Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARAD
1
2
CENTRU JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ
EDUCAŢIONALĂ ARAD
Ghid didactic
pentru profesorul
consilier școlar
3
Editat de Pro Universitaria SRL, editură cu prestigiu recunoscut.
37
4
CUVÂNT ÎNAINTE
5
CUVÂNT ÎNAINTE
6
Cuprins
7
PLANUL DE CONSILIERE ............................................................................ 73
Prof. consilier școlar Adina-Dana MĂCINIC
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
PLAN DE ACTIVITATE .................................................................... 126
Prof. consilier școlar Florina TEAHA
9
10
CONSILIEREA ŞI ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ
13
Obiectivele consilierii psihopedagogice
Promovarea sănătății și
a stării de bine presupune
funcţionarea optimă a indivi-
dului din punct de vedere
somatic, fiziologic, psiho-emo-
ţional și social. Componentele
stării de bine sunt:
Acceptarea de sine: ati-
tudine pozitivă faţă de propria
persoană; acceptarea calităţilor
şi defectelor personale; percep-
ţia pozitivă a trecutului și a
viitorului.
Relații pozitive cu ceilalți: încredere în oameni, sociabil,
intim, nevoia de a primi și de a da afecţiune, atitudine empatică,
deschisă și caldă.
Autonomie: independent, hotărât, rezistă presiunilor de
grup, se evaluează pe sine după standarde personale, nu este
excesiv preocupat de expectanţele și evaluările celorlalţi.
Control: sentiment de competenţă şi control personal asupra
sarcinilor, își creează oportunităţi pentru valorizarea nevoilor
personale, face opţiuni conforme cu valorile proprii.
Sens şi scop în viață: direcţionat de scopuri de durată medie
şi lungă, experienţă pozitivă a trecutului, bucuria prezentului și
relevanţa viitorului, convingerea că merită să te implici, curiozitate.
Dezvoltarea personală se referă la cunoașterea de sine,
imaginea de sine, capacitatea de decizie responsabilă, relaţionarea
interpersonală armonioasă, controlul stresului, tehnici de învăţare
eficiente, atitudini creative, opţiuni vocaţionale realiste.
Prevenția dispoziţiei afective negative, a neîncrederii de
sine, a comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a
dificultăţilor de învăţare, a dezadaptării sociale, a disfuncţiilor
psihosomatice, a situaţiilor de criză.
14
Ce presupune consilierea psihopedagogica?
Tipuri de consiliere
15
Principii ale consilierii psihopedagogice
16
Unde se desfășoară consilierea
și asistența psihopedagogică?
17
Bibliografie:
18
MANAGEMENTUL INIȚIAL AL CABINETULUI
DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ
I. Activităţi organizatorice
Modalităţi de realizare
1. Amenajarea cabinetului de asistenţă psihopedagogică
(CAP), având la bază recomandările date de literatura de
specialitate. [pentru ciclul primar şi gimnazial se vor utiliza dotări
specifice artterapiei, biblioterapiei şi terapiei prin joc, iar pentru
ciclul liceal dotări recomandate de terapia cognitiv-comporta-
mentală şi educaţia raţional-emotivă şi comportamentală];
2. Stabilirea programului CAP şi conceperea unui afiş cu
serviciile puse la dispoziţie de acesta. [expunerea afişului la
aviziere/panoul consilierului]
Nișa educațională
Posibile răspunsuri
Flyere / cărţi de vizită / prezenţa în mediul online
Recomandări de la cadre didactice / prieteni
Particip la evenimentele școlii
Media: articole pe un blog / în presă / pagina Facebook pe
un subiect definit, speech-uri la reuniuni
Activarea network-ului social
Recomadări ale foștilor beneficiari
Key students
Colaboratori
21
Anexa 1
Anexa 2
22
Anexa 3
23
Deprinderi fundamentale de consiliere
„Când îţi cer să mă asculţi, iar tu începi să-mi dai sfaturi, n-ai
făcut ce-ţi ceream.
Când îţi cer să mă asculţi, iar tu începi să-mi spui de ce nu ar
trebui să simt asta, îmi batjocoreşti sentimentele.
Când îţi cer să mă asculţi, iar tu simţi că trebuie să faci ceva
pentru a-mi rezolva problema, atunci mă abandonezi, oricât de
ciudat ar părea.
