Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ȘI SOCIALĂ A ELEVILOR
Material suport
pentru cadre didactice și părinți
Ştef, 2017
AUTORI:
Bărbieru Elena
Cenușă Mihaela
Crăciun Marilena
Dumitru Irina
Morărașu Cristina
Sandu Corina
Tanasă Teodora
2
CUPRINS
Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale p. 5
3
CUPRINS
Program de consiliere – p.88
Dezvoltarea abilităților emoționale pentru elevii din ciclul
liceal
4
Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale
5
Schimbarea percepţiei adulţilor asupra problemelor de
comportament ale copiilor presupune familiarizarea acestora cu
principalele abordări teoretice şi practice în legătură cu
comportamentul copiilor şi modul în care acesta poate fi schimbat.
6
· copiii care nu au manifestat agresivitate şi/sau sfidare la
vârsta preşcolară pot să dezvolte astfel de comportamente mai ales în
perioada preadolescenţei (12-14 ani);
7
Opoziţionismul provocator este un tip de comportament
negativist, ostil, care durează cel puţin 6 luni, în timpul cărora sunt
prezente cel puţin 4 din următoarele aspecte: copilul adesea îşi pierde
cumpătul, se ceartă cu adulţii, sfidează sau refuză să se conformeze
cererilor sau regulilor adulţilor, agresează pe alţii, îi blamează pentru
propriile sale erori, este susceptibil sau uşor de agasat de către alţii,
este ranchiunos şi vindicativ. Perturbarea în comportament cauzează o
deteriorare semnificativă în funcţionarea socială şi şcolară.
8
sancţionare inconsecvent aplicate, atitudinile punitive ale profesorilor,
lipsa cooperării între profesori în aplicarea măsurilor disciplinare,
insatisfacţia şi dezinteresul în îndeplinirea activităţilor didactice,
programe încărcate, numărul mare de elevi într-o clasă, participarea
scăzută a familiei la activităţile şcolii, organizarea improprie a
mediului şcolar, a claselor, din punct de vedere spaţial, ergonomic,
climatul emoţional tensionat etc.
10
Luând în considerare aceste informaţii, părinţii şi cadrele
didactice ar trebui să conştientizeze faptul că nu pot fi activate
trebuinţele de ordin superior ale copiilor, precum trebuinţa de
cunoaştere, de performanţă, dacă nu au fost satisfăcute trebuinţele de
bază (fiziologice, de securitate, de afiliere). Pentru a putea învăţa bine,
elevii ar trebui, mai întâi, să se simtă fizic confortabil (bine alimentaţi
şi odihniţi), să se simtă în siguranţă, relaxaţi, îndrăgiţi, apreciaţi şi să
aibă o stimă de sine ridicată. Elevii vor da un randament mai mare
într-un mediu relaxat şi sigur, decât într-unul tensionat şi ameninţător.
11
Atitudinile şi comportamentele părinţilor legate de
disciplinare sunt descrise prin categorii care se înscriu între doi poli
extremi: autoritarism şi permisivitate. Pentru a fi benefice dezvoltării,
interacțiunile copil-părinte trebuie să se înscrie într-o zonă a
echilibrului dintre autoritate şi permisivitate. Un mediu familial
echilibrat şi afectuos asigură funcţia de securizare afectivă creând
copilului sentimentul că este apărat, acceptat, iubit, respectat, că îi sunt
înţelese şi respectate dorinţele, i se acordă încredere şi o anumită
libertate în acţiune, fapt prin care se asigură socializarea şi
individualizarea, ca elemente de bază ale dezvoltării, pe care se vor
construi mai departe mecanismele cognitive de autocontrol și reglare
comportamentală. Fiind trataţi cu atenţie şi afecţiune, copiii îşi
dezvoltă echilibrul emoţional, capacitatea decizională, autonomia
personală şi o stimă de sine ridicată. Regulile clar exprimate şi
argumentate de părinţi sprijină dezvoltarea autocontrolului.
12
Antecedentele indică circumstanţele contextuale în care
apariţia comportamentului a fost întărită, adică urmată de consecinţe
imediate pozitive. De aceea, prezenţa antecedentelor creşte
probabilitatea reapariţiei comportamentului (pentru că sunt anticipate
consecinţele pozitive). Ca urmare, o metodă de reducere sau eliminare
a unui comportament inadecvat, precum şi de prevenire a apariţiei lui,
este modificarea antecedentelor. Aceastã metodă de management
comportamental se numeşte controlul mediului.
14
spăla pe mâini.”)
15
De-a lungul timpului cercetătorii au observat că principalul
predictor care asigură adaptarea la viaţa adultă nu sunt notele şcolare
sau un potenţial cognitiv ridicat, ci abilitatea copiilor de a stabili relaţii
sociale funcţionale cu cei din jur – ceea ce numim competenţe sociale.
1. Abilităţi interpersonale
16
Părinţii trebuie să-i înveţe pe copiii care sunt
comportamentele care definesc o relaţie de prietenie şi să le ofere cât
mai multe oportunităţi de exersare a abilităţilor sociale: să iasă cu
prietenii, să-şi facă noi prieteni, să-i viziteze, să elaboreze proiecte
împreună etc. Prietenii sunt resurse emoţionale pentru petrecerea
într-un mod plăcut a timpului liber. În aceste momente de relaxare se
descarcă în organism substanţe chimice, numite „endorfine”, care
întăresc sistemul imunitar. De asemenea, prietenii reprezintă o resursă
faţă de efectele negative a unor evenimente precum conflicte în
familie, divorţ, probleme şcolare.
17
lingvistică, vizual-spaţială, muzicală, intrapersonală, interpersonală,
naturalistă, corporală, existenţială. Autorul menţionează că, deşi aceste
inteligenţe nu sunt neapărat dependente una de alta, rareori ele sunt
folosite independent. Orice persoană normală are un anumit coeficient
din fiecare dintre aceste inteligenţe, în schimb modalităţile în care
acestea se combină sunt diferite de la o persoană la alta.
1. Competenţe personale:
2. Competenţe sociale:
18
deficitară în cazul copiilor cu probleme comportamentale. Copiii cu
competenţe emoţionale scăzute pot manifesta crize de furie
necontrolată, opoziţionism provocator, agresivitate, anxietate, depresie
comportamente disruptive, antisociale, atitudini negative faţă de
şcoală, lipsa încrederii în sine, absenteism, abandon şcolar.
19
Permiteţi copiilor să experimenteze emoţii, evitând să le
minimalizaţi – de exemplu, dacă un copil se simte trist, nu-i spuneţi să
se înveselească, dacă e furios, nu-i spuneţi că lucrurile nu sunt aşa de
grave precum par, iar dacă exprimă frica, nu-i spuneţi să nu-i mai fie
frică; ajutaţi-l să-şi exprime emoţiile negative în moduri acceptabile
din punct de vedere social şi evaluaţi situaţia dintr-o altă perspectivă,
mai realistă; de exemplu, într-o competiţie sportivă, copilul poate fi
învăţat să redefinească situaţia supărătoare de a se afla “pe locul doi”,
spunându-şi, de exemplu, că deşi s-a clasat pe locul doi, a fost primul
dintre copiii de aceeaşi vârstă cu el care au participat la concurs.
