Curs Logistica

LOGISTICĂ
T1. Ştiinţa logisticii moderne: necesitate, definiţii, scopuri
11/05/21 1
1.1. Definiţii
• Ce este logistica?
• Evoluţia conceptului
– înainte de 1990 - concept retrograd

– Dex - logistica este:
• curent în filozofia burgheză care, plecînd de la principiile logicii
matematice, le denaturează şi le falsifică în spiritul idealismului şi al
metafizicii, tratînd logica formală ca pe un sistem de reguli convenţionale
şi de sisteme arbitrare de combinare a unor simboluri, neindicînd şi
nereflectînd nici un fel de legaturi şi de raporturi reale [Dicţionarul
Limbii Române Moderne (Editura Academiei Române, 1958)]
• ramură a ştiinţei matematice care are ca obiect aplicarea metodelor
matematice în domeniul logicii formale [Dicţionarul de Neologisme
(Editura Academiei Române, 1978)]
11/05/21 2
1.1. Definiţii
• Evoluţia conceptului
– după 1990 - se acceptă conceptul
– Dex - logistica este:

• 1) Ansamblu de operaţii de deplasare, de organizare, de aprovizionare
care permit funcţionarea unei armate.
• 2) Metodele şi mijloacele care se ocupă de organizarea funcţionarii unui
serviciu, a unei întreprinderi etc.
[NODEX][https://dexonline.ro/sursa/nodex]
• ansamblu de activităţi şi structuri organizatorice având scopul de a

facilita îndeplinirea misiunii de bază a unei organizaţii
11/05/21 3
1.1. Definiţii
• Etimologie
– lat. logista = funcţionarul armatei romane (ulterior bizantine)
care se ocupa cu administraţia militară şi civilă în zonele ocupate
– gr. logistikos = cel priceput în a face calcule
• primele preocupări în domeniu
• primele atestări scrise
– scrierile strategilor chinezi din antichitate
– sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de al XIX-lea, generalul
francez Antoine Henry - „Precisé de Lart de la Guerre” (Manualul artei
războiului):
• strategia; tactica mare; logistica; arta geniului; tactica mică
11/05/21 4
1.1. Definiţii
• Preocupări în domeniul logistic la noi

– perioada interbelică
• acţiuni de luptă - linia frontului
• sprijinul luptei - spatele frontului - şeful spatelui
– perioada postbelică până în 1990 - pe direcţii de sprijin logistic

• intendenţă
• asigurare tehnică de armă
• transporturi
• cazarmare etc.
11/05/21 5
1.1. Definiţii
• Preocupări în domeniul logistic la noi

– Logistica Sistemului Naţional de Apărare
• cercetarea, proiectarea, fabricarea şi achiziţionarea de tehnică, armamente,
echipamente şi materiale militare;
• pregătirea teritoriului şi a economiei pentru apărare;
• înzestrarea şi aprovizionarea forţelor destinate ducerii acţiunilor militare;
• asigurarea tehnică, de telecomunicaţii, de transport, medicală, veterinară,
financiară, prestări de servicii şi de altă natură, necesare efortului de
apărare.
– Logistica trupelor
• activităţi de sprijin logistic nemijlocit al trupelor
• Logistica Sistemului Naţional de Apărare - Logistica trupelor
• Logistica mare - logistica mică
• Logistica de producţie - logistica de consum
11/05/21 6
1.1. Definiţii
• Logistica trupelor
Ducerea luptei
FL
FSL
F. log.
11/05/21 7
1.2. Necesitate. Scopuri.
• Logistica militară
– asigurarea forţelor şi a mijloacelor materiale necesare
războiului;
• cuprinde activităţi de:
– aprovizionare;
– transporturi;
– asigurare financiară;
– construcţii militare (porturi, aeroporturi etc.);
– fabricarea tehnicii şi materialelor pentru război;
– mobilizarea economiei.
11/05/21 8
1.2. Necesitate. Scopuri.
• Logistica militară - tendinţe moderne:

– un management cât mai eficient al resurselor
disponibile;
– analiza atentă a întregului ciclu de viaţă al unui sistem
achiziţionat, mai ales în cazul sistemelor ale căror
costuri logistice pe durata de serviciu depăşesc cu mult
costurile asociate cercetării-dezvoltării şi fabricaţiei;
– necesitatea evidenţierii costurilor totale pentru
întregul ciclu de viaţă al unui sistem şi eficientizarea
celor de natură logistică.
11/05/21 9
LOGISTICĂ
T1. Ştiinţa logisticii moderne: necesitate, definiţii, scopuri
11/05/21 10
T2. Logistica în concepţia
unor armate NATO
11/05/21 1
2.1. Logistica în concepţia NATO
Logistica reprezintă ştiinţa planificării,

asigurării acţiunilor militare şi întreţinerii forţelor,
având ca obiective generale:
• cercetarea, proiectarea, producţia şi achiziţia de

tehnică, armamente şi materiale militare;
• depozitarea, transportul, distribuţia, evacuarea şi
mentenanţa tehnicii, echipamentelor şi materialelor
militare;
• transportul, evacuarea şi spitalizarea personalului;
11/05/21 2
2.1. Logistica în concepţia NATO
Logistica reprezintă ştiinţa planificării,

asigurării acţiunilor militare şi întreţinerii forţelor,
având ca obiective generale:
• achiziţionarea şi/sau construirea de instalaţii militare,

dispunerea, întreţinerea şi funcţionarea acestora;
• achiziţionarea şi/sau furnizarea de servicii.
11/05/21 3
2.2. Logistica în concepţia SUA
SUA: arta şi ştiinţa pregătirii atât a omului cât şi

a maşinii pentru luptă, prin dobândirea, exercitarea şi
păstrarea capacităţii de luptă.
• obiectiv fundamental: a furniza consumatorului

(luptătorului) articolele (tehnică de luptă, muniţie, hrană,
echipamente etc.) realmente necesare, în timp util, în
cantitatea corectă şi la cel mai mic preţ posibil.
11/05/21 4
2.2. Logistica în concepţia SUA
SUA: arta şi ştiinţa pregătirii atât a omului cât şi

a maşinii pentru luptă, prin dobândirea, exercitarea şi
păstrarea capacităţii de luptă.
Alte misiuni:
• aprovizionarea cu toate categoriile de materiale şi
asigurarea mijloacelor de transport necesare;
• evacuarea şi repararea tuturor categoriilor de tehnică de
luptă şi armament;
• asigurarea medicală şi evacuarea răniţilor (bolnavilor);
• strângerea şi evacuarea capturilor de război;
• înmormântarea militarilor căzuţi în luptă sau decedaţi
ca urmare a rănilor suferite.
11/05/21 5
2.3. Logistica în concepţia Germaniei
Germania: măsurile şi activităţile destinate

planificării, pregătirii şi folosirii forţelor, mijloacelor şi
serviciilor necesare aprovizionării armatei.
Problematici principale:
• aprovizionarea trupelor;
• transportul materialelor;
• asigurarea tehnică;
• asigurarea medico-sanitară.
11/05/21 6
2.4. Logistica în concepţia Franţei
Franţa: logistica are menirea de a asigura

combatantului tot ceea ce îi este necesar ca să trăiască,
să lupte şi să se deplaseze.
Principii de bază:
• degajarea la maxim a zonei acţiunilor de luptă (a

marilor unităţi tactice şi unităţilor din primul eşalon) de
servituţile logisticii pentru a permite comandanţilor să se
consacre exclusiv organizării şi conducerii luptei şi
operaţiei;
11/05/21 7

Principii de bază:
• ridicarea potenţialului forţelor la cel mai înalt nivel,

înainte de începerea luptei, pentru a preveni unele situaţii
nefavorabile posibile ca urmare a întreruperii
comunicaţiilor, a fluxurilor de aprovizionare etc.;
11/05/21 8

Principii de bază:
• asigurarea medicală eficientă prin întrebuinţarea

optimă a formaţiunilor medicale, de regulă, cu funcţii
(sarcini) unice, pentru evitarea suprasolicitării acestora.
11/05/21 9
2.5. Logistica în concepţia României
Logistica Sistemului Naţional de Apărare se

defineşte ca fiind un complex de măsuri şi activităţi
desfăşurate pe timp de pace şi război, într-o concepţie
unitară, pentru:
• cercetarea, proiectarea, fabricarea şi achiziţionarea de
tehnică, armamente, echipamente şi materiale militare;
• pregătirea teritoriului şi a economiei pentru apărare;
• înzestrarea şi aprovizionarea forţelor destinate ducerii
acţiunilor militare;
• asigurarea tehnică, de telecomunicaţii, de transport,
medicală, veterinară, financiară, prestări de servicii şi de
altă natură, necesare efortului de apărare.
11/05/21 10
Sistemul naţional logistic se defineşte ca fiind un

un ansamblu de elemente componente (cu relaţiile
dintre ele) format din:
• organele şi autorităţile centrale şi locale ale
administraţiei publice;
• organele militare teritoriale;
• agenţii economici şi instituţiile care au sarcini pe linia
realizării producţiei de apărare;
• forţele de logistică din compunerea forţelor armate (ale
ministerului apărării, de interne, S.R.I. şi ale altor
structuri).
11/05/21 11
Organe de conducere logistică la nivelul