Ascultă, tot ce îţi cer este să mă asculţi, nu să vorbeşti sau să
faci ceva; îşi cer doar să mă asculţi.”
Text indian anonim
24
Cât timp nu vei recunoaşte că greşelile sunt greşeli, vei
continua să le faci;
3. Filtrarea - asculţi anumite lucruri, nu şi altele.
O regulă de bază a ascultării este să evaluezi doar după ce ai
ascultat tot conţinutul mesajului.
4. Cititul minții: - eşti preocupat de adevăr, să îţi dai seama
ce simt sau gândesc în realitate; acorzi mai multă atenţie intonaţiei
şi indiciilor subtile şi nu prea asculţi ceea ce persoanele spun.
5. Repetiția: - atenţia ta este focalizată asupra următorului
tău comentariu, repeţi în minte ce vei spune, „eu voi spune asta şi el
va spune asta şi apoi eu voi spune...”.
25
FIȘA POSTULUI PROFESORULUI
CONSILIER ȘCOLAR
27
- Relaţiile ierarhice de subordonare, de colaborare precum
şi alte relaţii de colaborare (conform OMECTS 5555/ 7.10.2011,
Anexa nr. 1, Cap. III, Art.5, Art.16, cu modificările şi completările
ulterioare);
- Atribuţiile şi obligaţiile specifice postului care sunt preci-
zate în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrelor
judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă
educaţională aprobat prin O.M.E.C.T.S. nr. 5555 /2011, Cap. III,
Sec. a 2-a, Art. 16, 17 şi 18, în O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor
de învăţământ preuniversitar, actualizată cu modificările şi comple-
tările ulterioare, cât şi în Regulamentul de organizare și funcţionare
al C.J.R.A.E. Arad;
- Alte atribuții (se completează cu sarcini – în afara celor
menţionate anterior - ce îi revin cadrului didactic la C.J.R.A.E. Arad,
nivel judeţean/local/inclusiv la nivelul unităţii şcolare unde îşi
desfăşoară activitatea);
- Responsabilităţi privind aplicarea metodologiilor şi proce-
durilor interne de lucru;
- Responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
- Echipamente - instrumente de lucru;
- Competenţe de lucru;
- Competenţe comportamentale;
- Criterii de performanţă;
- Criterii de evaluare;
- Norma didactică/timpul de lucru cu precizarea că:
Profesorii consilieri din cabinetele şcolare/interşcolare de
asistenţă psihopedagogică efectuează 2-4 ore/săptămână
de predare în specialitate sau în cadrul curriculumului la
decizia şcolii din ariile curriculare om şi societate, consi-
liere şi orientare ori în cadrul programului „A doua şansă”,
în acord cu planul-cadru, conform specializării/
specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de studii, în
concordanţă cu Centralizatorul privind disciplinele de
învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele
de concurs valabile pentru încadrarea personalului
didactic din învăţământul preuniversitar, denumit în
28
continuare Centralizator, conform Metodologiei-cadru
privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar pentru anul în curs;
- Răspunderea disciplinară;
- Alte menţiuni cum ar fi: modul de realizare a corespon-
denţei profesionale în format electronic, cu/în cadrul
C.J.R.A.E. Arad, data de la care fișa postului își produce
efectele.
În temeiul:
Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, actualizată cu modificările şi
completările ulterioare;
Codului Muncii - Legea nr. 53/2003, actualizată cu modificările şi
completările ulterioare;
O.M.E.C.T.S. nr. 5555 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene
/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională
actualizată cu modificările şi completările ulterioare;
O.M.E.C.T.S. nr. 5573/7 octombrie 2011 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcţionare a învăţământului special şi
special integrat;
O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,
actualizată cu modificările şi completările ulterioare;
Legii nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea şi
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
Regulamentului de Organizare și Funcţionare al C.J.R.A.E. Arad și a
Regulamentul Intern al C.J.R.A.E. Arad;
Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din
învăţământul preuniversitar;
29
Contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de
evidenţă a salariaţilor.
