Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trigonometrie
Trigonometrie
FUNCŢII TRIGONOMETRICE
7.1. Relaţii între elementele unui triunghi dreptunghic ___________
150
1
2
3. Să se arate că în triunghiul dreptunghic ABC (A = 90) avem:
(sin B + sin C)2 + (cos B – cos C)2 = 2.
Soluţie. Folosind relaţiile (1):
B C
a 151
b
A a D
1
2
Ştiind AB = b şi distanţa la baza turnului AD = a,
rezultă BC = a şi CE = atg . Înălţimea turnului este
DE = b + a tg .
Pentru a = 10 m, b = 1,5 m şi = 7330', înălţimea
turnului este h 35,259 m.
Probleme ________________________________________________
*
Tropicele delimitează zona climaterică ecuatorială cuprinsă între latitudinile - 2527' şi 2527'.
152
1
2
2. În triunghiul dreptunghic ABC se notează cu a lungimea ipotenuzei, cu b, c
lungimile catetelor şi cu B, C măsurile unghiurilor ascuţite.
abc
Notăm S aria triunghiului ABC şi p = . Determinaţi elementele marcate
2
cu * în funcţie de elementele date în tabelul de mai jos (fiecare linie a tabelului
corespunde câte unui triunghi).
B C a b c S p
3715' * 12,4 *
* * 8 40
* 13 30 *
4220' * * 10
* 18 * 20
* * 84 28
3. Un turn înalt de 30m lasă o umbră de 41,7m. Ce unghi fac razele solare cu
orizontala ?
4. Să se afle măsura celui mai mic unghi al unui triunghi dreptunghic dacă:
a) o catetă este media geometrică între cealaltă catetă şi ipotenuză;
b) o catetă este media aritmetică între cealaltă catetă şi ipotenuză.
5. Să se arate că dacă x este măsura unui unghi ascuţit, atunci:
1
a) sin2x + cos2x = 1; b) 1 + tg2x = ;
cos 2 x
1 1 1 sin 2 x 1 cos 2 x
c) + 1 ctg x = 1; d) + = 1;
1 tg x 2 ctg 2 x 2 tg 2 x
e) sin(90 – x) = cos x ; cos(90 – x) = sin x ; tg(900 –x) = ctg x.
6. Cu notaţiile obişnuite, să se arate că într-un triunghi dreptunghic avem:
b c
a) ctg B + ctg C =2a;
sin C sin B
a c
b) sinB tgB = – ;
c a
1 1 a2
c) 2
2 = ;
sin B sin C bc
2p 2 abc
d) (1 + sin B) (1 + cos B) = 2 , unde p = ;
a 2
cosB - cosC sin C sin B
e) = – .
pa pc pb
153
1
2
7. Utilizând rezultatele de la aplicaţia 4, să se arate că:
B sin B 1 cos B B B
a) tg = = ; b) sinB = 2sin cos ;
2 1 cos B sin B 2 2
B B B B
c) cosB = cos2 – sin2 = 2cos2 – 1 = 1 – 2sin2 .
2 2 2 2
8. Utilizând formulele de la exerciţiul precedent, să se arate că:
a) tg15 = 2– 3 ; tg75 = 2 + 3 ; tg2230’ = 2 – 1;
6 2 6 2
b) sin15 = ; cos15 = .
4 4
a 6
9. Dacă în triunghiul ABC (A = 90) avem B = 5C, să se arate că b + c = .
2
10. Un turn situat pe malul unui râu este văzut de un observator situat pe malul opus
sub un unghi de 30. Când observatorul se îndepărtează cu 20 m el vede turnul sub un
unghi de 2230'. Ştiind că măsurătorile s-au făcut la nivelul solului, să se calculeze
lăţimea râului şi înălţimea turnului.
11. O dreaptă ce trece prin centrul pătratului ABCD intersectează dreptele AB, CD,
BC şi AD în punctele M, N, P şi respectiv Q.
1 1 1
Să se arate că: 2 + PQ 2 = .
MN AB 2
12. Fie un pătrat ABCD şi un punct M situat în interiorul său astfel încât
m(MAB) = m(MBA) = 15.
Să se arate că triunghiul CMD este echilateral.
13. În trapezul ABCD (ABCD) se consideră pe (BC) punctul M pentru care BM = BA
2 2
MD MA
şi CM = CD. Să se arate că + = 4.
MC MB
14. Fie C1(O1, r1), C2(O2, r2) două cercuri şi A1A2, B1B2 (A1, B1 C1 şi A2, B2 C2)
tangentele comune exterioare. Dacă A1A2 = r1 + r2 să se arate că cercurile de diametre
A1B1 şi A2B2 sunt tangente.
15. Fie un cerc de rază 2 şi centru O şi două coarde AB şi CD care se intersectează în
interiorul cercului în punctul P. Dacă m(APC) = 45 să se arate că:
(aria OAC)2 + (aria OBD)2 = 4.
154
1
2
În paragraful precedent, au fost utilizate pentru rezolvarea triunghiului
dreptunghic funcţiile trigonometrice ale unui unghi ascuţit. Acestea sunt însă
insuficiente pentru anumite categorii de probleme care apar în practică şi care vor
putea fi soluţionate dacă vom extinde funcţiile la unghiuri şi arce mai mari. În
continuare vom pregăti definirea unor funcţii pe care le vom numi tot sinus şi cosinus,
deşi se deosebesc de cele amintite în sensul că domeniul lor de definiţie este mulţimea
numerelor reale, adică sunt funcţii numerice. Ele permit însă revenirea la funcţiile deja
cunoscute şi lărgirea domeniului lor de definiţie.
B
Prima noţiune pe care o vom folosi este cercul
trigonometric. Fiind dat un sistem xOy determinat
de punctul O şi reperul ortonormat (i, j), vom
II j I
considera cercul U de rază 1 şi centru O. Punctele
A, B, C, D au coordonatele A(1, 0), B(0, 1), O
C A
C(1, 0), D(0, 1). Vom numi cadranul I interiorul i
unghiului <AOB. Analog cadranele II, III, IV sunt III IV
interioarele unghiurilor sunt interioarele unghiurilor
BOC, COD, DOA.
D
Aşa cum pe dreaptă au fost stabilite sensuri
de ,,parcurgere” aşa vom introduce şi în cazul
cercului U sensul direct (în ordinea A,B,C, D) şi sensul invers (în ordinea A,D,C,B).
Primul sens se mai numeşte pozitiv, iar al doilea negativ.
Cercul U se numeşte cerc trigonometric sau unitate. Facem observaţia că
definiţiile şi rezultatele care vor urma nu depind de locul în care a fost fixat în plan
punctul O sau de alegerea reperului (i, j).
d–
155
1
2
22
Numărul a fost aproximat iniţial cu .
7
De fapt, este un număr iraţional, iar d+
= 3,141592654.
5
355
O bună aproximare a lui este = 3,14159292, 2
113
care asigură şase zecimale exacte. 2
Prin procedeul de înfăşurare descris, numerelor , 3, 5, 3
–, –3 le corespunde punctul C. De asemenea numerelor 2
3 5 7
,– ,– , li se asociază punctul D, iar 0, 2,
2 2 2 2 B
–2, 4 ,,merg” în A. Mai general, numerelor r + 2n cu nℤ 2
le corespunde pe cercul U acelaşi punct.
Pentru identificarea punctului de pe U corespunzător
C .
O
A
numărului x este suficient să asociem lui x un număr ~ x din
D 2
intervalul 0, 2) pe care îl obţinem din identitatea
–
x ~
x = 2
2 + x .
3
2
Într-adevăr, pentru un număr real a partea sa întreagă a
verifică inegalităţile: a – 1 < a a – 2
x x x x 5
şi deci –1< . De aici x – 2 < 2
2 2 2 2 2
x, adică ~x 0, 2). d–
Descrierea intuitivă a înfăşurării dreptei ne permite următoarea:
Definiţie. Se numeşte funcţie de înfăşurare funcţia
: ℝU, (x) = M
astfel încât lungimea arcului AM parcurs în sens direct este ~ x . În
acest mod oricărui număr real x îi corespunde pe U un unic punct M
notat de obicei M(x). De asemenea fiecare punct al lui U este
imaginea prin funcţia a cel puţin un număr real (de fapt a unei
infinităţi de numere).
Este imediată observaţia: pentru orice
xℝ şi nℤ, (x + 2n) = (x).
În legătură cu aceasta vom da următoarea:
156
1
2
Din definiţie se subînţelege că pentru orice xD, rezultă x + tD.
157
1
2
Probleme ________________________________________________
1. Să se determine ~
x dacă x este:
29
a) –2; b) 100; c) 3; d) –20; e) .
3
2. Să se arate că ~
x =~
y dacă şi numai dacă exiată nℤ astfel încât x – y =2n.