Această strategie cognitivă presupune scoaterea în evidenţă a altor
aspecte decât cele care declanşează emoţii negative.
20
emoţie puternică întrebaţi copilul cum se simte. Copiii vor învăţa astfel
că este normal să experimenteze diverse emoţii şi să vorbească despre
ele. Uneori însă, cuvintele ce denumesc emoţii pun probleme copiilor,
deoarece ele se referă la stări interne, neobservabile. Pentru a uşura
înţelegerea lor, adulţii trebuie să se axeze pe expresiile faciale, tonul
verbal şi comportamentele asociate anumitor emoţii (ex. plânsul).
Astfel, copiii vor identifica un reper extern cum ar fi „lacrimile”,
atunci când vorbesc despre eticheta verbală “trist”.
Bibliografie generală
21
- Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar, Buzău:
Alpha MDN;
22
Micul prinț, călător prin Emotikonia
Motivaţie:
23
Metode de realizare: conver sația eur istică, exer cițiul, explicația,
problematizarea, demonstrația, brainstorming, prezentare PPT, discuţii
şi analiza, jocul de rol; dezbaterea în grupuri şi sesiuni de raportare,
explicația, jocul didactic, problematizarea, explicația, studiul de caz.
Materiale utilizate: flipchar t, mar ker e, foi A4, car ioci, cr eioane
colorate, lipici, hârtie colorată autocolantă, foarfece, fișe de lucru, fișe
de evaluare, jetoane cu imagini, desene-puzzle, videoproiector, laptop.
24
Nr. Tema Modalităţi de realizare Modalităţi Observaţii
crt. activităţii de de evaluare
consiliere
Prinț
Evaluarea programului:
25
Şedinţa 1
Data:
Strategii:
Resurse:
26
Ø bibliografice:
Ø temporale: 1 oră
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
Găsiți cât mai multe asemănări între șoarece și avion (pentru acest tip
de exerciţiu se aleg întotdeauna 2 cuvinte îndepărtate ca sens, care
aparent nu ar avea nimic în comun). Elevii sunt ajutați și încurajați să
identifice cât mai multe asemănări: amândoi au coadă, pot avea
aceeași culoare, pot fi în îngrijirea omului, pot scoate sunete etc.
27
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor
4. Desfăşurarea activităţii
28
bine să fie reformulate și notate clar, explicit. De exemplu, să știe să
comunice eficient, să-și exprime emoțiile în mod pozitiv, să fie
prietenos și înțelegător, să găsească soluții bune la problemele cu care
se confruntă, să evite certurile, conflictele etc)
29
1. Dă frâu liber imaginației - lasă mintea să zburde, chiar dacă ideile
care vin sunt (sau par a fi) absurde; orice idee trebuie exprimată și
luată în considerare
2. Emiteți un număr cât mai mare de idei. Este o regulă care susține
principiul conform căruia cantitatea generează calitatea.
5. Evaluare/Asigurarea feedback-ului
30
Anexă: Planșă Micul Prinț
31
Ședința 2
Data:
Strategii:
32
Resurse:
Ø bibliografice:
Ø temporale: 1 oră
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
33
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor
4. Desfăşurarea activităţii
34
Asertivitatea este...
Pasivitatea este...
consideri că cei din jurul tău (părinţi, colegi, profesori) sunt adesea
nedrepţi cu tine,
35
eşti sarcastic şi utilizezi adesea critica în comunicare,
Exerciţiu de comunicare:
36
§ Colegii au scris pe banca ta cu vopsea care nu se poate şterge: « Eşti
un tocilar ».
Exerciţiu de comunicare:
Ședința 3
Data:
38
O 3: să identifice cauzele emoțiilor;
Strategii:
Resurse:
Ø bibliografice:
Ø temporale: 2 ore
39
- al unui copil optimist,
40
Li se citește copiilor o întâmplare în care sunt implicate personaje
umane care trec printr-o situație cu trăiri emoționale intense. Se între-
rupe lectura în punctul culminant al povestirii. Elevii sunt rugați să se
identifice cu personajul principal (să empatizeze cu el) și să noteze ce
simte, ce gândește și ce va face personajul, ca și cum ei ar fi acel per-
sonaj. Se prezintă apoi răspunsurile copiilor. Se continuă povestirea și
se stabilește cine a empatizat cel mai bine cu personajul.
5. Evaluare/Asigurare feedback
Ședința 4
Data:
41
DESFÃŞURAREA ACTIVITÃŢII
1. Moment organizatoric
4. Desfăşurarea activităţii
42
Cum se simte un copil când își pierde cățelul? - trist.
Se discută cum s-a simțit în fiecare situație, cum i-a fost cel mai ușor
să meargă, ce tip de mers nu i-a plăcut deloc.
- unui om nesigur,
43
Scop: dezvoltar ea abilității de a-ţi ajusta gândurile, emoţiile şi
comportamentul pentru a schimba situaţia şi condiţiile.
Strategii:
Resurse:
Ø bibliografice:
44
G. Lemeni, M. Miclea, (2004), Consiliere şi orientare - ghid de
educaţie pentru carieră, Cluj-Napoca, Editura ASCR;
Ann Vernon, (2004), Consiliere în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei
emoţionale prin Educaţie Raţional-Emotivă şi Comportamentală”
clasele I-IV, Cluj-Napoca, Editura ASCR.
Ø temporale: 2 ore
DESFÃŞURAREA ACTIVITÃŢII
1. Moment organizatoric
4. Desfăşurarea activităţii
45
Fiecare elev va primi un card alb. Elevii se vor gândi la o situaţie,
eveniment care le-a provocat emoţii în ultima săptămână, cum ar fi:
,,am luat o nota mare la test, am greşit un exerciţiu la lucrare sau am
mers la dentist etc”. Vor scrie pe cartonaş situaţia, iar pe partea
cealaltă a cartonaşului vor scrie emoţia pe care au simţit-o (bucurie,
frică, mulţumire, etc.). Un elev voluntar va aduna toate jetoanele.
Discuţii:
Toată lumea s-a simţit la fel în această situaţie? Dacă nu s-a simţit
toată lumea la fel, de ce credeţi că s-a întâmplat acest lucru?
Se constată că alții pot reacţiona altfel decât noi într-o anumită situaţie,
deoarece au o experienţă şi interpretări diferite ale evenimentelor.
,,ABC”
46
Se plasează într-un colț al sălii un + iar în colțul opus un -. Li se
prezintă elevilor câte o afirmație, iar ei se vor plasa la + sau – în
funcție de acordul sau dezacordul privind situația dată. Afirmațiile vor
fi de tipul:
Părinții tăi vor pleca diseară la o petrecere, iar tu vei rămâne cu bunicii
sau cu un alt membru al familiei.
