•.

I,•

INVATATURA
DE

CREDINTA ORTODOxA

Carte tipfuita cu binecuvantarea

inaltpreasfintitului TEOFAN

Mitropolitul Moldovei ~i Bucovinei

:MflROPOLIA MOLDOVEI ~I BUCOVINEI

EDITURA DOXOLOGIA
2009
 INVATATURA DESPRE DUMNEZEU 93

Dar Duhul Sfant da Fecioarei puterea sa-L zamisleasca fara de sa-

manta barbateasca $i deci fara de pa.cat. ,,Si a zis Maria catre inger: «Cum
vaji mie aceasta, de vreme ce eu nu $tiu de barbat?» Si rdspunzcmd ingerul,
a zis: «Duhul Sfdnt Se va pogori peste tine $i puterea Celui Preainalt te va
umbri.. .n'' (Luca 1, 34-35).
177. Duhul Sfimt afost s ingur in Fecioara, ciind aceasta a ziimis-
lit pe Fiul lui Dumnezeu ca om?
N-a fost singur. in acest caz, ea ar fi zamislit un om despartit. de Dum-
nezeu. Ci insu$i Fiul lui Dumnezeu era din acest. moment in ea, Duhul
Sfant fiind nedespartit de El. Fiul lui Dumnezeu a fost nedespartit de firea
Sa omeneasca din prima clipa a existentei ei, din clipa zamislirii. De aceea
spune Simbolul despre El ca .. S-a intrupat", adica $i-a alcatuit din Fecioara
Maria firea omeneasca. Dar Duhul Sfant i-a dat putere Mariei sa-L prime-
asca pe Fiul lui Dumnezeu in ea, cape Cel ce incepe sa-$i alcatuiasca tru-
pul din ea. Caci Dumnezeu lucreaza asupra oamenilor intotdeauna p~n
Duhul Sfant.
. Sf. loan Damaschin spune: «Duhul Sfdnt S-a pogordt P<:;?Ste ea... ddn-
du-i puterea de a primi Dumnezeirea Cuvdntului $i puterea. de ria$te. ·a.
Atunci a umbrit-o intelepciunea ipostatica $i Puterea Prea inaltului Dum-
nezeu, adica Fiul lui Dumnezeu, Cel de o fiinta cu Tatal, ca o samdnta dum-
nezeiasca $i Si-a alcatuit Lui$i, din sdngiurile ei. trup insuj1.eCii1• 180 .
178. Cine afost Fecioara Maria?
A fost o fecioara din semintia lui David, din care trebuia, dupa faga-
duinta dumnezeiasca, sa Se nasca Mant.uitorul. Ea traise in curatie desa-
vfu$ita $i era logodita cu Iosif, un barbat batran din aceea$i semintie, dar
ea avea de gand sa traiasca in feciorie, caci Se fagaduise lui Dumnezeu sa
duca o viata de fecioara. De aceea, cand ingerul ii aduce vestea ca va na$te
pe Fiul lui Dumnezeu, ea intreaba: ,,Cum vaji mie aceasta, de vreme ce nu
$tiU de barbat?" (Luca 1, 34). De$i ingerul nu spusese cum va na$te, ca sa
poata intelege ca ac~asta se va inta.mpla in viitor, ea totu$i se mira, penttu
ca era hotarata ca $i in viitor sa nu $tie de barbat.
Ea zamisle$te pe Fiul lui Dumnezeu ca fecioara. Sfanta Scriptura ne
spune ca, dupa ce ,,S-a afiat avdnd in pdntece", Iosif se gandea s-o pa-
raseasca, dar ingerul Domnului i s-a aratat in vis, spunandu-i sa nu-i fie
teama sa ia pe logodnica lui, ,,cdci ceea ce s-a zamislit intr-insa de la Duhul
Sjdnt este" (Matei 1, 20).

180. Sf. loan Damaschin. Dogmatica. cartea III, cap. 2. trad. cit .. p . 147.
94 INVATATURA DE CREDINTA ORTODOxA

179. A.$adar, Sf. Maria a riimas intotdeaunafecioarii?

Da. Ea a ramas fecioara totdeauna, deci, atat la na:;;tere, cat :;;i dupa
aceea. De aceea Biserica noastra ii zice «pururea Fecioard».
180. Avem temeiuri pentru adeviirul acesta in Sfimta Scripturii
$i in Sfunta Traditie?
Da. Ca fecioria ei a ramas nestricata :;;i la na:;;tere, invatam de la proo-
rocul lezechiel care spune: .. Apoi m-a dus bdrbatul acela inapoi la poarta
cea dinafard a templului, spre rdsdril, $i aceasta era inchisd. Si mi-a zis
Domnul: rrPoarta aceasta vafi inchisd, nu se va deschide $i nici un om nu va
intra pe ea, cdci Domnul Dumnezeul Lui Is rail a intraL pe ea. De aceea va Ji
inchisd.11" (lez. 44, 1-2).
Daca n-ar fi ramas fecioara :;;i la na:;;tere, ea n -ar mai fi fost «pururea
Fecioan:"i!>. Sf. Maxim Miirturisitorul zice: «Cu adevdral zdmislirea $i
nQ$Lerea aufosl cu tolul curate $i neatinse de sdmdnCd $i de stricdciune $i,
de aceea, Maica Celui ndscut din ea e fecioard $i dupd na$Lere, rdmanand
prin nQ$tere $i mai nepdtimiioare, ceea ce e cu Lotul strdinfirii $i mai presus
de ratiune .. . Lucru $i auzire cu adevdrat minunate e cd s-afdcul na$tere $i
ie$ire de prune, inchizdtorile mddularelor de nQ$Lere ale celei ce a ndscul ne-
deschizandu-se>> 181 •
Iar ca Sf. Maria a ramas fecioara si dupa na:;;tere se vede de acolo ca
lisus, pe cand. Se afla pe cruce, a incredintat.-o Apostolului loan, spunand
Maicii Sale: ,,Femeie, iatd fiul tau", iar Apostolului loan: ,,Jatd mama La"
(lqan 19, 26-27). Daca Sf. Maria ar fi avut $i alti fii, ar fi lasat-o in grija lor.
'· Dar e si la mint.ea omului ca, dupa ce s-au petrecut cu ea lucruri atat
de minunate, ea nu se mai put.ea gandi sa se coboare la o viata de rand.
Daca Apostolii :;;i-au inchinat viata lor intreaga lui lisus, indata ce L-au cu-
noscut, prirnind chiar moartea pentru El, put.em socot.i oare ca Sf. Maria,
Maica Lui, aleasa, pentru curatia ei, dint.re toate femeile pamantului. ca sa
Se nasca din ea Do~ul, ar fi fost mai prejos de ei?
181. De ce cinstim pe Sfimta Fecioarii Maria $i-i inchiniim zile
de siirbiitoare?
a) Pentru ca fnsu:;;i Dumnezeu a invrednicit-o de cinstea cea mai mare,
de a na:;;te pe Mesia, :;;i a vest.it lucrul acesta prin profeti (Fae. 3, 15; lsaia
7, 14; ler. 23, 5-6; lez. 44, 1-3).
b) A cinstit-o ingerul bunei-vestiri, inchinandu-i-se :;;i numind-o ,,plind
de har" :;;i ,, binecuvantatd intrefemei" (Luca 1, 28) .