158
1
2
Vom face precizarea că măsurile unghiurilor sunt cuprinse între 0 şi 180, iar
ale arcelor între 0 şi 360. P
Măsura arcelor care nu depăşesc 180 derivă din măsura M
unghiurilor la centru. Arcele mai mari ca 180 se obţin din N n0
relaţia:
m(MQN) = 360 – m(MPN) = 360 – n. O
Pentru un cerc de rază R se ştie că lungimea sa este 2R,
iar aria sa este R2. Q
Admiţând că lungimea unui arc de cerc este proporţională F
cu numărul său de grade, rezultă că lungimea arcului de cerc de
n R n n0
n este 2R . Deci ln = . E
360 180 O
R 2 n
Aria sectorului de cerc este: S n = .
360
Aplicaţie. Trei cercuri de rază 1 sunt tangente exterior
două câte două. Să se afle aria şi ,,perimetrul" P3
,,triunghiului curbiliniu" P1P2P3 haşurat în figură. O1 O2
60
Soluţie. Lungimea arcului P1P2 este R 180 = 3 şi
P2 P1
deci
O3
,,perimetrul” este 3 = . Aria sectorului (O1P2P3) este
3
60 22 3
R2 = , iar aria triunghiului O1O2O3 este = 3.
360 6 4
3
Aşadar aria“triunghiului curbiliniu” este 3 – = 3 – .
6 2
*
Notăm m(AB) măsura în grade şi (AB) măsura în radiani
159
1
2
Precizăm că la folosirea radianului ca unitate de măsură nu adăugăm numărului
de unităţi nici un semn suplimentar, spre deosebire de cazul utilizării gradului, când
scriem: 1 sau 15 etc.
Fie n măsura unghiului AOM.
R n n
Lungimea arcului AM este: ln = = .
180 180
180
Pe de altă parte, l(AM) = 1 şi deci n = . Aşadar un unghi (arc) de 1 radian are în
π
180
grade măsura n unde n = 5717’44”.
π
Dacă un unghi (arc) are măsura (adică radiani), măsura lui în grade este
0
180 α
.
π
Deci avem corespondenţele:
0
180 πn
şi n .
n 180
π
Aşadar la radiani corespund 180. Unghiul drept are în radiani măsura , iar
2
cercul are 2 radiani. Scriem deci:
π
m(AOB) = 90 şi (<AOB) = .
2
Probleme ________________________________________________
1
B a C
2
5. Pe laturile unui triunghi dreptunghic ca diametre se
descriu semicercuri. Suprafeţele haşurate se numesc
lunulele lui Hipocrate. Să se arate că aria
triunghiului este egală cu suma ariilor lunulelor.
6. Să afle măsura în radiani a arcelor de 30; 75; 210; 315; 17; 1145'.
7. Să se afle măsura în grade, minute şi secunde a arcelor de măsură:
2 π 3π 11π
, , , 2, 7 .
3 2 6
8. Într-un cerc de rază R se consideră un arc AB cu (AB) =1. Să se calculeze
lungimea arcului AB .
9. Fie un cerc de rază R şi A, B două puncte pe cerc. Dacă = (AB) să se arate că
R 2α
lungimea arcului AB este l = R, iar aria sectorului de cerc OAB este S = .
2
Aşadar cos x este abscisa punctului M(x), iar sin x este ordonata sa.
Întrucât OM = 1, rezultă:
sin 2x + cos 2x = 1.
Exemple.
1. Deoarece numărului îi corespunde pe cercul U punctul C, rezultă cos = 1 şi
sin = 0.
3π 3π 3π
2. Lui îi corespunde punctul D şi deci cos = 0 şi sin = 1.
2 2 2
161
1
2
Aceste funcţii definite pe ℝ pot fi interpretate pentru
x
x0, 2 ca funcţii de arcele AM(x) ale cercului
M(x) x
trigonometric. Scriem sinx = sinAM şi cosx =cosAM. A
O
Pentru orice arc PQ pentru care (PQ) = x vom spune
deasemenea că sin PQ = sinx şi cos PQ = cos x. Pentru P x Q
x0, şi <ABC unghi de măsura x vom spune că
sin(ABC) = sinx şi cos(ABC) = cos x.
Dacă nu este pericol de confuzie vom scrie mai simplu sin(B) sau chiar sin B.
Vom păstra, prin abuz de limbaj, aceeaşi notaţie şi în cazul în care măsura unghiului
se exprimă in grade. Vom pune
πn πn
sin n = sin şi cos n = cos .
180 180
π
Exemple. sin 90 = sin = 1,
2
cos 180 = cos = –1.
162 O x
O x
y
1
2
figura a. figura b.
Deasemenea în figura b. este desenat un ,,unghi” de – 120.
Aceste ,,unghiuri” provin din rotirea unei semidrepte (una dintre laturile
unghiului) în sens direct (pozitiv) sau invers (negativ). Şi pentru astfel de ,,unghiuri”
pot fi asociate funcţii trigonometrice; sin400 poate fi interpretat ca sin (360 + 40).
Cum există corespondenţa între 360 şi 2, iar 2 este perioadă pentru funcţia de
înfăşurare, se poate scrie:
sin 400 = sin 40 iar cos(– 180) = cos(– 180 + 360) = cos 180 = cos = –1.
Probleme ________________________________________________
π 3π
1. Să se calculeze sinusul şi cosinusul unghiurilor: 0, 2 , 2 , 2.
5π 4π 2π
2. Să se determine sin 6 , cos 3 , cos 3 , sin 300, sin 135.
3. Să se arate că:
1 1
1
1 1
2 sin x + 2 cos x = sin x cos x ,
cos x sin x
dacă expresiile au sens.
4. Dacă sin x + cos x = a şi sin3 x + cos3 x =b să se găsească relaţia dintre a şi b.
5. Să se arate că:
a) (a sin x + b cos x)2 + (b sin x – a cos x)2 = a2 + b2;
b) –5 3 sin x + 4 cos x 5.
6. Să se arate că: sin 4 x 4 cos 2 x + cos 4 x 4 sin 2 x = 3.
D D
163
1
2
Figura a. Figura b.
B B
ax O ax
C A C A
O
bx bx
M(x) M(x)
D D
Figura c. Figura d.
Rezultă imediat că:
dacă M(x) se află în cadranul I sin x > 0, cos x > 0 (figura a.);
dacă M(x) se află în cadranul II sin x > 0, cos x < 0 (figura b.);
dacă M(x) se află în cadranul III sin x < 0, cos x < 0 (figura c.);
dacă M(x) se află în cadranul IV sin x < 0, cos x > 0 (figura d.).
Putem rezuma cele de mai sus în figurile următoare:
sin cos
B B
+ + – +
C O A C O A
– – – +
D D
164
1
2
sin 2k 1 ,
2
1. Să se determine semnul lui a = unde semnifică produsul
k 0
unor numere.
Dând lui k valorile 0, 1, 2 rezultă a = sin 1 sin 3 sin 5.
3
Din 0 < 1 < rezultă sin 1 > 0. Din < 3 < rezultă sin 3 > 0. Din <5
2 2 2
< 2 rezultă sin 5 < 0 şi deci semnul este –.
2. Să se arate că cos 2 cos 3 cos 10 > 0.
Din 0 < 2 < rezultă cos 2 > 0; din < 3 < rezultă cos 3 < 0;
2 2
3
iar din < 10 < rezultă cos 10 < 0.
2
3. Să se expliciteze funcţia f : 0, 2)ℝ, f (x) = sin x .
Pentru x 0, , avem 0 sin x < 1 şi deci sin x = 0.
2 2
Pentru < x < 2, avem – 1 sin x < 0 şi sin x = – 1.
Prin urmare:
f (x) =
0, dac` x 0, ,
2 2
1, dac` x
2
1 , dac` x , 2 .
Probleme ________________________________________________
3 3 12 4
1. Dacă <<<< < < 2 şi sin = , cos = – , sin = –
2 2 5 13 5
să se calculeze cos , sin , cos .
6 20
2. Să se determine semnul pentru: a) cos n ; b) sin n
n 1 n 10
3. Să se expliciteze funcţia g : 0, 2ℝ, g (x) = cos x .
4. Să se determine x0, 2 dacă: a) sin x + cos x = 1; b) sin x = cos x.
5. Să se determine x0, 2 astfel încât
x 1
a) sin x > 0; b) cos < 0; c) sin(x – 1) 0.
2
6. Să se determine x0, 2) pentru care
165
1
2
a) sin x cos x 0; b) sin x > 0 c) cos x > 0.
4 4
11 25
1. Să se calculeze cos 11, sin , sin .
2 3
Soluţie. Avem 11 = 52 + şi deci cos 11 = cos = –1;
11 3 3 25
sin = sin 4 = sin = –1; sin = sin 8 = sin =
2 2 2 3 3 3
3
.
2
166
1
2
100 ~ ~ ~
Soluţie. Avem 100 = 2 + 1 0 0 = 215 + 1 0 0 , de unde 1 0 0 5,7.
