7.

FUNCŢII TRIGONOMETRICE
7.1. Relaţii între elementele unui triunghi dreptunghic ___________

Fie un triunghi dreptunghic ABC, a lungimea ipotenuzei, b şi c lungimile catetelor

AC şi AB.
Notăm de asemenea m(ABC) = B şi m(ACB) = C, şi S aria triunghiului ABC.
bc
Teorema lui Pitagora este: a2 = b2 + c2. Avem de asemenea relaţia: S = .
2
Din definiţia funcţiilor trigonometrice ale unghiurilor ascuţite avem:
b c c b
sin B = , sin C = , cos B = , cos C = ,
a a a a
b c c b ( 1)
tg B = , tg C = , ctg B = , ctg C = .
c b b c
Aceste relaţii permit rezolvarea triunghiului dreptunghic, adică determinarea
tuturor elementelor amintite mai sus dacă sunt cunoscute două elemente, dintre care cel
mult unul este unghi. În continuare sunt păstrate notaţiile folosite mai sus.

Aplicaţii şi probleme rezolvate ______________________________

1. Dacă B = 2830' şi b = 11,3, să se calculeze C, a şi c .

Soluţie. Deoarece B + C = 90 rezultă C = 90– 2830' = 6130'. Avem
b
a= .
sinB
Din tabelele de funcţii trigonometrice sau folosind un calculator, se obţine pentru
sin 2830’ valoarea aproximativă 0,477158. De aici rezultă a  23,6818.
Calculul lui c se poate face folosind teorema lui Pitagora. Dar este mai simplu să
utilizăm o relaţie trigonometrică. Este preferabilă utilizarea datelor iniţiale (dacă
aceasta este posibil) deoarece lungimea lui a s-a determinat cu aproximaţie.

150
 Eroarea făcută se adaugă erorilor produse la extragerea radicalului, în cazul
folosirii relaţiei c = a2  b2 . Deci c = b ctg B = 11,3  ctg 2830’  20,81201.
2. Dacă C = 7340’ şi S = 12,72, să se calculeze a.
Soluţie. Exprimăm catetele în funcţie de ipotenuză şi unghiul C. Avem:
b = a cos C, c = a sin C.
2
bc a sinCcosC
De aici avem S = = şi deci
2 2
2S
a=  9,709.
sinCcosC

3. Să se arate că în triunghiul dreptunghic ABC (A = 90) avem:

(sin B + sin C)2 + (cos B – cos C)2 = 2.
Soluţie. Folosind relaţiile (1):

(sin B + sin C) + (cos B – cos C) =

2 2 b  c 2 +
c  b 2 =

2 b2  c 2  = 2.
2 2 2
a a a
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC (A = 90) şi D intersecţia bisectoarei unghiului
ABC cu (AC).
bc
a) Folosind teorema bisectoare să se arate că AD = .
a c
B b
b) Demonstraţi că tg = .
2 a c
c) Deduceţi relaţiile
B B
2 tg 1 - tg 2
sin B = 2 , cos B = 2 .
B B
1 + tg 2 1 + tg 2
2 2
AD BA c AD c bc
Soluţie. a) Avem = = şi deci = . De aici AD = .
DC BC a b-AD a a c
B AD bc b
b) În triunghiul ABC avem tg = = = .
2 AB ca  c  ac
c) Avem
B b
2ba  c  2ba  c 
2 tg 2
2 = ac = 2 = =
b
= sin B,
1+ tg 2
B  b 
2
a  2ac  c  b2 2
2a  2ac
2
a
2 1  
ac

151
 2
B  b 
1- tg 2 1  
 a  c  = a  2ac  c  b = c = cosB.
2 2 2
2 =
1 + tg2
B  b 
2
a  2ac  c  b 2
2 2
a
2 1  
ac

Aplicaţii practice __________________________________________

Determinarea înălţimii unui turn

E
Fie AB staţia de măsurare care determină măsura  a
unghiului EBC.
Ştiind AB = b şi distanţa la baza turnului AD = a,
rezultă BC = a şi CE = atg . Înălţimea turnului este B  C
DE = b + a tg . a
b
Pentru a = 10 m, b = 1,5 m şi  = 7330', înălţimea
A a
turnului este h  35,259 m. D

Determinarea distanţei de la Pământ la Soare

Se consideră cunoscute raza R a Pamântului

şi unghiul p cu vârful în S (Soare) care se A
numeşte paralaxa orizontală. R
Măsurătorile se fac atunci când Soarele p
răsare sau apune, deci când este situat în planul O S
orizontal. Se găseşte p = 8 ,794".
Rezultă de aici:
R
OS =  1495105 Km. (R  6360).
sin8,794

Măsurarea razei Pământului A 

La solstiţiul de vară (aproximativ 21 iunie), Soarele este R

 S
la zenit pentru punctele situate pe tropicul Racului*).
Eratostene ştia că într-o astfel de zi, la Syene (Egipt), ,,la O
prânz Soarele lumina fundul fântânilor”, deci razele solare
cădeau vertical. El a măsurat la Alexandria - oraş situat pe

*
Tropicele delimitează zona climaterică ecuatorială cuprinsă între latitudinile - 2527' şi 2527'.

152
acelaşi meridian geografic cu Syene - unghiul  format de razele solare cu verticala,
găsind 712'.
Distanţa dintre cele două oraşe era cunoscută de la conducătorii caravanelor, ca
fiind D = 5000 stadii egiptene, adică aproximativ 787,5 km.
 360 D
Lungimea arcului de cerc este D = 2R , de unde R = . Luând
360 2
  3,14 se obţine R  6270 km, adică o eroare de numai 100 km.

Probleme ________________________________________________

1. Determinaţi funcţiile trigonometrice ale unghiurilor de 30 , 45 şi 60.

2. În triunghiul dreptunghic ABC se notează cu a lungimea ipotenuzei, cu b, c lungimile
catetelor şi cu B, C măsurile unghiurilor ascuţite.
a b c
Notăm S aria triunghiului ABC şi p = . Determinaţi elementele marcate
2
cu * în funcţie de elementele date în tabelul de mai jos (fiecare linie a tabelului
corespunde câte unui triunghi).

B C a b c S p
3715' * 12,4 *
* * 8 40
* 13 30 *
4220' * * 10
* 18 * 20
* * 84 28

3. Un turn înalt de 30m lasă o umbră de 41,7m. Ce unghi fac razele solare cu orizontala
?
4. Să se afle măsura celui mai mic unghi al unui triunghi dreptunghic dacă:
a) o catetă este media geometrică între cealaltă catetă şi ipotenuză;
b) o catetă este media aritmetică între cealaltă catetă şi ipotenuză.
5. Să se arate că dacă x este măsura unui unghi ascuţit, atunci:
1
a) sin2x + cos2x = 1; b) 1 + tg2x = ;
cos2 x
1 1 1  sin2 x 1  cos2 x
c) + = 1; d) + = 1;
1 tg x 1  ctgx 2  ctg2 x 2  tg2 x
e) sin(90 – x) = cos x ; cos(90 – x) = sin x ; tg(900 –x) = ctg x.

153
6. Cu notaţiile obişnuite, să se arate că într-un triunghi dreptunghic avem:
b c
a) ctg B + ctg C =2a;
sinC sin B
a c
b) sinB tgB = – ;
c a
1 1 a2
c)  = ;
sin2 B sin2 C bc
2p 2 a b c
d) (1 + sin B) (1 + cos B) =
2
, unde p = ;
a 2
cosB- cosC sin C sin B
e) = – .
pa pc pb

7. Utilizând rezultatele de la aplicaţia 4, să se arate că:

B sin B 1 cos B B B
a) tg = = ; b) sinB = 2sin cos ;
2 1 cos B sin B 2 2
2 B 2 B 2 B 2 B
c) cosB = cos – sin = 2cos – 1 = 1 – 2sin .
2 2 2 2
8. Utilizând formulele de la exerciţiul precedent, să se arate că:
a) tg15 = 2– 3 ; tg75 = 2 + 3 ; tg2230’ = 2 – 1;
6 2 6 2
b) sin15 = ; cos15 = .
4 4

a 6
9. Dacă în triunghiul ABC (A = 90) avem B = 5C, să se arate că b + c = .
2
10. Un turn situat pe malul unui râu este văzut de un observator situat pe malul opus
sub un unghi de 30. Când observatorul se îndepărtează cu 20 m el vede turnul sub un
unghi de 2230'. Ştiind că măsurătorile s-au făcut la nivelul solului, să se calculeze
lăţimea râului şi înălţimea turnului.
11. O dreaptă ce trece prin centrul pătratului ABCD intersectează dreptele AB, CD, BC
şi AD în punctele M, N, P şi respectiv Q.
1 1 1
Să se arate că: 2
+ 2
= .
MN PQ AB 2

12. Fie un pătrat ABCD şi un punct M situat în interiorul său astfel încât
m(MAB) = m(MBA) = 15.
Să se arate că triunghiul CMD este echilateral.

154
13. În trapezul ABCD (ABCD) se consideră pe (BC) punctul M pentru care BM = BA
2 2
 MD   MA 
şi CM = CD. Să se arate că   +  = 4.
 MC   MB 
14. Fie C1(O1, r1), C2(O2, r2) două cercuri şi A1A2, B1B2 (A1, B1  C1 şi A2, B2  C2)
tangentele comune exterioare. Dacă A1A2 = r1 + r2 să se arate că cercurile de diametre
A1B1 şi A2B2 sunt tangente.
15. Fie un cerc de rază 2 şi centru O şi două coarde AB şi CD care se intersectează în
interiorul cercului în punctul P. Dacă m(APC) = 45 să se arate că:
(aria OAC)2 + (aria OBD)2 = 4.

7.2. Cercul trigonometric ___________________________________

În paragraful precedent, au fost utilizate pentru rezolvarea triunghiului dreptunghic

funcţiile trigonometrice ale unui unghi ascuţit. Acestea sunt însă insuficiente pentru
anumite categorii de probleme care apar în practică şi care vor putea fi soluţionate dacă
vom extinde funcţiile la unghiuri şi arce mai mari. În continuare vom pregăti definirea
unor funcţii pe care le vom numi tot sinus şi cosinus, deşi se deosebesc de cele amintite
în sensul că domeniul lor de definiţie este mulţimea numerelor reale, adică sunt funcţii
numerice. Ele permit însă revenirea la funcţiile deja cunoscute şi lărgirea domeniului
lor de definiţie.
B
Prima noţiune pe care o vom folosi este cercul
trigonometric. Fiind dat un sistem xOy determinat
de punctul O şi reperul ortonormat (i, j), vom II j I
considera cercul U de rază 1 şi centru O. Punctele A, O
B, C, D au coordonatele A(1, 0), B(0, 1), C A
i
C(1, 0), D(0, 1). Vom numi cadranul I interiorul
III IV
unghiului <AOB. Analog cadranele II, III, IV sunt
interioarele unghiurilor sunt interioarele unghiurilor
BOC, COD, DOA. D
Aşa cum pe dreaptă au fost stabilite sensuri de
,,parcurgere” aşa vom introduce şi în cazul cercului U sensul direct (în ordinea A,B,C,
D) şi sensul invers (în ordinea A,D,C,B). Primul sens se mai numeşte pozitiv, iar al
doilea negativ.
Cercul U se numeşte cerc trigonometric sau unitate. Facem observaţia că
definiţiile şi rezultatele care vor urma nu depind de locul în care a fost fixat în plan
punctul O sau de alegerea reperului (i, j).

155
7.3. Înfăşurarea dreptei pe cercul trigonometric _______________

Să ne imaginăm în plan o dreaptă d materializată într-un fir inextensibil de

grosime neglijabilă. Cercul unitate va fi considerat un mosor pe
d+
care se va înfăşura firul. Aşezăm d în poziţia de tangentă în A la
U. Notăm d+ semidreapta cu originea în A orientată după versorul
j şi d semidreapta cu originea în A orientată după versorul – j. M
Fiecărui număr real x îi corespunde pe axa d cu originea în A
punctul de abscisă x. Menţinând tot timpul firul întins înfăşurăm T1 A1
semidreapta d+ în sens direct, iar semidreapta d– în sens invers. În T2
felul acesta facem ca fiecărui număr real să-i corespundă un unic j i
A
punct al lui U. Se ştie că raportul dintre lungimea unui cerc şi O
diametrul său este constant. Acest raport se notează .
22
Numărul  a fost aproximat iniţial cu .
7
De fapt,  este un număr iraţional, iar d+ d–
 = 3,141592654.
5
355
O bună aproximare a lui  este = 3,14159292, care 2
113
asigură şase zecimale exacte. 2
Prin procedeul de înfăşurare descris, numerelor , 3, 5, 3
–, –3 le corespunde punctul C. De asemenea numerelor 2
3  5 7 
,– ,– , li se asociază punctul D, iar 0, 2, –2,
2 2 2 2 B 
4 ,,merg” în A. Mai general, numerelor r + 2n cu nℤ le 2
corespunde pe cercul U acelaşi punct.
Pentru identificarea punctului de pe U corespunzător
C .
O
A

numărului x este suficient să asociem lui x un număr ~ x din 
D 2
intervalul 0, 2) pe care îl obţinem din identitatea
–
 x 
x = 2   + ~ x. 3
 2  
2
Într-adevăr, pentru un număr real a partea sa întreagă a
verifică inegalităţile: a – 1 < a  a – 2
 x   x  5
şi deci
x
–1<   
x
. De aici x – 2 < 2    x, 
2
2  2  2  2 
~
adică x 0, 2). d–
Descrierea intuitivă a înfăşurării dreptei ne permite următoarea:
Definiţie. Se numeşte funcţie de înfăşurare funcţia

156
 : ℝU, (x) = M
astfel încât lungimea arcului AM parcurs în sens direct este ~
x . În acest
mod oricărui număr real x îi corespunde pe U un unic punct M notat
de obicei M(x). De asemenea fiecare punct al lui U este imaginea prin
funcţia  a cel puţin un număr real (de fapt a unei infinităţi de
numere).
Este imediată observaţia: pentru orice
xℝ şi nℤ,  (x + 2n) = (x).
În legătură cu aceasta vom da următoarea:

Definiţie. Funcţia f : D  E pentru care există t  0 astfel încât ()xD,

f (x + t) = f (x) se numeşte periodică, iar t se numeşte perioadă.