Sistemului Naţional de Apărare:
• Parlamentul României;
• Consiliul Suprem de Apărare a Ţării;
• Guvernul României;
• Organele centrale şi locale ale administraţiei publice de

specialitate cu atribuţii în domeniul apărării naţionale.
11/05/21 12
Logistica trupelor, ca parte componentă a logisticii

sistemului naţional de apărare, se defineşte ca fiind
totalitatea activităţilor care se planifică, organizează şi
execută în scopul asigurării marilor unităţi, unităţilor şi
subunităţilor cu tot ceea ce le este necesar pentru a duce
acţiuni militare în orice situaţie operativ-tactică şi în orice
condiţii geoclimatice.
11/05/21 13
Sistemul logistic al trupelor se defineşte ca fiind

un un ansamblu unitar de elemente (inclusiv relaţiile
dintre ele) format din:
• totalitatea forţelor de logistică existente în organica
marilor unităţi (strategice, operative şi tactice) şi
unităţilor armatei;
• organele militare teritoriale zonale şi judeţene;
• autorităţile locale ale administraţiei publice;
• agenţi economici din zona de operaţie (indiferent de
forma de proprietate);
• instituţiile de toate categoriile din zona acţiunilor de
luptă care au răspunderi în domeniul apărării.
11/05/21 14
T2. Logistica în concepţia
unor armate NATO
11/05/21 15
T3. Principiile şi misiunile
generale ale logisticii
11/05/21 1
3.1. Principiile generale ale logisticii
Principiile logisticii:
1 Principiul permanenţei şi continuităţii.
2 Principiul asigurării rezervelor de materiale.
3 Principiul priorităţii aprovizionărilor din exterior.
4 Principiul concentrării efortului logistic pe direcţiile
principale de acţiune ale trupelor.
5 Principiul dispersării forţelor de logistică.
6 Principiul efectuării transporturilor logistice de către
eşaloanele superioare în folosul celor subordonate.
11/05/21 2
1 Principiul permanenţei şi continuităţii.

• logistica să se realizeze permanent indiferent de situaţie
• să se asigure condiţii minime de desfăşurare a activităţii
• condiţii nefavorabile:
 condiţiile grele de timp, anotimp şi stare a vremii;
 loviturile intense şi de amploare ale inamicului;
 nimicirea parţială sau totală a unor mari unităţi, unităţi
(subunităţi) şi formaţiuni de logistică;
 distrugerea unor obiective economice şi/sau căi de
comunicaţie.
 (management defectuos)
11/05/21 3
2 Principiul asigurării rezervelor de materiale.
• au rolul de a asigura ducerea acţiunilor militare pe o
perioada limitată de timp, atât în cazul întreruperii
fluxurilor logistice, cât şi în condiţiile producerii de către
agresor a unor distrugeri
• stocuri
• se constituie la nivelul tuturor eşaloanelor
3 Principiul priorităţii aprovizionărilor din exterior.
• aprovizionarea - cu prioritate din exteriorul sistemului
• eventual - din depozitele de campanie ale eşalonului
superior
• scop principal: menţinerea intactă a stocurilor.
11/05/21 4
4 Principiul concentrării efortului logistic pe direcţiile

principale de acţiune ale trupelor.
• Măsuri:
 dispunerea formaţiunilor de logistică înapoia grupării
forţelor de angajare, la distanţe cât se poate de mici, astfel
încât aprovizionarea să se poată face în cel mai scurt timp
posibil;
 completarea cu prioritate a rezervelor de materiale ale
forţelor din gruparea de angajare imediată de pe direcţiile
principale de acţiune;
 executarea oportună a manevrei rezervelor de materiale de
pe o direcţie pe alta în funcţie de situaţia operativ-tactică nou
creată pe timpul ducerii acţiunilor militare.
11/05/21 5
5 Principiul dispersării forţelor de logistică.
• dispunerea formaţiunilor de logistică (fără a depăşi limita din spate
a fâşiei logistice a eşalonului respectiv):
– la distanţe cât mai mari faţă de zona acţiunilor de luptă,
– la distanţe cât mai mari între ele,
– în afara direcţiei probabile de acţiune a inamicului,
astfel încât:
– să se evite aglomerarea căilor de comunicaţie;
– să se limiteze efectul distructiv al focului inamic executat cu toate
categoriile de armamente.
6 Principiul efectuării transporturilor logistice de
către eşaloanele superioare în folosul celor
subordonate.
• răspunderea unui eşalon de a transporta, prin grija sa şi cu mijloace
proprii, materialele solicitate de eşaloanele subordonate, în
cantităţile, la momentul şi în locurile cerute de acestea.
11/05/21 6
3.2. Misiunile generale ale logisticii
• Asigurarea rezervelor de materiale prin stabilirea stocurilor pentru

fiecare eşalon şi completarea acestora pe măsura consumului lor sau
distrugerii de către inamic
 componenta logisticii trupelor: aprovizionare;
 compartimentul: aprovizionare/achiziţii;
 de regulă nu impune personal specializat;
 de regulă nu impune mijloace specializate;
 impune existenţa infrastructurii specializate.
• Organizarea, planificarea şi executarea transporturilor logistice

 componenta logisticii trupelor: transporturi;
 compartimentul: subunitate de transporturi/parc auto;
 impune personal specializat;
 impune mijloace specializate;
11/05/21 7
• Hrănirea, echiparea efectivelor şi alimentarea tehnicii de luptă

cu carburanţi, lubrifianţi şi lichide speciale
 componenta logisticii trupelor: hrănire, echipare, aprovizionare CLLS;
 compartimentul: popotă, depozit de echipament, depozit CLLS;
11/05/21 8
• Înzestrarea şi completarea marilor unităţi şi unităţilor cu tehnică

militară, întrebuinţarea eficientă a acesteia, evacuarea celei
imobilizate sau deteriorate, executarea intervenţiilor de
mentenanţă, asigurarea cu piese de schimb, materiale de uz general
şi subansambluri necesare proceselor tehnologice de mentenanţă,
precum şi pregătirea tehnică a personalului care are în primire,
întrebuinţează şi răspunde de tehnică
 componenta logisticii trupelor: mentenanţă;
 compartimentul: subunitatea de mentenanţă;
11/05/21 9
• Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor, acordarea asistenţei
medicale, evacuarea răniţilor şi bolnavilor, spitalizarea, tratarea şi
recuperarea acestora
 componenta logisticii trupelor: asigurarea medicală;
 compartimentul: infirmeria, serviciul medical;
• Asigurarea stării de sănătate a animalelor aflate în serviciu,
tratarea şi evacuarea celor rănite sau bolnave, controlul şi aplicarea
măsurilor sanitar-veterinare, precum şi prevenirea transmiterii bolilor
de la animale la om
 componenta logisticii trupelor: asigurarea sanitar-veterinară;
 compartimentul: infirmeria veterinară, serviciul sanitar-veterinar;
11/05/21 10
• Asigurarea viabilităţii căilor de comunicaţie destinate

transporturilor logistice
 componenta logisticii trupelor: asigurarea căilor de comunicaţie;
 compartimentul: subunitatea de geniu;
• Asigurarea şi administrarea corectă a resurselor financiare

 componenta logisticii trupelor: asigurarea financiară;
 compartimentul: serviciul financiar-contabil;
11/05/21 11
• Cazarea şi cartiruirea trupelor, precum şi adăpostirea animalelor

de serviciu
 componenta logisticii trupelor: cazarea trupelor şi adăpostirea animalelor;
 compartimentul: serviciul cazarmare;
 de regulă impune existenţa infrastructurii specializate.
• Strângerea şi evacuarea capturilor de război

 nu impune personal specializat;
• Asigurarea acţiunilor şi protecţia formaţiunilor de logistică

 nu impune personal specializat;
 de regulă nu impune existenţa infrastructurii specializate.
11/05/21 12
3.3. Componentele logisticii trupelor
Componentele logisticii trupelor:

• aprovizionarea;
• transporturile;
• mentenanţa;
• asigurarea medicală;
• asigurarea sanitar-veterinară;
• asigurarea financiară;
• asigurarea căilor de comunicaţie;
• cazarea trupelor şi adăpostirea animalelor.
11/05/21 13
T3. Principiile şi misiunile
generale ale logisticii
11/05/21 14
T4. Logistica ciclului de viaţă
al unui sistem
11/05/21 1
4. Logistica ciclului de viaţă al unui produs
Totalitatea activităţilor de factură socială, economică, tehnico-