Exercițiul ”Gând-emoție-comportament”
Prietenul tău cel mai bun nu vine la tine, atunci când îl vezi mergând
pe stradă.
47
avem. Se notează în dreptul fiecărui gând emoția potrivită. Se continuă
cu felul în care vom acționa conform gândului și emoției stabilite. Se
constată că gândurile fierbinți creează emoții negative și determină
comportamente nepotrivite, iar gândurile liniștite generează emoții și
comportamente pozitive.
5. Evaluare/Asigurare feedback
48
4. Ce poţi folosi în viaţa de zi cu zi din ceea ce ai învăţat
astăzi?
Ședința 5
Data:
49
Strategii:
Resurse:
Ø bibliografice:
Ø temporale: 1 oră
50
DESFÃŞURAREA ACTIVITÃŢII
1 Moment organizatoric
4 Desfăşurarea activităţii
51
definiţie: ter menul “conflict” provine din verbul latinesc
confligo,ere = a se lupta, a se bate între ei, având sensurile de
ciocnire, şoc, dar şi ceartă, luptă împotriva cuiva.
52
Se împart elevii în cinci grupuri care vor rezolva situaţiile
problemă. La sfârşit, fiecare grup prezintă soluțiile găsite. Se notează
pe foi de flipchart cauzele apariţiei conflictelor prof-elev etc. şi
soluţiile de rezolvare a acestora (sinteza grupurilor).
Exercițiu creativ
5 Evaluare/Asigurare feedback
53
Anexa 1 (fiecare imagine va fi tăiată în 6 sau 9 părți)
54
Anexa 2
55
Studii de caz (pentru cele 5 grupe de elevi):
Cauze:
Soluţii posibile:
Cauze:
Soluţii posibile:
56
Cauze:
Soluţii posibile:
Cauze:
Soluţii posibile:
Cauze:
Soluţii posibile:
Anexa 3
Țup-Țup
(poveste terapeutică)
58
rămase iar pe gânduri. ( L a c e c r e z i c ă s e g â n d e a
iepuraşul?)
La câteva zile după aceasta era ziua de naştere a lui Spiriduş. A fost
invitat şi Țup-Țup. Au venit şi Scofăilă, ratonul şi castorul, Mălăieţul
şi Săltăreaţa, broscuţa şi mulţi alţii. S-au jucat şi au petrecut împreună
59
până seara târziu. Nimeni nu s-a supărat şi nu s-au şicanat unii pe alţii.
Lui Țup-Țup îi venea din când în când să împingă, să
ciupească, să şicaneze pe unul sau pe altul, dar mereu se oprea şi
se gândea că nu vrea să mai fie singur şi trist. De atunci Țup-Țup şi-a făcut
mulţi prieteni. Nu mai este singur şi nici trist. Se străduieşte să s e
p o a r t e f r u m o s c a s ă f i e a c c e p t a t d e c e i l a l ţ i . ( C e c re z i ,
e u ş o r p e n t r u Ț u p - Ț u p s ă s e s t ă p â n e a s c ă ? D e c e face
totuşi acest lucru?)
Ședința 6
Data:
Tema: Emotikonia.
60
Strategii:
Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale, poster , jur nal.
Resurse:
Ø bibliografice:
Ø temporale: 1 oră
DESFÃŞURAREA ACTIVITÃŢII
4. Desfăşurarea activităţii
5. Evaluare/Asigurare feedback
62
PROGRAM DE CONSILIERE
Motivaţie:
63
Spre sfârșitul perioadei, din punct de vedere afectiv,
adolescenții pot trăi o etapă foarte tulbure. Fie că este vorba despre
stări depresive sau de confuzie și anxietate, este clar că nu avem de-a
face cu o perioada a păcii și a calmului. Are loc un fenomen de
bulversare psihică.
Impulsivitatea şi teribilismul, necenzurate suficient de
autoinhibițiile impuse de normele sociale, pot sta la originea
fenomenelor de vandalism, agresivitate fizică şi sonoră, cu care școala
şi adulții încep să se confrunte tot mai des. Activitățile centrate pe
interesele reale ale vârstei, inițiate de educatori (prin consultarea
elevilor) pentru valorificarea timpului școlar şi a celui liber al elevilor,
valorizarea actelor și ideilor interesante, ridicarea stimei de sine,
participarea la clarificarea imaginii de sine pot constitui tot atâția
factori de prevenire a comportamentelor neadecvate. Cheia reușitei
unui astfel de demers este evitarea formalismului şi a poziției
autoritariste, autenticitatea, deschiderea, disponibilitatea, dialogul,
precum și tactul psihopedagogic, atitudini apreciate și acceptate de
elevi.
Scopul programului:
Ø dezvoltarea abilităţilor de management al emoțiilor;
Obiective:
Ø dezvoltarea capacității de a recunoaște și a interpreta emoțiile
proprii și ale celorlalți;
Ø conștientizarea relației eveniment - gând - emoție - comportament;
Ø dezvoltarea abilităților de exprimare emoțională;
Ø dezvoltarea abilităților de gestionare a situațiilor cu încărcătură
emoțională;
64
Ø dezvoltarea abilităților de relaționare interpresonală.
Metode de realizare: icebr eak, explicaţia, conver saţia, br ainstor m-
ing, problematizarea, lucru cu fişe, lucru în perechi, jocul de rol.
Durata: 4 activități
65
Şedinţa 1
Data:
Strategii:
66
Metode de evaluare a activităţii: obser vația sistematică și
feedback-ul elevilor, oferit la finalul activității, prin bifarea emoțiilor
pozitive pe roata emoțiilor.
Resurse:
Ø bibliografice:
Ø temporale: 50 de minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
67
dar...”. Fiecare dintre elevi îşi va spune numele, urmat de expresia de
mai sus. Va încerca să spună despre propria persoană un lucru re-
prezentativ, cu care se poate mândri.
Discuţii:
4. Desfăşurarea activităţii
68
Decupaţi din reviste sau xeroxaţi imagini cu persoane care exprimă
una dintre emoţiile descrise. Fiecare elev alege pe rând o imagine,
după ce în prealabil a fost legat la ochi cu o eşarfă. Elevii trebuie să
identifice emoţia persoanei din imagine "Cum crezi că se simte?".
Discuții: Tu când te-ai simţit la fel ca ea/el?, Ce crezi că s-a
întâmplat?, De ce e bucuros/furios/trist/îi este teamă/este surprins?
Prin această activitate elevii învaţă să identifice corect emoţiile şi
etichetele verbale corespunzătoare.
c. Ce-ar fi dacă... Identifică emoția.
Fiecare persoană scrie o propoziţie/frază începând cu "Ce-ar fi dacă...?
Cum m-aș simți? Încercaţi să fiţi creativi! ex: Ce-ar fi dacă de Craciun
nu ai primi nici un cadou?". Apoi fiecare dă la dreapta hârtia sa şi o
primeşte pe cea din stânga, răspunzând de data aceasta la întrebarea
primită notând cum anume crede ca s-ar simți, denumind emoția.