Numele şi prenumele:
___________________________________________________________________________
Unitatea / unităţile de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea:
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
Relaţii ierarhice:
Cadrele didactice din cabinetele școlare/interşcolare de asistenţă
psihopedagogică se subordonează Ministerului Educaţiei Naţionale şi sunt
coordonate metodologic de inspectoratele şcolare judeţene, prin reprezentanţii
celor 2 instituţii, conform art. 1 și 2 (1) din OMECTS Nr. 5555 din 7 octombrie
2011 cu modificările şi completările ulterioare.
30
municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională aprobat prin
O.M.E.C.T.S. nr. 5555/2011, Cap. III, Sec. a 2-a, Art. 16, 17 şi 18, în
O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,
actualizată cu modificările şi completările ulterioare , cât şi în
Regulamentul de organizare și funcționare al C.J.R.A.E. Arad.
Atribuţiile profesorului consilier şcolar:
a) Asigură informarea şi consilierea preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi
cadrelor didactice pe diferite problematici: cunoaştere şi autocu-
noaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile
elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi etc.
b) Asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice,
prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări compor-
tamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic.
c) Realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor.
d) Propune şi organizează programe de orientare şcolară, profesională şi a
carierei elevilor, în unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară
activitatea.
e) Propune, în cadrul curriculumului la decizia şcolii, cursuri opţionale
vizând dezvoltarea personală a elevilor.
f) Asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi.
g) Sprijină şi asigură asistenţă şi consiliere metodologică personalului
didactic.
h) Elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor
terminale vizând calificările profesionale din învăţământul profesional
şi liceal.
i) Recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele
care nu sunt de competenţa lor - centre logopedice, comisii de
expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.
j) Asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii
cu cerinţe educaţionale speciale.
k) Asigură servicii de evaluare psihosomatică a preşcolarilor în vederea
înscrierii în clasa pregătitoare / clasa I.
Obligaţiile profesorului consilier şcolar:
a) Stabileşte şi afişează programul de lucru, avizat de directorul unităţii de
învăţământ unde funcţionează cabinetul de asistenţă psihopedagogică și
aprobat de directorul C.J.R.A.E. Arad. Modificările de orar se transmit prin
email contactcjraearad@gmail.com la C.J.R.A.E. Arad, cu cel puţin 48 de
ore înainte de producerea modificării. Anual, până la data de 1 octombrie,
profesorul consilier școlar funcţionează după un orar provizoriu, după
această dată orice modificare de orar se va realiza doar în baza unui
document justificativ aprobat de către directorul C.J.R.A.E. Arad, cu
minim 48 de ore înainte de producerea modificării;
31
b) Asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii
cu cerinţe educaţionale speciale (pentru copiii/elevii cu C.E.S. orientaţi
de S.E.O.S.P. Arad, întocmeşte fișa psihopedagogică, în colaborare/la
solicitarea cu educatorul/ învăţătorul/ dirigintele completează fişa de
traseu educaţional, fişa psihopedagogică și ataşează la dosarul copilului
din cabinet/elevului: fişe de lucru/produse ale activităţii sale, relevante
pentru nivelul dezvoltării psihosomatice/orientarea şcolară).
c) Întocmeşte, actualizează, completează toate documentele specifice
cabinetului de asistenţă psihopedagogică (portofoliul cadrului didactic
din cabinet).
d) Participă la cursuri şi activităţi de formare/dezvoltare profesională.
e) Participă, în calitate de membru/coordonator/colaborator, la proiecte
de specialitate, proiecte/programe cu caracter educaţional, la solicita-
rea unităţii de învăţământ sau a directorului C.J.R.A.E. Arad.
f) Furnizează date, situaţii statistice (aplicare de chestionare, culegere de
date specifice, întocmirea de rapoarte cu privire la probleme sau
situaţii specifice din unitatea şcolară – comportamente de risc,
graviditate, abuzuri de orice natură etc.) la solicitarea I.S.J. Arad/
C.J.R.A.E. Arad sau a altor organe competente în acest sens.
g) Prezintă consiliului profesoral al unităţii de învăţământ un raport de
activitate semestrial/anual, care cuprinde informaţii privind: numărul
de copii/elevi, părinţi, cadre didactice care au beneficiat de servicii de
consiliere şi asistenţă psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse
pentru situaţiile de criză, situaţiile speciale şi măsurile întreprinse
pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informaţii solicitate de
unitatea de învăţământ.
h) Organizează lectorate cu părinţii, cu tematică specifică.