ştiinţifică, materială şi financiară asociate producerii unui sistem şi
exploatării lui în serviciu.
Fazele ciclului de viaţă al unui produs
Apariţia Introducerea Dispariţia

necesităţii în serviciu necesităţii
Perioada Perioada
de dezvoltare de utilizare
Logistica Logistica
de producţie de consum
11/05/21 2
• apariţia necesităţii, formularea funcţiunilor şi evidenţierea cerinţelor care se
impun;
• definirea sistemului, analiza lui funcţională de principiu, precizarea criteriilor şi
alocarea resurselor de proiectare;
B1
C1 A1
B2 funcţiuni
C2 A2
B3
• analiza variantelor existente, stabilirea celor posibil a fi realizate, analiza lor şi
alegerea celei preferate;
• proiectarea preliminară şi analiza configuraţiei variantei alese;
• definitivarea datelor şi asigurarea documentaţiei pentru proiectare;
11/05/21 3
• proiectarea în detaliu a sistemului;
• realizarea modelului funcţional, revizuirea proiectului şi realizarea prototipului;
• încercarea prototipului, testarea şi evaluarea acestuia, realizarea modificărilor
care se impun;
• pregătirea fabricaţiei, a S.D.V.-ului şi documentaţiei tehnice necesare fabricaţiei,
asigurarea cu utilaje, materii prime, materiale şi semifabricate;
• realizarea seriei zero, testarea şi experimentarea funcţionării în condiţiile impuse
de beneficiar, concretizarea eventualelor modificări de proiectare şi de fabricaţie;
• fabricaţia de serie, testarea operaţională integrală uzinală, pregătirea pentru
livrare şi predare la beneficiari;
• introducerea în serviciu a sistemului, întrebuinţarea operaţională a acestuia la
beneficiar, asigurarea activităţilor de service;
• scoaterea din uz, declasarea şi casarea sistemului.
11/05/21 4
Elementele principale ale sprijinului logistic integrat:
• cerinţele şi parametrii de fiabilitate şi mentenabilitate care se impun ca date
iniţiale de proiectare; aceştia sunt încorporaţi încă din fazele iniţiale ale cercetării-
dezvoltării;
• definirea sistemului de mentenanţă şi planificarea acţiunilor de mentenanţă, atât
corective cât şi preventive, care vor menţine parametrii de fiabilitate şi
mentenabilitate în limitele impuse (proiectate);
• realizarea de echipamente specifice unor operaţiuni de sprijin logistic, testere,
soft-uri, dispozitive, verificatoare etc.;
• asigurarea forţei de muncă necesară întrebuinţării (utilizării) sistemului şi
realizării logisticii acestuia, specializarea personalului şi asigurarea
compatibilităţii lui cu cerinţele operaţionale;
11/05/21 5
Elementele principale ale sprijinului logistic integrat:
• proiectarea şi realizarea interfeţelor componentelor sistemului, asigurarea
documentaţiei tehnice de proiectare şi fabricaţie (sub aspect material);
• aprovizionarea tehnico-materială a tuturor fazelor ciclului de viaţă;
• proiectarea şi realizarea de facilităţi şi utilităţi necesare sprijinului logistic
(construcţii, clădiri, ateliere, utilaje şi echipamente etc.);
• elaborarea de standarde, norme tehnice, instrucţiuni de exploatare şi
mentenanţă, condiţii de specializare a personalului etc.;
• activităţi specifice de ambalare, manipulare, depozitare, transport, service etc.
11/05/21 6
Estimări de costuri pentru ciclul de viaţă
A. Costurile de cercetare-proiectare:
• studii de fezabilitate şi analiză ale sistemului;

• operaţiuni legate de procesul de cercetare şi proiectare a sistemului;
• fabricarea, asamblarea şi testarea modelelor funcţionale;
• testarea şi evaluarea iniţială a sistemului;
• elaborarea documentaţiei asociată producţiei.
11/05/21 7
B. Costurile de producţie:
• fabricarea şi asamblarea sistemului;

• testarea operaţională a modelelor de producţie;
• funcţionarea şi întreţinerea capacităţilor de producţie;
• necesităţile iniţiale de sprijin logistic asociate (dezvoltarea
echipamentelor de sprijin şi testare; aprovizionarea cu piese de schimb şi
materiale; dezvoltarea datelor tehnice; pregătirea personalului; includerea
unor elemente în inventar; facilităţi şi utilităţi de construcţie etc.).
11/05/21 8
C. Costurile de operare şi mentenanţă:
• menţinerea în stare de funcţionare (operare) a sistemului şi asigurarea
resurselor de consum (carburanţi, energie, alte materiale consumabile);
• executarea operaţiunilor de mentenanţă;
• asigurarea cu personal specializat;
• aprovizionarea cu piese de schimb şi materiale tehnice pentru
mentenanţă;
• întreţinerea echipamentelor de sprijin şi testare, de transport şi
manipulare;
• întreţinerea facilităţilor şi utilităţilor;
• refacerea (completarea) documentaţiei tehnice de utilizare şi mentenanţă,
de pregătire a personalului pentru specializare etc.
11/05/21 9
D. Costurile de retragere:
• desfiinţarea sistemului şi a inventarelor asociate ca urmare a uzării fizice
şi/sau morale;
• pentru reciclarea materialelor rezultate din casare etc.
11/05/21 10
T4. Logistica ciclului de viaţă
al unui sistem
11/05/21 11
T5. Concepte şi noţiuni
cu care operează ştiinţa logisticii
11/05/21 1
5. Concepte şi noţiuni cu care operează ştiinţa logisticii
Concepte şi noţiuni
• ingineria sistemului şi ingineria logistică;
• fiabilitatea şi mentenabilitatea;
• mentenanţa;
• analiza sprijinului logistic;
• suportabilitatea sistemului şi compatibilitatea cu factorul uman;
• eficienţa sistemului;
• costul aferent ciclului de viaţă al sistemului.
11/05/21 2
5.1. Ingineria sistemului şi ingineria logistică
Ingineria sistemului
• realizarea unui echilibru între factorii operaţionali, economici şi
logistici;
• transformarea unei cerinţe operaţionale în parametri de performanţă ai
sistemului (într-o configuraţie preferată); se obţine printr-un proces iterativ
de analiză funcţională, optimizare, definire, proiectare, testare şi evaluare;
• integrarea parametrilor tehnici interconectaţi şi asigurarea
intercompatibilităţii tuturor interfeţelor fizice, funcţionale şi de
programare, într-o manieră care optimizează conceptul de sistem total şi
permite proiectarea acestuia;
• realizarea efortului ingineresc total prin integrarea următoarelor
componente: fiabilitatea şi mentenabilitatea; sprijinul logistic; siguranţa şi
securitatea sistemului; productivitatea; integritatea structurală; factorul
uman; alte elemente conexe considerate ca necesare.
11/05/21 3
5.1. Ingineria sistemului şi ingineria logistică
Ingineria logistică
• include toate activităţile conexe sprijinului logistic axate cu
preponderenţă pe perioada dezvoltării, respectiv:
– stabilirea iniţială a cerinţelor de sprijin logistic (criterii, restricţii etc.);
– dezvoltarea conceptului de mentenanţă;
– alocarea cerinţelor de sprijin logistic;
– analiza sprijinului logistic;
– proiectarea disponibilităţii sistemului;
– dezvoltarea elementelor de sprijin logistic (de exemplu: echipamente de
testare, utilităţi etc.);
– testarea şi evaluarea capabilităţii de sprijin a sistemului.
• îşi propune următoarele două scopuri:
– proiectarea echipamentului primar pentru disponibilitatea sistemului;
– proiectarea capabilităţii totale de sprijin a sistemului.
11/05/21 4
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Definiţii
• Fiabilitatea:aptitudinea unui sistemul de a se comporta
într-o manieră satisfăcătoare pe o anumită perioadă de
timp, când este utilizat în condiţii de lucru specificate.
• Mentenabilitatea: aptitudinea unui produs ca acesta să fie
repus în funcţiune în urma unei defectări, exprimată
printr-o probabilitate în funcţie de timp.
• Mentenanţa: ansamblul tuturor măsurilor tehnico-
organizatorice efectuate în scopul menţinerii sau readucerii
unui produs în starea tehnică necesară îndeplinirii funcţiei
specificate.
11/05/21 5
Definiţii
Fiabilitatea (R) şi mentenabilitatea (M) sunt probabilităţi