"Notează apoi o întrebare pentru cel din dreapta ta, acesta va răspunde
și va nota apoi o întrebare pentru cel din dreapta sa ș.a.m.d. După
câteva schimburi se pot citi răspunsurile notate.
Discuții: Ce ați observat? Toți oamenii simt la fel? Tu ce alt răspuns
ai fi dat? Cum v-ați simțit? Este important să înțelegem ce simțim?
Este important să arătăm ce simțim? De ce? Care sunt avantajele
recunoașterii propriilor trăiri?
Observații: Se poate utiliza fișa de lucru Identifică emoția pentru a
genera cât mai multe răspunsuri posibile.
5. Evaluare/Asigurare feedback
Ce ai aflat nou despre tine ? Dar despre colegii tăi? Daca ar fi să
desenezi emoția ta , cum ar arăta aceasta?
69
Anexa 1: Tabelul emoţiilor
70
4) Mama ta ar vorbi la telefon şi tu ai vrea să îi spui ceva?
Şedinţa 2
Data:
Tipul activităţii: consilier e colectivă
Grup ţintă: elevii claselor V-VIII
Tema: De unde vin emoțiile?
Scop:
Ø Dezvoltarea capacității de a recunoaște și a interpreta emoțiile
proprii și ale celorlalți
71
Ø Conștientizarea relației eveniment - gând - emoție -
comportament
Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:
Ø să identifice emoțiile asociate diverselor contexte situaționale
Ø să identifice convingerile/gândurile iraţionale din spatele
comportamentelor și emoțiilor;
Ø să găsească modalităţi alternative de interpretare a situaţiilor;
Ø să conștientizeze propriile trăiri din perspectiva situațiilor de
viață întâlnite
Ø să dezvolte abilităţi mai eficiente de rezolvare a problemelor;
Strategii:
§ Metode şi procedee: exerciţiu de energizare, explicaţia,
conversaţia, brainstorming, problematizarea, lucru cu fişele,
lucru pe grupe;
§ Mijloace: coli de flipchart, carioci, markere, fişe de lucru,
pixuri, flipchart, Ceasul emoţiilor;
§ Forme de organizare a activităţii: frontal, lucru pe grupe;
Metode de evaluare a activităţii: obser vația sistematică și
feedback-ul elevilor oferit la finalul activității prin bifarea unei
temperaturi cât mai înalte pe termometrul activității.
Resurse:
Ø bibliografice:
Vernon, A., (2006), Dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Educaţie
Raţional-Emotivă şi Comportamentală, clasele V-VIII, Cluj Napoca,
Editura ASCR;
Ø spaţiale: sala de clasă
Ø temporale: 50 minute
72
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
- se asigură climatul necesar desfășurării în bune condiții a
activității;
2. Captarea şi orientarea atenţiei
Ceasul emoţiilor: Elevii învâr t limba ceasului, r ecunosc
emoţia la care s-a oprit şi apoi completează propoziția. De exemplu,
"M-am simțit furios pentru că......” sau "Sunt vesel pentru că.....”. Se
scoate în evidență legătura gând-emoţie.
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor
Elevii sunt anunţaţi despre titlul şi obiectivele activităţii: De
unde vin emoțiile? în care vor descoperi cum emoţiile noastre sunt
declanșate de gândurile și convingerile pe care le avem, vor găsi
modalități alternative de interpretare a situațiilor și vor vedea în ce
măsură aceste emoții pot fi odată înțelese, schimbate sau nu.
4. Desfăşurarea activităţii
a. Emoții și comportamente
Fiecare elev completează fișa de lucru în care va identifica
pentru fiecare emoție fundamentală o întâmplare sau o situație
declanșatoare. Ulterior, cât mai mulți elevi vor prezenta exemple
găsite de ei.
Discuții: Ce observați? Ce părere aveți despre faptul că situații
asemănătoare declanșează la colegi diferiți trăiri diferite? De ce oare
se întâmplă asta? Simțim la fel? De unde vin emoțiile? Ce le
declanșează? Putem să le schimbăm?
b. De unde vin emoțiile?
73
Elevii sunt grupați în grupe de câte 6 și împreună vor da
exemple de 3 evenimente pozitive și 3 evenimente negative. Pentru
fiecare situație sunt rugați să identifice gândurile, emoțiile și
comportamentele asociate, răspunzând la întrebările: Ce am gândit,
Ce am simțit?, Ce am făcut?
Se concluzionează așadar că ceea ce simțim și facem are legătură cu
ceea ce ni se întâmplă și cu felul în care gândim despre această
situație, că felul în care gândim face ca un eveniment să fie perceput
ca fiind pozitiv sau negativ.
Discuții: Sunt situații identice care determină trăiri diferite la
aceeași persoană în momente diferite? Sau în același moment poate
determina trăiri diferite la persoane diferite? Puteți da un exemplu?
Cum te-ai simțit atunci cand ai primit nota 7? Dar tu? De ce credeţi că
în aceeași situație unii au emoții puternice, alți nu? Credeți că puteți
schimba emoțiile? Cum?
Se concluzionează asupra faptului că putem schimba felul în
care ne simțim schimbând perspectiva, modul de a gândi.
c. Gânduri alternative
Pentru a ilustra felul în care putem controla ceea ce simțim prin
schimbarea perspectivei, elevii sunt rugați să găsească gânduri
alternative pentru exemplele descrise la exercițiul anterior.
Discuții: Ce observați? Dacă schimbați gândurile, ce se
întâmplă cu emoțiile? Întreaga situație mai seamănă cu cea inițială?
Cum apreciați intensitatea celor simțite? Se schimbă?
5. Evaluare feedback
Cum puteți aplica cele învățate?
Completează propoziția "Acum mă simt.......
74
Anexa 1
Anexa nr.2
3…..nervos 4…...speriat
Fișa nr 2.
Eveniment Ce am Ce am Ce am Gânduri
gândit simțit făcut alternative
75
Şedinţa 3
Data:
Tipul activităţii: consiliere colectivă
Grup ţintă: elevii claselor V-VIII
Tema: Cum exprimăm și gestionăm propriile emoții
Scop:
Ø dezvoltarea abilităților de exprimare emoțională;
Ø dezvoltarea abilităților de gestionare a situațiilor cu încărcătură
emoțională;
76
Metode de evaluare a activităţii: obser var ea sistematică și
feedback-ul elevilor oferit la finalul activității prin desenarea unor
emoții pozitive.
Resurse:
Ø bibliografice:
Vernon, A., (2006), Dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Educaţie
Raţional-Emotivă şi Comportamentală, clasele V-VIII, Cluj Napoca,
Editura ASCR;
Ø spaţiale: sala de clasă
Ø temporale: 50 de minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1.Moment organizatoric
- se asigură climatul necesar desfășurării în bune condiții a
activității;
2. Captarea şi orientarea atenţiei –
Nume şi calitate: Fiecar e par ticipant este invitat să-şi spună
numele şi un cuvânt/animal/culoare/caracteristică etc. care îl descrie şi
care are aceeaşi iniţială cu cea a numelui său, apoi fiecare participant
repetă numele şi/sau cuvântul descriptiv al tuturor participanţilor.