Din definiţie se subînţelege că pentru orice xD, rezultă x + tD.

Exemple. 1. Funcţia : ℝ U definită mai sus admite perioada 2.

2. Funcţia constantă f : ℝℝ, f (x) = k este periodică şi orice tℝ* este perioadă.
Dacă o funcţie periodică are o cea mai mică perioadă pozitivă, aceasta se numeşte
perioadă principală. Vom demonstra o proprietate valabilă pentru funcţiile care au
perioadă principală.

Proprietate. Dacă funcţia f : Dℝ are perioada principală t, atunci mulţimea

perioadelor este {nt}nℤ* .
Demonstraţie. Prin inducţie arătăm că proprietatea este adevărată pentru nℕ*, adică
pentru orice xD, f (x + nt) = f (x).
Pentru n = 1, avem relaţia adevărată: ()xD, f (x + t) = f (x). Presupunem că
pentru orice xD, f (x + nt) = f (x). Avem pentru xD,
f (x + (n + 1) t) = f ((x + nt) + t) = f (x + nt) = f (x).
Trebuie demonstrat acum că pentru nℕ* şi xD, avem şi
f (x – nt) = f (x).
Deoarece x = (x – nt) + nt şi cum nt este perioadă, rezultă că f (x) = f (x – nt).
Fie T o perioadă a lui f . Avem identitatea
T
T = t   + r, 0  r < t.
t 
Pentru orice xD, avem
T
f (x) = f (x + T) = f (x + t   + r) = f (x + r).
t 
Cum t este perioada strict pozitivă minimă, rezultă r = 0 şi deci T = nt cu nℤ*.
Putem demonstra acum:

157
 Teorema 1. Funcţia  de înfăşurare are perioada principală 2.
Demonstraţie. Din construcţia funcţiei , rezultă că 2 este o perioadă a sa.
Presupunem că există 0 < T < 2 astfel încât
()xℝ,  (x + T) = (x).
T
Pentru x = 0, rezultă (0) = A. Rezultă  (T)=A, ceea ce înseamnă că T –2   = 0.
 2 
T T
Cum 0 < < 1, rezultă   = 0 şi deci T = 0. Această contradicţie încheie
2  2 
demonstraţia. Mulţimea perioadelor funcţiei  este 2n, nℤ*.

Probleme ________________________________________________

1. Să se determine ~
x dacă x este:
29
a) –2; b) 100; c) 3; d) –20; e) .
3

2. Să se arate că x~ = ~
y dacă şi numai dacă exiată nℤ astfel încât x – y =2n.

3. Dacă (x) = P şi  (x + ) = T, să se precizeze care este mijlocul segmentului (PT).

4. Să se arate că dacă x, y sunt numere reale,  este funcţia de înfăşurare şi

(x) = P, (– x) = Q, (y) = R,  (x + y) = S, atunci: a) AP = AQ; b) AP = RS.

1, dac`x  ℤ
5. Să se arate că funcţia f : ℝℝ, f (x) = 
0, dac`x  ℝ\ℤ
este periodică şi să se determine perioada principală.
6. Să se arate că mulţimea perioadelor funcţiei lui Dirichlet
1, dac`x  ℚ
f : ℝℝ, f (x) = 
0, dac`x ℝ\ℚ
este ℚ*. Funcţia f are perioadă principală ?
7. Să se arate că funcţia f :ℝℝ, f (x) = 2x – 2x este periodică.
8. Să se arate că funcţiile f, g : ℝℝ, f (x) = 2x + 1, g(x) = x2 nu sunt periodice.

158
7.4. Unghiuri şi arce _______________________________________
Reamintim că unghiurile şi arcele se măsoară în grade sexagesimale. Măsura unui
unghi drept este de 90, iar a unui unghi alungit 180. Dacă semidreptele care
formează unghiul coincid, unghiul are 0. Submultiplii gradului sunt minutul şi
secunda.
1 grad are 60 de minute; 1 = 60’;
1 minut are 60 de secunde; 1’ = 60 " .
Exemplu. Dacă n = 27,34 să se scrie n utilizând şi minutele şi secundele.
0,34 = (0,3460)’ = 20,4'; 0,4' = (0,460)" = 24".
Aşadar n = 27 20'24".
Se ştie că într-un cerc unghiul la centru are măsura arcului cuprins între laturile
sale. Un semicerc are 180, iar cercul are 360.
Vom face precizarea că măsurile unghiurilor sunt cuprinse între 0 şi 180, iar
ale arcelor între 0 şi 360.
P
Măsura arcelor care nu depăşesc 180 derivă din măsura M
unghiurilor la centru. Arcele mai mari ca 180 se obţin din N 0
n
relaţia:
m(MQN) = 360 – m(MPN) = 360 – n. O
Pentru un cerc de rază R se ştie că lungimea sa este 2R, iar
aria sa este R2. Q
Admiţând că lungimea unui arc de cerc este proporţională F
cu numărul său de grade, rezultă că lungimea arcului de cerc de
n Rn n0
n este 2R . Deci ln = . E
360 180 O
R 2 n
Aria sectorului de cerc este: Sn = .
360
Aplicaţie. Trei cercuri de rază 1 sunt tangente exterior două
câte două. Să se afle aria şi ,,perimetrul" ,,triunghiului P3
curbiliniu" P1P2P3 haşurat în figură. O1 O2
60 
Soluţie. Lungimea arcului P1P2 este R = şi deci
180 3 P2 P1

,,perimetrul” este 3 = . Aria sectorului (O1P2P3) este O3
3
60  22 3
R2 = , iar aria triunghiului O1O2O3 este = 3.
360 6 4
3 
Aşadar aria“triunghiului curbiliniu” este 3 – = 3 – .
6 2

159
7.5. Măsura în radiani a unghiurilor şi arcelor __________________

Funcţia de înfăşurare, studiată în paragraful precedent, ne conduce la introducerea

unei noi unităţi de măsură pentru arce şi unghiuri.
Pe cercul trigonometric se consideră punctul M

M(1).Vom spune că arcul AM are măsura de 1 radian.

A
Cum unghiul AOM(1) are de asemenea măsura 1
radian, avem:
(AM) = (AOM) = 1.*
Precizăm că la folosirea radianului ca unitate de măsură nu adăugăm numărului de
unităţi nici un semn suplimentar, spre deosebire de cazul utilizării gradului, când
scriem: 1 sau 15 etc.
Fie n măsura unghiului AOM.
Rn n
Lungimea arcului AM este: ln = = .
180 180
180
Pe de altă parte, l(AM) = 1 şi deci n = . Aşadar un unghi (arc) de 1 radian are în
π
180
grade măsura n unde n =  5717’44”.
π
Dacă un unghi (arc) are măsura  (adică  radiani), măsura lui în grade este
 180  α 
0

  .
 π 
Deci avem corespondenţele:
0
 180   πn
   şi n  .
 n  180

π
Aşadar la  radiani corespund 180. Unghiul drept are în radiani măsura , iar
2
cercul are 2 radiani. Scriem deci:
π
m(AOB) = 90 şi (<AOB) = .
2

Notăm m(AB) măsura în grade şi (AB) măsura în radiani

*

160
Probleme ________________________________________________

1. Să se scrie în grade, minute şi secunde n unde:

a) n = 56,345; b) n = 142,681.
2. Pe un cerc de rază 2 se consideră punctele A şi B astfel încât arcul AB are 45. Să
se determine:
a) lungimea arcului AB ;
b) aria suprafeţei cuprinse între arcul AB şi coarda (AB). (segment de cerc).
3. Pe un cerc de rază 6 se consideră punctele A şi B astfel încât arcul AB are lungimea
. În ce raport împarte coarda (AB) suprafaţa cercului ?
4. Tangentele în punctele A şi B ale unui cerc se intersectează în C. Dacă arcul AB are
3720’ şi lungimea 1, să se calculeze aria suprafeţei mărginite de arcul AB şi
segmentele (AC) şi (CB).
A
5. Pe laturile unui triunghi dreptunghic ca diametre se
descriu semicercuri. Suprafeţele haşurate se numesc c b
lunulele lui Hipocrate. Să se arate că aria triunghiului
este egală cu suma ariilor lunulelor.
B a C
6. Să afle măsura în radiani a arcelor de 30; 75; 210; 315; 17; 1145'.
7. Să se afle măsura în grade, minute şi secunde a arcelor de măsură:
2 π 3π 11π
, , , 2, 7 .
3 2 6
8. Într-un cerc de rază R se consideră un arc AB cu (AB) =1. Să se calculeze
lungimea arcului AB .
9. Fie un cerc de rază R şi A, B două puncte pe cerc. Dacă  = (AB) să se arate că
R2α
lungimea arcului AB este l = R, iar aria sectorului de cerc OAB este S = .
2

7.6. Definiţia funcţiilor sinus şi cosinus _______________________

Funcţia  de înfăşurare a asociat fiecărui număr real

bx M(x)
x un punct M(x) de pe cercul unitate U. Acestui punct îi
corespund în mod unic vectorul legat OM. La Geometrie
s-a arătat că vectorul se exprimă în reperul (i,j) în funcţie ax
O
de coordonatele ax, bx:
OM = axi + bxj.

161
 Rezultă imediat că ax, bx– 1; 1.
Definiţii. Vom numi sinus funcţia sin :ℝ– 1,1, sin x = bx .
Vom numi cosinus funcţia cos :ℝ– 1,1, cos x = ax .

Aşadar cos x este abscisa punctului M(x), iar sin x este ordonata sa.
Întrucât OM = 1, rezultă:
sin 2x + cos 2x = 1.

Exemple.
1. Deoarece numărului  îi corespunde pe cercul U punctul C, rezultă cos  = 1 şi
sin  = 0.
3π 3π 3π
2. Lui îi corespunde punctul D şi deci cos = 0 şi sin = 1.
2 2 2
Aceste funcţii definite pe ℝ pot fi interpretate pentru
x
x0, 2 ca funcţii de arcele AM(x) ale cercului
M(x) x
trigonometric. Scriem sinx = sinAM şi cosx =cosAM.
A
Pentru orice arc PQ pentru care (PQ) = x vom spune O

deasemenea că sin PQ = sinx şi cos PQ = cos x. Pentru P x Q

x0,  şi <ABC unghi de măsura x vom spune că
sin(ABC) = sinx şi cos(ABC) = cos x.
Dacă nu este pericol de confuzie vom scrie mai simplu sin(B) sau chiar sin B.
Vom păstra, prin abuz de limbaj, aceeaşi notaţie şi în cazul în care măsura unghiului se
exprimă in grade. Vom pune
πn πn
sin n = sin şi cos n = cos .
180 180
π
Exemple. sin 90 = sin = 1,
2
cos 180 = cos  = –1.

Este important să facem distincţia între sin n şi sin n.

π
Exemplu. Pentru n = 90, sin 90 = sin =1, iar
2
sin 90 = sin (142 + (90 – 28)) = sin (90 – 28) < 1,
π
deoarece 90 – 28 (0, 2) dar 90 – 28  .
2

162
 Deci sin 90  sin 90.
Din definiţiile date în acest paragraf şi din convenţiile făcute rezultă că pentru
n(0, 90) numerele sin n şi cos n coincid cu cele obţinute din definiţia funcţiilor în
triunghiul dreptunghic (7.1).
Comentariu. Motivul pentru care unghiurile şi arcele au fost
definite astfel încât măsurile lor sunt cuprinse în 0, 180 şi y
respectiv 0, 360 este acela de a nu crea confuzie. În figura
alăturată, fără restricţia amintită ar putea fi vorba de unghiul drept O x
xOy sau de un ,,unghi” xOy de 270.
În limbajul curent există, totuşi expresii de tipul ,,patinatorul a efectuat o săritură
de 720 ”, adică o săritură ,,dublă”. Chiar în lucrări de matematică se întâlneşte
echivalenţa: 400 înseamnă 6,981317 radiani. Un astfel de ,,unghi” de 400 este
ilustrat în figura a.
y O x

O x y
figura a. figura b.
Deasemenea în figura b. este desenat un ,,unghi” de – 120.
Aceste ,,unghiuri” provin din rotirea unei semidrepte (una dintre laturile unghiului)
în sens direct (pozitiv) sau invers (negativ). Şi pentru astfel de ,,unghiuri” pot fi
asociate funcţii trigonometrice; sin400 poate fi interpretat ca sin (360 + 40). Cum
există corespondenţa între 360 şi 2, iar 2 este perioadă pentru funcţia de înfăşurare,
se poate scrie:
sin 400 = sin 40 iar cos(– 180) = cos(– 180 + 360) = cos 180 = cos  = –1.