impuse unui sistem încă din fazele iniţiale ale ciclului de
viaţă, constituind caracteristici de proiectare ale acestuia.
Sunt guvernate de relaţia matematică:
R+M=1
11/05/21 6
Fiabilitatea
• Fiabilitatea:probabilitatea ca sistemul să se comporte
într-o manieră satisfăcătoare pe o anumită perioadă de
timp, când este utilizat în condiţii de lucru specificate.
• Este un parametru (o caracteristică) de proiectare.
• Caracteristicile fiabilităţii:
– probabilitate;
– performanţe satisfăcătoare (convenabile);
– timp (durată de exploatare, de serviciu etc.);
– condiţii de lucru specificate.
11/05/21 7
Fiabilitatea
• Probabilitatea de fiabilitate: expresie cantitativă care

reprezintă fracţiunea (procentul) ce semnifică de câte ori se
produce un eveniment cu succes dintr-un număr total de
încercări.
• Performanţele satisfăcătoare ale funcţionării unui sistem

sunt exprimate printr-un set de condiţii (factori cantitativi
şi calitativi) care trebuie îndeplinite pentru a considera că
sistemul funcţionează corespunzător.
11/05/21 8
Fiabilitatea
Timpul (durata de serviciu, de exploatare): permite evaluarea probabilităţii
îndeplinirii scopurilor funcţionale programate ale sistemului (performanţă).
– timpul mediu de bună funcţionare a sistemului între două
„căderi”succesive (MTBF);
– unităţi de măsură:
» unităţi de timp (ore, luni, ani);
» rulaj (km);
» număr de cicluri de funcţionare (nr. de lovituri, de pagini etc.)
– timpul mediu total până la căderea completă a sistemului când,

practic, se încheie ciclul său de viaţă (MTTF);
– timpul mediu între două acţiuni de mentenanţă prin care sistemul se
repune în stare de funcţionare (MTBM).
11/05/21 9
Fiabilitatea
Condiţii de lucru specificate. Au în vedere factorii de

mediu în care va lucra sistemul, ciclurile de temperatură,
umiditate, vibraţii, şocuri etc.
11/05/21 10
Mentenabilitate
Reprezintă aptitudinea unui produs ca acesta să fie repus în
funcţiune în urma unei defectări, exprimată printr-o
probabilitate în funcţie de timp.
Este un parametru (o caracteristică) de proiectare.
Se poate defini ca:
– probabilitatea ca un element să fie menţinut sau
readus în stare de funcţionare într-o perioadă dată de
timp, atunci când mentenanţa se realizează conform
procedurilor prescrise şi se dispune de resursele
necesare;
11/05/21 11
Mentenabilitate
Se poate defini ca:
– probabilitatea ca durata operaţiunilor de mentenanţă

să nu depăşească un anumit cuantum de timp într-o
perioadă dată, în care sistemul lucrează conform cu
procedurile prescrise;
– probabilitatea unor costuri de mentenanţă care să nu
depăşească un anumit nivel pentru o perioadă prescrisă
de timp, în condiţiile în care sistemul este utilizat şi
întreţinut conform procedurilor prescrise.
11/05/21 12
Mentenabilitate
Principalii parametri pentru a determina mentenabilitatea unui
sistem:
– timpul mediu între două acţiuni de mentenanţă prin care
sistemul se repune în stare de funcţionare (MTBM);
– timpul mediu necesar pentru înlocuirea unui element
component defectat (MTTR);
– timpul mediu activ de mentenanţă (Mact): funcţie de timp
mediu de mentenanţă corectivă (Mcr - echivalent cu MTTR)
şi preventivă (Mpr). De regulă:
Mact = Mcr + Mpr ;
11/05/21 13
Mentenabilitate
sistem:
– timpul de nefuncţionare cauzat de operaţiunile de

mentenanţă, timp în care sistemul nu-şi poate îndeplini
funcţiunile (MDT). Acesta include timpul mediu activ de
mentenanţă (Mact), de întârziere logistică (LDT) şi de
întârziere administrativă (ADT):
MDT = Mact + LDT + ADT;
11/05/21 14
Mentenabilitate
sistem:
– indicele timpului de mentenanţă (IMT): raportul între
numărul de ore-om pentru mentenanţă (MMH) şi numărul
total de ore de funcţionare (OH):
IMT = MMH / OH;
– indicele costului de mentenanţă (IMC): raportul dintre

costul mentenanţei şi numărul total de ore de funcţionare:
IMC = cost / OH.
11/05/21 15
Mentenanţă
Ansamblul tuturor măsurilor tehnico-organizatorice

efectuate în scopul menţinerii sau readucerii unui produs în
starea tehnică necesară îndeplinirii funcţiei specificate.
11/05/21 16
Mentenanţă
În procesul dezvoltării conceptului de mentenanţă trebuie
să se ia decizii privind:
criteriile de standardizare a mentenanţei;
standardele de mentenanţă (intervalele şi timpul necesar
mentenanţei);
dimensiunea şi nivelul stocurilor de piese de schimb, specifice
eşaloanelor;
cerinţele de personal şi calificare a acestuia;
repartizarea nivelurilor mentenanţei pe capacităţile structurilor
militare şi pe cele civile;
selecţionarea şi aprovizionarea cu scule şi dispozitive specifice
echipamentului de testare şi a publicaţiilor de specialitate.
11/05/21 17
Mentenanţă
Activităţile de mentenanţă se pot clasifica, după
amploarea sau volumul lucrărilor ce se execută, în două
categorii distincte:
acţiunile de întreţinere tehnică, care presupun un volum redus

de activităţi;
acţiunile de reparare, care presupun un volum mai mare de

activităţi.
11/05/21 18
Mentenanţă
Din punctul de vedere al momentului sau scopului în care
se execută, activităţile de mentenanţă se pot împărţi în
următoarele categorii:
Mentenanţa preventivă are în vedere toate operaţiunile de
mentenanţă planificate pentru a menţine un sistem în stare de
funcţionare şi pentru a preveni defectarea acestuia. Mentenanţa
preventiv-planificată presupune verificări şi controale tehnice
periodice, urmărirea (monitorizarea) periodică a condiţiilor de
lucru ale sistemului, reglaje (calibrări), operaţiuni de service
(întreţinere, alimentare etc.), dar şi înlocuirea unor componente
critice din structura sistemului.
11/05/21 19
Mentenanţă
Din punctul de vedere al momentului sau scopului în care
se execută, activităţile de mentenanţă se pot împărţi în
următoarele categorii:
Mentenanţa corectivă: acţiunile de mentenanţă executate
neplanificat ca urmare a „căderii” sistemului, în vederea
repunerii lui în stare de funcţionare. Ciclul de mentenanţă
corectivă presupune următoarele activităţi: localizarea defectului
şi izolarea acestuia; demontarea; înlocuirea sau repararea
elementului defect; asamblarea; verificarea. Mentenanţa
corectivă se poate aplica şi la „suspectarea” apariţiei unei căderi
chiar dacă elementul suspectat nu a îndeplinit norma de
funcţionare pentru a fi supus unor activităţi de mentenanţă
preventivă.
11/05/21 20
Mentenanţă
Concepţia de mentenanţă defineşte criteriile şi numărul
nivelurilor suficiente de mentenanţă, funcţiile principale care
trebuie realizate la fiecare nivel de mentenanţă, criteriile de
eficienţă urmărite, nevoile de sprijin logistic primar etc.
Planificarea mentenanţei este expresia unui plan detaliat în
care se specifică metodele şi procedurile de aplicat pentru
sprijinirea sistemului pe perioada de utilizare. Planul de
mentenanţă include identificarea şi utilizarea elementelor
necesare de logistică a sistemului. El se defineşte după ce se
obţin toate datele rezultate în urma analizei sprijinului logistic
în fazele proiectării detaliate.
11/05/21 21
Mentenanţă
Nivelul de mentenanţă este asociat locului unde sistemul poate

fi supus acţiunilor de mentenanţă, în funcţie de natura şi
amploarea defecţiunilor, necesitatea şi existenţa personalului
specializat, a utilajelor şi echipamentelor de lucru etc. Există mai
multe niveluri de mentenanţă care pot fi executate la beneficiar,
pe locul scoaterii din funcţionare sau în locuri apropiate acestuia,
în ateliere, secţii şi baze de reparaţii etc.
11/05/21 22
Mentenanţă
Uzura normală (la un autovehicul)

uzură
Perioadă Perioadă Perioadă

de rodaj optimă de întrebuinţare critică
rulaj
11/05/21 23
5.3. Analiza sprijinului logistic
Scop: evaluarea şi evidenţierea necesarului de sprijin logistic
– planificarea mentenanţei;
– sprijinul de aprovizionare;
– echipamentul de testare şi sprijin;
– transportul şi manipularea;
– personalul şi pregătirea de specializare a acestuia;
– facilităţile (infrastructura);
– datele şi documentaţia;
– resursele în sisteme electronice de calcul.
11/05/21 24
Planificarea mentenanţei
Sprijinul de aprovizionare
– asigurarea cu piese de schimb, materiale consumabile, componente
speciale şi elemente conexe de inventar necesare sprijinului
echipamentului primar, soft-ului, echipamentului de testare şi
sprijinire, de transport şi manipulare etc.;
– asigurarea cu documentaţie;
– asigurarea condiţiilor de depozitare-distribuţie;
– asigurarea personalului specializat achiziţionării şi mentenanţei.
– se execută pe fiecare nivel de mentenanţă.
11/05/21 25
Echipamentul de testare şi sprijin