181. Sf. Maxim Marturisitorul, Ambiquorum liber. Migne . P. G .. XCI. col. 1276.
 INVATATURA DESPRE DUMNEZEU 95

c) A cinstit-o Elisabeta, mama lui loan Botezatorul, numind-o .,binecu-

vcmtata inire femei" si ,,Maica Domnului" (Luca 1, 40-43).
d) A cinstit-o Fiul ei, Care in copilarie ii era supus (Luca ·2. 51) , iar mai
apoi, pe Cruce fiind, S-a ingrijit de ea. dandu-o in seama Apostolului loan
(loan 19, 26-27).
e) Au cinstit-o oamenii din multime, fericindu-o pentru a fi nascut pe
Fiul lui Dumnezeu. lar Fiul ei a intarit aceasta cinstire, zicand: .. a~;a esie"
(Luca 11, 27-28). ·
f) Ea insasi a grait sub insuflarea Duhului Sfant, ca ,,I-afacui marire
Cel Putemic'.' si ca de acum ,,o var ferici toaie neamurile" (Luca 1. 48-49).
lata de ce se cuvine ca si noi, cu atat mai mull, sa o cinstim pe Sf. Fe-
cioara Maria.
182. Este mai mare cinstirea Sfintei Fecioare Maria decO.t cirj.'-
stirea adusii altor sfinti?
Da, este mai mare, pentru ca ea este cea dintai intre sfinti. J.ata de ce
cinstirea adusa ei o numim preacinstire, iar pe ea. Preacinsiita:
183. De ce SfO.nta Fecioarii Maria este cea dintO.i intre sfinti?
Este cea dintili intre ei, pentru ca a primit de la Dumnezeu cinstea
cea mai mare, de a n~te pe Mesia. Zamislind in pantecele ei pe
Mesia, de la Duhul Sfani, ea afost curiititii de piicate, precum nici
un alt om, oricat de sfant ar fi fost acesta. Ea afost apoi vestitii de Dum-
nezeu $i de profeti, ca va avea o deosebita cinste, cum nu s-a mai spus
despre nici un alt sfant. Despre loan Botezatorul stim ca a fost eel mai ma-
re intre profeti (Luca 7, 28), deoarece insasi venirea lui a fost profetita de
alti profeti (Matei 3, l; lsaia 44, 3). Sf. Fecioara Maria este insa cea dintfu
intre sfmti. de aceea si cinstirea ei este preacin.stire.
184. Dar in SfO.nta Scripturii se vorbe$te despre n~te ,J"rati" ai
Domnului. Care sunt ace$tia?
Este adevarat ca in Sf. Scriptura se vorbeste de astfel de ,,frati''. Sfanta
Evanghelie ne spune ca, odata, cand predica lisus: ..Inca graind El mul-
timilor; iata. mama Lui $ifratii Lui stateau afara, cautdnd sa vorbeasca
cu El" (Matei 12, 46; Luca 8, 19). Alta data, cand predica in sinagoga
din Nazaret, iudeii se mirau, intreband: ,,Au nu este Acestafeciorul tes-
larului? Au nu se nume:?te mama Lui Maria :?ifratii Lui: Iacov :?i Iosif :?i
Simon :?i Iuda? $i surorile Lui au nu sunt toate la noi?" (Matei 13, 55-56;
vezi si Marcu 6, 3; alte locuri despre ,Jratii" Domnului: loan 2, 12 si 7,
3; Fapte 1, 14; I Cor. 9, 5; Gal. 1, 19) . Aici sunt mentionati chiar cu nu-
mele de ,Jratii" Dornnului.
 96 INVATATURA DE CREDINTA ORTODOXA