Probleme ________________________________________________

π 3π
1. Să se calculeze sinusul şi cosinusul unghiurilor: 0, , , 2.
2 2
5π 4π 2π
2. Să se determine sin , cos , cos , sin 300, sin 135.
6 3 3
3. Să se arate că:
1 1 1
+ = ,
1 1 sin x  cos x
2 sin x  2 cos x 
cos x sin x
dacă expresiile au sens.
4. Dacă sin x + cos x = a şi sin3 x + cos3 x =b să se găsească relaţia dintre a şi b.

163
5. Să se arate că:
a) (a sin x + b cos x)2 + (b sin x – a cos x)2 = a2 + b2;
b) –5  3 sin x + 4 cos x  5.

6. Să se arate că: sin 4 x  4 cos 2 x + cos4 x  4 sin 2 x = 3.

7.7. Semnele funcţiilor sinus şi cosinus _______________________

Ţinând seama de cadranul în care se găseşte punctul M(x), rezultă imediat semnele
lui sin x şi cos x.
În figurile de mai jos sunt considerate cele patru situaţii posibile.
B B
M(x) M(x) bx
bx
C A C a A
O ax x O

D D
Figura a. Figura b.
B B

ax O ax
C A C A
O
M(x) bx bx
M(x)
D D
Figura c. Figura d.
Rezultă imediat că:
dacă M(x) se află în cadranul I sin x > 0, cos x > 0 (figura a.);
dacă M(x) se află în cadranul II sin x > 0, cos x < 0 (figura b.);
dacă M(x) se află în cadranul III sin x < 0, cos x < 0 (figura c.);
dacă M(x) se află în cadranul IV sin x < 0, cos x > 0 (figura d.).
Putem rezuma cele de mai sus în figurile următoare:
sin cos
B B

+ + – +
C O A C O A
– – – +

D D

164
 Luând în considerare şi situaţiile în care M(x) coincide cu unul dintre punctele A,
B, C sau D constatăm că:

a) sin x = 1 dacă şi numai dacă există nℤ astfel încât x = 2n + .
2
3
b) sin x = – 1 dacă şi numai dacă există nℤ astfel încât x = 2n + .
2
c) sin x = 0 dacă şi numai dacă există nℤ astfel încât x = n.
d) cos x = 1 dacă şi numai dacă există nℤ astfel încât x = 2n.
e) cos x = – 1 dacă şi numai dacă există nℤ astfel încât x = 2n + .

f) cos x = 0 dacă şi numai dacă există nℤ astfel încât x = n + .
2

Probleme rezolvate şi aplicaţii ______________________________

1. Să se determine semnul lui a =  sin 2k  1 , unde  semnifică produsul unor

2

k 0
numere.
Dând lui k valorile 0, 1, 2 rezultă a = sin 1 sin 3 sin 5.
  3
Din 0 < 1 < rezultă sin 1 > 0. Din < 3 <  rezultă sin 3 > 0. Din < 5 < 2
2 2 2
rezultă sin 5 < 0 şi deci semnul este –.

2. Să se arate că cos 2 cos 3 cos 10 > 0.

 
Din 0 < 2 < rezultă cos 2 > 0; din < 3 <  rezultă cos 3 < 0; iar
2 2
3
din  < 10 < rezultă cos 10 < 0.
2
3. Să se expliciteze funcţia f : 0, 2)ℝ, f (x) = sin x .
   
Pentru x 0,    ,  avem 0  sin x < 1 şi deci sin x = 0.
 2  2 
Pentru  < x < 2, avem – 1  sin x < 0 şi sin x = – 1.
Prin urmare:
    
 0, dac`x  0, 2    2 , 
    
f (x) =  1, dac`x  
 2

 1, dac`x  ,2.

165
Probleme ________________________________________________

 3 3 12 4
1. Dacă <<<< <  < 2 şi sin  = , cos  = – , sin  = – să se
2 2 5 13 5
calculeze cos , sin , cos .
6 20
2. Să se determine semnul pentru: a)  cos n ; b)  sin n
n 1 n 10
3. Să se expliciteze funcţia g : 0, 2ℝ, g (x) = cos x .
4. Să se determine x0, 2 dacă: a) sin x + cos x = 1; b) sin x = cos x.
5. Să se determine x0, 2 astfel încât
 x  1
a) sin x > 0; b) cos < 0; c) sin(x – 1)   0.
2
6. Să se determine x0, 2) pentru care
   
a) sin x cos x  0; b) sin  x   > 0 c) cos  x   > 0.
 4  4

7.8. Periodicitatea funcţiilor sinus şi cosinus __________________

S-a demonstrat (7.3) că funcţia  de înfăşurare este periodică şi are perioada

principală 2. Din definiţiile funcţiilor sinus şi cosinus (7.6) rezultă uşor că admit pe-
rioada 2. Problema care se pune este de a stabili dacă 2 este perioada lor principală.
Teoremă. Funcţiile sin: ℝ– 1,1 şi cos: ℝ– 1,1 au perioada
principală 2.
Demonstraţie. Deoarece pentru orice xℝ avem  (x + 2) =  (x), rezultă
OM(x) = ON(x + 2) şi deci cos x i + sin x j = cos (x + 2) i + sin (x + 2) j;
de aici pentru orice xℝ avem sin (x + 2) = sin x şi cos (x + 2) = cos x.
Arătăm, prin reducere la absurd, că 2 este perioadă principală.
Presupunem că există T, 0 < T < 2 astfel încât pentru orice xℝ sin (x + T) = sin x.
   
Alegem x = şi rezultă sin   T  = sin = 1 şi deci există nℤ astfel încât
2 2  2
 
+ T = 2n + adică T = 2n, ceea ce contrazice inegalităţile 0 < T < 2.
2 2
Presupunem că există T, 0 < T < 2 astfel încât pentru orice xℝ, avem

166
 cos (x + T) = cos x.
Alegem x = 0 şi rezultă cosT = cos 0 = 1 şi deci există mℤ, astfel încât
T = 2m, adică o contradicţie. Enunţul este acum justificat.

Probleme rezolvate şi aplicaţii ______________________________

11 25
1. Să se calculeze cos 11, sin , sin .
2 3
Soluţie. Avem 11 = 52 +  şi deci cos 11 = cos  = –1;
11  3  3 25    3
sin = sin  4   = sin = –1; sin = sin  8   = sin = .
2  2  2 3  3  3 2

2. Să se determine semnul lui sin 100.

100 ~ ~ ~
Soluţie. Avem 100 = 2   + 10 0 = 215 + 10 0 , de unde 10 0  5,7. Deci
 2 
~  3  ~
10 0   , 2  . Avem sin 100 = sin 10 0 < 0.
 2 

3x
3. Să se arate că f : ℝ  ℝ, f (x) = sin + 2cos x are perioada T = 4.
2
Soluţie. Avem
 3x  3x
f (x + 4) = sin   6  + 2cos(x + 4) = sin + 2cos x = f (x).
 2  2

4. Fie a  0,  > 0 şi  un număr real. Să se găsească perioada funcţiei

f : ℝℝ, f (x) = asin (x + ).
Soluţie. Fie T > 0 perioadă pentru f . Din f (x + T) = f (x), xℝ rezultă
asin (x +  + T) = asin (x + ).
Notăm x +  = y şi obţinem sin(y + T) = siny, ()yℝ.
Cum perioada principală pentru g (y) = siny este 2, din T = 2 rezultă că
2
T= este perioada principală pentru funcţia f.


5. Să se afle perioada principală pentru funcţia f : ℝℝ, f (x) = sin 9x + sin 21x.
Soluţie. Fie T > 0, o perioadă a lui f. Avem ()xℝ, f (x + T ) = f (x); deci
sin (9x + 9T) + sin (21x + 21T) = sin 9x + sin 21x.

167
       
Pentru x = rezultă sin  9  9T  + sin  21  21T  = 1 + 1, adică
2  2   2 
       
1  sin  9T    + 1  sin  21T    = 0.
  2    2 
   
Cum pentru orice  rezultă 1 – sin   0, avem: sin  9T   = 1 şi sin  21T   = 1,
 2  2
   2 n 2m
adică 9T + = 24n + şi 21T = 2m + , m, nℕ*; rezultă T = = şi
2 2 2 9 21
deci 7n = 3m. Cum 3|7n şi (3, 7) = 1 rezultă 3|n şi deci n minim este n = 3. Aşadar
2  3 2
minimul lui T este T = = . Este necesară şi verificarea relaţiei
9 3
 2 
f x   = f (x),
 3 
2
care rezultă imediat. În concluzie perioada principală este .
3

6. Să se arate că funcţia f : ℝℝ, f (x) = x + sin x nu este periodică.

Soluţie. Presupunem că există T > 0 astfel încât () xℝ, f (x + T ) = f (x), adică
x + T + sin(x + T ) = x + sin x şi deci () xℝ, T + sin (x + T) = sin x.
  
Pentru x = – T rezultă sin   T  = T + 1 > 1, *
.
2  2 

Probleme ________________________________________________

56 57 123

1. Să se calculeze: a) sin ; b) sin ; c) cos .
3 2 4
2. Să se compare cos 200 cu cos 200.
3. Să se arate că  este perioadă pentru funcţia
f : ℝℝ, f (x) = sin 2x + cos 4x + 3 sin 6x.
4. Să se arate că 1 este perioadă pentru funcţia
f : ℝℝ, f (x) = cos 2x + x – x.
5. Să se determine mulţimea perioadelor pentru funcţiile fi : ℝℝ, i = 1,3 ,

*
Semnul înseamnă că situaţia la care s-a ajuns constituie o contradicţie.

168
 2x   x
f1 (x) = 3cos , f2 (x) = sin x, f3 (x) = 2cos .
3 3
6. Să se arate că  este perioadă principală pentru
f : ℝℝ, f (x) = cos 2x + 2cos 4x.
7. Să se arate că funcţiile fi : ℝℝ, i = 1,3 ,
f1 (x)= x + cos2x, f2 (x) = 3 x  2 sin 2 x , f3 (x) = cos x + cos x2
nu sunt periodice.
720
8. Dacă x = să se arate că sin x = sin x.
180  

7.9. Paritatea şi imparitatea funcţiilor trigonometrice ____________

La Algebră s-au definit funcţiile pare şi impare. În legătură cu funcţiile sinus şi

cosinus vom demonstra:
Teoremă. Funcţia sin: ℝ– 1,1 este impară, iar funcţia
cos: ℝ– 1,1 este pară.
Demonstraţie. Fie xℝ. Punctele M(x) şi M(– x) situate pe
cercul unitate U sunt simetrice faţă de AC. Rezultă de aici că B
M(x)
b– x= –bx şi a– x= ax , adică sin(–x) = –sin x şi cos(–x) = cos x.
Exemple. C A
   3    1 O
1. sin    = – sin = – ; cos    = cos = ; M(– x)
 3 3 2  3 3 2
2. Funcţia f : ℝℝ, f (x) = sin x sin x2 este impară. D
Într-adevăr, f (– x) = sin (– x) sin (–x)2 = – sin x sin x2 = – f (x).
3. Funcţia f : ℝℝ, f (x) = 2 + sin x nu este nici pară, nici impară. Avem:
        
f    = 2 – 1 = 1; f   = 2 + 1 = 3 deci f     f   şi f     –f   .
 2 2  2 2  2 2

Probleme ________________________________________________

1. Să se arate că funcţiile fi : ℝℝ, i = 1, 4 ,

f1 (x) = cos x + cos 2x ; f2 (x) = sin x sin 5x ;
f3 (x) = sin x2 + cos 2x ; f4(x) = x + cos x
sunt pare.
2. Să se arate că funcţiile fi : ℝℝ, i = 1, 4 ,
f1 (x) = sin x sin 2x sin 3x ; f2 (x) = x3 + sin x ;

169
 sin x
f3 (x) = sin x cos 2x cos 3x ; f4 (x) =
2  cos x
sunt impare.
3. Să se arate că funcţiile fi : ℝℝ, i = 1, 3
sin x
f1 (x) = sin x + cos x ; f2 (x) = x + cos x ; f3 (x) =
2  sin x
nu sunt nici pare nici impare.
4. Ce condiţii îndeplinesc numerele m, n dacă:
a) f : ℝℝ, f (x) = sinm x + cosn x este pară;
b) g: ℝℝ, g (x) = sinm x cosn x este impară.