– utilajele, uneltele, echipamentele de diagnosticare şi monitorizare,
verificare şi calibrare metrologică - perioada de dezvoltare;
– standurile de mentenanţă şi de service - perioada de utilizare;
– universale sau specializate.
Transportul şi manipularea (inclusiv depozitarea)

– achiziţionarea de mijloace de transport şi manipulare, containere şi
alte mijloace specifice pentru:
• ambalarea, conservarea, depozitarea şi manipularea produselor finite;
• transportul echipamentelor primare, de testare şi sprijin, a pieselor de
schimb şi materialelor pentru fabricaţie şi mentenanţă;
• transportul personalului, documentaţiei tehnice şi a unităţilor mobile de
intervenţie.
11/05/21 26
Personalul şi pregătirea de specializare a acestuia

– se execută atât pentru personalul care deserveşte sistemul
(utilizatori), cât şi pentru personalul de mentenanţă;
– se evidenţiază atât calificările (meseriile, categoriile de activităţi)
necesare, cât şi nivelul de calificare necesar.
Facilităţile (infrastructura)
– sunt incluse:
• construcţiile industriale, terenurile, construcţii portabile, ateliere, secţii
şi baze de reparaţii, laboratoare de verificare şi control metrologic,
capacităţi de producţie pentru efectuarea reviziilor tehnice de amploare
• sursele de energie (electrică, termică, aer comprimat etc.)
• aparatură pentru controlul mediului ambiant
• mijloacele de comunicare etc.
11/05/21 27
5.4. Suportabilitatea sistemului şi compatibilitatea cu factorul uman
Suportabilitatea sistemului
– reprezintă proprietatea acestuia de a putea fi sprijinit logistic
– punerea de acord cu concepte precum de fiabilitatea şi
mentenabilitatea
Compatibilitatea cu factorul uman

– probleme de ergonomie - interacţiunea corectă între produs şi
elementul uman;
– cerinţe de ordin fizico-psihic pentru personalul de deservire şi
mentenanţă;
– probleme de realţii interumane - utilizare + mentenanţă;
– erori de operare şi consecinţe.
11/05/21 28
5.5. Eficienţa sistemului
Eficienţa sistemului
– reprezintă amploarea cu care sistemul îşi poate îndeplini
scopurile funcţionale pentru care a fost realizat
– se exprimă sub forma:
• parametri de performanţă;
• cifre de merit.
– în stabilirea cifrelor de merit se ţine cont şi de:
• disponibilitate, care exprimă gradul în care un sistem se află în
stare operabilă (de funcţionare) şi gata pregătit de a fi angajat la
începutul unei misiuni, atunci când aceasta este necesară la un
moment dat;
• dependenţă, care defineşte influenţa altor factori perturbatori
într-unul sau mai multe momente ale misiunii cum ar fi cei
geoclimatici, de stare a mediului, de conjunctură etc.
11/05/21 29
5.6. Costurile ciclului de viaţă al sistemului
Costurile ciclului de viaţă al sistemului
• costurile de cercetare-proiectare;
• costurile de producţie;
• costurile de operare şi mentenanţă ;
• costurile de retragere.
11/05/21 30
Costurile de cercetare-proiectare
– studii de fezabilitate şi analiză ale sistemului;
– operaţiuni legate de procesul de proiectare a sistemului;
– fabricarea;
– asamblarea şi testarea modelelor funcţionale;
– testarea şi evaluarea iniţială a sistemului;
– documentaţia asociată producţiei sistemului.
Costurile de producţie
– fabricarea şi asamblarea sistemului;
– testarea operaţională a modelelor de producţie;
– funcţionarea şi întreţinerea capacităţilor de producţie;
– necesităţile iniţiale de sprijin logistic asociate:
• dezvoltarea echipamentelor de sprijin şi testare;
• aprovizionarea cu piese de schimb şi materiale;
• dezvoltarea datelor tehnice;
• pregătirea personalului;
• includerea unor elemente în inventar;
• facilităţi şi utilităţi de construcţie etc.
11/05/21 31
Costurile de operare şi mentenanţă

– menţinerea în stare de funcţionare a sistemului şi asigurarea
resurselor de consum;
– executarea operaţiunilor de mentenanţă;
– asigurarea cu personal specializat;
– aprovizionarea cu piese de schimb şi materiale tehnice pentru
mentenanţă;
– întreţinerea echipamentelor de sprijin şi testare, de transport şi
manipulare;
– întreţinerea facilităţilor şi utilităţilor;
– refacerea (completarea) documentaţiei tehnice de utilizare şi
mentenanţă, de pregătire a personalului pentru specializare etc.
Costurile de retragere
– cheltuielile legate de desfiinţarea sistemului, pentru reciclarea
materialelor rezultate din casare etc.
11/05/21 32
T5. Concepte şi noţiuni
cu care operează ştiinţa logisticii
11/05/21 33
T6. Componentele logisticii trupelor
11/05/21 1
6. Componentele logisticii trupelor
Componentele logisticii trupelor
• aprovizionarea;
• transporturile;
• mentenanţa;
• asigurarea medicală;
• asigurarea sanitar-veterinară;
• asigurarea financiară;
• asigurarea căilor de comunicaţie;
• cazarea trupelor şi adăpostirea animalelor.
11/05/21 2
6.1. Aprovizionarea
11/05/21 3
6.1. Aprovizionarea
• Aprovizionarea este componenta logisticii trupelor care

are ca principală misiune asigurarea rezervelor de
materiale prin stabilirea stocurilor pentru fiecare eşalon şi
completarea acestora pe măsura consumului lor sau
distrugerii de către inamic.
• Misiunile specifice ale aprovizionării:

 stabilirea necesarului de materiale;
 cererea, primirea, depozitarea şi conservarea (când este
cazul) materialelor;
 repartizarea şi distribuirea materialelor;
 evidenţa mişcării materialelor.
11/05/21 4
6.1. Aprovizionarea
• Stabilirea necesarului de materiale

– stabilirea necesarului de materiale la nivelul fiecărui
eşalon (dimensionarea stocurilor);
– stabilirea necesarului de materiale de aprovizionat.
11/05/21 5
6.1. Aprovizionarea
• Dimensionarea stocurilor
– stabilirea categoriilor de materiale ce trebuie să existe
la nivelul fiecărui eşalon precum şi a cantităţilor de
materiale din fiecare categorie, astfel încât eşaloanele
să-şi poată îndeplini misiunea perioada de timp
specifică;
– cantităţile de materiale necesare se notează în calcule
cu N;
– calculele se efectuează pe categorii de materiale;
– rezultă întocmirea tabelelor (tablelor) de înzestrare.
11/05/21 6
6.1. Aprovizionarea
• Stabilirea necesarului de aprovizionat

– stabilirea cantităţilor de materiale care trebuie aprovizionate
pentru completarea stocurilor (Napr);
– calculele se efectuează pe categorii de materiale;
– primul pas - determinarea deficitului (Def);
– se calculează ca diferenţa dintre necesar (N) şi existent (E):
Def = N - E
– se adaugă consumul estimat (Cest) pe baza normelor de consum
şi a momentului prognozat de aprovizionare şi se obţine:
Napr = Def + Cest
– rezultă întocmirea cererii de aprovizionare.
11/05/21 7
6.1. Aprovizionarea
• Cererea de aprovizionare trebuie să cuprindă:

– data la care s-a întocmit cererea;
– categoriile de materiale de materiale care trebuie aprovizionate;
– cantităţile de materiale din fiecare categorie;
– data la care sunt necesare materialele;
– locul în care trebuie livrate materialele;
– (sursa de aprovizionare).
11/05/21 8
6.1. Aprovizionarea
• Primirea materialelor (recepţia)

– verificarea documentelor;
– verificarea categoriilor de materiale recepţionate;
– verificarea cantităţilor de materiale din fiecare categorie
recepţionate;
– verificarea calităţii materialelor recepţionate.
11/05/21 9
6.1. Aprovizionarea
• Depozitarea şi conservarea materialelor