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor
Elevii sunt anunţaţi despre titlul și obiectivele lecției Cum
exprimăm și gestionăm propriile emoții în care vor reflecta asupra
propriilor trări, vor exersa exprimarea emoțională cu ajutorul
limbajului verbal și nonverbal, vor identifica exprimări sănătoase și
77
exprimări nesănătoase ale emoțiilor pentru gestionarea cât mai
eficientă a situațiilor cu încărcătură emoțională.
4. Desfăşurarea activităţii
a. Mituri despre emoții
Sala este împărțită în două și trasată o linie pe mijloc.
Profesorul citește o serie de mituri despre emoții și cere fiecărui elev
să se poziționeze de partea Așa, Nu așa, Așa și așa. Fiecare afirmație
este folosită ca mijloc de reflecție asupra propriului mod de exprimare
emoțională.
Discuții: Cine este responsabil pentru felul în care ne simțim? Ce
părere aveți despre furie? Este bine să simțim într-un anumit fel? Cum
putem controla, arăta ceea ce simțim? Cui ar trebui să îi arătăm?
Se concluzionează asupra faptului că atât trăirile negative cât și cele
pozitive fac parte din viață și că ar trebui să învățăm să le recunoaștem
și să le exprimăm verbal și non verbal.
b. Cutii fermecate cu emoții ;
Într-o cutie sunt introduse cartoane cu denumiri de emoții.
Pentru a exersa exprimarea emoțională, elevul este rugat să prezinte
această emoție mimând sau folosind limbajul, fără ca acel cuvânt care
o denumește să poată fi pronunțat: poate folosi o poveste, o descriere,
etc. Așadar, cum exprimăm emoțiile? Cu ajutorul limbajului verbal și
nonverbal?
c. Să vorbim despre emoții negative și furie
Uneori, facem anumite lucruri pe care le regretăm mai târziu.
De exemplu, spunem unele cuvinte care îi rănesc pe ceilalți, luăm
decizii pripite, la impuls, acuzăm pe cineva pe nedrept, facem ceva ce
știm că este interzis, etc.
78
Poți să dai și tu un exemplu din experiența personală, când ai
făcut ceva ce mai târziu ai regretat?
Se analizează o astfel de experiență de exprimare emoțională
deficitară pornind de la întrebările: Când se întâmplă acest lucru? Cine
este în preajma ta în acele momente? Ce anume te supără atunci?
Se cere elevilor să identifice o persoană pe care o apreciază
foarte mult, un model personal care poate fi cineva pe care poate nu
l-au întâlnit niciodată în realitate.
Rând pe rând, sunt încurajați să îşi imagineze cum ar reacţiona
respectivele persoane dacă ar fi în locul lor în acea situație.
Discuții: De ce crezi tu că el/ea s-ar comporta aşa? Cum de
reuşeşte să se poarte aşa? Crezi că felul în care s-ar purta ar rezolva
problema? Ce sfat crezi că ţi-ar da?
Se identifică cât mai multe sfaturi, modalități de a se comporta
în această situație care sunt notate pe flipchart.
d. Cum ne exprimăm emoțiile? Exprimări sănătoase și
exprimări nesănătoase
Se subliniază faptul că exprimarea emoționala este deosebit de
importantă pentru individ și ceilalți. Ne dăm seama de acest lucru
având în vedere consecințele asupra noastră și asupra celorlalți.
În grup elevii vor completa fișa de lucru încercând să găsească
modalități acceptabile de exprimare a emoțiilor analizând și
consecințele posibile. Pot completa cu orice stare doresc.
5. Evaluare/Asigurare feedback
Pe un post-it elevii vor desena emoția pe care o simt la
încheierea activității și o vor lipi pe coala de flipchart.
79
Anexa 1. Mituri despre emoții
1. Există un mod corect de a te simți în orice situație.
Greșit! Nu există un mod corect sau greșit de a simți. Cu toții
venim din diferite medii și am trecut prin experiențe diferite care ne-au
făcut să percepem lucrurile într-un mod unic. Doi oameni pot
experimenta aceeași situație cu referințe complet diferite, și pot ajunge
la răspunsuri și reacții opuse. Felul în care reacționăm la ceea ce
simțim contează.
2. Să lași să transpară ceea ce simți este o slăbiciune
Putem desigur purta această armură emoțională uneori, dar
atunci când nu ne deschidem niciodată și nu ne conectăm intim cu
alții, relațiile pot avea de suferit.
3. Sentimentele negative sunt rele și distructive
Te-ai simțit vreodată vinovat din cauza a ceea ce simți?
Cunoști acele situații în care te-ai simțit furios, trist, gelos, începând să
fii critic cu tine însuți pentru aceste emoții? Poate că spui «N-ar trebui
să mă simt rău, ar trebui să fiu fericit! De ce nu pot să rezolv asta?
Sentimentele precum furia sau tristețea sunt parte din procesul de
supraviețuire și ar fi bine să reușești să-ți dai seama când sunt
distructive sau constructive.
4. Să fii emoțional înseamnă să nu te poți controla
Să fii conștient de emoțiile tale nu echivalează neapărat cu
pierderea controlului. Putem fi în control și învăța cum să folosim
rațiunea și logica o dată cu emoțiile și sentimentele. Să învățăm să
experimentăm emoțiile într-o manieră obiectivă ne oferă o cale de a
gândi înainte să acționăm, conștientizând în același timp ceea ce
80
simțim.
5. Unele emoții pot surveni fără niciun motiv
De regulă, emoțiile pornesc de la un element declanșator.
Izvorăsc de undeva și au o pornire foarte rapidă. Cel mai probabil
sursa o constituie credințele sau modul în care identificăm o anumită
situație. Când nu conștientizăm ceea ce declanșează emoțiile și felul în
care percepem emoțiile prin care trecem, poate părea că vin din neant.
Când învățăm să fim conștienți de declanșatorii din mediul în care
trăim, schimbările corporale prin care trecem și ceea ce gândim, putem
dezvolta inteligența emoțională și începem să ne gândim la
sentimentele noastre în loc să reacționăm sub impulsul lor.
6. Unele emoții sunt prostești sau greșite.
Emoțiile sunt inerente faptului că suntem ființe umane! Nici o
emoție nu este prostească sau greșită. Cum ne simțim este felul în care
ne simțim într-o anumită situație. Poate că nu e mereu rațional dar cu
siguranţă nu este greșit sau prostesc. Să învățăm să validăm ceea ce
simțim este o parte importantă din procesarea efectivă și lucrul cu
emoțiile. Când începem să fim critici cu sentimentele noastre agravăm
situația. Este ok să te simți așa cum te simți.
7. Ar trebui să mă simt și să fiu într-un anumit fel.
Să ne gândim că ar trebui să fim într-un fel și nu suntem este
exact perspectiva care duce la rușine și critica de sine. Cum gândim că
ar trebui să fim se bazează pe compararea sinelui cu ceilalți și toate
așteptările externe care ne-au fost induse de când suntem mici. Deci,
dacă învățăm să ne acceptăm așa cum suntem în prezent vom elibera o
mare cantitate de stres emoțional.