2
Deci
~ 3
100 , 2 . Avem sin 100 = sin 1 ~
0 0 < 0.
2
3x
3. Să se arate că f : ℝ ℝ, f (x) = sin + 2cos x are perioada T = 4.
2
Soluţie. Avem
3x 3x
f (x + 4) = sin 6 + 2cos(x + 4) = sin + 2cos x = f (x).
2 2
5. Să se afle perioada principală pentru funcţia f : ℝℝ, f (x) = sin 9x + sin 21x.
Soluţie. Fie T > 0, o perioadă a lui f. Avem ()xℝ, f (x + T ) = f (x); deci
sin (9x + 9T) + sin (21x + 21T) = sin 9x + sin 21x.
Pentru x = rezultă sin 9 9T + sin 21 21T = 1 + 1, adică
2 2 2
1 sin 9T + 1 sin 21T = 0.
2 2
Cum pentru orice rezultă 1 – sin 0, avem: sin 9T = 1 şi sin
2
21T = 1,
2
167
1
2
2 n
adică 9T + = 24n + şi 21T = 2m + , m, nℕ*; rezultă T = =
2 2 2 9
2m
şi deci 7n = 3m. Cum 3|7n şi (3, 7) = 1 rezultă 3|n şi deci n minim este n = 3.
21
2 3 2
Aşadar minimul lui T este T = = . Este necesară şi verificarea relaţiei
9 3
2
f x = f (x),
3
2
care rezultă imediat. În concluzie perioada principală este .
3
Probleme ________________________________________________
*
Semnul înseamnă că situaţia la care s-a ajuns constituie o contradicţie.
168
1
2
720
8. Dacă x = să se arate că sin x = sin x.
180
Probleme ________________________________________________
169
1
2
b) g: ℝℝ, g (x) = sinm x cosn x este impară.
Demonstraţie. Avem:
sin (2 – x) = sin (– x) = – sin x ; cos (2 – x) = cos (– x) = cos x.
Pentru demonstrarea relaţiilor (3) şi (4) este suficient să observăm că punctele
M(x) şi N(x + ) de pe cercul unitate sunt simetrice faţă de O (figura de mai sus).
Rezultă de aici că bx = – bx şi a x = – ax , adică
sin(x + ) = – sin x şi cos (x + ) = – cos x.
Din relaţiile (1) şi (3) rezultă – sin x = sin(2 – x) = sin( + ( – x)) = –sin( – x);
deci sin( – x) = sin x. Din (2) şi (4) rezultă cos x = cos (2 – x) = cos ( + ( – x)) =
= – cos ( – x); deci cos( – x) = – cos x.
Exemple.
21 5 5 2
1. sin = sin 4 = sin = sin = –sin =– .
4 4 4 4 4 2
101 5 5 5 1
2. cos = cos 32 = cos = cos 2 = cos = .
3 3 3 3 3 2
Formulele (1) – (6) permit prezentarea unui algoritm simplu pentru reducerea
argumentelor funcţiilor sinus şi cosinus la valori din 0, :
2
170
1
2
1. Prin împărţirea numărului x la 2 se determină ~
x 0, 2).
2. Se stabileşte cadranul în care se află M(x).
3. a) Dacă ~
x , se calculează x0 = – ~
x .
2
3
b) Dacă ~
x , ~
se calculează x0 = x – .
2
3
c) Dacă ~
x , 2 se calculează x0 = 2 – ~
x .
2
4. sin x = sin x0 şi cos x = cos x0 ,
semnul + sau – fiind ales după semnul lui sinus (respectiv cosinus) din cadranul în
care se află M(x).
Aplicaţie
_________________________________________________
28 4 4
b) 1. sin = sin 8 = sin ;
3 3 3
171
1
2
4 3
2. , , deci M() se află în cadranul III;
3 2
4
3. 0 = –= ;
3 3
28 3
4. Semnul lui sinus în cadranul III este –, deci sin = – sin =–
3 3 2
.
29 5 5
c) 1. sin = sin 8 = sin ;
3 3 3
5 3
2. , 2 , deci M() se află în cadranul IV;
3 2
5
3. 0 = 2 – = ;
3 3
29 3
4. Semnul lui sinus în cadranul IV este –, deci sin = –sin =– .
3 3 2
Următoarele formule fac posibilă reducerea la argumente din intervalul 0, .
4
Demonstraţie.
(7) Este suficient să facem demonstraţia pentru x0, 2). Cum pentru x
0, 2 , formulele sunt cunoscute din (7.1) rămân de studiat cazurile:
a) x , , de unde x – 0, şi sin x = – sin x =
2 2 2 2 2
= – cos x = – cos( – x) = cos x;
2 2
deci pentru x0, , avem:
sin x = cos x.
2
b) x(, 2), de unde 2 – x0, , iar sin x = sin 2 x =
2 2
172
1
2
= sin 2 x = sin ( 2 x) = cos(2 – x) = cos x.
2 2
Deci pentru xℝ avem: sin x = cos x.
2
Înlocuind x cu – x în (7), găsim (8).
2
1. sin = cos = cos ;
3 2 3 6
2. sin = sin = sin = cos ;
2 2 2
3 3
3. cos = cos 2 = cos =
2 2 2
= – cos = – cos = – sin .
2 2
Probleme ________________________________________________
2 7 11
1. Să se alcătuiască un tabel pentru sin şi cos dacă , , .
3 6 6
100
2. Să se calculeze sin pentru n = 1,6 .
n
200
3. Să se calculeze cos pentru n2, 3, 5, 6, 8, 15, 150.
n
4. Pentru valorile lui x pentru care au sens, să se calculeze:
3 5
sin x sin 5 x sin 2 x cos x
2 2 2
E1 = ; E2 =
3 7
cos x cos x sin 3 x sin 5 x sin x
2 2
;
3 5
E3 = sin( + x)cos x + cos(3 + x)sin x .
2 2
173
1
2
90
5. Dacă x = să se arate că sin x = cos x.
180
y
F(a – x, y) E(a + x, y)
O a x
F(a – x, 0) E(a + x, 0)
f x = sin x = sin x = sin x = f x ;
2 2 2 2 2
1
2
Pentru o trasare cât mai corectă a graficului vom aminti că
6 2
sin 0 = 0, sin = 0,258; sin = 0,5;
12 4 6
2 3
sin = 0.707; sin = 0,866;
4 2 3 2
5 6 2
sin = 0,965; sin =1.
12 4 2
În sistemul rectangular xOy figurăm punctele P(, sin ) pentru
5
0, , , , , ,
12 6 4 3 12 2
şi unind aceste puncte obţinem în figura a. graficul restricţiei pe intervalul 0, .
2
Vom considera acum o unitate de măsură mai mică şi ţinem seama că x = este axă
2
de simetrie pentru sinusoidă; pentru x0, avem graficul din figura b.; deoarece
sinusul este funcţie impară graficul său este simetric faţă de origine. Aşadar pentru
x– , graficul este cel din figura c.
y y
0 /2 x - 0 x
Figura b. Figura c.
În sfârşit, ţinând seama de periodicitate şi micşorând unitatea de măsură sinusoida
arată ca în figura d.
y
-3 -2 - 0 2 3 x
175
1
2
Figura d.
Sinusul este o funcţie strict crescătoare pe fiecare interval 2n , 2n ,
2 2
3
nℤ şi strict descrescătoare pentru intervalele 2n , 2n , nℤ.
2 2
Punctele An 2n ,1 , nℤ, respectiv Bn 2n , 1 , nℤ sunt
2 2
punctele de maxim, respectiv punctele de minim ale sinusoidei.
Axa xx’ este intersectată de sinusoidă în punctele de abscisă n, nℤ.
Pentru schiţarea graficului funcţiei g : ℝ– 1, 1, g (x) = cos x, ţinând seama că
pentru orice xℝ, cos x = sin x , rezultă că graficul funcţiei g se obţine
2
aplicând graficului funcţiei f : ℝ– 1, 1, f (x) = sin x translaţia de vector i .
2
(figura e.).
Figura e.
Cosinusul este o funcţie strict crescătoare pe intervalele (2n – 1), 2n, nℤ şi
strict descrescătoare pe intervalele 2n, (2n + 1), nℤ. Punctele Cn (2n,1), nℤ
sunt punctele de maxim, iar punctele Dn ((2n+1) , – 1), nℤ sunt punctele de minim
ale funcţiei g. Axa xx' este intersectată de Gg în punctele de abscisă n + , nℤ.
2
Aplicaţii _________________________________________________
176
1
2
1. Să se schiţeze graficul funcţiei h:0, ℝ, h(x) = 2sin x + 1.
Rezolvare. Graficul funcţiei h1:0,ℝ, h1(x) =2sin x se obţine din sinusoidă
conform cu figura a. de mai jos.
y Gh
Gh1
y
Gh1
j
x 0 x
0
Figura a. Figura b.
