistemulul de sernnale-lndtcatorl feed-back al dinamfcU globale mauo-
40cleta/e. ln ce sens? Tabloul de strateglJ famlllale, cu raportudle p tendlnteie sale lnterne
{la un anumlt moment al dezvoJUlrlJ socJalc) devlne concludent pentru: 1. dtrtcltile reale,
2. rttmul ~ 3. profunztmea transformdrlJor soclale previzute de strategia dezvolthli macro-
soc1etale. Cu alte cuvtnte, nceastil ,.componentA-semnal" carnctertzeaz4 ~ ea, dlntr-o perspec-
ltivli spccUlcA. eflcluita realll a strategic! dezvoltaril globale.

nib lio gr at i e

1. :R. Ilu.L, Tcorla modem4 a s/stemelor Ii famflla: o confruntare, CIOSP. 1972: vezl fl R. Hill,
GegtnwiJrUge Enlw(cklw1gen der Famllttnlheorle und thre korutptloneUen Pro-
bleme, In So:lologlt der Famlllc, Verlag, Opladen, 1972.
:2. R. Wixon, Theorellaclie .Aimlizt in der Unlusuchung der Famtlie, tn So:iologle dtr Famtlle
.. Koiner Zeitschrll fllr Sozlologfe", 14/1970, p. 21.
3. EuoEN' Lup111, Gett/Jachaflllchl Dt(fuenzlerung und FamWale AuJorlt41, to vol. So:tolog(e.
dtr Fam[lle, Westd. Verl. Opladen, 1972.
4. HEu>t Ros1™1MUM, FamJllt und So:ta/1/ruJ.·tur, Nlcderselhslscbe Verlag fill" Polltlscbc
BIWung, 1978.
 l i ,,STRATEGIA .FAMILlEI"

5. V. Vll.BANu, C. DANIEL, Pslhosomatlca femtnlnlf, Bucur~tl, Edlt. medical!, 1977.

6. H. HANQUBT. L'aclloiU profustonelle des femmes: moyen de parttclpallon au tm1eloppement
globale - Analyse du cas beige, Bruxelles, 1972.
7. J. Mooxv, H. BLACK, G. GITTO, Ttpologta famillet. Deciciile Ji frebulnJele µrsonalillllii,
tn .,Viltorul social", nr. 2, 4/1975.
8. A. H.u!CBV, Problem! btla, braka l semt, VllJnlus, 1975.
9. r, A. GHERA.SlllOVA, Struktura semii, Moskva, 1976.
10. So/ialnte problemt truda t prolzoodstoa, Moskva-Warszawa, 1969.
11. A. HARCEY, S. GoLOD, Professtonalnala rabota je~cln l swtla, Moskva, 1971.
12. I. Vo1cuLEScu, Rolul femeli In famllia plugarulul roman, atudia de moraourt, Buziu, 1898.
13. S. OPTNER, Systems Analysis Busstneu and Industrta! Problem Soloing, New Jersey, 1965
(trad, rusi'i., Moscova, 1969).
14. I. liRISTAOBB, VL. l'RBB101, Urbantzare gi demografle diferen/lald tn Rom4nla, tn .,,iltorul
social", 3(1975.
15. I. V. RuarNA, Studtu! fertiliU1/ii [emetlo» cdsdtorlle din doud comane rurale cu coruli/U sociale
dlferlte. Tezii de doctorat, Facultatea med. IMF., Bucurestl, 1973.
16. R. GBEOROJUU, Familia sdteaselfaltlldatd ~I asuu«, Bucurestt, EcJit. Ceres, 1975.
17. X. Cosu-FoRu, Cercelarta monograflcll a tamutet, Bucurestl, 1945.
18. C. S.u1L1os-Ro1"Scmt.D, Tht irlfluenct of the wife's degru of work commitment upon some
aspects of family organlzatton, .,Journal Marriage Family", 32, nr, 4(1970.
19. R A. JONSON, F. C. KAsT, J. R RoSIL'fZWBio, The Theory and Managemem of Systems,
Mc. Graw-Hill, (trad. rusli. Moscova, 1971).
20. De la studiul programatlcapiirut In 1964, prlvlndspeci!icul oblectulul anlro'pologiei(~.S. Du-
mltru-V. SAhleanu, In ,.Revlslll de filo1.0.f!e". nr. 6) ~1 Iundamentarea ampll
a tezel de bazli ln Antropologta dln Dialeetica 1111l/odelor tn cercetarea fllln.li(tcii
(1966), aceasU conceptle a fost UlrgJU de Victor Sahleanu, tntr-un evant.a.l
varlat de lucrllri: Ornul JI tmbdtrlntrea (1971); V. Silhleanu, I. MacaveJ, vua
sexualts (1972) ; Sl1ndta/ta JI teruartu (1972) ; Omul Ji aumentaua (l 977) ; Omul
ca ststem. (1972). tn planul antroposoclogene:.el, conceptta a fost valorlttcata de
N. S. Dumltru tn Magislrala progresulllt tstori« (1975).
21. FL. )U;soru, Ge. ZARAlUADE, Date mc1odologlct prluind 3/ud(ul probtemattct; soctal« a [amilte!
de ttnert, tn vol. Ttneretu! - oblect de eereetar« ~llln/iftclf, 1969.
22. AcuLtN CAZACU, Strudurl lnlegrallue tn relatf( d tnire gtneraJi l (1969).
23. V. G. Gonoaov, Mnojestoennosti predJtaol,tnil sCsfeml t postanooka problem; ststemnooo eta-
Iona, tn ..SJstemte Issledovanla" 1971.
24. Moa.RAY A. STaAUX, Die Organisation der Pamilie und die Fiihigkeil zur Probltml.6sung.
Verlag Opladen, 1972.
25. Programul P. C. R. de fdurire a soclelcfll/ lOCiallsle mullllateral dezool! alt Ji tnaintar« a Romd-
niet spr« comiuiism, .BUcureitl. Edit. pollticli, 1975, p. 137.