81
8. Ceilalți sunt cei mai buni observatori ai felului în care
mă simt
Dacă există un lucru la care te pricepi mai bine decât oricine
altcineva, acesta este propria persoană. Dacă ne bazăm felul în care ne
simțim pe judecata celoralți, ne va fi foarte greu să atingem acea
conștientizare. Nimeni nu poate ști ce simți cu adevărat, mai bine decât
tine.
9. Emoțiile dureroase ar trebui ignorate și reprimate.
Ai cunoscut vreodată pe cineva care are tendința de a ține
pentru sine ceea ce simte? Ce se întâmplă de obicei pe termen lung?
Explozie! Când nu suntem atenți la ceea ce simțim și încercăm să ne
blocăm sentimentele, acestea se întorc împotriva noastră. Când
emoțiile și sentimentele dureroase vin la suprafață, putem să le
ignorăm ca să evităm un conflict și stresul rezultat, dar paradoxul este
ca până la urmă ne vor împedica în rezolvarea problemelor și în
confruntarea cu ceea ce evităm.
10. Unele emoții pozitive nu sunt sub controlul meu.
Este adevărat, până la un anumit punct. Nu putem fi pozitivi
dacă nu suntem sinceri și dacă nu credem cu toată inima, dar putem
învăța să ne dezvoltăm abilitatea de a avea emoții pozitive sincere.
Totul începând de la practicarea recunoștinței, dezvoltarea creativității,
angajarea în activității inspiraționale ne poate crește optimismul
Anexa 2
82
Emoție Exprimare Consecințe Exprimare alternativă
nesănătoasă sănătoasă
Frică
Furie
Nerăbdare
Bucurie
Tristețe
....
Şedinţa 4
Data:
Tipul activităţii: consilier e colectivă
Grup ţintă: elevii claselor V-VIII
Tema: Eu și tu. Să exersăm empatia
Scop:
Ø dezvoltarea abilităților de gestionare a situațiilor cu încărcătură
emoțională;
Ø dezvoltarea abilităților de relaționare interpersonală;
Obiective. La finalul activităţii elevii vor fi capabili:
Ø să definească conceptul de empatie;
Ø să conștientize importanța recunoașterii propriilor trăiri și a
celorlalți pentru dezvoltarea unor relații pozitive cu colegii;
Ø să identifice emoțiile exprimate de ceilalți;
Ø să își imagineze emoțiile pe care le-ar putea trăi dacă ar fi în
locul celuilalt;
83
Ø să conștientizeze importanța verbalizării pozitive pentru
crearea unui climat emoțional pozitiv și dezvoltarea unor relații
interpersonale pozitive.
Strategii:
§ Metode şi procedee: exer ciţiu de ener gizar e, explicaţia,
conversaţia, joc de rol, problematizarea;
§ Mijloace: coli de flipchar t, car ioci, mar ker e, fişe de lucr u,
pixuri, flipchart, carduri cu emoţii un ghem de ață
§ Forme de organizare a activităţii: fr ontal, pe gr upe.
Metode de evaluare a activităţii: obser var ea sistematică a
comportamentului și feedback-ul elevilor, chestionar de feedback
Resurse:
Ø bibliografice:
Băban, A., (2001), Consiliere educaţională, Ghid metodologic pentru
orele de dirigenţie şi consiliere, Cluj- Napoca;
Ø spaţiale: sala de clasă
Ø temporale: 50 de minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
84
că ești un prieten bun, mă ajuți…sau te-am ales pentru că știi jocuri
frumoase…etc”. Cel ales prinde ața și oferă ghemul altui coleg
spunându-i ce calități a remarcat la el, de ce ȋl apreciază. Fiecare
participant va alege cel puțin un coleg până ce ața va forma o rețea
asemănătoare unei pânze de păianjen.
Discuții: Cum v-ați simțit ȋn timpul jocului? Ce ați aflat nou?
Concluzia profesorului poate fi: ȋntr-un colectiv /clasă toți
colegii sunt conectați ca ȋntr-o rețea și este important ca relațiile să fie
bune, adică să existe ȋnțelegere, prietenie, respect, ȋnțelegere.
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor
4. Desfăşurarea activităţii
a. Folosind metoda brainstorming se va identifica semnificația
conceptului empatie.
Discuții: Așadar ce este empatia? Ce presupune ea? Cum o
dezvoltăm? Este o abilitate necesară? De ce?
b. Să ghicim emoţiile celorlaţi: atunci când suntem în parc
sau la magazin, pe stradă sau în trafic, putem să ne distrăm ghicind ce
simt oamenii privindu-le mimica feţei, mersul sau gesturile şi postura
corpului, sau ascultând tonul vocii. Putem încerca să răspundem la
întrebări: “cum arată faţa acelui om?” sau “Ascultă-i vocea, cum crezi
85
că se simte?”, sau “uite cum îşi ţine capul aplecat acea femeie şi merge
foarte greu/încet, ce crezi că simte?”
Cred că te simți..."
Bilețele pe care sunt scrise denumirea mai multor emoții/stări
sunt puse în mici boluri.
Elevii vor fi împărțiți în echipe. Fiecare echipă va primi câte
un castronel cu bilețele. Rând pe rând, copiii din toate echipele vor
extrage (la întâmplare) câte un bilețel și vor încerca să redea, folosind
doar gesturile, emoția/starea de pe acesta. Ceilalți vor trebui să
ghicească ce dorește să exprime copilul respectiv, exprimându-și
opinia: "Cred că X este/se simte...".
Jocul nu are ca obiectiv numai recunoașterea corectă a unei
anumite emoții/ sentiment, ci mai ales decodarea limbajului nonverbal
și realizarea primilor pași în solidarizarea cu ceea ce simt ceilalți.
c. Planeta personală
Fiecare elev va fi îndemnat să încerce să-şi imagineze şi să
descrie o „planetă personală” , respectiv o lume nouă, realizată după
propriile preferinţe, căreia să-i dea un nume, să o populeze şi să o
construiască astfel încât aceasta să reprezinte idealul său. De exemplu
trebuie, să descrie mai în amănunt viaţa de familie pe planeta X, cum
sunt copiii, cum sunt relaţiile între oameni, între profesori şi elevi
etc. ce fel de trăiri au diverse personaje, cum sunt oamenii pe planeta
personală: fericiți, entuziaști, plictisiți,etc
„Planetele” fiecăruia vor fi apoi prezentate grupului de elevi.
Discuții: Cum se simt oamenii de pe planeta colegului vostru?