Graficul funcţiei h se obţine aplicând lui G h1 o translaţie de vector j (figura b.).
2. Să se schiţeze graficul funcţiei h: ℝℝ, h(x) = sin 2x.
Rezolvare. Avem h(x+)=sin2(x+)=sin(2x+2)=sin 2x=h(x) şi deci este perioadă.
Apoi h x = sin 2 x = cos2x şi h x = sin 2 x = cos(–2x) =
4 2 4 2
cos2x, adică x = este axă de simetrie. Evident h este impară. Pentru x 0,
4 4
avem graficul din figura c. Pentru x 0, , din simetria faţă de x = , rezultă
2 4
graficul din figura d.
y y
x x
0 /4 0 /4 /2
Figura c. Figura d.
Ţinând seama de imparitate şi periodicitate obţinem în figura e. graficul funcţiei h.
- -/2 /
0 2 x
177
1
2
Figura e.
Probleme ________________________________________________
1. Să se compare:
1
a) cos20 cu cos ; b) sin1 cu sin2; c) sin1 cu cos1.
2
2. Să se ordoneze crescător cos 2, cos 3, cos 4, cos 5.
3. Să se ordoneze descrescător sin1, sin3, cos1, cos5.
4. Să se schiţeze graficele funcţiilor:
a) f : 0, ℝ, f (x) = 3cos x – 1;
b) f :0, ℝ, f (x) = cos 3x ;
c) f :– , ℝ, f (x) = 2sin 2x – 1.
178
1
2
scrisă, ea există şi deci aceste condiţii sunt îndeplinite. De exemplu, dacă vom scrie
tg x se subînţelege că x – n + , nℤ, astfel încât tangenta să fie
4 4 2
3
definită pentru x – ( deci x n ).
4 4
tg x
4 3
Pentru f (x) = pe lângă condiţia x n+ determinată
4
sin x cos x
4
anterior, apar condiţiile:
sin x 0 deci x n şi cos x 0 , adică x + n + ,
4 4 2
Aşadar dacă
3
A = nnℤ n nℤ n n , rezultă xℝ\A.
4 4 ℤ
Fie cercul unitate U, x n nZ şi M(x)U; OM(x) intersectează tangenta
2
în A la cercul U în punctul T(x) (figurile a. şi b.).
d+ d+
B B
T(x) M(x)
N O C O A
C A N
M(x) T(x)
D D
d– d–
Figura a. Figura b.
Fie N proiecţia lui M(x) pe AC. În figura a. am considerat M(x) în cadranul III, iar
în figura b., M(x) este în cadranul II. Din aceste figuri rezultă şi concluzii pentru cazul
în care M(x) se află în cadranele I şi respectiv IV, considerând simetricul lui M(x) faţă
de origine. Triunghiurile OMN şi OTA sunt asemenea şi de aici
179
1
2
NM AT sin x
= şi deci AT = = |tg x|.
ON OA cos x
Rezultă că tg x este abscisa lui T(x) pe axa d.
Analog, obţinem: ctg x este abscisa lui S(x) pe axa d (figurile c. şi d.).
B S(x) B
d– d+ d– d+
S(x) M(x)
N O A O
C C A
N
M(x)
D
D
Figura c. Figura d.
Aplicaţie. Dacă 0 < x < atunci sin x < x < tgx. B
2 M(x) T(x)
Soluţie. Avem (conform figurii alăturate):
aria(OAM) < aria sector(OAM) < aria(OAT ) O
C A
1 sin x 12 x 1 tgx N
şi deci < < .
2 2 2
D
Proprietăţi ale funcţiilor tangentă şi cotangentă _______________
Funcţiile tg: ℝ\ n nℤℝ şi ctg: ℝ\nnℤℝ au următoarele proprietăţi:
2
1. sunt periodice cu perioada principală ;
2. sunt pozitive în cadranele I şi III şi negative în cadranele II şi IV;
3. sunt impare;
4. pentru x 0, tangenta este funcţie strict crescătoare, iar cotangenta este
2
funcţie strict descrescătoare;
1 1
5. tg x = ctg x, ctg x = tg x; ctg x = , tg x = ;
2 2 tgx ctgx
1 1
2 = 1 + ctg2 x, = 1 + tg2 x.
sin x cos 2 x
sin x sin x
Demonstraţie. 1. tg(x + ) = = = tg x.
cos x cos x
180
1
2
Arătăm că este perioadă principală. Presupunem că există T, 0 < T < astfel
încât tg (x + T) = tg x; pentru orice x pentru care x, x + Tℝ\ n nZ. Pentru
2
x = 0 rezultă tg T = 0 deci sin T = 0, adică există nℤ astfel încât T = n, ceea ce
este o contradicţie. Lăsăm pe seama cititorului demonstrarea celorlalte proprietăţi.
Probleme ________________________________________________
n
1. Să se calculeze tg pentru n50, 100, 120.
12
10
2. Să se determine semnul lui ctg k .
k 1
3 3 3 3
3. Fie , , , , ,2 , tg = – , sin = – , ctg =
2 2 2 4 5
3
– .
4
Să se calculeze sin , tg , cos .
4. Să se calculeze
3
a) tg x tg( + x)ctg(2 – x)ctg x ; b) tg 120 tg 240 tg 70 tg
2 2
200.
5. Să se arate că:
1 1 2 sin 2 x 2 cos 2 x
a) + = 1, nℕ; b) + = 1;
n
1 + tg x 1+ctg n x 2 + tg 2 x 2 + ctg 2 x
2 2
1 1
2 sin x 2 cos x
c) cos x + sin x = 2.
1 + tgx 1 - ctgx
6. Să se elimine x din relaţiile:
sin x cos x a tg x ctgx a
a) tg x ctgx b ; b)
tg
2
x ctg 2 x b ; c)
tgx ctg x a
3
tg x ctg 3 x b.
tg 2 x ctg 2 x
7. Dacă sin x + cos x = m să se calculeze + .
1 - cosx 1 - sinx
8. Dacă tg x = 2 siny şi ctg x = 2 cos y să se arate că x n nℤ .
4
181
1
2
7.13. Graficul funcţiilor tangentă şi cotangentă
_________________
M(x)
B y
C A
O
D a.
Figura Figura b.
x
O
2
182
1
2
Se spune că dreapta x = este asimptotă la graficul lui f. Cum f (x) = tg x este
2
o funcţie impară, graficul Gf este simetric faţă de originea O. Pentru x ,
2 2
graficul este desenat în figura. c.
În sfârşit, deoarece f are perioada graficul ,,se repetă”.
Graficul Gf este trasat în figura d. Se constată că f este strict crescătoare pe
fiecare dintre intervalele n, n nZ .
2 2
Graficul intersectează axa xx’ în punctele de abscise n, nℤ.
Dreptele x = + n, nℤ sunt asimptote la Gf .
2
y y
O – O
x – x
– - 2
2 2
Figura c. Figura d.
183
1
2
Probleme ________________________________________________
1. Să se compare tg 2 cu tg 120.
2. Să se ordoneze crescător tg 1, ctg 1, tg 4, tg 7, tg 10.
3. Să se reprezinte grafic:
x x 1
a) f , g :(0,ℝ, f (x) = tg , g (x) = 2tg – 1; b) h : 0, ℝ, h (x) = ctg
2 2 2 2
2x.
184
1
2
(1 – cos( – ))2 + (0 – sin( – ))2 = (cos – cos )2 + (sin – sin )2
şi de aici
cos( – ) = cos cos + sin sin .
Consecinţe
1. cos ( + ) = cos cos – sin sin ;
2. sin ( – ) = sin cos – sin cos ;
3. sin ( + ) = sin cos + sin cos .
Demonstraţie.
1. cos(+) =cos(–(–)) = cos cos(–) + sin sin(–) = cos cos –sin sin ;
2. sin( – ) = cos ( ) = cos =
2 2
= cos cos – sin sin = sin cos – sin cos ;
2 2
3. sin(+) = sin(–(–)) = sin cos (–) – cos sin (–) = sin cos + sin cos.
Exemple:
1. Să se calculeze sin 75.
Avem: sin 75= sin(45 +30)=sin 45cos 30+cos 45sin 30 =
2 3 2 1 6 2
= + = .
2 2 2 2 4
2. Să se calculeze
13 13
E = sin x cos x – cos x sin x .
42 7 42 7
13 1
Avem: E = sin x x = sin = .
42 7 6 2
185
1
2
1
care înlocuite în relaţia sin2x + cos2x = 1 dau relaţia cerută: a2 + b2 – ab 3 = .
4
2. Dacă a, b– 1, 1 să se arate că –1 ab + (1 a 2 )(1 b 2 ) 1.
Soluţie. Acest exerciţiu constituie un exemplu de aplicare a trigonometriei în algebră.