Dar lucrul sigur e ca ace$tia n-au fast fiii Sf. Fecioare Maria, ci ai
unei alte Marti, numita in Sfanta Scriptura uneori ,,cealalta Marie" sau
,,Maria Lui Cleopa". Despre aceasta se spune ca era mama lui Iacov $i
Iosif, doi dintre ,Jratii'' amintiti ai Domnului. ,,$i erau acolo multejemei,
privind de deparle, ... intre care era Maria-Magdalena $i Maria, mama Lui
Iacov $i a Lui Josi}" (Matei 27, 55-56; 28 , l; Marcu 15, 40, 47; 16, l ; Luca
24, 10;, loan 19, 25).
Ace$ti a$a-zi$i ,,frati" ai Domnului erau ni:;;te veri sau alte rude ale Lui,
caci in Sfanta Scriptura se numesc ,,frati'' :;;i alte rude mai apropiate. A$a.
Avraam nume$te pe Lot ,,frate", de$i ii era nepot de frate (F~c . 1 l, 27; 12, 5 ;
14, 12, 14, 16) .
185. Dacii. Mimtuitorul n-a avut dupii. El frati, in ce inteles Se
nume~te El ,,intciiul nii.scut" (Matei 1, 24)?
in Vechiul Testament ,,intfilul nascut", atat dintre oameni, cat $i din-
tre animale, era inchinat lui Dumnezeu (le:;;. 13, 2). De aceea, chiar daca
nu mai erau dupa el alti nascuti, se numea tot ,,intaiul nascut", :;;i nu ,,sin-
gurul nascut", pentru ca ,,intfilul nascut" insemna sfintit, inchinat lui
Dumnezeu. Prin el se ca:;;tiga mila de la Dumnezeu pentru oameni. La
oameni, primul-nascut era ca un fel de preot pentru fratii sai in fata lui
Dumnezeu, iar la animale era ad us ca jertfa lui Dumnezeu.
Domnul nostru Iisus Hristos a primit numele de ..intfilul nascut", de:;;i
a fast ,,singurul nascut", ca sa se arate ca El, ca om, e intaiul nascut la
viata c.e a rioua dintre toti fratii, ,,ca safie El intaiul nascui intre muUifrafi"
(Rom. 8, 29).
Pe de alta parte. El a fast atat preotul adevarat, cat $i jertfa adevarata
"'pentru toti oamenii, ca$tigand de fapt iertarea pentru toti.
186. De ce numimpe SfcintaMaria nu numai ,,PurureaFecioarii.",
ci ~i ,,Prea Curatii."?
Pentru ca ea n-a sii.viir~it nici un pacat, nici cu gandul, nici cu cu-
vantul, nici cu lucrul. Acest dar i s-a dat printr-un har deosebit de mare,
de care vorbe$te ingerul, cand Ii veste$te ca va na$te pe Fiul lui Dumnezeu.
,,Bucura-te, ceea ce e$ti plina de har, Domnul este cu tine" (Luca l, 22).
Marturisirea lui Mitrofan Critopol spune: «Fiindca a Jost randuita de
Dumnezeu Eipre un scop mare $i cu totul deosebii... i s-a dai de Dumnezeu
un mare $i deosebit dar, acela de a nu pdcdtuii> 182 • Desigur darul acesta s-a
intfilnit cu straduinta ei cu totul deosebita de a trai in curatie deplina.
Ea e Prea Curata insa $i pentru ca, in acela$i timp, in care i s-a dat
puterea de a primi pe Fiul lui Dumnezeu spre a-L na$te, afost ,,curatita"
182. Marturisirea lui Mitrojan Critopol, Cap. XVII.
 INVATATURA DESPRE DUMNEZEU 97

de piicatul striimo~esc. Sf. loan Damaschin zice: «Deci. dupa consimtd-

miintul Fecioarei, Duhul Cel Sjant S-a pogorat peste ea. potrivit cuvantului
Domnului, pe care l-a spus ingerul, curatindu-o :?i dandu-i in acelU:?i timp, :?i
puterea de a primi Dumnezeirea Cuvantului :?i puterea de a nU:?te» 183 •
Fecioara nu a fost zamislita fara pacatul stramo$esc, cum sustin unii,
caci ingerul ii spune: .. Nu te teme Marie, cd ai a.flat har la Dumnezeu' (Luca
1, 30). A$adar, harul acesta 1-a primit in timpul vietii ei, iar nu de la zamis-
lirea ei. Altfel, unde ar mai fi fost stradania ei dupa curatie, pe care luan-
du-o in seama Domnul, a hotarat sa Se intrupeze din ea?
187. De ce numim pe Fecioara ~i ,,Niisciitoare de Dumnezeu",
sau ,,Maica lui Dumnezeu "?
Pentru ca Cel ce S-a nascut din ea, dupa firea omeneasca, este Insu$i
Fiul lui Dumnezeu $i Dumnezeu. lisus Hristos e o singura Persoana in doua
firi: e Persoana lui Dumnezeu Cuvantul Care, ca Dumnezeu sau ca Persoa~
na a firii dumnezeie$ti. e nascut dinainte de veci din Tata, iar ca om, sau
ca persoana a firii omene$ti, e niiscut in timp din Fecioata ..Maria. Una
$i aceea$i Persoana S-a nascut $i din Tata.I $i din Maria: din Tata.I, dupa fi-
rea dumnezeiasca, din Maria, dupa firea omeneasca. Deci, tot Fiul lui Dum-
nezeu S-a fa.cut ca Fiu al Mariei. Nu se poate spune ca din Fecioara s-a
nascut numai firea omeneasca a lui Hristos, ca.ci nu se na$te o fire, ci se
na$te o persoana prin acea fire. Iar Persoana firii omene$ti a lui lisus Hris-
tos era Insu$i Fiul lui Dumnezeu.
Daca n-am recunoa$te ca Fecioara Maria e Nascatoare de Dumnezeu,
n-am socoti Persoana nascuta din ea $i Dumnezeu, ci numai om. Iar daca
Iisus ar fi fost numai om. nu ne-ar fi putut mantui. intreaga noastra
mantuire i$i are deci temelia in faptul ca Sf. Fecioara Maria a fost Nas-
catoare de Dumnezeu. Cine nu crede in aceasta, nu crede ca a fost man-
tuit, caci nu crede ca Iisus Hristos, nascut din Maria, este Fiul lui Dum-
nezeu. De aici se vede cat de mult gre$esc cei ce nu o cinstesc pe Fecioara
Maria ca Maica a Domnului. Ei nu cred ingerului Gavriil, care spune
Fecioarei: ,,Acesta vafi mare $i Fiul Celui Preainalt se va chema" (Luca 1,
32); nici Sf. Apostol Pavel, care spune ca la plinirea vremii ,,a trim.is Dwn-
nezeu pe Fiul Sau Cel ndscut din femeie" (Gal. 4. 4). Sfanta noastra
Biserica cinste$te pe Fecioara ca Nascatoare de Dumnezeu in cantari deo-
sebit de frumoase:
«Primit-ai in pantece pe Cuvantul $i ai purtat pe Cel ce poarta toate
$i ai hranit cu lapte, ceea ce e$ti curata, pe Cel ce hrane$te toata lumea» .
183. Sf. loan Damaschin, Dogmatica, cartea III, cap. II. trad. cit.. p. 147.
98 INVATATURA DE CREDINTA ORTODOxA