– depozitarea se face pe categorii de materiale;
– spaţii adecvate de depozitare;
– mijloace de manipulare;
– necesitatea conservării materialelor - proceduri specifice.
11/05/21 10
6.1. Aprovizionarea
• Repartizarea şi distribuirea materialelor

– se fac pe categorii de materiale;
– repartizare - documente pe baza cărora se face distribuirea;
– distribuirea - transferul efectiv al materialelor de la sursa de
aprovizionare către transportator.
11/05/21 11
6.1. Aprovizionarea
• Evidenţa mişcării materialelor

– se execută pe categorii de materiale;
– are la bază documentele care atestă intrarea materialelor în
depozit (luarea acestora în evidenţă) şi ieşirea lor din depozit
(scoaterea lor din evidenţă);
– documentele de intrare în evidenţă - în urma recepţionării
materialelor;
– documentele de ieşire din evidenţă - în urma repartizării şi
distribuirii materialelor;
– rezultă cunoaşterea în permanenţă a existentului (E) de
materiale.
11/05/21 12
6.1. Aprovizionarea
• Forţele participante la acţiuni militare pot avea ca surse

de aprovizionare următoarele:
 economia naţională;
 rezervele naţionale de materiale;
 stocurile strategice din depozitele de materiale de pe
teritoriu;
 importuri;
 capturile de război şi materiale de pe tehnica devenită
nerecuperabilă;
 rechiziţii.
11/05/21 13
6.1. Aprovizionarea
• Stocurile reprezintă cantităţile de produse şi

materiale necesar a exista la nivelul fiecărui eşalon
(tactic, operativ, strategic) astfel încât acestea să-şi
poată desfăşura activitatea o perioadă determinată
de timp.
• În funcţie de nivelul eşalonului, stocurile pot fi:

– stocul trupelor;
– stocul operativ;
– stocul strategic;
– stocul suplimentar (dacă este cazul).
11/05/21 14
6.1. Aprovizionarea
• Stocul trupelor asigură ducerea unor acţiuni militare de

intensitate mare pe o perioadă de câteva zile; este constituit
din cantităţile de materiale ce trebuie să existe de la nivel
luptător şi până la nivel mare unitate tactică (MUT),
respectiv:
 stocul trupelor pentru luptător;
 stocul trupelor subunităţii (grupă/echipaj, pluton,
companie);
 stocul de unitate (batalion/divizion independent, regiment);
 stocul de mare unitate tactică (brigadă, divizie).
• Stocul operativ reprezintă cantitatea de materiale stabilită

să existe în depozitele eşaloanelor operative.
11/05/21 15
6.1. Aprovizionarea
• Stocul strategic reprezintă cantitatea de materiale

prevăzută a exista în depozitele de teritoriu subordonate
organelor centrale cu atribuţii în domeniul aprovizionării.
• Este astfel estimat încât să permită ducerea acţiunilor

militare pe o perioadă determinată de timp (conform
eşalonării stabilite şi aprobate).
• Stocurile strategice sunt constituite încă din timp de pace

într-un cuantum stabilit (conform normelor, eşalonării
stocurilor şi tabelelor de înzestrare) şi se completează
sistematic pe timp de război, pe măsura consumului şi
pierderilor.
11/05/21 16
6.1. Aprovizionarea
• Stocurile suplimentare se creează în funcţie de situaţia

strategică (operativă) pe baza dispoziţiunilor eşalonului
superior şi a hotărârii comandantului; acestea vizează, de
regulă, numai anumite categorii de materiale, în special
muniţii, carburanţi - lubrifianţi, piese de schimb, mine,
explozivi şi materiale de geniu; au destinaţia să asigure
necesarul pentru ducerea acţiunilor de luptă şi
continuitatea aprovizionării (mai ales pe direcţii izolate
generate de relief, cursuri de apă, lipsa drumurilor de
rocadă) sau în situaţia în care intervine pericolul ducerii
luptei în încercuire.
11/05/21 17
6.1. Aprovizionarea
• Unităţi de măsură:
– unităţi de măsură naturale: bucăţi, perechi, unităţi de
masă, capacitate sau volum;
– pentru anumite materiale (muniţie, carburanţi-
lubrifianţi, alimente, echipament, materiale de tancuri-
auto, chimice, de transmisiuni etc.) se folosesc unităţi
de măsură statistice, respectiv:
• unităţi de foc;
• plinuri de combustibil;
• zile de hrană sau producţie;
• rânduri de echipament;
• complete;
• loturi.
11/05/21 18
6.1. Aprovizionarea
• Aprecierea eficienţei activităţii compartimentului de

aprovizionare
– coeficientul de completare:
E
Cc 
N
11/05/21 19
6.1. Aprovizionarea
11/05/21 20
6.2. Mentenanaţa
11/05/21 1
6.2. Mentenanţa
• Definire şi clasificare
– Ansamblul tuturor măsurilor tehnico-organizatorice

efectuate în scopul menţinerii sau refacerii stării tehnice
a unui sistem.
– din punctul de vedere al scopului sau momentului

executării lucrărilor:
• activităţi de mentenanţă preventivă (planificate)
• activităţi de mentenanţă corectivă (la căderea din funcţiune)
11/05/21 2
6.2. Mentenanţa
• Definire şi clasificare
– după amploarea sau volumul lucrărilor de mentenanţă:

• controlul
• testarea
• întreţinerea tehnică
• recuperarea
• clasificarea din punct de vedere operaţional
• evacuarea
• repararea
• reconstrucţia
• reclamaţiile
11/05/21 3
6.2. Mentenanţa
– Mentenanţa preventivă are în vedere toate operaţiunile de

mentenanţă planificate pentru a menţine un sistem în stare de
funcţionare. Mentenanţa preventiv-planificată presupune verificări şi
controale tehnice periodice, urmărirea (monitorizarea) periodică a
condiţiilor de lucru ale sistemului, înlocuirea elementelor critice,
reglaje (calibrări), operaţiuni de service (întreţinere, alimentare etc.).
– Mentenanţa corectivă reprezintă acţiunile de mentenanţă executate

neplanificat, ca urmare a căderii din funcţionare a sistemului, în
vederea refacerii stării tehnice.
Ciclul de mentenanţă corectivă presupune următoarele activităţi:
identificarea (localizarea) defectului şi izolarea acestuia; demontarea;
înlocuirea sau repararea elementului defect; asamblarea; verificarea.
Mentenanţa corectivă se poate aplica şi la „suspectarea” apariţiei unei
căderi chiar dacă investigaţiile nu determină iminenţa unui defect.
11/05/21 4
6.2. Mentenanţa
– Controlul reprezintă totalitatea activităţilor de supraveghere a

funcţionării sistemului. Acesta se execută de către operatorii
echipamentelor şi reprezintă principala sursă de informaţii pentru
personalul de mentenanţă.
– Testarea reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate pentru

determinarea stării tehnice a echipamentului şi refacerea unor
reglaje în limitele prescrise. Ea se execută de personalul
specializat din domeniul mentenanţei în două momente distincte
(cu două scopuri diferite):
• la primirea sistemului pentru începerea activităţilor de mentenanţă, cu
scopul determinării cât mai precise a necesarului de lucrări
• la încheierea reparatiilor, cu scopul verificării calităţii lucrărilor
executate
11/05/21 5
6.2. Mentenanţa
– Întreţinerea tehnică reprezintă totalitatea activităţilor de

curăţare, gresare, completare a plinurilor şi a unităţii de foc,
executate pentru menţinerea tehnicii în condiţii operaţionale. La
lucrările de întreţinere participă atât operatorii echipamentelor,
cât şi personalul de mentenanţă.
– Recuperarea reprezintă scoaterea din zona acţiunilor militare a
tehnicii deteriorate (împotmolite) şi, dacă este cazul, deplasarea
acesteia într-un loc unde să poată fi reparată, sau de unde să
poată fi evacuată. Procedurile de recuperare trebuie să ţină
seamă, pe cât posibil, de limitele prevăzute în manualul tehnic al
echipamentului.
– Pentru susţinerea operaţiei/luptei, tehnica defectă şi/sau deteriorată trebuie
recuperată, reparată şi redată în folosinţă cât mai curând posibil. Recuperarea
este de regulă primul pas în redarea tehnicii deteriorate sau defecte către
forţele luptătoare.
11/05/21 6
6.2. Mentenanţa
– Clasificarea din punct de vedere operaţional constă în

evaluarea defecţiunii sau deteriorărilor survenite la tehnică şi
stabilirea oportunităţii reparării pe loc sau a nivelului de
mentenanţă la care tehnica trebuie evacuată, în vederea reparării
şi operaţionalizării.
11/05/21 7
6.2. Mentenanţa
– Evacuarea reprezintă deplasarea tehnicii defecte şi/sau