7.10. Reducerea la primul cadran ____________________________

Fie x un număr real. Ţinând seama de periodicitatea funcţiilor sinus şi cosinus,

calculul lui sin x şi cos x se reduce la calculul pentru argumente din intervalul 0, 2).
 x 
Într-adevăr, deoarece x = 2   + ~ x cu ~ x 0, 2) rezultă: sin x = sin ~x şi
 2 
 
cos x = cos ~ x . Pentru reducerea la argumente din 0,  demonstrăm:
 2
Teorema 1. Pentru xℝ avem:
B
(1) sin(2 – x) = – sin x ; M(x)
(2) cos(2 – x) = cos x ;
(3) sin( + x) = – sin x ; C A
(4) cos( + x) = – cos x ; O
(5) sin ( – x) = sin x ; N(x + )
(6) cos( – x) = – cos x . D

Demonstraţie. Avem:
sin (2 – x) = sin (– x) = – sin x ; cos (2 – x) = cos (– x) = cos x.
Pentru demonstrarea relaţiilor (3) şi (4) este suficient să observăm că punctele
M(x) şi N(x + ) de pe cercul unitate sunt simetrice faţă de O (figura de mai sus).
Rezultă de aici că bx = – bx şi a x = – ax , adică
sin(x + ) = – sin x şi cos (x + ) = – cos x.
Din relaţiile (1) şi (3) rezultă – sin x = sin(2 – x) = sin( + ( – x)) = –sin( – x);
deci sin( – x) = sin x. Din (2) şi (4) rezultă cos x = cos (2 – x) = cos ( + ( – x)) =
= – cos ( – x); deci cos( – x) = – cos x.

Exemple.

170
 21  5  5    2
1. sin = sin  4   = sin = sin     = –sin = – .
4  4  4  4 4 2

101  5  5  5   1
2. cos = cos  32   = cos = cos  2   = cos = .
3  3  3  3  3 2
Formulele (1) – (6) permit prezentarea unui algoritm simplu pentru reducerea
 
argumentelor funcţiilor sinus şi cosinus la valori din 0,  :
 2

1. Prin împărţirea numărului x la 2 se determină ~

x 0, 2).
2. Se stabileşte cadranul în care se află M(x).
 
3. a) Dacă ~
x   ,  se calculează x0 =  – ~
x.
2 
 3 
b) Dacă ~
x   ,  se calculează x0 = ~
x – .
 2
 3 
c) Dacă ~
x   , 2  se calculează x0 = 2 – ~
x.
 2 
4. sin x = sin x0 şi cos x = cos x0 ,
semnul + sau – fiind ales după semnul lui sinus (respectiv cosinus) din cadranul în care
se află M(x).

Aplicaţie _________________________________________________

26 28 29

Să se calculeze: a) cos ; b) sin ; c) sin .
3 3 3
26
a) Aplicăm algoritmul se mai sus pentru x = .
3
26  2  2
1. cos = cos  8   = cos ;
3  3  3
2   
2.   ,   , deci M() se află în cadranul II;
3 2 

171
 2 
3. ~
x 0=– = ;
3 3
26  1
4. Semnul lui cosinus în cadranul II este –, deci cos = – cos = – .
3 3 2

28  4  4
b) 1. sin = sin  8   = sin ;
3  3  3
4  3 
2.   ,  , deci M() se află în cadranul III;
3  2 
4 
3. 0 = –= ;
3 3
28  3
4. Semnul lui sinus în cadranul III este –, deci sin = – sin = – .
3 3 2
29  5  5
c) 1. sin = sin  8   = sin ;
3  3  3
5  3 
2.   , 2  , deci M() se află în cadranul IV;
3  2 
5 
3. 0 = 2 – = ;
3 3
29  3
4. Semnul lui sinus în cadranul IV este –, deci sin = –sin = – .
3 3 2

 
Următoarele formule fac posibilă reducerea la argumente din intervalul 0,  .
 4

Teorema 2. Pentru xℝ avem:

   
(7) sin   x  = cos x; (8) cos   x  = sin x .
 2   2 

Demonstraţie.
 
(7) Este suficient să facem demonstraţia pentru x0, 2). Cum pentru x 0,  ,
 2
formulele sunt cunoscute din (7.1) rămân de studiat cazurile:
        
a) x  ,  , de unde x –   0,  şi sin   x  = – sin  x   =
2  2  2 2   2

172
    
= – cos    x    = – cos( – x) = cos x;
2  2 
deci pentru x0, , avem:
 
sin   x  = cos x.
 2 
   
b) x(, 2), de unde 2 – x0, , iar sin   x  = sin   2  x  =
 2   2 
    
= sin      2  x   = sin   (2  x)  = cos(2 – x) = cos x.
 2  2 
 
Deci pentru xℝ avem: sin   x  = cos x.
2 

Înlocuind x cu – x în (7), găsim (8).
2

Exemple şi aplicaţii _______________________________________

   
1. sin = cos    = cos ;
3 2 3 6
      
2. sin     = sin         = sin     = cos ;
2   2  2 
 3    3   
3. cos     = cos  2       = cos     =
 2    2  2 
    
= – cos         = – cos     = – sin .
 2  2 

Probleme ________________________________________________

 2 7 11 
1. Să se alcătuiască un tabel pentru sin  şi cos  dacă   , , .
3 6 6 
100
2. Să se calculeze sin pentru n = 1,6 .
n
200
3. Să se calculeze cos pentru n2, 3, 5, 6, 8, 15, 150.
n
4. Pentru valorile lui x pentru care au sens, să se calculeze:

173
  3     5 
sin   x  sin 5  x  sin 2  x   cos x  
E1 =  2  ; E2 =  2  2 
;
 3   7 
cos  x  cos x   sin 3  x  sin 5  x  sin   x
 2   2 
 3   5 
E3 = sin( + x)cos   x  + cos(3 + x)sin   x .
 2   2 
90
5. Dacă x = să se arate că sin x = cos x.
180  

7.11. Graficul funcţiilor sinus şi cosinus ______________________

S-a făcut observaţia că pentru o funcţie periodică de perioadă T este suficientă

studierea sa pe un interval de lungimea perioadei. De aceea, în cazul funcţiilor
sin : ℝ– 1,1 şi cos : ℝ– 1,1
vom restrânge studiul la intervalul – , .
Ţinând seama de imparitatea şi respectiv paritatea acestor funcţii vom considera
pentru început x  0, adică intervalul 0, .
Adăugăm la acestea constatarea că graficul unei funcţii f : ℝℝ pentru care f
(a – x) = f (a + x), ()xℝ are ca axă de simetrie dreapta x = a.

y
F(a – x, y) E(a + x, y)

O a x
F(a – x, 0) E(a + x, 0)

Într-adevăr, punând f (a + x) = f (a – x) = y punctele E şi F sunt simetrice faţă de

dreapta x = a. Considerăm f : ℝℝ, f (x) = sin x şi avem

          
f   x  = sin   x  = sin      x   = sin   x  = f   x  ;
2  2   2  2  2 

deci graficul funcţiei este simetric faţă de dreapta x y


= . Aşadar, pentru trasarea sinusoidei (graficul
2

174

O x
    5 
12 6 4 3 12 2
Figura a
   
funcţiei sinus) vom începe cu intervalul 0,  . Dacă 0  x1 < x2  , avem sinx1 <
 2 2
 
sinx2; deci funcţia este crescătoare pe 0,  .
 2
Pentru o trasare cât mai corectă a graficului vom aminti că
 6 2 
sin 0 = 0, sin =  0,258; sin = 0,5;
12 4 6
 2  3
sin =  0.707; sin =  0,866;
4 2 3 2
5 6 2 
sin =  0,965; sin =1.
12 4 2
În sistemul rectangular xOy figurăm punctele P(, sin ) pentru
     5  
 0, , , , , , 
 12 6 4 3 12 2 
 
şi unind aceste puncte obţinem în figura a. graficul restricţiei pe intervalul 0,  . Vom
 2

considera acum o unitate de măsură mai mică şi ţinem seama că x = este axă de
2
simetrie pentru sinusoidă; pentru x0,  avem graficul din figura b.; deoarece sinusul
este funcţie impară graficul său este simetric faţă de origine. Aşadar pentru x– , 
graficul este cel din figura c.

y
y

0 /2  x - 0  x

Figura b. Figura c.

În sfârşit, ţinând seama de periodicitate şi micşorând unitatea de măsură sinusoida

arată ca în figura d.
y

175
-3 -2 - 0  2 3 x
 Figura d.

  
Sinusul este o funcţie strict crescătoare pe fiecare interval 2n  , 2n   ,
 2 2
  3 
nℤ şi strict descrescătoare pentru intervalele 2n  , 2n   , nℤ.
 2 2
     
Punctele An  2n  ,1 , nℤ, respectiv Bn  2n  , 1 , nℤ sunt punctele de
 2   2 
maxim, respectiv punctele de minim ale sinusoidei.
Axa xx’ este intersectată de sinusoidă în punctele de abscisă n, nℤ.
Pentru schiţarea graficului funcţiei g : ℝ– 1, 1, g (x) = cos x, ţinând seama că
 
pentru orice xℝ, cos x = sin  x   , rezultă că graficul funcţiei g se obţine aplicând
 2

graficului funcţiei f : ℝ– 1, 1, f (x) = sin x translaţia de vector i . (figura e.).
2

-3 - /2 3/2

-2 -/2 0  2 x

Figura e.
Cosinusul este o funcţie strict crescătoare pe intervalele (2n – 1), 2n, nℤ şi
strict descrescătoare pe intervalele 2n, (2n + 1), nℤ. Punctele Cn (2n,1), nℤ

176
sunt punctele de maxim, iar punctele Dn ((2n+1) , – 1), nℤ sunt punctele de minim

ale funcţiei g. Axa xx' este intersectată de Gg în punctele de abscisă n + , nℤ.
2

Aplicaţii _________________________________________________

1. Să se schiţeze graficul funcţiei h:0, ℝ, h(x) = 2sin x + 1.

Rezolvare. Graficul funcţiei h1:0,ℝ, h1(x) =2sin x se obţine din sinusoidă conform
cu figura a. de mai jos.
y Gh
Gh1
y
Gh1

j
0  x 0  x
Figura a. Figura b.
Graficul funcţiei h se obţine aplicând lui Gh1 o translaţie de vector j (figura b.).
2. Să se schiţeze graficul funcţiei h: ℝℝ, h(x) = sin 2x.
Rezolvare. Avem h(x+)=sin2(x+)=sin(2x+2)=sin 2x=h(x) şi deci  este perioadă.
       
Apoi h   x  = sin   2 x  = cos2x şi h   x  = sin   2 x  = cos(–2x) = cos2x,
4   2   4   2 
  
adică x = este axă de simetrie. Evident h este impară. Pentru x 0,  avem graficul
4  4
  
din figura c. Pentru x 0,  , din simetria faţă de x = , rezultă graficul din figura d.
 2  4

y y

x x
0 /4 0 /4 /2
Figura c. Figura d.
Ţinând seama de imparitate şi periodicitate obţinem în figura e. graficul funcţiei h.

y
177
- -/2 /2
0  x
 Figura e.

Probleme ________________________________________________

1. Să se compare:
1
a) cos20 cu cos ; b) sin1 cu sin2; c) sin1 cu cos1.
2
2. Să se ordoneze crescător cos 2, cos 3, cos 4, cos 5.
3. Să se ordoneze descrescător sin1, sin3, cos1, cos5.
4. Să se schiţeze graficele funcţiilor:
a) f : 0, ℝ, f (x) = 3cos x – 1;
b) f :0, ℝ, f (x) = cos 3x ;
c) f :– ,  ℝ, f (x) = 2sin 2x – 1.

7.12. Funcţiile tangentă şi cotangentă ________________________

În triunghiul dreptunghic, pe lângă funcţiile sinus şi cosinus au fost introduse şi

funcţiile tangentă şi cotangentă (7.1). S-au demonstrat proprietăţile:
sin x cos x
tg x = , ctg x = .
cos x sin x
Aceste formule vor fi utilizate acum pentru definirea funcţiilor tangentă şi
cotangentă cu menţiunea că sinx şi cos x au semnificaţia dată în (7.6).
Definirea acestor funcţii nu se va putea face pentru toate numerele reale. Se vor
exclude numerele pentru care cos x = 0 (în cazul tangentei), respectiv numerele reale
pentru care sin x = 0 (în cazul cotangentei).

Definiţie. Vom numi tangentă funcţia

  sin x
tg : ℝ\ n   nℤℝ , astfel încât tg x = .
 2 cos x

Definiţie. Vom numi cotangentă funcţia

178
 ctg : ℝ\nnℤℝ , astfel încât ctg x = cos x .
sin x

Observaţie. În cele ce urmează, pentru simplificarea scrierii, nu vom mai consemna

condiţiile în care o expresie are sens. Vom admite că din moment ce expresia a fost
scrisă, ea există şi deci aceste condiţii sunt îndeplinite. De exemplu, dacă vom scrie
   
tg  x   se subînţelege că x –  n + , nℤ, astfel încât tangenta să fie
 4 4 2
 3
definită pentru x – ( deci x n ).
4 4
 
tg x  
Pentru f (x) =  4
pe lângă condiţia x  n+
3
determinată anterior,
  4
sin x cos x  
 4
apar condiţiile:
   
sin x  0 deci x  n şi cos  x    0 , adică x +  n + ,
 4  4 2
Aşadar dacă
A = nnℤ  n    nℤ  n  3  n
  ℤ, rezultă xℝ\A.
 4  4

Interpretare geometrică ____________________________________

 
Fie cercul unitate U, x n   nZ şi M(x)U; OM(x) intersectează tangenta
 2
în A la cercul U în punctul T(x) (figurile a. şi b.).
d+ d+
B B
T(x) M(x)

N O C O A
C A N

M(x) T(x)
D D

d– d–
Figura a. Figura b.