Sau iar'1$i: «Taina cea din veci se descoperd asidzi! Dumnezeu Cuvantul,
Fiu Fecioarei Sejace>>184 •
188. Dacii Fiul lui Dumnezeu S-afiicut om deplin, om intru toate
asemenea nouii, de ce S-a intrupat de la Duhul Sfimt $i din
Fecioarii $i nu S-a niiscut ca orice om p e calefireascii?
Din doua motive S-a intrupat Fiul lui Dumnezeu de la Duhul Sfant $i
din Fecioara: intai ca sa se a rate ca venirea Fi.ului lui Dumnezeu pe pa-
mant ca om $i miintuirea noastrii nu puteau tine de puterea omene-
asca. ci de hotararea lui Dumnezeu.
Al doilea, pentru ca, de$i S-a facut om intru toate asemenea noua, El
S-a ziimislitfiirii piicatul striimo$esc cu care se zamislesc toti oamenii.
Dar zamislirea fara de pacatul stramo$esc nu s-ar fi putut face fara lucrarea
Duhului Sfant, Care a pastrat-o pe Sf. Fecioara curata de orice intinare.
Astfel. Iisus Hristos S-a nascu t fara de pacat stramo$esc. Dar El n-a·
savfu-$il pacat nici dupa aceea. $i nu numai can-a savfu-$it pacat, dar nici
nu putea savar$i.
189. De ce nu putea siiviir$i piicat?
Pentru ca Cel ce S-a nascut din Fecioara Maria este Dumnezeu in-
SU$i, anume Fiul lui Dumnezeu Care Se face om pentru noi. Ce! ce lucreaza
cele ale firii este persoana ins3.$i. Or, in Iisus Hristos, Cel ce lucreaza prin
firea omeneasca este Dumnezeu Insu$i, Care lucra in acela$i timp $i prin
firea Sa dumnezeiasca. De aceea. Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, nici nu
putea pacatui. Daca ar fi putut pacatui Iisus Hristos, insu$i Dumnezeu ar
fi putut pacatui. Dar Dumnezeu nu poate pacatui, caci pacatul este o fapta
impotriva lui Dumnezeu , $i cum ar fi putut Dumnezeu lucra impotriva Sa?
190. Dar dacii n-a putut piiciitui, a maifost El om adeviirat?
Da, a fost, caci pacatul nu tine de firea omeneasca. Adam, la inceput,
n-a avut pacatul in fire. Pacatul, dimpotriva, $tirbe$te firea, o slabe!;)te. Viata,
dupa fire , o redobande$te omul de-abia cand sca pa de pa.cat, spun Sfintii
Parinti.
191. Dar dacii Iisus Hristos n-a putut piiciitui, cum se inteleg
ispitele cu care s-a apropiat Satana de El $i cum mai consti-
tuie El pildii pentru noi ca sii luptiim cu piicatul?
Mantuitorul n-a putut pacatui $i nici o inclinare spre pa.cat nu se afla
in El. Dar El a mo$tenit impreuna cu noi slabiciunile nepatima$e: foamea,
setea, trebuinta de odihna, de somn, frica de moarte, putinta de a suferi

184 . A catistul Prea $/lntei Nascatoare de Dwnnezeu .

 INVATATURA DE CREDINTA ORTODOxA

198. De ce a trebuit sii moarii Iisus Hristos p entru noi tocmai

riistignit pe cruce?
Penlru mai multe pricini. Enumeram cateva: a) ca sa moara inal-
tat spre cer, dar cu privirea :;;i cu bratele deschise spre lume, araland
ca Se aduce j ertfa Tatalui, dar cu iubire fata de lume; b) ca sa moara
cu incetul :;;i deci ca patima Lui, rabdata fara cartire, sa fie mai inde-
lungata :;;i ca sangele Lui sa se scurga staruitor peste pacatele lumii,
spre a le spa.la; c) dar mai ales pentru ca moartea prin rastignirea pe
cruce era moartea cea mai ru:;;inoasa (Deut. 21 , 23; Gal. 3, 13), :;;i la ea
erau osanditi cei mai mari lalhari. Prin aceasta s-a aratat pana unde
coborase ticalo:;;ia noastra, !neat am fast in stare sa socotim pe Cel ce
era bunatatea intrupata cape eel mai rau. incat am fast in stare sa ne
smintim de Cel mai bun ca de eel mai nevrednic . Daca pacatul e neas-
cultare de Dumnezeu :;;i lucrare impotnva Lui, rastignirea lui Iisus
Hristos de catre oameni, fiind cea mai du:;;manoasa fapta impotriva lui
Dumnezeu, e cea mai grozava fapta a pacatului din om. Chiar in aceasla
decadere s -a aratat, in acela:;;i timp, :;;i pedeapsa lui Dumnezeu asupra
noas lra; d) dar, in acela:;;i timp, in suferirea mortii celei mai ru:;;inoase
din partea Fiului lui Dumnezeu, s-a aralat cat de lotala a fast smerenia :;;i
iubirea Lui pentru noi.
A:;;adar, de cate ori ne gandim la moartea pe cruce a Domnului, tre-
buie sa n e aducem aminte de grozavia pacatelor noastre, aratate chiar in
aceas ta. fapta ru:;;inoasa a noastra, dar, in acelasi timp, de iubirea nemar-
ginita a Domnului, Care a spa.lat pacatele noastre tocmai in clipa cand noi
:ni le aratam in fapta cea mai ticaloasa.
Pe crucea Domnului de pe Golgota s -au intalnit cea mai urata fapta a
pacatului omenesc cu cea mai mare fapta a iubirii Domnului si, pe ea, iu -
birea dumnezeiasca a ars pacatul. Sf. Maxim Miirturisitorul zice: «Acesta
ajosl, w;;adar, scopul Domnului, ca, pe de o parte, sd asculte de Tatdl pand
La moarle, ca un om, p entru noi pazind porunca iubirii, iar pe d e alta, sd
biruiascd pe diavol, pdtimind de la el p1in cdrtw-arii $ifariseii p~i la lucru
de el. Astjel, prinfaptul ca S-a Ldsat de bundvoie invins , a invins pe eel ce
ndddjduia sd-L invingd $i a scdpat lumea de stdpanirea lui>> 18 7 •
199. Dar dacii crucea afost o unealtii de torturii ~inoasii ~i
dureroasii pentru Domnul, e bine sii o cinstim?
Trebuie sa o cinstim cat se poate mai mult, caci Domnul a imbrati-
:;;at-o cu iubire :;;i pe ea a ars. cape un altar, pacatul nostru. Crucea arata
ru:;;inea noastra, nu a Domnului; din partea Domnului arata iubire. Deci,