deteriorate în locul în care poate fi reparată. Decizia privind
evacuarea se ia odată cu etapa recuperării acesteia. Personalul
care dirijează operaţiile de evacuare trebuie să cunoască
disponibilităţile în domeniu, pentru a se asigura că tehnica
defectă şi/sau deteriorată este deplasată în locul în care reparaţia
poate fi executată în cel mai scurt timp posibil. Tehnica se
evacuează pe distanţa cea mai scurtă, până la nivelul de
mentenanţă cel mai apropiat care poate asigura repararea.
Principiul folosit pentru evacuarea tehnicii este executarea unui
singur salt de la locul scoaterii din funcţionare la locul unde se
poate executa repararea.
11/05/21 8
6.2. Mentenanţa
– Repararea reprezintă totalitatea măsurilor luate pentru

readucerea tehnicii la nivelul condiţiilor operaţionale. Repararea
se poate executa pe locul scoaterii din funcţionare sau în locuri
special amenajate din adâncimea dispozitivului. Metoda de bază
pentru efectuarea reparaţiilor este schimbul de agregate.
Eficienţa reparaţiilor depinde de aplicarea următoarelor principii:
• folosirea procedurilor standard de reparare;
• controlul echipamentului defect;
• stabilirea priorităţilor şi urgenţelor de reparare;
• repararea pe cât posibil pe locul scoaterii din funcţionare;
• asigurarea pieselor de schimb necesare;
• organizarea şi respectarea fluxului reparaţiilor.
11/05/21 9
6.2. Mentenanţa
– Reconstrucţia reprezintă totalitatea măsurilor luate pentru

construirea de tehnică din elementele recuperate prin
dezmembrare de la tehnica al cărei grad de deteriorare nu
permite repararea.
– Reclamaţiile reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse pentru

urmărirea comportării tehnicii în exploatare, centralizarea şi
transmiterea constatărilor privind neîndeplinirea condiţiilor
operaţionale prevăzute prin specificaţiile tehnice, fiabilitatea şi
defecţiunile simptomatice care apar şi a propunerilor de
îmbunătăţire.
11/05/21 10
6.2. Mentenanţa
• Cauze ale defectării
– uzura normală
– deficienţele de fabricaţie (reparaţie)
– întrebuinţarea necorespunzătoare
– acţiunea inamicului
11/05/21 11
6.2. Mentenanţa
– Defecţiunile apărute la tehnica militară ca urmare a

deficienţelor din perioada de fabricaţie (reparaţie) a acesteia se
datorează în mare măsură viciilor ascunse de material,
nerespectării tehnologiilor prevăzute în documentaţia de execuţie
(reparare), utilizare unor componente cu fiabilitate scăzută sau cu
parametri tehnici necorespunzători.
Aceste defecţiuni se pot înlătura de regulă prin exercitarea
unui management total al calităţii în procesul fabricării
(reparării) tuturor elementelor care intră în compunerea
produsului.
11/05/21 12
6.2. Mentenanţa
• Întrebuinţarea necorespunzătoare a tehnicii

– avariile generate de erorile umane, care pot să apară ca
urmare a:
• oboselii acumulate de personalul care o foloseşte pe timpul îndeplinirii
misiunilor
• lipsei de experienţă şi îndemânare (slaba pregătire) a personalului în
utilizarea tehnicii de luptă în condiţii geoclimatice dificile
• necunoaşterii la perfecţie a normelor de utilizare a tehnicii militare
– defecţiunile cauzate de:

• neexecutarea la timp şi în volum complet a operaţiunilor de mentenanţă
• utilizarea în condiţii de suprasolicitare a tehnicii sau a unor sisteme şi
mecanisme din compunerea acesteia
• folosirea unor consumabile necorespunzătoare, ca urmare a epuizării
resurselor şi a necesităţii de a îndeplini misiunea.
11/05/21 13
6.2. Mentenanţa
• Aprecierea eficienţei activităţii compartimentului de

mentenanţă
B E
– coeficientul de stare tehnică: C ST  Cc 
E N
B
– coeficientul de operativitate: COP 
N
 COP  Cc  CST
11/05/21 14
6.2. Mentenanaţa
11/05/21 15
6.3. Transporturile logistice
11/05/21 1
• Transporturile logistice = totalitatea activităţilor

planificate, organizate şi desfăşurate pentru deplasarea
fizică (efectivă, spaţială) a bunurilor materiale în teren.
• Clasificarea transporturilor logistice

– după amploare:
• transporturi strategice
• transporturi la nivel operativ şi tactic
– după destinaţie (direcţie, scop):
• transporturi de aprovizionare
• transporturi de evacuare
• transporturi de manevră.
11/05/21 2
• Transporturile strategice
– deplasarea în teren a unor cantităţi importante de

materiale pe distanţe considerabile
– de regulă, mijloace de transport din parcul public:
• nave maritime
• aeronave de transport
• mijloace de transport feroviar
• mijloace de transport speciale: conducte magistrale pentru
fluide (gaze naturale, petrol etc.) sau linii de înaltă tensiune
• mijloace de transport rutier.
11/05/21 3
• Transporturile strategice
– încep şi se termină cu transporturi la nivel tactic sau
operativ
– sunt necesare amenajări speciale, atât în punctele de
plecare, cât şi în cele de sosire:
• (aero)porturi
• spaţii de aşteptare pentru mijloace de transport la nivel
tactic sau operativ
• spaţii de depozitare temporară (pentru constituirea
eşalonului de transport)
• mijloace de manipulare (de multe ori specializate) pentru
încărcare-descărcare
• alte dotări specifice (de ex. rampe de îmbarcare-debarcare).
11/05/21 4
• Transporturile la nivel operativ şi tactic
– deplasarea în teren a unor cantităţi moderate sau mici

de materiale pe distanţe medii sau scurte
– de regulă, mijloace de transport din organică:
• mijloace de transport rutier
• mijloace de transport feroviar
• aeronave de transport (elicoptere de transport)
• nave fluviale şi maritime
• mijloace de transport speciale:
– transport samarizat
– atelaje
– tractoare cu remorcă
11/05/21 5
• Transporturile de aprovizionare
– dinspre adâncimea dispozitivului către forţele

angajate în luptă
– de regulă, materiale de strictă necesitate:
• muniţie
• (armament)
• hrană
• combustibil
• echipamente sanitare
• materiale necesare activităţilor de mentenanţă.
11/05/21 6
• Transporturile de evacuare
– dinspre zona acţiunilor de luptă către adâncimea dispozitivului

– scopul principal - descongestionarea trupelor şi a depozitelor
acestora de materiale care prisosesc
• muniţie
• hrană
• containere
• loturi de piese de schimb descompletate
• ambalaje refolosibile
• răniţi
• tehnică deteriorată.
11/05/21 7
• Transporturile de manevră
– scopuri (în funcţie de evoluţia situaţiei tactice):

• menţinerea distanţei optime între forţele luptătoare şi cele
de logistică
• relocarea forţelor de logistică pentru a evita dispunerea
acestora pe direcţiile principale de acţiune
– se transportă toate categoriile de materiale

– de regulă se utilizează manevra „în salturi”.
11/05/21 8
• Cererea de transport
Trebuie să cuprindă:
– elementele conţinute în cererea de aprovizionare
• data la care s-a întocmit cererea;
• categoriile de materiale care trebuie transportate;
• cantităţile de materiale din fiecare categorie;
• data la care sunt necesare materialele;
• locul în care trebuie livrate materialele.
– suplimentar:
• sursa (locul) de aprovizionare
• necesitatea existenţei personalului de pază şi/sau însoţire.
11/05/21 9
• Planul de transport
Trebuie să cuprindă:
– date din cererea de transport:
• categoriile de materiale care trebuie transportate
• cantităţile de materiale din fiecare categorie
• locul în care trebuie livrate materialele
• destinatarul transportului.
– suplimentar:
• detalii despre mijloacele de transport utilizate (aparţinător, tip, număr de
înmatriculare etc.)
• nominal, personalul participant (conducători de vehicule, comandanţi,
personal de pază, personal de însoţire etc.)
• locul şi momentul de plecare
• itinerarul (itinerarele) de desfăşurare a transportului
• momentul estimat de ajungere a transportului.
11/05/21 10
11/05/21 11
11/05/21 1
• Asigurarea medicală
• Misiunea generală
– asigurarea stării de sănătate a personalului
• Misiuni specifice
– păstrarea sănătăţii personalului
 prevenirea apariţiei şi răspândirii bolilor
 acordarea la timp a ajutorului medical
 evacuarea răniţilor şi bolnavilor, spitalizarea, tratarea şi recuperarea acestora
în scopul înapoierii în cel mai scurt timp la unităţi
 protecţia medicală a trupelor împotriva efectelor armelor CBRN
 asigurarea psihologică
 asistenţa spirituală
11/05/21 2
• Impune cunoaşterea în permanenţă a situaţiei epidemiologice din