179
 Fie N proiecţia lui M(x) pe AC. În figura a. am considerat M(x) în cadranul III, iar
în figura b., M(x) este în cadranul II. Din aceste figuri rezultă şi concluzii pentru cazul
în care M(x) se află în cadranele I şi respectiv IV, considerând simetricul lui M(x) faţă
de origine. Triunghiurile OMN şi OTA sunt asemenea şi de aici
NM AT sin x
= şi deci AT = = |tg x|.
ON OA cos x
Rezultă că tg x este abscisa lui T(x) pe axa d.
Analog, obţinem: ctg x este abscisa lui S(x) pe axa d (figurile c. şi d.).

B S(x) B
d– d+ d– d+
S(x) M(x)
C N O A C O A
N
M(x)
D D
Figura c. Figura d.

Aplicaţie. Dacă 0 < x < atunci sin x < x < tgx.
2 B M(x) T(x)
Soluţie. Avem (conform figurii alăturate):
aria(OAM) < aria sector(OAM) < aria(OAT ) O
C A
N
1  sin x 12  x 1  tgx
şi deci < < .
2 2 2 D

Proprietăţi ale funcţiilor tangentă şi cotangentă _______________

 
Funcţiile tg: ℝ\ n   nℤℝ şi ctg: ℝ\nnℤℝ au următoarele proprietăţi:
 2
1. sunt periodice cu perioada principală ;
2. sunt pozitive în cadranele I şi III şi negative în cadranele II şi IV;
3. sunt impare;
 
4. pentru x  0,  tangenta este funcţie strict crescătoare, iar cotangenta este
 2
funcţie strict descrescătoare;
    1 1
5. tg   x  = ctg x, ctg   x  = tg x; ctg x = , tg x = ;
 2   2  tgx ctgx

180
 1 1
2
= 1 + ctg2 x, = 1 + tg2 x.
sin x cos2 x
sin  x    sin x
Demonstraţie. 1. tg(x + ) = = = tg x.
cos x    cos x
Arătăm că  este perioadă principală. Presupunem că există T, 0 < T <  astfel
 
încât tg (x + T) = tg x; pentru orice x pentru care x, x + Tℝ\ n   nZ. Pentru
 2
x = 0 rezultă tg T = 0 deci sin T = 0, adică există nℤ astfel încât T = n, ceea ce
este o contradicţie. Lăsăm pe seama cititorului demonstrarea celorlalte proprietăţi.

Probleme ________________________________________________

n
1. Să se calculeze tg pentru n50, 100, 120.
12
10
2. Să se determine semnul lui  ctgk .
k 1

   3   3  3 3 3
3. Fie   ,   ,   ,  ,   ,2  , tg  = – , sin  = – , ctg  = – .
2   2   2  4 5 4
Să se calculeze sin , tg , cos .
4. Să se calculeze
   3 
a) tg   x  tg( + x)ctg(2 – x)ctg   x  ; b) tg 120 tg 240 tg 70 tg
2   2 
200.
5. Să se arate că:
1 1 2  sin 2 x 2  cos2 x
a) + = 1, nℕ; b) + = 1;
n
1+ tg x 1+ctgn x 2 + tg2 x 2 + ctg2 x
2 2
 1   1 
 2 sin x    2 cos x  
c)  cos x  +  sin x  = 2.
 1 + tgx   1- ctgx 
   
   
6. Să se elimine x din relaţiile:
sin x  cos x  a  tgx  ctgx  a  tgx  ctgx  a
a)  ; b)  2 ; c)  3
 tgx  ctgx  b  tg x  ctg x  b  tg x  ctg x  b.
2 3

181
 tg2 x ctg2 x
7. Dacă sin x + cos x = m să se calculeze + .
1- cosx 1- sinx
 
8. Dacă tg x = 2 siny şi ctg x = 2 cos y să se arate că x n   nℤ .
 4

7.13. Graficul funcţiilor tangentă şi cotangentă _________________

Deoarece f (x) = tg x are perioada  este suficient să se studieze funcţia pe un

  
interval de lungimea perioadei. Vom considera intervalul   ,  .
 2 2
 
Deoarece funcţia este impară vom începe prin a considera intervalul  0,  .
 2
Obţinem tabelul:

x 0    
6 4 3 2
tg x 0 3 1 
3
3
sin x  
Avem tg x = şi sin =1, cos = 0.
cos x 2 2
 
Pe 0,  sinusul creşte de la 0 la 1, iar cosinusul descreşte de la 1 la 0. f (x)=tg x
 2

creşte de la 0 ajungând să ia valori oricât de mari pe măsură ce x se, ,,apropie” de ,
2
deoarece numitorul se ,,apropie” de 0.
De altfel, figura a. confirmă această observaţie. Se spune că tgx ,,tinde” la infinit
  
(tg x) pentru x ,,tinde crescător” la . Pentru x 0,  graficul este trasat în
2  2
figura b. T(x) y

M(x)
B
 x
C A O
O
2
182 D
 Figura a. Figura b.

Se spune că dreapta x = este asimptotă la graficul lui f. Cum f (x) = tg x este o
2
  
funcţie impară, graficul Gf este simetric faţă de originea O. Pentru x   , 
 2 2
graficul este desenat în figura. c.
În sfârşit, deoarece f are perioada  graficul ,,se repetă”.
Graficul Gf este trasat în figura d. Se constată că f este strict crescătoare pe fiecare
   
dintre intervalele    n,  n  nZ .
 2 2 
Graficul intersectează axa xx’ în punctele de abscise n, nℤ.

Dreptele x = + n, nℤ sunt asimptote la Gf .
2
y y

3
O – O 2
x  x
    2
– - 3 –
2 2 2 2 2

Figura c. Figura d.

Fie g : ℝ\nnZℝ, g (x) = ctg x. y

Lăsăm pe seama cititorului jus-
tificarea faptului că graficul funcţiei g
arată ca în figură. Gg are ca asimptote
dreptele
- O  2
x = n, nℤ.  
- 3 - 3 x
Pe fiecare interval (n, (n+1)), nℤ 2 2 2 2
funcţia este strict descrescătoare.
Punctele de intersecţie cu axa xx’ au
abscisele

183
 
n + , nℤ.
2

Probleme ________________________________________________

1. Să se compare tg 2 cu tg 120.
2. Să se ordoneze crescător tg 1, ctg 1, tg 4, tg 7, tg 10.
3. Să se reprezinte grafic:
x x   1
a) f , g :(0,ℝ, f (x) = tg , g (x) = 2tg – 1; b) h :  0,  ℝ, h (x) = ctg 2x.
2 2  2 2

7.14. Formule trigonometrice fundamentale ___________________

Am arătat că pentru numărul real x avem :

   
sin2 x + cos2 x = 1, sin   x  = cos x, cos   x  = sin x,
 2   2 
sin (– x) = – sin x, cos(– x) = cos x, etc. (7.10)

Ne punem acum o problemă mai generală şi anume stabilirea legăturii între

funcţiile trigonometrice ale arcului  +  şi funcţiile trigonometrice ale arcelor  şi .
Atragem atenţia că funcţiile trigonometrice nu sunt aditive, adică în general nu avem
f ( + ) = f () + f ().
    
De exemplu, pentru  = şi  = avem sin ( + ) = sin    = sin =1 şi
3 6 3 6 2
3 1
sin  = , sin  = ; deci sin ( + )  sin  + sin .
2 2
Pentru stabilirea formulelor căutate avem nevoie de:
Teoremă. Pentru orice numere reale  şi  avem:
cos( – ) = cos  cos  + sin  sin .
Demonstraţie. Dacă M(), N() şi P( – ) sunt ima- N() P()
ginile lui , ,  –  pe cercul trigonometric prin funcţia
M()
de înfăşurare , coordonatele acestor puncte sunt
(cos , sin ); (cos , sin ); (cos ( – ) , sin ( – ).
A

184
Avem relaţia AP = MN (vezi 7.2 exerciţiul 4). Deoarece A
are coordonatele (1, 0), ţinând seama de formula distanţei
dintre două puncte rezultă:
(1 – cos( – ))2 + (0 – sin( – ))2 = (cos  – cos )2 + (sin  – sin )2
şi de aici
cos( – ) = cos  cos  + sin  sin .
Consecinţe
1. cos ( + ) = cos  cos  – sin  sin ;
2. sin ( – ) = sin  cos  – sin  cos ;
3. sin ( + ) = sin  cos  + sin  cos .
Demonstraţie.
1. cos(+) =cos(–(–)) = cos  cos(–) + sin  sin(–) = cos  cos  –sin  sin ;

     
2. sin( – ) = cos   (  )  = cos         =
 2   2  
   
= cos     cos  – sin     sin  = sin  cos  – sin  cos ;
 2   2 
3. sin(+) = sin(–(–)) = sin cos (–) – cos  sin (–) = sin cos + sin cos.

Exemple:
1. Să se calculeze sin 75.
Avem: sin 75= sin(45 +30)=sin 45cos 30+cos 45sin 30 =
2 3 2 1 6 2
=  + = .
2 2 2 2 4
2. Să se calculeze
 13     13   
E = sin  x   cos  x   – cos  x   sin  x   .
 42   7  42   7
 13      1
Avem: E = sin   x   x    = sin = .
 42   7  6 2

Aplicaţii şi probleme rezolvate ______________________________

185
   
sin  6  x   a
  
1. Să se elimine x din relaţiile: 
 cos   x   b.
  6 
Rezolvare. Urmează să găsim o relaţie între a şi b independentă de x Avem:
cos x  3 sin x  2a



 3 cos x  sin x  2b.
Din acest sistem cu necunoscutele cos x şi sin x găsim
cos x = b 3 – a şi sin x = b – a 3 ,
1
care înlocuite în relaţia sin2x + cos2x = 1 dau relaţia cerută: a2 + b2 – ab 3 = .
4

2. Dacă a, b– 1, 1 să se arate că –1  ab + (1  a 2 )(1  b 2 )  1.

Soluţie. Acest exerciţiu constituie un exemplu de aplicare a trigonometriei în algebră.
Condiţiile a, b– 1, 1 ne permit să notăm
  
a = sin , b = sin  cu ,   ,  .
 2 2
Rezultă
E = ab + (1  a) 2 (1  b) 2 = sin  sin  + (1  sin 2 )(1  sin 2 ) =
= sin  sin  + cos  cos  = cos ( – )– 1, 1.
3. Să se arate că dacă 3sin(3 + 2) = sin  şi dacă
E = tg(2 + ) + 2tg( + ) are sens, atunci E = 0.
Soluţie. Acest exerciţiu constituie o identitate condiţionată. Concluzia
tg(2 + ) + 2tg( + ) = 0 nu are loc pentru orice numere , ℝ.
Ea se obţine dacă se ţine seama de condiţia 3sin(3 + 2) = sin .
La acest exerciţiu este util să exprimăm 3 + 2 şi  în funcţie de argumentele
funcţiilor care figurează în concluzie:
3 + 2 = (2 + ) + ( + ) şi  = (2 + ) – ( + ).
În acest fel condiţia devine: 3sin((2 + ) + ( + )) = sin ((2 + ) – ( + )) sau
3sin(2 + ) cos( + ) + 3 cos(2 + )sin( + ) =
sin(2 + ) cos( + ) – cos(2 + ) sin( + )
şi de aici
2 sin(2 + ) cos( + ) + 4 cos(2 + ) sin( + ) = 0 .
Împărţind cu cos( + )cos(2 + ) obţinem enunţul.

186
Probleme ________________________________________________

1. Să se calculeze: a) sin12cos18 + cos12sin18; b) cos19sin49 –

sin19sin41;
c) cos100cos70 + sin80sin110.

2. Să se arate că:
   3 
cos  x   cos  y   + cos(x + ) cos (y + 2) = – cos (x – y).
 2  2 
 3 3 3 4
3. Fie <<<< <  < 2 şi sin  = – , cos  = , tg  = – .
2 2 5 5 3
Să se calculeze:
a) sin( + ); b) cos( + ); c) cos( – ); d) sin( +  – ); e) cos( +  + ).

4. Să se elimine x din relaţiile

  3 
sin  x  4   a
  

 cos x     b.
  3

5. Să se arate că:
a) sin( + ) sin( – ) = sin2  – sin2 ;
b) cos( + ) cos( – ) = cos2  – sin2 ;
1 tga  tgb sin a  b 
c) tg20 + tg50 = ; d) = .
sin 400
tga  tgb sin a  b 

6. Să se arate că expresiile
   
sin  x    3 cos x  
a)  3  3
;
sin x
 2   
b) cos2 x + cos2  x   + sin2  x   ;
 3   6
c)  sin asinb  c  sunt constante. *

7. a) Să se arate că |sin( + )|  |sin| + |sin|.

*
Semnul  reprezintă suma unor numere

187
 b) Există o inegalitate analoagă pentru funcţia cosinus ?

8. Să se arate că pentru nℤ şi xℝ avem:

a) cos n = (– 1)n; b) sin (x + n) == (– 1)n sin x ; c) cos(x + n) = (– 1)n cos x.