Condiţiile a, b– 1, 1 ne permit să notăm
a = sin , b = sin cu , , .
2 2
Rezultă
E = ab + (1 a ) 2 (1 b) 2 = sin sin + (1 sin 2 )(1 sin 2 ) =
= sin sin + cos cos = cos ( – )– 1, 1.
3. Să se arate că dacă 3sin(3 + 2) = sin şi dacă
E = tg(2 + ) + 2tg( + ) are sens, atunci E = 0.
Soluţie. Acest exerciţiu constituie o identitate condiţionată. Concluzia
tg(2 + ) + 2tg( + ) = 0 nu are loc pentru orice numere , ℝ.
Ea se obţine dacă se ţine seama de condiţia 3sin(3 + 2) = sin .
La acest exerciţiu este util să exprimăm 3 + 2 şi în funcţie de argumentele
funcţiilor care figurează în concluzie:
3 + 2 = (2 + ) + ( + ) şi = (2 + ) – ( + ).
În acest fel condiţia devine: 3sin((2 + ) + ( + )) = sin ((2 + ) – ( + )) sau
3sin(2 + ) cos( + ) + 3 cos(2 + )sin( + ) =
sin(2 + ) cos( + ) – cos(2 + ) sin( + )
şi de aici
2 sin(2 + ) cos( + ) + 4 cos(2 + ) sin( + ) = 0 .
Împărţind cu cos( + )cos(2 + ) obţinem enunţul.
Probleme ________________________________________________
186
1
2
3
sin x a
4
cos x
b.
3
5. Să se arate că:
a) sin( + ) sin( – ) = sin2 – sin2 ;
b) cos( + ) cos( – ) = cos2 – sin2 ;
1 tg a tgb sin a b
c) tg20 + tg50 = 0 ; d) tg a tgb = sin a b .
sin 40
6. Să se arate că expresiile
sin x 3 cos x
a) 3 3 ;
sin x
2
b) cos2 x + cos2 x + sin2 x ;
3 6
c) sin asin b c sunt constante.*
7. a) Să se arate că |sin( + )| |sin| + |sin|.
b) Există o inegalitate analoagă pentru funcţia cosinus ?
8. Să se arate că pentru nℤ şi xℝ avem:
a) cos n = (– 1)n; b) sin (x + n) = (– 1)n sin x ; c) cos(x + n) = (– 1)n cos x.
Demonstraţie. Avem:
sin sin
tg tg cos sin sin( )
= = = tg( + );
1 tg tg sin sin cos( )
1
cos sin
tg tg tg tg
tg( – ) = tg( + (– )) = = 1 tg tg .
1 tg tg
*
Semnul reprezintă suma unor numere
187
1
2
1 2 7
Aplicaţie. Dacă x, y, z(0, ) şi tg x = , tg y = , tg z = – să se arate că există
2 3 4
un triunghi ale cărui unghiuri au măsurile x, y, z.
Rezolvare. Este necesar şi suficient să arătăm că x + y + z = . Avem:
1 2
tgx tgy 2 3 = 7;
tg(x + y) = 1 tgx tgy =
1 4
1
3
tg( x y ) tgz
tg(x + y + z) = = 0 şi deci x + y + z = n, nℤ.
1 tg( x y ) tgz
3
Cum x, y 0, şi z , , rezultă <x+y+z< şi deci n =
2 2 2 2
1.
Probleme ________________________________________________
1. Să se calculeze tg şi tg105.
12
ctgctg 1
2. Să se arate că: a) ctg( + ) = ; b) ctg ( – ) =
ctg ctg
ctg ctg 1
.
ctg ctg
3 1 2
3. Dacă <<<< şi cos = – , sin = – să se calculeze tg( +
2 2 3 3
) şi ctg( – ).
4. Dacă tg x = a să se calculeze tg x în funcţie de a.
4 3
5. Să se arate că:
a) tg(a – b) (1 + tg a tg b) + tg(b – c) (1+tg b tg c) + tg(c – a) (1 + tg c tg a) = 0;
b) tg tg tg ( – ) = tg – tg + tg ( – ) .
1 2
6. Dacă a + b + c = şi tg a = , tg b = să se afle tg c.
4 3 3
a b
7. Dacă a + b + c = atunci a) tga = tga ; b) tg tg = 1.
2 2
188
1
2
7.16 Funcţiile trigonometrice ale arcului dublu _________________
Exemple
1. sin 4x = sin 2(2x) = 2 sin 2x cos 2x;
x x x
2. cosx = cos 2 = cos2 – sin2 .
2
2 2
1. Dacă sin x = a să se calculeze sin 2x în funcţie de a.
4
Soluţie. Avem:
sin 2x = cos 2 x = cos 2 x = 1 – 2 sin2 x = 1 – 2a2.
2 4 4
2. Să se exprime sin3x şi cos3x în funcţie de sin x şi respectiv cos x.
Soluţie. Avem:
sin 3x = sin(2x + x) = sin 2x cos x + cos 2x sin x =
= 2sin xcos x cos x + (1 – 2 sin2x)sin x =
= 2sin x cos2 x + (1 – 2 sin2 x)sin x =
189
1
2
= 2sin x(1 – sin2 x) + ( 1 – 2sin2 x) sin x =
= 3sin x – 4sin3 x ;
Analog găsim: cos 3x = 4cos3x – 3cos x.
sin x
x x x
3. Să se arate că 8 cos cos cos = x .
2 4 8 sin
8
Soluţie. Egalitatea se mai scrie
x x x x
8 cos cos cos sin = sin x.
2 4 8 8
Avem:
x x x x x x x x
8 cos cos cos sin = 4 cos cos 2 sin cos =
2 4 8 8 2 4 8 8
x x x x x x x x
= 4 cos cos sin = 2 cos 2 sin cos = 2 cos sin = sin
2 4 4 2 4 4 2 2
x.
Probleme ________________________________________________
3 2
1. Dacă , şi sin = – să se calculeze:
2 3
a) sin 2; b) cos 2 ; c) cos 4.
1
2. Dacă tg = – să se calculeze:
2
a) tg 2; b) tg 4; c) tg 8.
3. Dacă sin x + cos x = a să se calculeze sin 2x şi cos 4x.
4. Să se elimine x din relaţiile:
cos x cos 2 x m sin x cos 2 x m
a)
sin x sin 2 x n; b)
cos x sin 2 x n.
5. Să se arate că:
1 1 4 1 cos 2 x
a) 2 + 2 = ; b) =
3 2 sin x 3 2 cos x 3 sin 2 2 x 1 sin 2 x
2
;
(1 tgx ) 2
sin 3 x cos 3 x
c) cos2 x – cos2 x = sin 2x ; d) – = 2;
4 4 sin x cos x
190
1
2
sin 3 x cos 3 x
e) + = 2ctg2x ;
cos x sin x
sin 9 x cos 9 x cos 10 x cos 12 x
f) + +2 +4 = 16 cos 8x.
sin x cos x cos 2 x cos 4 x
1 1
7. Dacă , 0, , tg = , sin = să se arate că + 2 = .
2 7 10 4
Formulele
cos 2x = 2 cos2 x – 1 şi cos 2x = 1 – 2 sin2 x
se mai pot scrie:
1 cos 2 x 1 cos 2 x
cos2 x = şi sin2 x = (formule de reducere a gradului).
2 2
Dacă punem x = obţinem:
2
1 cos 1 cos
cos2 = şi sin2 =
2 2 2 2
sau
1 cos 1 cos 1 cos
sin = , cos = şi tg = .
2 2 2 2 2 1 cos
Semnul se stabileşte în funcţie de cadranul în care se află .
2
Exemplu.
3 3 3
Dacă cos = şi < < 2, avem < < , de unde:
5 2 4 2
191
1
2
3 3
1 cos 1 1 1 cos 1
sin = = 5 = ; cos = – = – 5 =–
2 2 5 2 2
2 2
2
.
5
Pentru funcţiile tgşi ctg se pot stabili formule care nu conţin radicali:
2 2
sin 1 cos 1 cos sin
tg = = şi ctg = = .
2 1 cos sin 2 sin 1 cos
Vom demonstra una dintre ele, celelalte rămânând pe seama cititorului. Avem:
sin 2 sin cos
2 = 2 2 = sin .
tg =
2 1 cos
cos 2 cos 2
2 2
Exemple. Avem:
1
sin
6 2 1
tg = = = =2– 3;
12 3 2 3
1 cos 1
6 2
6 2
1 cos 1
12 4 4 6 2
tg = = = =
24 6 2 6 2
sin
12 4
( 4 6 2 )( 6 2 )
= = 6 + 2 – 3 – 2.