i) Participă la ședinţele consiliului profesoral, la şedinţele cu părinţii, şi,
după caz, la alte acţiuni organizate de unitatea de învăţământ. Prezenţa
la activităţile Comisiei metodice a profesorilor consilieri și la ședinţele
Consiliului profesoral al C.J.R.A.E. este obligatorie.
j) Participă la activităţile altor comisii metodice când este solicitat, doar
dacă își exprimă acordul de a participa.
k) Participă, la solicitarea unităţii de învăţământ unde îşi desfăşoară
activitatea, la diverse proiecte şi programe educaţionale.
l) Utilizează documente specifice activităţii: planul de activităţi, registrul
de evidenţă a activităţilor, fişa de consiliere psihopedagogică, fişe de
orientare a carierei ş.a.
m) Colaborează cu personalul didactic al unităţii de învăţământ, cu diverse
instituţii şi organizaţii neguvernamentale, cu alţi factori educaţionali, în
echipe de intervenţie multidisciplinară, pentru rezolvarea problemelor
copiilor, tinerilor, elevilor, din unităţile de învăţământ unde îşi
desfăşoară activitatea.
n) Completează la nivelul cabinetului de asistenţă psihopedagogică, zilnic
(conform programului aprobat de activitate din cadrul cabinetului)
32
condica pentru evidenţa orelor de muncă și registrul pentru evidenţa
activităţilor din cabinet şi predă angajatorului documentele de pontaj
până cel târziu în a II-a zi lucrătoare, din luna următoare;
o) Inventariază, păstrează şi utilizează eficient bunurile din dotarea
cabinetului de asistenţă psihopedagogică.
ALTE ATRIBUŢII (se completează cu sarcini – în afara celor menţionate
anterior - ce îi revin cadrului didactic la C.J.R.A.E. Arad, nivel judeţean / local /
inclusiv la nivelul unităţii şcolare unde îşi desfăşoară activitatea):
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Responsabilităţi privind aplicarea metodologiilor şi procedurilor
interne de lucru:
a) Aplică prevederile metodologiilor şi procedurilor interne care îi revin,
în conformitate cu documentele legale aplicabile, specifice sectorului de
activitate;
b) Participă la training-urile de formare profesională oferite de C.J.R.A.E.
Arad și de alţi furnizori de formare profesională.
Respectă prevederile Legii Educaţiei Nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, a Legii nr. 53/ 2003 privind Codului Muncii, cu
modificările și completările ulterioare, OMECTS nr. 5555 din
7 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului
Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, O.M.E.C.T.S. nr. 5573/
7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcţionare a învăţământului special şi special integrat; O.M.E.N.C.S.
nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi Regulamentul
de Organizare şi funcţionare al CJRAE Arad și Regulamentul Intern.
c) Asigură aplicarea unitară a metodologiei, normelor, regulamentelor
aprobate, instrucţiunilor emise.
d) Manifestă disponibilitate şi este prezent, pe întreaga durată a
programului de lucru.
e) Întocmește rapoarte de activitate şi asigură completarea documentelor
de evidenţă a activităţilor: condica pentru evidenţa orelor de muncă și
registrul pentru evidenţa activităţilor din cabinetul de asistenţă
psihopedagogică.
f) Predă documentele de pontaj până cel târziu în a II-a zi lucrătoare din
luna următoare.
Responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
a) Îşi însuşește şi respectă prevederile legislaţiei, procedurile şi
instrucţiunile interne din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
b) Aduce la cunoştinţa angajatorului accidentele suferite de propria
persoană.
33
c) Este interzis să se prezinte la locul de muncă sub influenţa alcoolului
sau a altor substanţe halucinogene.
Competenţe de lucru:
Capacitate de analiză şi sinteză;
Capacitate de relaţionare cu persoanele din sfera de relaţii.
Competenţe comportamentale:
capacitate de lucru în echipă;
leadership şi management;
orientare către rezultate;
iniţiativă şi proactivitate;
abilităţi de comunicare şi prezentare;
planificare şi organizare;
dezvoltare personală;
flexibilitate.