187. Sf. Maxim Marturisitorul , Cuvant ascetic. cap. XIX, Filoc . II. p. 9.
 iNVATATURA DESPRE DUMNEZEU 103

gandul la ea ne face, pe de o parte, sane rw;=dnam $i sane cairn de pa-

catele noastre $i sa luptam impotriva lor, imbrati$3nd $i noi . crucea
cum a imbrati$at-o Domnul, pe de alta, sane induio$am de Iubirea Lui,
Care ne-a mantuit prin ea de pacate, $i sa o slavim.
Nu te gande$ti la ostenelile $i la suferintele ce le-au indurat ·panntii
till de pe urma neascultarti tale? Ru$inezi amintirea !or prin aceasta? Nu ,
dimpotriva, slave$ti iubirea !or fata de tine $i spore$U cainta ta. Dar nici
Hristos nu Se ru$ineaza de crucea Sa. Caci ea este .fapta cea mai inalta a
iubirii Sale fata de noi. Se va ru$ina El de iubirea Sa fata de noi, aratata pe
Cruce? Nu, ci pururea $i-o aminte$te $i ne-o arninte$te, caci prin ea ne-a
$ters pacatele $i prin faptul ca ne-o aminte$te ne ca$tiga iubirea noastra
fata de El. El mereu ne spune la Sf. Liturghie ca $i-a varsat sangele pentru
noi $i ne indeamna sa ne amintim de moartea Lui, se intelege, moartea pe
Cruce. ,,Cd de cate ori veti miinca painea aceasta $i vet;i bea paharul acesth.
moartea Domnului vestiti. panel cand va veni" (I Cor. 11, 26). · ·,.
-
La Domnul nostru Iisus Hristos nu ne putem gandi fara s.§1'.-_L ·v:edem
rastignit pe cruce. Jar la Cruce ne gandim tocmai pentru ca ·ne. gandini. la
Hristos, Care S-a rastignit pe ea, deci nu ne putem gandi la ea decat va-
zand cu ochii sufletului pe Hristos pe ea. Hristos $i Crucea Sa sunt nedes-
partiti. Crucea a devenit ,,semnul Fiului Omului". Ease va arata pe cer
impreuna cu El (Matei 24, 30), cand va veni sa judece lumea, ca sa
ru$ineze pe cei ce nu s-au ca.it $i nu au primit iubirea Lui cat au vietuit
in lume. Apoi, Crucea este altarul pe cares-a adus cea mai inaltajertfa
$i orice altar trebuie cinstit (Ies. 29, 37).
200. Mai sunt ~i alte locuri in Sfdnta Scripturii care ne aratii
datoria de a cinsti Sfdnta Cruce?
Sf. Apostol Pavel se lauda cu Crucea Domnului $i o socote$te pu-
terea lui Dumnezeu: ,,Cuvantul Crucii celor pieritori esle nebunie. iar
noud, celor care ne mantuim, puterea Lui Dumnezeu este" (I Cor. 1 . 18).
$i iara$i: ,,Iar mie sd nu-mifie a ma lauda decal numai in Crucea Domnu-
lui nostru Iisus Hristos, prin care lumea este rdstignita pentJu mine $i eu
penlru lume!" (Gal. 6, 14) . Aici Apostolul arata ca, precum C!Ucea in-
seamna dreptatea lui Dumnezeu, Care a pedepsit pacatele pe ' cruce, $i
iubirea fata de noi a Domnului nostru Iisus Hristos Care le-a omorat, a$a
inseamna ea $i straduinta noastra de a le omori in noi prin osteneli $i
infranart proprii, cu ajutorul lui Iisus Hristos $i prin iubirea fata de EL
Sfanta Scriptura socote$te Crucea mijlocul prin care Dumnezeu ne-a
impacat cu Sine, locul unde s-a surpat peretele ce ne despar~ea de Dum-
nezeu, locul unde au fost infrante duhurile rele. focul in care a fost ars
104 iNVATATURA DE CREDINTA ORTODOxA