4
Probleme ________________________________________________
1. Să se calculeze: a) sin ; b) cos ; c) sin ; d) cos .
8 8 16 16
3 5
2. Fie < < , tg = . Să se calculeze sin şi cos .
2 12 2 2
3 3 4
3. Fie < < 2 < < 2, sin = – 5 , tg = – 3 . Să se calculeze sin 2 .
192
1
2
1 cos 2 x 1 cos 2 x
4. Folosind formulele cos2x = 2 şi sin 2
x = 2 , să se arate că:
1
a) cos2 10 – cos2 20 = 2 sin 10;
3
b) sin2 x + sin2 (x + 60) + sin2 (x + 120) = 2 ;
3 4 cos 2 x cos 4 x
c) cos4 x = 8 ;
9
d) cos4 10 + cos4 50 + cos4 70 = 8 .
3 3
5. Să se calculeze tg , tg şi apoi E = tg4 + tg4 .
8 8 8 8
x 1 sin x cos x
6. Să se arate că tg = = şi să se calculeze
4 2 cos x 1 sin x
cos x sin x (1 sin x )(1 cos x)
E= + + .
1 sin x 1 cos x sin x cos x
7. Dacă (1 + cos a) (1 + cos b) (1 + cos c) = 2 sin a sin b sin c, să se calculeze
a b c
tg tg tg .
2 2 2
Vom exprima sin şi cos în funcţie de tg . Avem:
2
2 sin
cos
2 2
2
2 sin cos cos 2 tg
2 2 2 2
sin = 2sin cos = = = ;
2 2 2 2 2 2 2
sin cos sin cos 1 tg
2 2 2 2 2
cos 2 cos 2
2 2
193
1
2
cos 2 sin 2
2 2
2 2 2 2
cos sin cos cos
2 2 2 2
cos = cos 2
– sin 2
= = =
2 2 2 2 2 2
sin cos sin cos
2 2 2 2
cos 2 cos 2
2 2
1 tg 2
2 . Aşadar
2
1 tg
2
2 tg 1 tg 2
2 2
sin = şi cos = .
2 2
1 tg 1 tg
2 2
2 sin 2 x 1
1. Să se calculeze E = pentru tg x = 3.
cos 2 x 1
Soluţie. Ţinând seama de faptul că x este jumătatea lui 2x putem scrie:
2 tgx 6 3 1 tg 2 x 1 9 4
sin 2x = 2 = = ; cos 2x = = = şi deci
1 tg x 1 9 5 2
1 tg x 1 9 5
E = 1.
3 sin 2a
2. Dacă tg b = 4 tg a să se arate că tg (b – a) = .
5 3 cos 2a
Soluţie. Avem:
tgb tga 4 tga tga 3tga
tg(b – a) = 1 tgbtga = 1 4 tga tga = .
1 4 tg 2 a
Pe de altă parte
6tga
3 sin 2a 1 tg 2a 3tga
= 2 =
5 3 cos 2a 1 tg a 1 4 tg 2 a
53
1 tg 2 a
şi enunţul este justificat.
194
1
2
Probleme ________________________________________________
3x sin 3 x 6
1. Dacă tg = – 2 să se calculeze .
2 2 cos 3 x
x x
2. Dacă tg = 3 să se calculeze sin şi cosx.
4 2
3. Dacă tg x = 2 să se calculeze: a) sin 2x ; b) tg 2x ; c) sin 4x ; d) sin 8x.
x
4. Ştiind că 5sin x + 12cos x = 13, să se afle tg , tg x, cos 2x.
2
5. Dacă sin x + sin y = m 0, cos x + cos y = 2m, atunci:
x y
a) să se calculeze tg , sin(x + y) şi cos(x + y);
2
2
b) să se arate că | m| .
5
6. Dacă sin x + cos y = a şi cos x + sin y = b să se calculeze în funcţie de a şi b
cos(x – y) şi sin(x + y) .
Relaţiile
sin( + ) = sin cos + cos sin ,
sin( – ) = sin cos – cos sin
dau prin adunare şi scădere
sin( + ) + sin( – ) = 2sin cos ,
sin( + ) – sin( – ) = 2sin cos
ab a b
Punând = şi = , obţinem:
2 2
ab a b a b ab
sin a + sin b = 2 sin cos şi sina – sinb = 2 sin cos .
2 2 2 2
Analog obţinem:
ab a b ab ba
cos a + cos b = 2 cos cos şi cos a – cos b = 2 sin sin .
2 2 2 2
195
1
2
70 0 10 0 10 0 70 0
1. cos 70 – cos 10= 2 sin sin =
2 2
= 2 sin 40 sin(– 30) = – 2 sin 40 sin 30 = – sin 40.
2. sin + cos = cos + cos =
2
2
= 2 cos 2 cos 2 = 2 cos cos 2 =
4
2 2 2
2
=2 cos = 2 cos .
2 4 4
3. sin x + 2 sin 2x + sin 3x = (sin x + sin 3x) + 2 sin 2x =
x 3x x 3x
= 2 sin cos + 2 sin 2x = 2 sin 2x cos x +2 sin 2x =
2 2
x
= 2 sin 2x (cos x + 1) = 4 sin 2x cos2 .
2
1 x x *
4. 2 sin x – 1 = 2 sin x = 2 sin x sin = 4 sin cos .
2 6 2 12 2 12
5. Dacă a + b + c = să se transforme în produs expresia:
E = sin a + sin b + sin c.
Soluţie. Avem:
ab a b
E = (sin a + sin b) + sin c = 2sin cos + sin c,
2 2
dar din enunţ rezultă
ab c
a + b = – c sau = – ,
2 2 2
de unde
c a b c a b c c
E = 2sin cos + sin c = 2 cos cos + 2 sin cos
2 2 2 2 2 2 2
c ab c c ab c
= 2cos cos sin = 2cos cos cos ,
2 2 2 2 2 2 2
dar
c c ab
– = = ;
2 2 2 2
deci
*
Metoda folosită se numeşte "Metoda unghiului auxiliar"
196
1
2
c ab a b
cos
E = 2cos cos =
2 2 2
c abab abab c a b
= 2cos 2 cos cos = 4cos cos cos .
2 4 4 2 2 2
Probleme ________________________________________________
1. Să se transforme în produs:
a) sin 25 + sin 35 ; b) sin – sin ;
5 7
1
c) cos – cos ; d) + cos ;
7 21 2
e) 3 – 2sin ; f) sin x + cos y ;
g) cos x – sin 3x ; h) 1 + cos + sin ;
i) 1 – cos – sin .
2. Să se arate că:
sin a sin b ab
a) sin 70 = sin 10 + sin 50 ; b) = ctg ;
cos b cos a 2
cos x cos 5 x cos 5 x cos x
c) sin a sin 3a = sin2 2a – sin2 a ; d) – =
cos 3 x cos x cos 3 x cos x
–2 ;
sin x sin 3 x sin 5 x sin x 2 sin 2 x sin 3 x x
e) = tg 3x ; f) = tg
cos x cos 3 x cos 5 x cos 3 x cos x 2
;
sin 2 x sin 4 x sin 3 x sin 5 x cos x cos 3 x
g) + =2 .
cos 2 x cos 4 x cos 3 x cos 5 x sin x sin 3 x
3. Dacă tg x = 3 să se calculeze:
sin x 2 sin 3 x sin 5 x
.
cos x 2 sin 3 x cos 5 x
4. Dacă a + b + c = să se arate că:
a) sin 2a + sin 2b + sin 2c = 4 sin a sin b sin c ;
a b c
b) sin a + sin b – sin c = 4sin sin cos ;
2 2 2
a b c
c) cos a + cos b+ cos c = 1 + 4sin sin sin .
2 2 2
sin x sin 3 x sin 5 x ac ba
5. Dacă = = să se arate că = .
a b c b a
197
1
2
7.20. Transformarea produselor trigonometrice în sume _________
198
1
2
1 1 1 1
=– sin 10 + sin 30 + sin 10 = .
4 4 4 8
2. Să se arate că expresia
E = cos2 x + cos2 y+ cos2(x + y) – 2cos x cos y cos (x + y)
este constantă.
Soluţie. Avem:
cos x y cos x y
E = cos2 x + cos2 y+ cos2(x + y) – 2cos (x + y) =
2
= cos2 x + cos2 y+ cos2 (x + y) – cos2 (x + y) – cos (x + y) cos (x – y) =
= cos2 x + cos2 y – cos (x + y) cos (x – y) =
1 cos 2 x 1 cos 2 y cos 2 x cos 2 y
= + – = 1.
2 2 2
Probleme ________________________________________________
1. Să se transforme în sumă:
a) cos 20 cos 40 ;
2
b) sin sin ;
5 10
4
c) sin cos .
5 5
2. Să se calculeze:
a) sin 70 cos 50 sin 80 sin 170 ;
b) sin2 x + sin x sin x ;
6 6
c) sin2 (a + b) + cos2 (a – b) – sin 2a sin 2b.