Criterii de performanță:
calitatea lucrărilor (executarea corectă a sarcinilor conform
instrucţiunilor , normativelor şi procedurilor);
randamentul în muncă (productivitate, ritm de lucru, îndeplinirea
volumului de muncă stabilit);
cunoştinţe şi aptitudini (experienţă, cunoştinţe şi deprinderi
profesionale necesare funcţiei);
adaptare profesională (adaptarea la condiţii noi şi lucrări/ proiecte
noi);
disciplină (respectă sarcinile trasate, încrederea inspirată, absenţe,
întârzieri)
Criterii de evaluare:
Criteriile de evaluare sunt stabilite în Fişa anuală de evaluare, elaborată
conform Ordinului 5555/07.10.2011, art. 21, cu modificările şi completările
ulterioare, (Anexa 1 la fișa postului), document însoţit de un raport de activitate.
Fișa anuală de evaluare se va completa, semna și se va depune la
secretariatul C.J.R.A.E. Arad în primele 4 zile lucrătoare de după finalizarea anului
școlar (31 august). Documentul va fi depus împreună cu Raportul de activitate
întocmit în baza fișei anuale de evaluare. Raportul de activitate va fi însoţit de un CD
care va conţine dovezi/ documente scanate la care se face referire în raportul de
activitate.
34
Evaluarea anuală a profesorilor consilieri școlari se realizează de către
Consiliul de administraţie al C.J.R.A.E. Arad, în maxim 15 zile lucrătoare, după data
de înregistrare a documentelor de evaluare la secretariatul C.J.R.A.E. Arad.
Profesorii din centrele și cabinetele de asistenţă psihopedagogică pot
solicita în scris C.A. al C.J.R.A.E. Arad evaluarea parţială a activităţii și emiterea
calificativului parţial. În momentul solicitării evaluării parţiale și a calificativului
parţial cadrele didactice vor anexa Fișa de evaluare, Raportul de activitate și un CD
cu documentele justificative scanate. C.A. al C.J.R.A.E. Arad are obligaţia ca în
termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării să emită decizia
privind calificativul parţial solicitat.
Norma didactică/ timpul de lucru
Activitatea personalului didactic din centre şi cabinete de asistenţă
psihopedagogică se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv
40 ore/săptămână, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale, în
concordanţă cu orarul unităţii de învăţământ unde funcţionează cabinetul de
asistenţă psihopedagogică şi va conţine:
activităţi aferente art. 14.(2).(a) din Anexa 1 la OMECTS 5555/2011:
18 ore/săptămână repartizate conform programului zilnic de activitate,
care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi
colectiv cu preşcolarii/elevii, activităţi de orientare, reorientare şcolară şi
profesională, activităţi de consiliere a preşcolarilor, elevilor, părinţilor, cadrelor
didactice;
cât și activităţi aferente art. 14.(2).(b). din Anexa 1 la OMECTS
5555/2011:
22 de ore/săptămână repartizate conform programului zilnic de activitate
care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară,
stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de prevenire şi intervenţie
psihoeducaţională, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale,
participarea la şedinţe şi lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile
profesorale cu tematică specifică.
Programul zilnic al activităţilor va fi organizat pe ore, în concordanţă cu
orarul unităţii de învăţământ, ţinând cont de durata zilei de muncă, conform
art. 112/1 din Codul Muncii.
Profesorii consilieri din cabinetele şcolare/interşcolare de asistenţă
psihopedagogică efectuează 2-4 ore/săptămână de predare în specialitate sau în
cadrul curriculumului la decizia şcolii din ariile curriculare om şi societate,
consiliere şi orientare ori în cadrul programului „A doua şansă”, în acord cu planul-
cadru, conform specializării/specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de
studii, în concordanţă cu Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ,
domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru
încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, denumit în
continuare Centralizator, conform Metodologiei-cadru privind mobilitatea
personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul în curs.
35
Cele 2-4 ore/săptămână de predare în specialitate fac parte din cele 18 ore
din norma didactică menţionată în art. 14.(2).(a) din Anexa 1 la O.M.E.C.T.S.
nr. 5555/2011 cu modificările și completările ulterioare;
Pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii
și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, profesorii consilieri școlari își pot
desfășura activitatea, în funcţie de precizările art. 38 şi art. 39 din Legea
nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor
pandemiei de COVID-19.
Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau a celor menţionate în prezenta fișă
a postului sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător atrage după sine
sancţionarea disciplinară și/sau diminuarea calificativului , conform:
art. 55 din O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regula-
mentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar;
art. 98, art. 280-art. 283 din Legea Educaţiei Nr. 1/2011, cu modificările
şi completările ulterioare;
art. 247-art. 253 din Legea nr. 53/2003 privind Codului Muncii,
actualizat prin Legea nr. 12/2015 şi Legea nr. 97/2015.
Regulamentul de Organizare și Funcţionare al C.J.R.A.E. Arad și a
Regulamentului intern al C.J.R.A.E. Arad.
Alte mențiuni:
Corespondenţa profesională, în format electronic, cu/în cadrul C.J.R.A.E.
Arad se va realiza doar pe adresa de email contactcjraearad@gmail.com;
Prezenta Fișa va produce efecte din momentul asumării prin semnarea
de către cele două părţi: reprezentantul legal al C.J.R.A.E. Arad și
profesorul consilier.
Semnătura:_________________________
Data:________________________
36
CONSILIERUL ȘCOLAR ORGANIZAT ȘI EFICIENT,
ONLINE şi OFFLINE
38
După ce te-ai asigurat că „ai luat pulsul intereselor lor” și toţi
elevii te-au întâlnit, construiește planul lunar și trimite-l cadrelor
didactice pe grupul școlii, pe e-mail, whatsapp sau îl poţi posta în
social media. Astfel, educatoarele, învăţătoarele și diriginţii pot
programa din timp activităţile pe care doresc să le desfășori cu
clasele lor. Desigur, poţi ori când să desfășori și alte activităţi la
clase dacă apar nevoi importante. Mai jos ai un exemplu de plan:
39
PERIOADA TEMA PROIECTE/ NIVEL/
PARTENERIATE CLASE
SEPTEMBRIE Luna CUNOAȘTE-ȚI Toate clasele
promovării CONSILIERUL ȘCOLAR
consilierii
școlare
OCTOMBRIE Luna FII UN APĂRĂTOR Gimnaziu
prevenirii GROZAV ÎMPOTRIVA
agresivităţii și BULLYING-ULUI!
bullying-ului
NOIEMBRIE Luna DEPENDENȚI DE Liceu
prevenţiei LIBERTATE
consumului de (supradoză de adevăr
substanţe despre alcool, tutun,
nocive droguri)
DECEMBRIE Luna bunătăţii CALENDARUL Primar
FAPTELOR BUNE
(cultivarea bunătăţii și a
dărniciei)
..... Luna..... ..... .....
MAI Luna orientării MESERIILE VIITORULUI Liceu
școlare/ NEXT LEVEL (tranziţia la Clasele a VIII-a
profesionale liceu, oferte
educaţionale) Grupele mari
PAȘI ÎNCREZĂTORI grădiniţă
SPRE ȘCOALĂ (tranziţia
la ciclul primar)
Foto: https://brightfutures-counseling.com/
40
Ce faci pe parcursul anului școlar în urma obținerii
acestor informații?
a) În funcţie de informaţiile completate de părinţi în formular,
vei pregăti și oferi învăţătorilor şi diriginţilor, module de psiho-
educație specifice pe problemele cele mai frecvent apărute în fiecare
clasă. Aceste materiale pot fi oferite atât în format electronic cât și
faţă în faţă în cadrul unor ședinţe de consiliere individuală cu
fiecare cadru didactic, pentru a avea ocazia să le explici cum să le
aplice. Astfel, adulţii care se ocupă de educarea elevilor care sunt în
anumite categorii de risc, vor fi mai informaţi pentru a face faţă
problemelor care pot apărea pe parcursul anului școlar şi pot aplica
măsuri corecte pentru a gestiona problemele clasei de care sunt
responsabili.
b) Copiii al căror rezultate la chestionarul din formular indică
o problemă specifică de consiliere școlară, vor fi incluși în
programul de consiliere individuală sau în grupuri de suport,
după caz. Selectează cele mai urgente cazuri de care să te ocupi,
ţinând seama și de numărul de ore disponibile săptămânal.
Exemple de grupuri mici (4-6 participanţi din clase diferite cu
problematici similare):
Grup de autocontrol/managementul furiei;
Grup de autocunoaștere/dezvoltare personală;
Grup de art-terapie/terapie prin joc pentru îmbunătăţirea
abilităţilor socio-emoţionale.