zapisul lor impotriva noastra. Prin Jertfa Crucii, Dumnezeu, Care Se in-
departase de noi, a imbrati$at iar3.$i omenirea, ca pe una ce a platit da-
toria pentru pa.cat. Pe Cruce s-a omorat vrajba, pe Cruce a impacat lisus
Hristos, in Sine, pe Dumnezeu cu oamenii. Crucea e locul pe care s-a facui
impacarea noastra cu Dumnezeu $i, de cate ori facem semnul ei, ne gan-
dim la ea cu credinta. aratand ca prirnim aceasta impacare $i cane in-
tfilnim cu El pe acest loc sau in acest semn al pacii. ,, Caci El este pacea
noastra, El, Care afdcut din cele doud- una, surpcmd peretele din mfjloc
al despdr(:iturii, ... ca, intru Sine, pe cei doi sd-i zideascd intr-un singur om
nou $i sd intemeieze pacea. Sd-i impace cu Dumnezeu pe amandoi, unifi
intr-un i71..lp , prin cruce, omordnd prin ea vrqj~ia " (Efes. 2, 14-16) .
.. Caci in El a binevoit (Dumnezeu) sd sal~luiascd toatd plinirea. Si prin-
iT-lnsul toate cu Sine sd le impace, fie cele de pe pdmdnt, fze cele din ceruri.,
facdnd pace prin El, prin sangele Crucii Sale" (Col. 1, 19-21) . .. $tergand
zapisul ce era asupra noastrd, care ne era poiTivnic noud cu randuielile
lui, $i pe acela l-a luai din mfjloc, pironindu-l pe cruce. Dezbrdcand (de
putere) incepdtoriile $i domniile, le-afdcut de ocard in vdzul tuturor, biru-
ind asupra Lor prin Cruce" (Col. 2, 14 $i 15) .
Prin Cruce S-a inaltat lisus Hristos la martre (Filip. 2, 8, 9; Luca 24, 26;
loan 17, 1). Daca ar fi fost lucru de ru$ine pentru El. nu S-ar fi inaltat prin ea.
Crucea e semnul ,,T' care apara pe cei ce-1 au in frunte (Iez. 9, 4-6) sau
pecetea lui Dumnezeu, care pastreaza nevatamati pe cei ce o au intipartta
pe ei)Apoc. 7, 2-3; 9, 4).
Mantuitorul Insw;;i spune: ,,Cel ce voie$te sd vind dupd Mine, sd se
lf:pede de sine, sd-$i ia crucea $i sd-Mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aici e
vorba, in primul rand, de crucea din suflet, ca lupta impotriva placerilor, a
pacatelor, ca purtare a ostenelilor $i necazurilor, dar lupta $i necazurile le
poarta omul gandindu-se la Crucea lui Hristos, prin care a biruit El pa-
catul. $i oare nu e bine ca semnul, pe care-1 vede omul cu gandul, sa-1 faca
$i cu mana, ca $i mai U$or sa-$i aduca aminte de Crucea lui Hristos $i de
datoria sa de a o purta in suflet, de a fi cu recuno$tinta fata de El $i de a
lupta impotriva pacatelor?
201. De ce s-au pus in Simbol cuvintele: ,in zilele lui Pontiu Pilat"?
Pontiu Pilat nu era o persoana particulara, ci un detinator al puterii
de Stat. Amintindu-1 in Simbol, Sfintii Partnti au voit sa arate ca rastig-
nirea lui Hrisios a fost un fapt real in istorie, intamplat la o data fixa. Deci
nu e o nascocire a fanteziei, caci aceasta nu fixeaza nascocirile ei la date
fixe: Apoi, Partntii au vrut sa arate ca raspunderea pentru rastignirea lui
Hristos o poarta intreaga omenire, pentru ca autoritatea de Stat lucreaza
in numele tuturor. lisus n-a fost rastignit de ni$te raufacatori de rand, ci de
 INVATATURA DESPRE DUMNEZEU 105

autoritatea publica, in numele legii. Prin aceasta se arata cat de jos ajun-
sesera legile $i oranduirile publice omene9ti din acea vreme, adica tot ce ar fi
trebuit sa aiba oamenii mai bun. Daca legea omeneasca, menita sa apere bi-
nele, L-a condamnat pe Fiul lui Dumnezeu la moarte, atunci la ce nu s-ar
fi putut a9tepta El de la ni9te raufacatori de rand?
202. De ce s-a mai adiiugat in Simbol expresia ..$i a piitimit", oda-
tii ce s-a spus cii ,.S-a riistignit"?
Expresia .. $i a patimit:' arata, inca o data, ca Fiul lui Dumnezeu S-a
facut om cu adevarat $i a suferit intr-adevar pe cruce, ca un om. pana la
moarte. Dar a patimit numai cu trupul, nu $i cu Dumnezeirea, caci Dumne-
zeirea nu poate patimi. Sf. loan Damaschin zice: «Spunem cd Dumnezeu a
suferit in trnp, dar in nici un caz ca Dumnezeirea a suferit prin trup» 188 •
203. Mai are $i alt inteles expresia .. $i a piitimit"?
Da. Iata $i acest inteles: Fiul lui Dumnezeu, de9i n-a luat asupra Lui,
impreuna cu firea noastra, $i pacatele ei, a luat totu9i slabiciunile noastre:
trebuinta de mancare, de odihna, frica de moarte, putinta de a muri $i pu-
tinta de a suferi durere trupeasca $i sufleteasca. Dar din potolirea trebu-
intei de mancare, de sete, qe odihna, Iisus nu $i-a facut o placere, ci le-a
implinit numai cat cerea trebuinta. respingand toate ispitele. De aseme-
nea, a respins ispita de a scapa de moarte $i de durere. Astfel, Iisus a luat
asupra Lui aceste slabiciuni omene9ti, ca sa sufere pentru noi durerea
pana la capatul ei, adica pana la moarte . El $tia ca pacatul a intrat in firea
omeneasca $i se mentine in ea prin dorinta de placere $i prin fuga de durere,
care vine de pe urma placerii. Drept aceea, s-a hotarat sa rabde durerea $i
de aceea a luat asupra Lui acele slabiciuni. Iar rabdand durerea pana la ca-
pat, a intarit firea, in a9a fel, ca a scos din ea $i acele slabiciuni. Rabdand
pana la moarte, a invins frica de moarte $i insa9i moartea, in firea Sa ome-
neasca $i, drept urmare, firea Lui s-a sculat din morti la viata cea fara de
moarte: «Cu moartea pe moarte a cdlcat» .
Dar Hristos a invins moartea $i din pricina ca ea a venit asupra Lui pe
nedrept, caci, pe drept, moartea vine asupra oamenilor numai ca o urmare
a placerii. «Deci toata firea noastra era stapcmita de moarte din pricina ca-
derii. Iar motivul stapcmirii era placerea, care, luiindu-$i inceputul inir-o ne-
ascultare, se men~inea de-a lungul fntregului lan~ de nQ$teri na:turale. Din
pricina acestei pldceri afost adusd moartea, ca oscmda pestefire. Dar Dom-
nul,faccmdu-Se om $i neprimind ca obdr$ie a nQ$terii Sale, dupa trup. pla-
cerea necuvenitd, peniru care a Jost adusa peste fire osdnda cuvenita a