zona de dislocare
• Necesită personal specializat şi locuri special amenajate
• Realizarea asigurării medicale se face prin formaţiunile medicale

din structurile marilor unităţi şi unităţilor, din structurile apărării
civile şi prin unităţile din reţeaua sanitară teritorială
11/05/21 3
• Prin asistenţă medicală se înţelege totalitatea activităţilor
organizate şi executate la nivelul subunităţilor şi formaţiunilor
medicale pentru salvarea vieţii răniţilor şi bolnavilor, spitalizarea şi
tratamentul acestora, prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor.
Asistenţa medicală primară se acordă răniţilor şi bolnavilor la
punctele medicale (infirmeria) de unitate pentru limitarea
complicaţiilor şi realizarea condiţiilor necesare evacuării acestora în
siguranţă.
Asistenţa medicală calificată se acordă la spitalul de campanie.
Asistenţa medicală specializată se acordă la spitalele din zona
interioară.
11/05/21 4
• Primul ajutor se acordă răniţilor şi bolnavilor pe câmpul de luptă,

la locul rănirii sau în cele mai apropiate adăposturi. Operaţiunile de
prim ajutor se execută de către sanitarul subunităţii sau de către
oricare alt militar.
• Evacuarea răniţilor şi bolnavilor de la unităţi (mari unităţi) se

execută cu mijloacele sanitare de evacuare proprii sau primite ca
întărire. Astfel de activităţi pot fi executate şi cu mijloace
nespecializate amenajate corespunzător, cu mijloace de transport
auto când efectuează cursa „în gol” dinspre zona acţiunilor de luptă
spre adâncimea dispozitivului, precum şi cu mijloace aeriene.
11/05/21 5
• Asigurarea sanitar-veterinară
– asigurarea stării de sănătate a animalelor aflate în serviciu
– păstrarea sănătăţii animalelor aflate în serviciu
 prevenirea apariţiei şi răspândirii bolilor în rândul animalelor
 acordarea la timp a ajutorului sanitar-veterinar
 evacuarea animalelor rănite şi bolnave, spitalizarea, tratarea şi recuperarea
acestora
 protecţia sanitar-veterinară a animalelor împotriva efectelor armelor CBRN
 prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om

 controlul sanitar-veterinar al alimentelor de origine animală
 aprovizionarea trupelor cu animale de serviciu
11/05/21 6
• Asigurarea sanitar-veterinară
• Impune cunoaşterea în permanenţă a situaţiei epizootice atât din

zona de dislocare cât şi din cadrul unităţii
• Necesită personal specializat şi locuri special amenajate
• Realizarea asigurării sanitar-veterinare se face prin formaţiunile

specifice din structurile marilor unităţi şi unităţilor şi prin unităţile
din reţeaua sanitar-veterinară teritorială
11/05/21 7
• Asigurarea financiară
– asigurarea şi administrarea corectă a resurselor financiare necesare
funcţionării organizaţiei
– stabilirea necesarului de mijloace financiare
 cererea (solicitarea) mijloacelor financiare
 obţinerea mijloacelor financiare
 justificarea utilizării mijloacelor financiare
• Scopurile utilizării mijloacelor financiare

– aprovizionarea la timp şi fără întrerupere a organizaţiei cu tehnica şi
materialele necesare funcţionării normale
– plata drepturilor băneşti cuvenite personalului
– plata unor eventuale drepturi băneşti cuvenite terţilor pentru prestarea
diferitelor servicii.
11/05/21 8
• Asigurarea căilor de comunicaţie
– asigurarea viabilităţii căilor de comunicaţie destinate transporturilor
logistice
– alegerea, recunoaşterea şi pregătirea căilor de comunicaţie necesare
acţiunilor logistice
 repararea, întreţinerea şi menţinerea viabilităţii drumurilor, căilor ferate,
porturilor, aeroporturilor şi lucrărilor de artă de pe acestea (poduri, viaducte,
tuneluri, consolidări, rambleuri şi debleuri etc.)
 realizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei (CIC)
 cercetarea CBRN pe căile de comunicaţie
 paza şi apărarea lucrărilor de artă de pe căile de comunicaţie existente în
zona de responsabilitate pe care se execută sau se vor executa transporturi
11/05/21 9
• Asigurarea căilor de comunicaţie
• Criteriile avute în vedere la alegerea căilor de comunicaţie

– să fie pe direcţiile cele mai scurte
 să fie orientate convenabil în raport cu misiunile primite şi direcţiile de efort
 să fie ferite de observarea inamicului şi în afara razelor de acţiune ale
sistemelor de foc ale acestuia
 să aibă cât mai puţine puncte grele de trece şi lucrări de artă
 să nu necesite volum mare de lucrări pentru reparaţii şi întreţinere
11/05/21 10
11/05/21 11

Curs Logistica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Logistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LOGISTICĂ

T1. Ştiinţa logisticii moderne: necesitate, definiţii, scopuri

– înainte de 1990 - concept retrograd

– după 1990 - se acceptă conceptul

– Dex - logistica este:

• ansamblu de activităţi şi structuri organizatorice având scopul de a

• Preocupări în domeniul logistic la noi

– perioada postbelică până în 1990 - pe direcţii de sprijin logistic

• Preocupări în domeniul logistic la noi

• Logistica militară - tendinţe moderne:

Logistica reprezintă ştiinţa planificării,

• cercetarea, proiectarea, producţia şi achiziţia de

Logistica reprezintă ştiinţa planificării,

• achiziţionarea şi/sau construirea de instalaţii militare,

• achiziţionarea şi/sau furnizarea de servicii.

SUA: arta şi ştiinţa pregătirii atât a omului cât şi

• obiectiv fundamental: a furniza consumatorului

SUA: arta şi ştiinţa pregătirii atât a omului cât şi

Germania: măsurile şi activităţile destinate

Franţa: logistica are menirea de a asigura

• degajarea la maxim a zonei acţiunilor de luptă (a

Franţa: logistica are menirea de a asigura

• ridicarea potenţialului forţelor la cel mai înalt nivel,

Franţa: logistica are menirea de a asigura

• asigurarea medicală eficientă prin întrebuinţarea

Logistica Sistemului Naţional de Apărare se

Sistemul naţional logistic se defineşte ca fiind un

Organe de conducere logistică la nivelul

• Consiliul Suprem de Apărare a Ţării;

• Organele centrale şi locale ale administraţiei publice de

Logistica trupelor, ca parte componentă a logisticii

Sistemul logistic al trupelor se defineşte ca fiind

1 Principiul permanenţei şi continuităţii.

4 Principiul concentrării efortului logistic pe direcţiile

• Asigurarea rezervelor de materiale prin stabilirea stocurilor pentru

• Organizarea, planificarea şi executarea transporturilor logistice

• Hrănirea, echiparea efectivelor şi alimentarea tehnicii de luptă

• Înzestrarea şi completarea marilor unităţi şi unităţilor cu tehnică

• Asigurarea viabilităţii căilor de comunicaţie destinate

• Asigurarea şi administrarea corectă a resurselor financiare

• Cazarea şi cartiruirea trupelor, precum şi adăpostirea animalelor

• Strângerea şi evacuarea capturilor de război

• Asigurarea acţiunilor şi protecţia formaţiunilor de logistică

Componentele logisticii trupelor:

Totalitatea activităţilor de factură socială, economică, tehnico-

Fazele ciclului de viaţă al unui produs

Apariţia Introducerea Dispariţia

• studii de fezabilitate şi analiză ale sistemului;

• fabricarea şi asamblarea sistemului;

Fiabilitatea (R) şi mentenabilitatea (M) sunt probabilităţi

• Este un parametru (o caracteristică) de proiectare.

• Probabilitatea de fiabilitate: expresie cantitativă care

• Performanţele satisfăcătoare ale funcţionării unui sistem

– timpul mediu total până la căderea completă a sistemului când,

Condiţii de lucru specificate. Au în vedere factorii de

– probabilitatea ca durata operaţiunilor de mentenanţă

– timpul de nefuncţionare cauzat de operaţiunile de

– indicele costului de mentenanţă (IMC): raportul dintre

Ansamblul tuturor măsurilor tehnico-organizatorice

acţiunile de întreţinere tehnică, care presupun un volum redus

acţiunile de reparare, care presupun un volum mai mare de

Nivelul de mentenanţă este asociat locului unde sistemul poate

Uzura normală (la un autovehicul)

Perioadă Perioadă Perioadă