7.15. Tangentele sumei şi diferenţei de arce ___________________

O consecinţă a formulelor demonstrate anterior este:

Teoremă. Avem:
tg  tg tg  tg
tg( + ) = şi tg( – ) = .
1  tg tg 1  tg tg

Demonstraţie. Avem:
sin sin

tg  tg cos sin sin(  )
= = = tg( + );
1  tgtg sin sin cos(  )
1
cos sin
tg  tg  tg  tg
tg( – ) = tg( + (– )) = = .
1  tgtg  1  tgtg

1 2 7
Aplicaţie. Dacă x, y, z(0, ) şi tg x = , tg y = , tg z = – să se arate că există un
2 3 4
triunghi ale cărui unghiuri au măsurile x, y, z.
Rezolvare. Este necesar şi suficient să arătăm că x + y + z = . Avem:
1 2

tgx  tgy 7
tg(x + y) = = 2 3 = ;
1  tgxtgy 1
1 4
3
tg( x  y )  tgz
tg(x + y + z) = = 0 şi deci x + y + z = n, nℤ.
1  tg( x  y ) tgz
     3
Cum x, y  0,  şi z  ,   , rezultă <x+y+z< şi deci n = 1.
 2 2  2 2

Probleme ________________________________________________


1. Să se calculeze tg şi tg105.
12

188
 ctgctg  1 ctgctg  1
2. Să se arate că: a) ctg( + ) = ; b) ctg ( – ) = .
ctg  ctg ctg  ctg
 3 1 2
3. Dacă <  <  <  < şi cos  = – , sin  = – să se calculeze tg( + ) şi
2 2 3 3
ctg( – ).

   
4. Dacă tg  x   = a să se calculeze tg  x   în funcţie de a.
 4  3

5. Să se arate că:
a) tg(a – b) (1 + tg a tg b) + tg(b – c) (1+tg b tg c) + tg(c – a) (1 + tg c tg a) = 0;
b) tg  tg  tg ( – ) = tg  – tg  + tg ( –  ) .
 1 2
6. Dacă a + b + c = şi tg a = , tg b = să se afle tg c.
4 3 3
a b
7. Dacă a + b + c =  atunci a)  tga =  tga ; b)  tg 2 tg 2 = 1.

7.16 Funcţiile trigonometrice ale arcului dublu _________________

Formulele funcţiilor trigonometrice ale sumei de arce dau în particular formule

pentru funcţiile trigonometrice ale arcului dublu:
sin 2 = sin ( + ) = sin  cos  + cos  sin ,
deci:
sin 2 = 2 sin  cos .
Analog
cos 2 = cos ( + ) = cos  cos  – sin  sin ,
deci
cos 2 = cos2 – sin2
sau încă
cos 2 = 2 cos2 – 1, cos 2 = 1 – 2 sin2.
Se obţin uşor şi formulele:
2tg ctg2   1
tg 2 = şi ctg 2 = .
1  tg2  2ctg

189
Exemple
1. sin 4x = sin 2(2x) = 2 sin 2x cos 2x;
 x x x
2. cosx = cos 2   = cos2 – sin2 .
2 2 2

Aplicaţii şi probleme rezolvate ______________________________

 
1. Dacă sin   x  = a să se calculeze sin 2x în funcţie de a.
4 
Soluţie. Avem:
     
sin 2x = cos   2 x  = cos 2   x  = 1 – 2 sin2   x  = 1 – 2a2.
 2   4   4 
2. Să se exprime sin3x şi cos3x în funcţie de sin x şi respectiv cos x.
Soluţie. Avem:
sin 3x = sin(2x + x) = sin 2x cos x + cos 2x sin x =
= 2sin xcos x cos x + (1 – 2 sin2x)sin x =
= 2sin x cos2 x + (1 – 2 sin2 x)sin x =
= 2sin x(1 – sin2 x) + ( 1 – 2sin2 x) sin x =
= 3sin x – 4sin3 x ;
Analog găsim: cos 3x = 4cos3x – 3cos x.
x x x sin x
3. Să se arate că 8 cos cos cos = .
2 4 8 sin x
8
Soluţie. Egalitatea se mai scrie
x x x x
8 cos cos cos sin = sin x.
2 4 8 8
Avem:
x x x x x x  x x
8 cos cos cos sin = 4 cos cos  2 sin cos  =
2 4 8 8 2 4 8 8
x x  x x  x x x  x
= 4 cos cos  sin  = 2 cos  2 sin cos  = 2 cos  sin  = sin x.
2 4  4 2 4 4 2  2

190
Probleme ________________________________________________

 3  2
1. Dacă   ,  şi sin  = – să se calculeze:
 2  3
a) sin 2; b) cos 2 ; c) cos 4.
1
2. Dacă tg  = – să se calculeze:
2
a) tg 2; b) tg 4; c) tg 8.
3. Dacă sin x + cos x = a să se calculeze sin 2x şi cos 4x.
4. Să se elimine x din relaţiile:
 cos x cos 2 x  m sin x cos 2 x  m
a)  b) 
sin x sin 2 x  n;  cos x sin 2 x  n.
5. Să se arate că:
1 1 4 1  cos 2 x 2
a) + = ; b) = ;
3  2 sin x
2
3  2 cos x
2
3  sin 2 2 x 1  sin 2 x (1  tgx) 2
    sin 3 x cos 3 x
c) cos2  x   – cos2  x   = sin 2x ; d) – = 2;
 4  4 sin x cos x
sin 3 x cos 3 x
e) + = 2ctg2x ;
cos x sin x
sin 9 x cos 9 x cos10x cos12x
f) + +2 +4 = 16 cos 8x.
sin x cos x cos 2 x cos 4 x

6. Să se elimine x din relaţiile:

  
 tg x  4   a
  

 tg 2 x     b.
  4

  1 1 
7. Dacă ,   0,  , tg  = , sin  = să se arate că  + 2  = .
 2  7 10 4

191
7.17. Funcţiille trigonometrice ale jumătăţii de arc ______________

Formulele
cos 2x = 2 cos2 x – 1 şi cos 2x = 1 – 2 sin2 x
se mai pot scrie:
1  cos 2 x 1  cos 2 x
cos2 x = şi sin2 x = (formule de reducere a gradului).
2 2

Dacă punem x = obţinem:
2
 1  cos   1  cos 
cos2 = şi sin2 =
2 2 2 2
sau
 1  cos   1  cos   1  cos 
sin =  , cos =  şi tg =  .
2 2 2 2 2 1  cos 

Semnul se stabileşte în funcţie de cadranul în care se află .
2
Exemplu.
3 3 3 
Dacă cos  = şi <  < 2, avem < < , de unde:
5 2 4 2
3 3
1 1
 1  cos  5 = 1  1  cos  5 =– 2 .
sin = = ; cos = – =–
2 2 2 5 2 2 2 5
 
Pentru funcţiile tg şi ctg se pot stabili formule care nu conţin radicali:
2 2
 sin  1  cos   1  cos  sin 
tg = = şi ctg = = .
2 1  cos  sin  2 sin  1  cos 

Vom demonstra una dintre ele, celelalte rămânând pe seama cititorului. Avem:
  
sin 2 sin cos
 2 = 2 2 = sin  .
tg =
2 cos  2 cos2
 1  cos 
2 2
Exemple. Avem:
 1
sin
 6 = 2 1
tg = = =2– 3;
12  3 2  3
1  cos 1
6 2

192
  6 2
1  cos 1
 12 = 4 4 6  2
tg = = =
24  6 2 6 2
sin
12 4
(4  6  2 )( 6  2 )
= = 6 + 2 – 3 – 2.
4

Probleme ________________________________________________

   
1. Să se calculeze: a) sin ; b) cos ; c) sin ; d) cos .
8 8 16 16
3 5  
2. Fie  <  < , tg = . Să se calculeze sin şi cos .
2 12 2 2
3 3 4  
3. Fie  <  < <  < 2, sin = – , tg  = – . Să se calculeze sin .
2 5 3 2
1  cos 2 x 1  cos 2 x
4. Folosind formulele cos2x = şi sin2x = , să se arate că:
2 2
1
a) cos2 10 – cos2 20 = sin 10;
2
3
b) sin2 x + sin2 (x + 60) + sin2 (x + 120) = ;
2
3  4 cos 2 x  cos 4 x
c) cos4 x = ;
8
9
d) cos4 10 + cos4 50 + cos4 70 = .
8
 3  3
5. Să se calculeze tg , tg şi apoi E = tg4 + tg4 .
8 8 8 8
 x 1 sin x cos x
6. Să se arate că tg    = = şi să se calculeze
 4 2 cos x 1  sin x
cos x sin x (1  sin x)(1  cos x)
E= + + .
1  sin x 1  cos x sin x cos x
7. Dacă (1 + cos a) (1 + cos b) (1 + cos c) = 2 sin a sin b sin c, să se calculeze
a b c
tg tg tg .
2 2 2

193
7.18. Exprimarea lui sin  şi cos  în funcţie de tg /2___________


Vom exprima sin  şi cos  în funcţie de tg . Avem:
2
 
2 sin cos
2 2
  2  
2 sin cos cos 2 tg
  2 2 2 2 ;
sin  = 2sin cos = = =
2 2 sin 2   cos2  2  2  2 
sin cos 1  tg
2 2 2  2 2
 
cos2 cos2
2 2
 
cos2 sin 2
2  2
    
cos2  sin 2 cos2 cos2 1  tg2
  2 2 = 2 2 = 2 .
cos  = cos2 – sin2 =
2 2 2   2  2  2 
sin  cos2 sin cos 1  tg
2 2 2  2 2
 
cos2 cos2
2 2
Aşadar
 
2 tg 1  tg2
sin  = 2 şi cos  = 2 .
2  2 
1  tg 1  tg
2 2

Aplicaţii şi probleme rezolvate ______________________________

2 sin 2 x  1
1. Să se calculeze E = pentru tg x = 3.
cos 2 x  1
Soluţie. Ţinând seama de faptul că x este jumătatea lui 2x putem scrie:
2tgx 6 3 1  tg2 x 1 9 4
sin 2x = = = ; cos 2x = = =  şi deci E = 1.
1  tg x 1  9
2
5 1  tg x
2
1 9 5

3 sin 2a
2. Dacă tg b = 4 tg a să se arate că tg (b – a) = .
5  3 cos 2a
Soluţie. Avem:
tgb  tga 4tga  tga 3tga
tg(b – a) = = = .
1  tgbtga 1  4tgatga 1  4tg2 a

194
Pe de altă parte
6 tga
3 sin 2a 1  tg2a 3tga
= =
5  3 cos 2a 1  tg a
2
1  4tg2 a
53
1  tg2 a
şi enunţul este justificat.

Probleme ________________________________________________

3x sin 3x  6
1. Dacă tg = – 2 să se calculeze .
2 2  cos 3x
x x
2. Dacă tg = 3 să se calculeze sin şi cosx.
4 2
3. Dacă tg x = 2 să se calculeze: a) sin 2x ; b) tg 2x ; c) sin 4x ; d) sin 8x.
x
4. Ştiind că 5sin x + 12cos x = 13, să se afle tg , tg x, cos 2x.
2
5. Dacă sin x + sin y = m  0, cos x + cos y = 2m, atunci:
x y
a) să se calculeze tg , sin(x + y) şi cos(x + y);
2
2
b) să se arate că | m|  .
5
6. Dacă sin x + cos y = a şi cos x + sin y = b să se calculeze în funcţie de a şi b
cos(x – y) şi sin(x + y) .

7.19. Transformarea în produs a expresiilor

sin a  sin b, cos a  cos b ________________________________

Relaţiile
sin( + ) = sin  cos  + cos  sin ,
sin( – ) = sin  cos  – cos  sin 
dau prin adunare şi scădere
sin( + ) + sin( – ) = 2sin  cos ,
sin( + ) – sin( – ) = 2sin  cos 
ab ab
Punând  = şi  = , obţinem:
2 2

195
 ab ab ab ab
sin a + sin b = 2 sin cos şi sina – sinb = 2 sin cos .
2 2 2 2
Analog obţinem:
ab ab ab ba
cos a + cos b = 2 cos cos şi cos a – cos b = 2 sin sin .
2 2 2 2

Aplicaţii şi probleme rezolvate ______________________________

700  100 100  700

1. cos 70 – cos 10= 2 sin sin =
2 2
= 2 sin 40 sin(– 30) = – 2 sin 40 sin 30 = – sin 40.
 