188. Sf. loan Damaschin, Dogmatica. cartea Ill, cap. XXV1. tract. cit .. p. 227.
 174 iNVATATURA DE CREDINTA ORTODOXA

:;;edea :;;i voi pe cele douii.sprezece tronuri, judeceind cele douii.sprezece se-
minlii ale Lui Israel" (Matei 19, 28).
355. Avem vreunfolos din aceastii cinstire a sfintilor?
Avem un mare folos. Daca e de folos pentru cre$terea duhovniceasca
a omului ca el sa fie a$a de smerit, incat sa socoteasca pe fiecare semen
mai bun decat el (Matei 20, 26) 272 , cum nu s-ar pagubi el, uitand de aceasta
smerenie, daca ar socoti ca sfin1;ii nu sunt mai buni decat el $i nu trebuie
sa-i cinsteasca? A$a s-au smerit toti sfintii cat au trait pe pamant, ple-
candu-se in fata celui mai neinsemnat om, $i cu siguranta ca cinstea ce li
se aduce nu-i face sa uite de aceasta smerenie. Prin intrecere in smere-
nie $i iubire unii fata de al1;ii, cresc cu duhul to1;i membrii Bisericii. Dar,
cinstind pe sfin1,.i, noi avem, in acela$i timp, necontenit in fata ochilor no$tri
pilda vietii lor, care ne ajuta sa ne imbunatatim mereu viata noastra.
356. Pe Sfanta Fecioarii Maria, Maica Domnului, o cinstim lafel ca
pe sfinti?
Nu. Pe Maica Domnului o cinstim mai mult decat pe toti sfintii ~i
ingerii. Dar toiu$i nu-i aducem slujire ca lui Dumnezeu. Cinstirea ce se da
ei se nume$ie preacinstire (supravenerare). Ei i se cuvine aceasta prea-
cinstire, pentru ca e Maica lui Dumnezeu, nu numai o ,,prietena" a Lui, ca
ceilalti sfin1;i. De aceea se spune in cantarea bisericeasca (Axionul): «Ceea
ce e:;;li mai cinstit6.. deceit heruvimii :;;i mai sl6..vit6.. Jara de asem6..nare
deceit s~rafimiV>.
·Ca e mai presus de sfinti $i de ingeri iese la iveala din faptul ca $i in-
.. gerii $i oamenii i se inchina. A$a i s-a inchinat ingerul Gavriil la Buna
Vestire (Luca 1, 28-29), la fel i s-a inchinat Elisabeta, mama lui loan
Botezatorul (Luca 1, 40-43). Insa$i Sfanta Fecioara spune despre sine ca
o var ferici toate neamurile, a$adar $i sfintii care se inalta din neamuri: ,,Cd,
iata, de acum md var ferici toate neamurile. Ca mi-a facut mie marire Cel
putemic" (Luca 1, 48-49).
357. Prince ne mai ariitiim cinstirea ce o dam sfintilor, in afarii de
rugiiciuntle prin care le cerem mijlocirea ~i-i liiudiim?
Biserica i$i arata cinstirea fata de sfinti $i prin randuirea unor zile cu
numele lor, cand sunt laudati prin cantclri $i rugaciuni deosebite, impletite
in slujba adusa lui Dumnezeu, prin inchinarea unor biserici in cinstea lor.
prin obiceiul cre$tinilor de a-$i lua numele vreunuia dintre ei, prin cinsti-
rea icoanelor $i a moa$telor lor.

272 . Sf. Simion Noul Teolog, Capete practice $i teologice, in F'ilocalia greaca. ed.
J\tena . 1893 , vol. II. p. 165, cap. 114.
 DESPRE VIATA VIITOARE 175