Oare de ce? Ce am putea schimba? Ce sfat le-am putea da ca să fie mai
fericiți? Oare le lipsește ceva? Oare ce dorințe au? Cum ai vrea tu să se
86
poarte colegii cu tine? Dar profesorii, Dar familia? Ce crezi ca au ei
nevoie? Ce ești tu pregătit să oferi?
d. Jocul complimentelor
Elevii se așează în cerc, fiecare elev trebuie să spună 2-3
cuvinte frumoase celui de lângă el, privindu-l în ochi. Cel
complimentat trebuie să își manifeste recunoștința și să facă același
lucru următorului participant.
Discuții: Cum vi s-a părut exercițiul? Cum vă simțiți? De ce
este important să îi apreciem pe ceilalți?
5. Evaluare/Asigurare feedback
La finalul activității se vor face aprecieri asupra modului în
care au lucrat elevii, asupra felului în care s-au simțit. Nu în ultimul
rând elevii vor completa un chestionar de feedback. Selectiv, elevii pot
prezenta și oral răspunsurile.
Anexa 1
87
PROGRAM DE CONSILIERE
Motivaţie:
88
Scopul programului: facilitar ea cr eşter ii emoţionale şi sociale a
adolescenților, prin dezvoltarea unor abilităţilor de management
al emoțiilor.
Durata: 6 activități
89
Evaluarea programului:
Şedinţa 1
Data:
O3: să distingă între emoţiile care ajută şi cele care sunt o piedică;
Strategii:
90
§ Mijloace: coli de flipchart, carioci, markere, fişe de lucru,
pixuri, flipchart, carduri cu emoţii;
Resurse:
Ø bibliografice:
Ø temporale: 50 de minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
- se asigură climatul necesar desfășurării în bune condiții a activității;
91
2. Captarea şi orientarea atenţiei – se va realiza cu ajutorul
icebreaking-ului V oluntarul, indiciile și surpriza. Elevii sunt anunțați
că vor face un experiment interesant pentru care este nevoie de un
voluntar. Acesta, urmând indiciile ascunse în sala de clasă (caută sub
al doilea ghiveci de flori de la fereastra din mijloc, verifică buretele,
vezi în bancă la X, verifică sub coșul de gunoi, uită-te sub catalog,
verifică ghiozdanul tău), va descoperi obiectul surpriză (o acadea, o
bomboană, un pix floare). Colegii sunt instruiți să îi observe expresia
feței pe parcursul exercițiului; se pot folosi și remarci precum: este
posibil să se spargă, să explodeze, ai grijă cum îl desfaci, încet, foarte
încet!
§ Discuţii:
92
9. Desfăşurarea activităţii
§ Discuţii:
- Care listă are cele mai multe cuvinte? A jută sau Împiedică?
93
- Îţi place să ai emoţii care nu te ajută? Dacă nu, ce poţi face să nu le
ai?
§ Discuţii:
- Cum îți exprimi de obicei emoțiile: într-un mod „sănătos” sau mai
puțin „sănătos”?
94
- Dacă, de obicei, îți manifești emoțiile mai puţin „sănătos”, ce poți
face să schimbi acest lucru? Ţi-ai schimbat vreodată modul de
exprimare al sentimentelor?
95
Anexa 1
Numele .............................................
96
Anexa 2
Set emoții
97
Anexa 3
Sunt bolnav
Un coleg mă jignește
Mă uit la o comedie
.................................................
.................................................
98
Şedinţa 2
Data:
Strategii:
99
Resurse:
§ bibliografice:
§ temporale: 50 minute;
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
§ Discuții:
100
- Deşi situaţia a fost aceeaşi pentru toţi voluntarii, ei au reacţionat
diferit. Din ce cauză s-a întâmplat așa? (oamenii gândesc diferit, se
raportează diferit la acelaşi eveniment etc.)
4. Desfăşurarea activităţii
a. Gânduri-emoții-comportamente.
101
Modul în care mă comport depinde de ceea ce gândesc şi simt în
legătură cu acea situaţie;
102
De exemplu:
Discuţii:
103
- Cum credeţi că patternurile de gândire iraţională vă afectează
emoţiile, abilitatea de a rezolva probleme sau de a vă înţelege bine
unii cu alţii?
5. Evaluare/Asigurare feedback
Anexa 1
Situaţii posibile
104
§ Ai luat nota 7 în teză.
Anexa 2
2. Marian s-a certat cu părinţii lui. Acestia i-au spus că este pedepsit o
lună să stea în casă. A fost aşa de supărat că a lovit cu pumnul în uşă.
I-a spus celui mai bun prieten că nimic nu poate fi mai rău de atât.
3. Romeo şi fratele lui Vasi s-au certat pentru noul joc pe calculator,
fiecare dinre ei dorind să fie primul care să se joace. Romeo a fost
foarte furios când tatăl lui a spus că Vasi se poate juca primul. Şi-a
acuzat tatăl că întotdeauna îl favorizează pe fratele său, iar pe el nu îl
lasă niciodată să facă nimic.
105
Ce stil de gândire iraţională manifestă Romeo?
4. Andrei o place pe Magda. I-a spus asta celui mai bun prieten al lui,
iar acesta i-a spus Magdei. Acum Andrei este îngrijorat că toată lumea
de la şcoală va şti despre asta şi că Magda nu va mai vorbi cu el,
deoarece probabil va crede că este un tocilar.
5. Amanda a studiat din greu pentru un test, dar a luat 7. I-a spus
prietenei ei că ştie că nu va avea niciodată note bune la materia asta şi
că sigur toţi o consideră cea mai proastă din clasă.
106
Şedinţa 3
Data:
Strategii:
107
Metode de evaluare a activităţii: obser var ea sistematică a
comportamentului și feedback-ul elevilor oferit la finalul activității
prin desenarea unor emoții pozitive.
Resurse:
Ø bibliografice:
Ø temporale: 50 de minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric
- se asigură climatul necesar desfășurării în bune condiții a activității;
4. Desfăşurarea activităţii
Discuţii:
Cum a fost când ceilalţi îţi spuneau cum să simţi în situaţia respectivă
şi trăgeau sforile în toate părţile?
109
La ce o să te gândeşti data viitoare când o să auzi pe cineva spunând:
El/ea mă enervează!?
Patru voluntari vor primi fiecare câte un card pe care sunt trecute
diferite situații (Anexa 2). Urmează să își pună, pe rând, ochelarii roz
și negri. Li se explică rolul (dacă porţi ochelarii negri ai o perspectivă
negativă asupra lucrurilor; de exemplu, nu ai chef să mergi la
petrecerea asta; va fi stupid și plictisitor, nimeni nu va vorbi cu tine şi
nu te va băga în seamă; prevezi că te vei simţi cel mai rău posibil; dacă
porţi ochelarii roz, ai o perspectivă pozitivă; de abia aştepti să mergi la
petrecere şi crezi că va fi cea mai tare la care ai fost până acum; nu ştii
ce vei face toată noaptea, dar orice ar fi sigur îţi va plăcea; prevezi că
va fi o ocazie fabuloasă pentru distracţie.
2. Evaluare/Asigurare feedback
110
Anexa 1
Anexa 2
Situaţia nr. 1 Pr ietenul tău cel mai bun pleacă în vacanţă şi spune
că veți ține legătura pe Facebook și telefonic. Dar nu te sună și nici nu
te apelează pe Facebook.