2. sin  + cos  = cos     + cos =
2 
  
   2
2 2  2
= 2 cos cos = 2 cos cos =
2 2 4 2
2    
=2 cos     = 2 cos     .
2 4  4 
3. sin x + 2 sin 2x + sin 3x = (sin x + sin 3x) + 2 sin 2x =
x  3x x  3x
= 2 sin cos + 2 sin 2x = 2 sin 2x cos x +2 sin 2x =
2 2
x
= 2 sin 2x (cos x + 1) = 4 sin 2x cos2 .
2
 1   x    x  *
4. 2 sin x – 1 = 2  sin x   = 2  sin x  sin  = 4 sin    cos    .
 2   6   2 12   2 12 
5. Dacă a + b + c =  să se transforme în produs expresia:
E = sin a + sin b + sin c.
Soluţie. Avem:
ab ab
E = (sin a + sin b) + sin c = 2sin cos + sin c,
2 2
dar din enunţ rezultă
ab  c
a + b =  – c sau = – ,
2 2 2
de unde

*
Metoda folosită se numeşte "Metoda unghiului auxiliar"

196
  c ab c ab c c
E = 2sin    cos + sin c = 2 cos cos + 2 sin cos
 2 2 2 2 2 2 2
c  ab c c  ab   c 
= 2cos  cos  sin  = 2cos  cos  cos    ,
2  2 2 2  2  2 2 
dar
 c c ab
– = = ;
2 2 2 2
deci
c  ab a b
 cos
E = 2cos  cos  =
2  2 2 
c  abab a ba b c a b
= 2cos 2  cos  cos  = 4cos cos cos .
2  4 4  2 2 2

Probleme ________________________________________________

1. Să se transforme în produs:
 
a) sin 25 + sin 35 ; b) sin – sin ;
5 7
  1
c) cos – cos ; d) + cos  ;
7 21 2
e) 3 – 2sin ; f) sin x + cos y ;
g) cos x – sin 3x ; h) 1 + cos  + sin  ;
i)1 – cos  – sin .
2. Să se arate că:
sin a  sin b ab
a) sin 70 = sin 10 + sin 50 ; b) = ctg ;
cos b  cos a 2
cos x  cos 5 x cos 5 x  cos x
c) sin a sin 3a = sin2 2a – sin2 a ; d) – = –2 ;
cos 3x  cos x cos 3x  cos x
sin x  sin 3x  sin 5 x sin x  2 sin 2 x  sin 3x x
e) = tg 3x ; f) = tg ;
cos x  cos 3x  cos 5 x cos 3x  cos x 2
sin 2 x  sin 4 x sin 3x  sin 5 x cos x  cos 3x
g) + =2 .
cos 2 x  cos 4 x cos 3x  cos 5 x sin x  sin 3x
3. Dacă tg x = 3 să se calculeze:
sin x  2 sin 3x  sin 5 x
.
cos x  2 sin 3x  cos 5 x

197
4. Dacă a + b + c =  să se arate că:
a) sin 2a + sin 2b + sin 2c = 4 sin a sin b sin c ;
a b c
b) sin a + sin b – sin c = 4sin sin cos ;
2 2 2
a b c
c) cos a + cos b+ cos c = 1 + 4sin sin sin .
2 2 2
sin x sin 3 x sin 5 x ac ba
5. Dacă = = să se arate că = .
a b c b a

7.20. Transformarea produselor trigonometrice în sume _________

În paragraful precedent s-a demonstrat relaţia:

sin( + ) + sin( – ) = 2 sin  cos ,

adică
sin     sin   
sin  cos  = .
2

Aceasta constituie formula de transformare a produsului dintre un sinus şi un

cosinus în sumă.
Exemplu.

cos 40 sin 10 = sin 10 cos 40 =

  
sin 100  400  sin 100  400 
=
2
sin 500  sin 300 1 1
= =– + sin 50.
2 4 2
Din formulele
cos( + ) = cos  cos  – sin  sin ,
cos( – ) = cos  cos  + sin  sin ,
obţinem:
cos    cos  
cos  cos  =
2
cos    cos  
sin  sin  = .
2
În cazul particular  =  regăsim formulele:
1  cos 2 1  cos 2
cos2  = şi sin2  = .
2 2

Aplicaţii şi probleme rezolvate ______________________________

198
1. sin 10 cos 20 cos 40 = sin 10
  
cos 200  400  cos 200  400
=

2
1
cos 200 
= sin 10 2 = 1 sin 10 cos 20 + 1 sin 10 =
2 2 4

=
 0
 0

1 sin 10  20  sin 10  20
0 0

1
+ sin 10 =
2 2 4
1 1 1 1
= – sin 10 + sin 30 + sin 10 = .
4 4 4 8
2. Să se arate că expresia
E = cos2 x + cos2 y+ cos2(x + y) – 2cos x cos y cos (x + y)
este constantă.
Soluţie. Avem:
cosx  y   cosx  y 
E = cos2 x + cos2 y+ cos2(x + y) – 2cos (x + y) =
2
= cos2 x + cos2 y+ cos2 (x + y) – cos2 (x + y) – cos (x + y) cos (x – y) =
= cos2 x + cos2 y – cos (x + y) cos (x – y) =
1  cos 2 x 1  cos 2 y cos 2 x  cos 2 y
= + – = 1.
2 2 2

Probleme ________________________________________________

1. Să se transforme în sumă:
a) cos 20 cos 40 ;
2 
b) sin sin ;
5 10
 4
c) sin cos .
5 5

2. Să se calculeze:
a) sin 70 cos 50  sin 80 sin 170 ;
   
b) sin2 x + sin   x  sin   x  ;
 6   6 
c) sin2 (a + b) + cos2 (a – b) – sin 2a sin 2b.

199
3. Să se arate că:
1
a) cos 40 cos 85 – sin 35 cos 10 + cos 5 = 0;
2
sin 5 x
b) – 4 cos x cos 3x = 1;
sin x
c) sin(4x – 10 ) cos(4x – 30 ) + cos(11x + 60 ) cos(11x – 50 ) =
= sin(15x – 150 ) sin(7x – 20 );
cos 7 x 1
d) – cos 2x + cos 4x – cos 6x = – ;
2 cos x 2
cos 3x  9
e) cos 2x – 3 cos x + 4 = ;
2 cos x  3
 2 4 1
f) cos cos cos = ;
9 9 9 8
   
g) 4 sin x sin   x  sin   x  = sin 3x.
3  3 
3
4. Să se arate că cos x sin 2x cos 3x < .
4
  
cos x cos x    a
5. Să se elimine x din relaţiile:   3
sin  x  cos x     b.
 5 
  24   8

6. Dacă a + b + c =  să se arate că:

a b c
a) 4 sin cos sin = sin a – sin b + sin c ;
2 2 2
b) 4 cos a cos b cos c +1 + cos 2a + cos 2b+ cos 2c = 0.
7. Să se calculeze:

6 6 6 6
  1
k 1
S1 =  sin kx ; S2 =  cos kx ; S3 = cos kx ; S4 =  cos2 kx .
k 1 k 1 k 1 k 1

7.21. Rezolvarea ecuaţiilor

sin x = a, cos x = a, tg x = a, ctg x = a______________________

200
 Deoarece sin x– 1, 1, pentru |a| > 1 ecuaţia sin x = a nu are soluţii.
Dacă  a  1, paralela la Ox dusă prin punctul y
de pe Oy de abscisă a taie cercul unitate U în două / 2
puncte. Fie M punctul situat pe semicercul lui U M()
a
corespunzător intervalului
   A
x
I =  , 
 2 2
şi  unicul număr din I pentru care () = M. Notăm
 / 2
arcsin a = .
Aşadar, pentru a  [1, 1], arcsin a =     I şi sin  = a, adică
arcsin a este unicul număr t din I pentru care sin t = a.

Denumirea ,,arcsin a” este folosită pentru a sugera ,, arcul al cărui sinus este a”.
Numărul t definit anterior este exprimat în radiani. În cazul în care dorim să folosim
grade trebuie să precizăm aceasta prin folosirea semnului ,, ”.
Exemple.
1   1 
arcsin = = 30, deoarece sin = sin 30 = şi  I.
2 6 6 2 6
3   3 
arcsin (  ) =  = 60, deoarece sin (  ) = sin (60) =  şi  
2 3 3 2 3
I.
În cazul a(–1, 1), pentru rezolvarea ecuaţiei sin x = a alegem un interval de
  3 
lungimea perioadei şi anume  ,  . În acest interval ecuaţia are două soluţii şi
 2 2 
anume arcsin a şi  – arcsin a. Din periodicitatea funcţiei sinus rezultă că sin x = a
dacă şi numai dacă x2n + arcsinanℤ sau x2n +  – arcsina nℤ.

Ecuaţia sin x = 1 are soluţiile x  {2n }nℤ.
2

Ecuaţia sin x = 1 are soluţiile x  {2n }nℤ.
2
Rezultatele precedente pot fi urmărite şi folosind graficul funcţiei sinus :

a
- 3
-2+ t --t t t 2+ 3 t
t
201
Aceste rezultate pot fi concentrate sub forma:
Pentru |a|  1, sin x = a  x = (–1)n arcsin a + n, nℤ.
În particular, pentru a = 0 avem sin x = 0  x = n, nℤ.

Exemple.
1 1 
1. sin x = ; x = (–1)n arcsin + n, nℤ; deci x = (–1)n + n, nℤ.
2 2 6
2    n
2. sin 2x = – ; 2x = (–1)n    + n, nℤ; deci x = (–1)n + 1  , nℤ.
2  4 8 2
 
3. Să căutăm soluţiile ecuaţiei sin  3x   = 1 din intervalul 10, 20. Avem:
 4
  (8n  1)
3x + = 2n + , nℤ; deci x = , nℤ.
4 2 12
(8n  1)
Din 10   20, rezultă n5, 6, 7, 8, 9 adică 5 soluţii.
12
Pentru ecuaţia cos x = a este deasemenea necesa-
arccos a
ră restricţia | a|  1. Asemănător cu cele discutate mai
sus vom nota cu arccos a unica soluţie a ecuaţiei cos
x = a din intervalul J = [0, ] (vezi figura).  0
Exemple. a
1   1 
arccos = , deoarece cos = şi  J.
2 3 3 2 3
3 5 5 3 5
arccos(  )= , deoarece cos( )=  şi  J.
2 6 6 2 6

Pentru a(–1, 1) alegem intervalul (– ,  de lungime 2. În acest interval cele

două soluţii ale ecuaţiei cos x = a sunt arccos a şi – arccos a, ceea ce conduce la
soluţiile reale x = 2n  arccos a, nℤ.
Ecuaţia cos x = 1 are soluţiile x = 2n, nℤ. Ecuaţia cos x = 1 are soluţiile
x = (2n + 1), nℤ.
Cele de mai sus se pot sintetiza astfel :
pentru |a|  1, cos x = a  x = 2n  arccos a, nℤ.

Soluţiile ecuaţiei cos x = 0 se pot scrie şi sub forma: x = n + , nℤ.
2

202
Exemple.
    (6n  1)
1. cos  2x   = 0  2x + = n + , n  x = , nℤ.
 3  3 2 12
 x  1 x  2
2. cos    = –  + = 2n  , nℤ 
 2 3  2 2 3 3
2
 x = 4n + , nℤ sau x = 2(2n – 1), nℤ.
3
tg2x
3. Să rezolvăm ecuaţia = 0.
sin x
Se impun condiţiile sin x  0 şi cos 2x  0, necesare pentru ca fracţiile să fie
definite.
Avem succesiv:
tg2x sin2x 2sinx cos x
=0 =0 = 0.
sin x sin x cos 2 x sin x cos 2 x

Deci cos x = 0  x = + n, nℤ, soluţii care verifică ecuaţia.
2
Ecuaţia tg x = a are soluţii pentru orice număr real a
a. Notăm arctg a unica ei soluţie din intervalul K
   
=   ,  (vezi desenul). Avem, de exemplu, arctg a
 2 2
 
arctg 1 = , arctg 0 = 0, arctg( 3 ) =  .
4 3
Cu un raţionament similar cu cele precedente obţinem că
tg x = a  x = n + arctg a, n ℤ.
-/2
Ecuaţia ctg x = a are soluţii pentru orice număr
real a. Notăm arcctg a unica ei soluţie din intervalul a
L = 0,  (vezi desenul). Avem, de exemplu,
arcctg a
  2
arcctg 1 = , arcctg 0 = , arctg( 3 ) = .
4 2 3  0
Ca şi mai sus obţinem
ctg x = a  x = n + arcctg a, n ℤ.
Exemple.
 1
1. tg x = 1  x = n + , n  x = n + , nℤ.
4 4

203
 n 1
2. ctg 3x = 3  3x = n + arcctg 3, nℤ  x =  arcctg 3, nℤ.
3 3
3. Să aflăm soluţiile ecuaţiei ctg 2x = 3 din intervalul (– , ). Avem:
 n 
2x = n + arcctg 3 , nℤ  2x = n + , nℤ  x =  , nℤ.
6 2 12
n 
Din condiţiile –  <  < , nℤ, rezultă
2 12
 11 5  7  
n–2, –1, 0, 1 şi x  ,– , , .
 12 12 12 12 

Probleme________________________________________________

1. Să se rezolve ecuaţiile:
  1  x  1
a) sin  3x   = – ; b) cos    = – ;
 4 2 2 4 2
1
c) sin (x – 1) = 3 ; d) sin (x – 1) = ;
3
1 1
e) cos x2 = ; f) cos2 x = ;
2 2
g) sin x = 0 ; h) cos 2x = – 1.
Pentru exerciţiile b) şi f) stabiliţi numărul de soluţii pentru care |x|  10.
2. Să se rezolve ecuaţiile:
 2x    3x  
a) tg    =1; b) ctg    = – 3 ;
 3 4  2 3
c) ctg (x + 1) = – 1; d) 3tg x2 = 1;
e) 3tg2 x = 1.
3. Să se rezolve şi să se discute ecuaţia: sin4 x + cos4 x = m, unde m este un parametru
real.
4. Să se arate că ecuaţia cos (x2 – x + 1) = 1 nu are soluţii în numere întregi.