358. Care sunt temeiurile cinstirii mo~telor sfintilor?

Sfintii. cat au fast pe pamant. au avut in ei harul Duhului Sfant intr-o
masura foarte mare. facand adeseori minuni, cu ajutorul lui. Harul acesta
il au in sufletul lor intr-o masura mai mare $i in viata cereasca la care s-au
dus . Dar precum sfantul poate sta in legatura cu oamenii care se roaga
lui , ajutandu-i in chip minunat, cu atat mai mult pastreaza el insu$i o
anumita legatura cu trupul sau, care a fost $i el loca$ul Duhului Sfant,
precum spune Apostolul: ,,Au nu $titi ca Lmpul vostm esle templu Duhului
Sfant, care este in voi?' (I Cor. 6 , 19).
Sfanta Scriptura ne relateaza nenumarate minuni fa.cute prin trupu-
rile sfintilor cat traiau pe pamant, marturisind despre puterea ce era in ele.
0 femeie s-a vindecat de curgerea sangelui numai prin atingerea de haina
Mantuitorului (Luca 8, 43-44; Matei 14, 36; 9, 21). iar multi oameni se vin-
decau numai atingandu-se de $lergarele purtate de Apostolul Pavel (Fapte 19,
11 , 12). precum altii, numai prin trecerea umbrei Jui Petru peste ei (Fapte 5,
15). Ca trupul sfantului $i dupa moarte are putere vedem din Vechiul.Testa-
ment, unde oasele proorocului Elisei invie un mort (N Regi 13, 21).
Biserica a cinstit din primele timpuri osemintele mucenicilor, aducan-
du-le cu grija $i zidind altarele bisericilor peste ele, iar mai tarziu ingrijin-
du-se ca in altarul fiecarei biserici, ca $i in Sfantul Antimis de pe altar sa
se puna o particica din Sfintele moa$te, ceea ce se face pana astazi.
Epistola Bisericii din Smima despre martiriul Sfanlului Policarp, epis-
copul acelei cetati (t 166), spune: «Noi am strans osemintele Lui cape un
odor mai scwnp decal aurul $i decat pietrele scwnpe $i le-am U$ezat unde se
cuvine: aici ne vom aduna cu bucurie $i Domnul ne va da noua sa sarba-
torim ziua nQ$terii sale celei mucenice$ti, spre cinstirea biruintei sale $i spre
inldrirea altar luptatori>.27 3 . Puterea minunata din moa$te se arata $i in fap-
tul ca nu putrezesc.
Se intelege ca, $i cinstirea sfintelor moa$te se indreapta tot spre Dum-
nezeu, a Carui putere sala$luie$te in ele. «Cinstim moU$tele mucenicilor ca
sd adordm dumnezeie$te pe Acela ai Cami ucenici sunt $i cinslim pe slajilori
in U$afel incat cinstirea Lor sa treacd asupra Stdpanului, Care a zis: ,,Cel ce
vd prime$te pe voi, pe Mine Ma prime$te"» 274 .
359. Dar temeiurile cinstirii icoanelor care sunt? ~i care este in-
telesul cinstirii lor?
Sfanta Scriptura opre$te inchinarea la chipuri cioplite $i la alte asema-
nart vazute (le$. 20, 4; Lev. 26. 1; Deut. 5. 8; Faple 17, 29). Dar prin aceasta
opre$te numai inchinarea intemeiata pe socotinta ca inse$i aceste chipuri
273. Eusebiu al Cezareii, Istoria bisericeasca. TV, J 5.
274. Fe r. le ronim. Epistola catre Pr·esbiterul Ruperiu, 37, I.
176 INVATATURA DE CREDINTA ORTODOxA

vor fi cinstite ca dumnezei, adica opre$te inchinarea la idoli. Nu opre$te

insa cinstirea unor semne $i infati$8.ri ale lui Dumnezeu $i ale sfintilor, cand
aceasta cinstire nu ramane la materia din care sunt fa.cute, ci duce gandul
la Dumnezeu sau la sfantul eel inchipuit prin ele. Am vazut cinstirea ce se
dadea unor braie $i $tergare purtate de Apostolul Pavel. In Vechiul Testa-
ment ni se spune despre doi heruvimi sculptati, a$ezati deasupra chivotu-
lui sau brodati in perdeaua din fata chivotului sau in covoarele din loca$ul
sfant (Ies. 25, 18-22; 26, 32 etc.). Inaintea lor se tamaia $i se faceau inchi-
naciuni (Iosua 7, 6; Ies. 30, 1, 7, 8). Precum ne ajutam de cuvant ca sane
ridicam la cele mai presus de cuvant, a$a ne folosim de icoana ca sa ne
ridicam la cele mai presus de icoana. ~i precum Dumnezeu vrea ca auzul
nostru sa se sfinteasca prin cuvinte curate, a$a vrea ca $i vazul nostru sa
se sfinteasca prin icoane cuvioase, ca prin amandoua aceste simturi su-
perioare sa se reverse in suflet ganduri curate.
360. Pana cand va tine starea provizorie a sujletelor in rai $i in
iad?
Pana la sf<lr$itul lumii, cand vor avea loc invierea cea de ob$te cu tru-
purile, Venirea a doua a Domnului $i Judecata din urma.
361. Toate acestea vor fi deodatii?
Da. Deodata, sau a$a de repede una dupa alta, ca nu va fi nici o pauza
intre ele. De$i Venirea Domnului este in randul al treilea, ea va pricinui pe
toate celelalte de mai inainte.
3()2 .. Cil.nd vor fi toate acestea?
Timpul venirii a doua a Domnului $i toate cate se vor intampla cand va
veni sf<lr$itul lumii nu ni s-a descoperit. ,,Jar de ziua $i ceasul acela, ni-
meni nu $i1e. nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal singuf' (Matei
24, 36) . Mantuitorul ne cere sa priveghem tot timpul, deoarece va veni pe
nea$teptate: ,, Veni-va stdpdnul slugii aceleia in ziua in care nu se Q$-
teapt6 $i in ceasul pe care nu-l cunoQ$te" (Matei 24, 50). ,,Drept aceea pri-
vegheati, ca nu ~tip. ziua, nici ceasul in care Fiul Omului va vent (Matei
25, 13; vezi $i Matei 24, 42, 44; I Tes. 5, 2, 3; II Petru 3, 3-10).
363. Nu ni s-au dat nici miicar semne, dupii care sii se recu-
noll$tem apropierea sfil.r$itului?
Da. In Sfanta Scriptura sunt aratate unele semne care vor premerge
sf<lr$itul. Acestea sunt: 1) predicarea Evangheliei la toate popoarele
(Matei 24, 14); 2) convertireapoporului iudeu (Rom. 11, 15-26); 3) ivirea
lui.Antihrist (II Tes. 2, 3-11; I loan 2, 18), omul nelegiuirii (II Tes. 2, 1-10).
sau ,,fiara" (Apoc. 13, 1-18). lucrand, impreuna cu uneltele sale, prooroci $i