3. Să se arate că:
1
a) cos 40 cos 85 – sin 35 cos 10 + cos 5 = 0;
2
sin 5 x
b) – 4 cos x cos 3x = 1;
sin x
c) sin(4x – 10 ) cos(4x – 30 ) + cos(11x + 60 ) cos(11x – 50 ) =
= sin(15x – 150 ) sin(7x – 20 );
cos 7 x 1
d) – cos 2x + cos 4x – cos 6x = – ;
2 cos x 2
199
1
2
cos 3 x 9
e) cos 2x – 3 cos x + 4 = ;
2 cos x 3
2 4 1
f) cos cos cos = ;
9 9 9 8
g) 4 sin x sin x sin x = sin 3x.
3 3
3
4. Să se arate că cos x sin 2x cos 3x < .
4
cos x cos x 3 a
5. Să se elimine x din relaţiile:
sin 5
x cos x b.
24 8
6 6 6
1
k 1
S1 = sin kx ; S2 = cos kx ; S3 = cos kx ; S4 =
k 1 k 1 k 1
6
cos 2 kx .
k 1
Deoarece sin x– 1, 1, pentru |a| > 1 ecuaţia sin x = a nu are soluţii.
Dacă a 1, paralela la Ox dusă prin punctul de y
pe Oy de abscisă a taie cercul unitate U în două /2
puncte. Fie M punctul situat pe semicercul lui U M()
corespunzător intervalului a
A
I = , x
2 2
şi unicul număr din I pentru care () = M. Notăm
arcsin a = . / 2
200
1
2
Aşadar, pentru a [1, 1], arcsin a = I şi sin = a, adică
arcsin a este unicul număr t din I pentru care sin t = a.
Denumirea ,,arcsin a” este folosită pentru a sugera ,, arcul al cărui sinus este a”.
Numărul t definit anterior este exprimat în radiani. În cazul în care dorim să folosim
grade trebuie să precizăm aceasta prin folosirea semnului ,, ”.
Exemple.
1 1
arcsin = = 30, deoarece sin = sin 30 = şi I.
2 6 6 2 6
3 3
arcsin ( ) = = 60, deoarece sin ( ) = sin (60) = şi
2 3 3 2
I.
3
În cazul a(–1, 1), pentru rezolvarea ecuaţiei sin x = a alegem un interval de
3
lungimea perioadei şi anume , . În acest interval ecuaţia are două soluţii şi
2 2
anume arcsin a şi – arcsin a. Din periodicitatea funcţiei sinus rezultă că sin x = a
dacă şi numai dacă x2n + arcsinanℤ sau x2n + – arcsina nℤ.
Ecuaţia sin x = 1 are soluţiile x {2n }nℤ.
2
Ecuaţia sin x = 1 are soluţiile x {2n }nℤ.
2
Rezultatele precedente pot fi urmărite şi folosind graficul funcţiei sinus :
a
- 3
-2+ t --t t t 2+ 3 t
t
Exemple.
201
1
2
1 1
1. sin x = ; x = (–1)n arcsin + n, nℤ; deci x = (–1)n + n, nℤ.
2 2 6
2 n
2. sin 2x = – ; 2x = (–1)n + n, nℤ; deci x = (–1)n + 1 , nℤ.
2 4 8 2
3. Să căutăm soluţiile ecuaţiei sin 3x = 1 din intervalul 10, 20. Avem:
4
(8n 1)
3x + = 2n + , nℤ; deci x = , nℤ.
4 2 12
(8n 1)
Din 10 20, rezultă n5, 6, 7, 8, 9 adică 5 soluţii.
12
Pentru ecuaţia cos x = a este deasemenea necesa-
arccos a
ră restricţia | a| 1. Asemănător cu cele discutate mai
sus vom nota cu arccos a unica soluţie a ecuaţiei
cos x = a din intervalul J = [0, ] (vezi figura). 0
Exemple. a
1 1
arccos = , deoarece cos = şi J.
2 3 3 2 3
3 5 5 3 5
arccos( )= , deoarece cos( )= şi J.
2 6 6 2 6
202
1
2
2
x = 4n + , nℤ sau x = 2(2n – 1), nℤ.
3
tg2 x
3. Să rezolvăm ecuaţia = 0.
sin x
Se impun condiţiile sin x 0 şi cos 2x 0, necesare pentru ca fracţiile să fie
definite.
Avem succesiv:
tg2 x sin2 x 2sinx cos x
=0 =0 = 0.
sin x sin x cos 2 x sin x cos 2 x
Deci cos x = 0 x = + n, nℤ, soluţii care verifică ecuaţia.
2
Ecuaţia tg x = a are soluţii pentru orice număr
a
real a. Notăm arctg a unica ei soluţie din intervalul
K = , (vezi desenul). Avem, de exemplu, arctg a
2 2
arctg 1 = , arctg 0 = 0, arctg( 3 ) = .
4 3
Cu un raţionament similar cu cele precedente obţinem că
tg x = a x = n + arctg a, n ℤ.
-/2
Ecuaţia ctg x = a are soluţii pentru orice număr
real a. Notăm arcctg a unica ei soluţie din intervalul
a
L = 0, (vezi desenul). Avem, de exemplu,
2
arcctg a
arcctg 1 = , arcctg 0 = , arctg( 3 ) = .
4 2 3 0
Ca şi mai sus obţinem
ctg x = a x = n + arcctg a, n ℤ.
Exemple.
1
1. tg x = 1 x = n + , n x = n + , nℤ.
4 4
n 1
2. ctg 3x = 3 3x = n + arcctg 3, nℤ x = arcctg 3, nℤ.
3 3
3. Să aflăm soluţiile ecuaţiei ctg 2x = 3 din intervalul (– , ). Avem:
n
2x = n + arcctg 3 , nℤ 2x = n + , nℤ x = , nℤ.
6 2 12
n
Din condiţiile – < < , nℤ, rezultă
2 12
203
1
2
11 5 7
n–2, –1, 0, 1 şi x ,– , , .
12 12 12 12
Probleme________________________________________________
1. Să se rezolve ecuaţiile:
1 x 1
a) sin 3x = – ; b) cos = – ;
4 2 2 4 2
1
c) sin (x – 1) = 3 ; d) sin (x – 1) = ;
3
1 1
e) cos x2 = ; f) cos2 x = ;
2 2
g) sin x = 0 ; h) cos 2x = – 1.
Pentru exerciţiile b) şi f) stabiliţi numărul de soluţii pentru care |x| 10.
2. Să se rezolve ecuaţiile:
2x 3x
a) tg =1; b) ctg =– 3;
3 4 2 3
c) ctg (x + 1) = – 1; d) 3tg x = 1;
2
e) 3tg2 x = 1.
3. Să se rezolve şi să se discute ecuaţia: sin 4 x + cos4 x = m, unde m este un parametru
real.
4. Să se arate că ecuaţia cos (x2 – x + 1) = 1 nu are soluţii în numere întregi.
Ne referim aici la ecuaţiile care se aduc la forma P(sin ax) = 0, P(tg ax) = 0 etc,
unde P este un polinom. Pentru P(sin ax) = 0 notăm sin ax = y. Se rezolvă ecuaţia
P(y) = 0 şi se găsesc rădăcinile y1, y2,, yn. Problema se reduce la rezolvarea ecuaţiilor
sin ax = yi , i = 1, n .
1. cos 2x + 5 cos x = 2.
204
1
2
Soluţie. Deoarece
cos 2x = 2 cos2 x–1, avem: 2 cos2 x + 5 cos x – 3 = 0.
Rezultă
1
cos x = , adică x = 2n , nℤ şi cos x = – 3 –1, 1 .
2 3
Probleme ________________________________________________
1. Să se rezolve ecuaţiile:
a) 2 sin2 x – 3 sin x + 1 = 0 ; b) cos4 x + 3 sin 2x – 2 = 0 ;
x
c) cos x + 4cos = 2; d) tg 2x = 3 tg x ;
2
e) sin2 (x – 20) + cos(70 + x) = 2 ; f) sin 2x = tg x ;
3 sin 3 x cos 3 x
g) sin2 x + tg2 x = ; h) + = 4 – sin 2x ;
2 cos x sin x
i) cos x + cos 2x + cos 3x = – 1; j) sin x sin x sin x =
3 3
1
.
4
205
1
2
7.23. Ecuaţii omogene în sin x şi cos x _______________________
Un polinom de mai multe variabile se numeşte omogen dacă toţi termenii săi
sunt monoame de acelaşi grad, de exemplu P(x, y) = 3x3 – 2x2y + xy2 + y3.
Dacă P(x, y) este un polinom omogen, atunci ecuaţia P(sinx, cosx) = 0 se numeşte
omogenă în sinx şi cosx. Rezolva acestor ecuaţii se poate face împărţind prin cos n x,
unde n este gradul monoamelor care alcătuiesc polinomul.
Exemple.
1. 2sin2x – 3sinxcosx + cos2x = 0.