7.22. Ecuaţii trigonometrice care se

reduc la o ecuaţie algebrică ____________________________

204
 Ne referim aici la ecuaţiile care se aduc la forma P(sin ax) = 0, P(tg ax) = 0 etc,
unde P este un polinom. Pentru P(sin ax) = 0 notăm sin ax = y. Se rezolvă ecuaţia
P(y) = 0 şi se găsesc rădăcinile y1, y2,, yn. Problema se reduce la rezolvarea ecuaţiilor
sin ax = yi , i = 1, n .

Aplicaţii şi probleme rezolvate ______________________________

1. cos 2x + 5 cos x = 2.

Soluţie. Deoarece
cos 2x = 2 cos2 x–1, avem: 2 cos2 x + 5 cos x – 3 = 0.
Rezultă
1 
cos x = , adică x = 2n  , nℤ şi cos x = – 3 –1, 1 .
2 3

2. 2 sin 3x + (2m + 3) sin 2x = m sin x, mℝ parametru.

Soluţie. Avem 2 sin x (3 – 4 sin2 x) + 2(2m + 3) sin x cos x = m sin x.

Din sin x = 0 rezultă x = n, nℤ. Avem şi
8 cos2x + 2 (2m + 3) cosx – m – 2 = 0
şi deci
1 m2
cos x = şi cos x = – .
4 2
1
Din prima ecuaţie rezultă x = 2n  arccos , nℤ.
4
Pentru a doua ecuaţie avem cazurile:
m2
 dacă > 1, adică m(– , – 4)(0, ) nu avem soluţii pentru
2
 m  2
 dacă m– 4, 4, avem soluţiile x = 2n  arccos    , nℤ.
 2 

Probleme ________________________________________________

1. Să se rezolve ecuaţiile:

205
 a) 2 sin2 x – 3 sin x + 1 = 0 ; b) cos4 x + 3 sin 2x – 2 = 0 ;
x
c) cos x + 4cos = 2 ; d) tg 2x = 3 tg x ;
2
e) sin (x – 20) + cos(70 + x) = 2 ;
2
f) sin 2x = tg x ;
3 sin 3 x cos3 x
g) sin2 x + tg2 x = ; h) + = 4 – sin 2x ;
2 cos x sin x
    1
i) cos x + cos 2x + cos 3x = – 1; j) sin x sin   x  sin   x  = .
3  3  4

7.23. Ecuaţii omogene în sin x şi cos x _______________________

Un polinom de mai multe variabile se numeşte omogen dacă toţi termenii săi sunt
monoame de acelaşi grad, de exemplu P(x, y) = 3x3 – 2x2y + xy2 + y3.
Dacă P(x, y) este un polinom omogen, atunci ecuaţia P(sinx, cosx) = 0 se numeşte
omogenă în sinx şi cosx. Rezolva acestor ecuaţii se poate face împărţind prin cos n x,
unde n este gradul monoamelor care alcătuiesc polinomul.

Exemple.
1. 2sin2x – 3sinxcosx + cos2x = 0.
Rezolvarea acestei ecuaţii este imediată: se împart ambii membri ai ecuaţiei prin
cos x şi se obţine: 2tg2 x – 3tg x + 1 = 0, adică
2

 1 1
tg x = 1  x = n + , nℤ sau tg x =  x = n + arctg , nℤ.
4 2 2
2. sin x + 3 cos x = 0.
Prin împărţirea cu cos x ecuaţia devine:

tg x = – 3  x = n – , nℤ.
3
3. sin2 x cos x + sin x cos2 x – 2cos3x = 0.
Avem: cos x(sin2 x + sin x cos x – 2cos2 x) = 0, de unde

cos x = 0  x = n + , nℤ sau sin2 x + sin x cos x – 2cos2 x = 0.
2
Împărţind prin cos x, obţinem: tg2 x + tg x – 2 = 0,
adică

tg x =1  x = n + , nℤ sau tg x = – 2  x = n + arctg(– 2), nℤ.
4

206
 Unele ecuaţii, deşi nu sunt omogene pot fi transformate în ecuaţii echivalente
omogene.

Exemple.
x x
1. 5 sin2 + sin x + 3cos2 = 4. Ecuaţia se mai poate scrie:
2 2
x x x x  x x
5 sin2 + 2 sin cos + 3 cos2 = 4  sin 2  cos2 
2 2 2 2  2 2
sau
x x x x
sin2 + 2sin cos – cos2 = 0, adică o ecuaţie omogenă.
2 2 2 2

3
2. sin4 x + 2 cos4 x = . Ecuaţia se mai poate scrie:
4
4(sin4 x + 2 cos4 x) = 3(sin2 x + cos2 x) 2 sau sin4 x – 6sin2 x cos2 x + 5 cos4 x = 0.
Împărţind prin cos4 x, avem: tg4 x – 6tg2 x + 5 = 0, adică

tg2 x=1 cu soluţiile x=n  , nℤ sau tg2 x=5 cu soluţiile x=n  arctg 5 , nℤ.
4

Probleme ________________________________________________

1. Să se rezolve ecuaţiile:
a) 3 sin 2x + cos 2x = 0; b) cos2 x + sin x cos x – 2sin2 x = 0;
5
c) sin2 x + sin x cos x + 3 cos2 x = ; d) 5sin2 2x +2 sin 4x + 3 cos2 2x = 6;
2
1
e) 2 sin4 x – 3 sin2 x cos2 x + cos4 x = ; f) 2sin3 x = cos x ;
8
   3   5  1
g) 2sin4   x  – 3sin2 ( – x ) sin2   x  + sin4   x = .
2   2   2  8
2. Să se rezolve şi să se discute ecuaţiile:
a) sin2 x + m sin x cos x + 2cos2 x = 3;
b) sin2 x + sin x cos x + (m – 1) cos2 x = 0.

207
7.24. Ecuaţia a sin x + b cos x = c ____________________________

Ecuaţia a sin x + b cos x = c se numeşte liniară în sin x şi cos x dacă a şi b nu sunt

amândouă nule. Pentru rezolvarea acestei ecuaţii vom da două metode.

Metoda unghiului auxiliar

Presupunem a  0 (dacă a =0 ecuaţia devine bcos x = c, adică o ecuaţie trigono-
b c
metrică elementară) şi împărţind prin a ecuaţia devine: sin x + cos x = .
a a
b b   
Notăm = tg şi deci  = arctg ,    ,  . Avem succesiv:
a a  2 2
b c c sin  c
sin x + cos x =  sin x + tg  cos x =  sinx + cos x = 
a a a cos  a
c c
 sin x cos  + sin  cos x = cos   sin(x + ) = cos .
a a
b a   
Din tg  = rezultă cos  = (cos   0, deoarece    ,  ).
a a2  b2  2 2
Ecuaţia se scrie
c a ca
sin(x + ) = , de unde x +  = (– 1)n arcsin + n, nℤ,
a a2  b2 a a2  b2
ca
cu condiţia  1, adică a2 + b2  c2.
a a b
2 2

Exemplu. 3 sin 2x – cos 2x = 1. Împărţind prin 3 , avem:

1 1
sin 2x – cos 2x = .
3 3
1 
Punând = tg , ecuaţia se scrie succesiv:
3 6

sin
 1 6 cos 2x = 1 
sin 2x – tg cos 2x =  sin 2x –
6 3  3
cos
6
  1    1
 sin 2x cos – sin cos 2x = cos  sin  2x   = 
6 6 3 6  6 2
  n
 x = (– 1) n + + , nℤ.
12 12 2

208
 Metoda substituţiei
x x
2 tg 1  tg 2
Punând sin x = 2 şi cos x = 2 , ecuaţia: a sin x + b cos x = c
2 x 2 x
1  tg 1  tg
2 2
x
devine o ecuaţie de gradul doi cu necunoscută tg .
2
Exemplu. 3 sin x  4 cos x = 5. Avem:
x x
2 tg 1  tg2
3 2 –4 2 = 5, adică tg2 x – 6 tg x + 9 = 0 sau tg x = 3,
x x 2 2 2
1  tg2 1  tg2
2 2
x
ceea ce conduce la = n + arctg 3, nℤ sau x = 2n + 2 arctg 3, nℤ.
2
x
Observaţie. Substituţia se poate face numai dacă tg are sens, adică dacă
2
x π
 n + , nℤ sau x  2n + , nℤ
2 2
deci numai dacă x = 2n + , nℤ nu este soluţie a ecuaţiei asin x + b cos x = c.
Vom analiza acum acest caz de execepţie:
a sin(2n + ) + bcos(2n + ) = c  0 – b = c ; deci b + c = 0.
Dacă b + c = 0 putem proceda ca în exemplul următor.

Exemplu. sin 3x  2 cos 3x = 2. Suntem în cazul b + c = 0.

3x 3x 3x
Ecuaţia se mai scrie sin 3x – 2(1 + cos 3x) = 0 sau 2sin cos – 4 cos2 = 0,
2 2 2
adică o ecuaţie omogenă. În continuare avem:
3x  3x 3x  (2n  1) 2(n  arctg2)
2cos  sin  2 cos  =0x = , n şi x = , nℤ.
2  2 2 3 3

Probleme ________________________________________________

1. Să se rezolve ecuaţiile:
a) sin x + 3 cos x = 2; b) 3 sin x – cos 2x = 1;
    x x 5
c) sin  x   + cos  x   = 1; d) 3 sin + cos = 2sin ;
 3  3 2 2 12
e) sin x + 3cos x = 2; f) sin 2x – 2 cos 2x = 2;

209
 2
 x x  x x 4
g)  sin  4 cos  –5  sin  4 cos  +4 = 0; h) |sin x| + |cos x| = .
 2 2  2 2 3
2. Să se rezolve şi să se discute ecuaţiile:
a) sin x + m cos x = 2; b) (m + 1) sin x + m cos x + 2 = 0.

7.25. Alte ecuaţii trigonometrice _____________________________

1. cos x + cos 3x = sin 4x + sin 6x.

Soluţie. Avem succesiv:
(cos x + cos 3x) – (sin 4x + sin 6x ) = 0  2cos 2x cos x – 2 sin 5x cos x = 0
 2cos x (cos 2x – sin 5x) = 0.
De aici

cos x = 0  x = + n, nℤ şi cos 2x – sin 5x = 0,
2
    
adică cos 2x = cos   5 x   2x = 2n    5 x  , nℤ şi de aici se determină x.
 2   2 
2. tg x + 2 tg 2x = tg 5x .
Soluţie. Avem (tg x + tg 2x) + (tg 2x – tg 5x) = 0 
sin( x  2 x) sin(2 x  5 x) sin 3x(cos5 x  cos x)
 + =0 0
cos x cos 2 x cos 2 x cos 5 x cos x cos 2 x cos 5 x
 2 sin 2 3x sin 2 x  4 sin 2 3x sin x
 0   0 ; deci sin 3x = 0 şi sinx = 0.
cos x cos 2 x cos 3x cos 2 x cos 3x
Avem 3x = n, nℤ şi x = n, nℤ.
 n  n
Cum nn ℤ    n ℤ , rezultă că x = , nℤ, valori pentru care
3 3
cos x  0, cos 2x  0, cos 3x  0.
3. sin x + cos x + sin x cos x = 1.
Soluţie. Notăm sin x + cos x = y.Prin ridicare la pătrat, obţinem
y2 1
sin x cos x =
2
şi ecuaţia devine y2 + 2y – 3 = 0 cu soluţiile y = 1 şi y = – 3.
2 2 2   2
Din sin x + cos x =1, deducem sin x + cosx = . Deci sin  x   = ,
2 2 2  4 2
 
de unde x + = ( – 1) n + n, n  ℤ. Pentru n = 2m, găsim x = 2m, iar pentru
4 4

210
 
n = 2m + 1, avem x = 2m + .
2
În cazul y = – 3 nu există soluţii.
Observaţie. Acest procedeu poate fi aplicat pentru toate ecuaţiile de tipul
P(sin x  cos x, sin x cos x) = 0.

Probleme ________________________________________________

1. Să se rezolve ecuaţiile:
a) sin x + sin 2x = sin 3x + sin 4x ; b) cos 2x cos 9x + sin 3x sin 4x = 0;
x
c) cos x + cos 2x – cos 3x = 1; d) sin x – tg = sin 2x ;
2
e) sin 4x – sin 2x = ctg 3x ; f) sin3 x + cos3 x = cos 2x ;
sin x  cos x
g) sin6 x + cos6 x = 1 + tg 2x ; h) = tg 2x ;
sin x  cos x
1
i) sin x + cos x + sin 2x + = 0; j) tg(x + 30 ) = 2 sin 2x ;
4
3 sin 5 x cos 5 x
k) sin3 x cos 3x + cos3 x sin 3x = ; l) + = 6;
8 sin x cos x
4 4 1
m) sin x + cos x = 1; o)  sin kx +  cos kx =
4
;
k 1 k 1

n) cos 2 x  cos x cos 3x + cos 2 x  sin x sin 3x = 1.

2 2

2. Să se rezolve şi să se discute ecuaţiile:

a) m cos 2x + (m2 – 2) cos x =0;
b) m(2m + 1)cos 2x + 2(3m + 1)sin x = 2m2 + m +2;
c) cos x cos 2x cos 3x – sin x sin 3x sin 4x = a .

3. Dacă ecuaţia sin2 x + sin2 2x + asin2 3x = cos2 x + cos2 2x + b cos2 3x are soluţiile
8

şi să se determine a, b şi să se rezolve ecuaţia.
3

211