111
Situaţia nr. 3 Eşti invitat la o petr ecer e, dar nu vr ei să mer gi,
pentru că nu îţi place colegul care te-a invitat. Mama ta spune însă că
ar trebui să mergi.
Şedinţa 4
Data:
Obiective:
112
Strategia didactică:
Resurse:
§ temporale: 50 minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
5. Evaluare/Asigurare feed-back
114
Celălalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos,
încrezător, optimist, plin de compasiune şi credinţă, recunoscător.
Comportamente Comportamente
pozitive negative
FERICIT
SUSPICIOS
TENSIONAT
TRIST
OPTIMIST
115
Anexa 2 „Aceeaşi poveste, dar cu detalii diferite”
„Hmm!”, ziceam eu în sinea mea. „ Ce drăguţ din partea ei! Chiar ador
când face lucruri din acestea, dar ...................................... .
116
Fără să mai stau mult pe gânduri, am ieşit din cameră
şi .................................................................
Şedinţa 5
Data:
Obiective:
Strategia didactică:
Resurse:
§ temporale: 50 minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Discuţii:
118
Care sunt avantajele aplicării normelor de grup?
4. Desfăşurarea activităţii
Discuţii:
119
este de se relaxa, distra şi de a face faţă cu inventivitate „presiunii”
colegilor, fără să se simtă ”rănit” când primeşte sarcini incomode sau
fără a fi răutăcios când trasează sarcini.
120
- Consilierul: să facă activităţi cu copiii;
Şedinţa 6
Data:
Obiective:
Strategia didactică:
Resurse:
§ temporale: 50 minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
122
hârtie şi câte un marker. Se solicită membrilor echipelor să prindă
simultan (cu mâna cu care scriu) markerul şi apoi să deseneze
împreună pe coala de hârtie un bărbat şi o femeie. Se comunică
elevilor că trebuie să respecte următoarele condiţii: să nu vorbească
între ei, să se încadreze într-un timp limită de cinci minute, iar desenul
să ilustreze stilul propriu al fiecărui participant. La final, se
ierarhizează desenele, în funcţie de corectitudinea realizării lor.
Discuţii:
4. Desfăşurarea activităţii
123
– şi acest lucru nu-l cunosc elevii – de fapt, fiecare va trebui să execute
chiar sarcina pe care o pregătise pentru altcineva.
Discuţii:
124
Discuții:Cum v-aţi simţit atunci când aţi încercat să vă descurcaţi
singuri? Cum v-aţi simţit atunci când aţi fost sprijinit de ceilalţi?
Anexa 1 „Notificarea/Memo”
De la .......................................................................................
Pentru ......................................................................................
Sarcina ....................................................................................
125
Ecologia emoţionalã – o cale spre relaţii mai bune pãrinţi - copii
Fiecare dintre noi, adult sau copil, femeie sau bãrbat dispune
de un potenţial energetic uriaş oferit de “lumea noastrã afectivã”.
Acesta poate fi motorul acţiunilor noastre pozitive şi creative de
adaptare şi rãspuns la provocãrile care ne înconjoarã sau dimpotriva
poate avea un efect distructiv asupra noastrã şi a celor din preajma
noastrã.
126
pentru copiii noştri. Cheia pentru a evalua adecvat comportamentele
copiilor şi pentru a rãspunde nevoilor lor este a construi relaţii bazate
pe încredere şi încredere în sine care sã permitã acestora sã gãseascã
mediul favorabil pentru explorare şi descoperire. Este important ca
pãrinţii sã se conecteze cu copiii, sã-şi regleze propria starea
emoţionalã şi pe a copiilor, în acelaşi timp.
128
· Ameninţãrile (Dacã nu ridici asta, vei avea probleme!)
· restabileascã pacea
· utilizeze umorul
Una dintre cele mai bune metode de a-i pregăti pe copii pentru
relaţii pozitive este ca părinţii să se joace cu ei. Astfel putem crea
experinţe pozitive părinte – copil iar în felul acesta copiii învăţa să
petreacă timpul cu persoanele importante din preajma lor şi să
valorizeze importanţa relaţiilor cu cei din jur. Desigur, copiii au nevoie
de structură, de limite şi să suporte consecinţele pentru
comportamentul lor, dar chiar în timp ce vă manifestaţi autoritatea, nu
uitaţi să va distraţi cu copiii dumneavoastră. Implicaţi-vă în jocuri.
Spuneţi glume. Fiţi copilăros. Fiţi interesat de ceea ce le place. Cu cât
se vor bucura mai mult de timpul petrecut cu dumneavoastră şi cu
restul familiei, cu atât vor preţui mai mult relaţiile şi vor dori mai mult
experienţe relaţionale pozitive şi sănătoase în viitor. Motivul este
129
simplu:”cu fiecare experienţă distractivă, plăcută pe care le-o oferi
copiilor tăi în timp ce sunt cu familia, consolidezi pozitiv ceea ce
înseamnă să fii într-o relaţie iubitoare cu ceilalţi” (2: 149).
(1: 30)
131
considerare mai multe alternative concurente, precum şi rezultatele
acestor alegeri, reprezintă o practică pentru creierul superior al
copilului, întărindu-l şi permiţându-i să funcţioneze mai bine” (2:67).
Bibliografie
132
Implicarea părinților în dezvoltarea inteligenței emoționale a
copiilor
133
O mai bună înțelegere a celor din jur;
134
că e un leopard în spatele tău etc.)
Spune când e cazul Îmi pare rău, ai dreptate, îmi cer scuze!
Mulțumesc! – e important ca adulții din preajma copilului să
respecte aceste norme, să dea dreptate copilului atunci când a
procedat corect și să-i mulțumească pentru ajutor;
135
relaxează! – părintele și copilul pot juca împreună badminton, tenis,
fotbal, pot îngriji o mica grădiniță de plante sau flori, pot modela în
lut sau picta tablouri pentru familie și prieteni;
Bibliografie:
Nr. An
Titlu carte Autor/-i Editură Observații
crt. apariție
Univers
Dezvoltare emoțională
2 Sunt furios, ce să fac? Dagmar Geisler Enciclopedic 2016
pentru copii peste 5 ani
Gold
Didactica
Recunoașterea și
5 Amadeus este fericit Eli A. Cantillon Publishing 2015
exprimarea de emoții
House
138
Nr. An
Titlu carte Autor/-i Editură Observații
crt. apariție
Despre gestionarea
Copiii spun... Pandora emoțiilor la evenimente,
13 Virgil Ianțu 2017 serbări
emoțiile sunt bune! Publishing
Colecția Panda
Ce să faci când ești Dr. Claire A.B. Conține și sfaturi pentru
foarte timid Freeland părinți
14 Trei 2017
Ghid pentru copiii Dr. Jacqueline Posibil să aibă nevoie de
care vor să scape de B. Toner adaptare
139
Acest material a fost publicat în cadrul proiectului Erasmus +
140