Rezolvarea acestei ecuaţii este imediată: se împart ambii membri ai ecuaţiei prin
cos2x şi se obţine: 2tg2 x – 3tg x + 1 = 0, adică
1 1
tg x = 1 x = n + , nℤ sau tg x = x = n + arctg , nℤ.
4 2 2
2. sin x + 3 cos x = 0.
Prin împărţirea cu cos x ecuaţia devine:
tg x = – 3 x = n – , nℤ.
3
3. sin2 x cos x + sin x cos2 x – 2cos3x = 0.
Avem: cos x(sin2 x + sin x cos x – 2cos2 x) = 0, de unde
cos x = 0 x = n + , nℤ sau sin2 x + sin x cos x – 2cos2 x = 0.
2
Împărţind prin cos x, obţinem: tg2 x + tg x – 2 = 0,
adică
tg x =1 x = n + , nℤ sau tg x = – 2 x = n + arctg(– 2), nℤ.
4
Unele ecuaţii, deşi nu sunt omogene pot fi transformate în ecuaţii echivalente
omogene.
Exemple.
x x
1. 5 sin2 + sin x + 3cos2 = 4. Ecuaţia se mai poate scrie:
2 2
x x x x 2x x
5 sin2 + 2 sin cos + 3 cos2 = 4 sin cos 2
2 2 2 2 2 2
sau
x x x x
sin2 + 2sin cos – cos2 = 0, adică o ecuaţie omogenă.
2 2 2 2
206
1
2
3
2. sin4 x + 2 cos4 x = . Ecuaţia se mai poate scrie:
4
4(sin4 x + 2 cos4 x) = 3(sin2 x + cos2 x) 2 sau sin4 x – 6sin2 x cos2 x + 5 cos4 x = 0.
Împărţind prin cos4 x, avem: tg4 x – 6tg2 x + 5 = 0, adică
tg2 x=1 cu soluţiile x=n , nℤ sau tg2 x=5 cu soluţiile x=n arctg 5 , nℤ.
4
Probleme ________________________________________________
1. Să se rezolve ecuaţiile:
a) 3 sin 2x + cos 2x = 0; b) cos2 x + sin x cos x – 2sin2 x = 0;
5
c) sin2 x + sin x cos x + 3 cos2 x = ; d) 5sin2 2x +2 sin 4x + 3 cos2 2x = 6;
2
1
e) 2 sin4 x – 3 sin2 x cos2 x + cos4 x = ; f) 2sin3 x = cos x ;
8
3 5 1
g) 2sin4 x – 3sin2 ( – x ) sin2 x + sin4 x = .
2 2 2 8
2. Să se rezolve şi să se discute ecuaţiile:
a) sin2 x + m sin x cos x + 2cos2 x = 3;
b) sin2 x + sin x cos x + (m – 1) cos2 x = 0.
207
1
2
c c
sin x cos + sin cos x = cos sin(x + ) = cos .
a a
b a
Din tg = rezultă cos = (cos 0, deoarece , ).
a 2
a b 2
2 2
Ecuaţia se scrie
c a ca
sin(x + ) = , de unde x + = (– 1)n arcsin + n, nℤ,
a a2 b2 a a 2 b2
c a
cu condiţia 1, adică a2 + b2 c2.
a a2 b2
Exemplu. 3 sin 2x – cos 2x = 1. Împărţind prin 3 , avem:
1 1
sin 2x – cos 2x = .
3 3
1
Punând = tg , ecuaţia se scrie succesiv:
3 6
sin
1 6 cos 2x = 1
sin 2x – tg cos 2x = sin 2x –
6 3 3
cos
6
1 1
sin 2x cos – sin cos 2x = cos sin 2x =
6 6 3 6 6 2
n
x = (– 1) n + + , nℤ.
12 12 2
Metoda substituţiei
x x
2 tg 1 tg 2
Punând sin x = 2
şi cos x = 2 , ecuaţia: a sin x + b cos x = c
2 x 2 x
1 tg 1 tg
2 2
x
devine o ecuaţie de gradul doi cu necunoscută tg .
2
Exemplu. 3 sin x 4 cos x = 5. Avem:
x x
2 tg 1 tg 2
2 2 = 5, adică x x x
3 –4 tg2 – 6 tg + 9 = 0 sau tg = 3,
2 x 2 x 2 2 2
1 tg 1 tg
2 2
x
ceea ce conduce la = n + arctg 3, nℤ sau x = 2n + 2 arctg 3, nℤ.
2
208
1
2
x
Observaţie. Substituţia se poate face numai dacă tg are sens, adică dacă
2
x π
n + , nℤ sau x 2n + , nℤ
2 2
deci numai dacă x = 2n + , nℤ nu este soluţie a ecuaţiei asin x + b cos x = c.
Vom analiza acum acest caz de execepţie:
a sin(2n + ) + bcos(2n + ) = c 0 – b = c ; deci b + c = 0.
Dacă b + c = 0 putem proceda ca în exemplul următor.
Probleme ________________________________________________
1. Să se rezolve ecuaţiile:
a) sin x + 3 cos x = 2; b) 3 sin x – cos 2x = 1;
x x
c) sin x + cos x = 1; d) 3 sin + cos = 2sin
3 3 2 2
5
;
12
e) sin x + 3cos x = 2; f) sin 2x – 2 cos 2x = 2;
2
x x x x 4
g) sin 4 cos –5 sin 4 cos +4 = 0; h) |sin x| + |cos x| = .
2 2 2 2 3
2. Să se rezolve şi să se discute ecuaţiile:
a) sin x + m cos x = 2; b) (m + 1) sin x + m cos x + 2 = 0.
209
1
2
cos x = 0 x = + n, nℤ şi cos 2x – sin 5x = 0,
2
adică cos 2x = cos 5 x 2x = 2n 5 x , nℤ şi de aici se determină
2 2
x.
2. tg x + 2 tg 2x = tg 5x .
Soluţie. Avem (tg x + tg 2x) + (tg 2x – tg 5x) = 0
sin( x 2 x) sin( 2 x 5 x ) sin 3 x (cos 5 x cos x)
+ =0 0
cos x cos 2 x cos 2 x cos 5 x cos x cos 2 x cos 5 x
2 sin 2 3 x sin 2 x 4 sin 2 3 x sin x
0 0 ; deci sin 3x = 0 şi
cos x cos 2 x cos 3 x cos 2 x cos 3 x
sinx = 0.
Avem 3x = n, nℤ şi x = n, nℤ.
n n
Cum nn ℤ n ℤ , rezultă că x = , nℤ, valori pentru care
3 3
cos x 0, cos 2x 0, cos 3x 0.
3. sin x + cos x + sin x cos x = 1.
Soluţie. Notăm sin x + cos x = y.Prin ridicare la pătrat, obţinem
y2 1
sin x cos x =
2
şi ecuaţia devine y2 + 2y – 3 = 0 cu soluţiile y = 1 şi y = – 3.
2 2 2
Din sin x + cos x =1, deducem sin x + cosx = . Deci sin x =
2 2 2 4
2
,
2
de unde x + = ( – 1) n + n, n ℤ. Pentru n = 2m, găsim x = 2m, iar
4 4
pentru
n = 2m + 1, avem x = 2m + .
2
În cazul y = – 3 nu există soluţii.
Observaţie. Acest procedeu poate fi aplicat pentru toate ecuaţiile de tipul
P(sin x cos x, sin x cos x) = 0.
Probleme ________________________________________________
1. Să se rezolve ecuaţiile:
210
1
2
a) sin x + sin 2x = sin 3x + sin 4x ; b) cos 2x cos 9x + sin 3x sin 4x = 0;
x
c) cos x + cos 2x – cos 3x = 1; d) sin x – tg = sin 2x ;
2
e) sin 4x – sin 2x = ctg 3x ; f) sin3 x + cos3 x = cos 2x ;
sin x cos x
g) sin6 x + cos6 x = 1 + tg 2x ; h) = tg 2x ;
sin x cos x
1
i) sin x + cos x + sin 2x + = 0; j) tg(x + 30 ) = 2 sin 2x ;
4
3 sin 5 x cos 5 x
k) sin3 x cos 3x + cos3 x sin 3x = ; l) + = 6;
8 sin x cos x
4 4
m) sin x + cos x = 1; o) sin kx + cos kx =
k 1 k 1
1
;
4
n) cos 2 2 x cos x cos 3 x + cos 2 2 x sin x sin 3 x = 1.
2. Să se rezolve şi să se discute ecuaţiile:
a) m cos 2x + (m2 – 2) cos x =0;
b) m(2m + 1)cos 2x + 2(3m + 1)sin x = 2m2 + m +2;
c) cos x cos 2x cos 3x – sin x sin 3x sin 4x = a .
3. Dacă ecuaţia sin2 x + sin2 2x + asin2 3x = cos2 x + cos2 2x + b cos2 3x are soluţiile
şi să se determine a, b şi să se rezolve ecuaţia.
8 3
211
1
2