42
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
43
Avizat,
44
vârstă.
Importanţa şcolii. - să descrie şi să - elevii să conştientizeze că - consiliere de Semestrul I, II / - îmbunătă-
înţeleagă şcoala este cea care le grup; consilier şcolar ţirea atitu-
importanţa deschide poarta spre viitor; - consiliere dinii faţă de
şcolii pentru - creşterea performanţei individuală; şcoală;
dezvoltarea sa şcolare; - discuţii; - diminuarea
ca individ. - reducerea chiulului. - jocuri de rol; chiulului;
- exerciţii; - creşterea
- monitorizarea performan-
comportamen- ţei şcolare.
tului (deviant) al
elevilor.
Managementul - să-şi recu- - elevii să identifice - consiliere de Semestrul I, II / - -creşterea
emoţiilor. noască aptitu- importanţa stimei de sine; grup; consilier şcolar stimei de
dinile şi - elevii să înţeleagă că stima - consiliere sine;
calităţile de sine reprezintă secretul individuală; - îmbunătăţi-
personale; frumuseţii şi al succesului; - discuţii; rea relaţiilor
- să manifeste - elevii să se respecte şi să îi - jocuri de rol. cu ceilalţi;
toleranţă faţă respecte pe ceilalţi. - scăderea
de propriile agresivităţii.
greşeli şi
eşecuri cu
scopul de a le
depăşi.
Managementul - să identifice - discuţii despre modul în - consiliere de Semestrul I, II / - îmbunătăţi-
învăţării. modalităţile care învaţă elevii; grup; consilier şcolar rea perfor-
optime prin - prezentarea importanţei - consiliere manţelor
care realizează memoriei în învăţare; individuală; şcolare;
o activitate de - discuţii despre rolul - discuţii; - creşterea
învăţare motivaţiei şi al voinţei; - jocuri de rol; atractivităţii
eficientă. - prezentarea şi învăţarea de - exerciţii; materialelor
către elevi a unor metode şi - expuneri. de învăţat.
45
tehnici de învăţare eficientă.
47
capacităţii de a face faţă
stresului în mod pozitiv.
Semnătura___________
48
CUI SE ADRESEAZĂ CONSILIEREA
PSIHOPEDAGOGICĂ?
49
Serviciile oferite în cadrul cabinetului de asistenţă psiho-
pedagogică vizează fiecare categorie de beneficiari:
1. Elevi: Principala categorie de grup ţintă a consilierului
școlar sunt elevii. Toate activităţile, indiferent că sunt
individuale sau de grup, trebuie să fie adaptate la nivelul
de vârstă /dezvoltare al grupului de elevi.
Activităţile de consiliere şi orientare școlară şi profe-
sională se pot realiza:
Individual, în cazul elevilor care doresc o autocunoaștere
mai aprofundată sau necesită sprijin în dezvoltarea
stimei de sine, în alegerea unei cariere sau pentru
diferitele probleme întâmpinate. Consilierea individuală
poate fi solicitată de părinte, diriginte sau de elev.
Frontal (cu întreaga clasă) pe teme propuse de
consilier, cadre didactice, elevi.
În grup mic de 4 – 6 elevi la cabinetul de asistenţă
psihopedagogică pentru testare vocaţională, informare
- formare, dezvoltare personală.
Tipul de sprijin acordat elevilor:
- Sprijinirea elevilor pentru a face faţă dificultăţilor
școlare.
- Sprijinirea elevilor pentru a face faţă dificultăţilor
emoţionale.
- Sprijinirea integrării elevilor în clasă.
- Sprijinirea elevilor în situaţii de criză.
- Consilierea și orientarea a carierei: informarea cu
privire la carieră reprezintă activitatea de bază în
cadrul oricărui proces de consiliere şi orientare a
carierei. Aceasta include toate informaţiile necesare
pentru a planifica, obţine şi menţine angajarea. Prin
acest tip de intervenţie se oferă informaţii despre
diferite ocupaţii, abilităţi, oportunităţi de învăţare,
tendinţe ale pieţei muncii, programe educaţionale,
instituţii educaţionale şi de formare, programe
guvernamentale sau non-guvernamentale, oportunităţi
de muncă etc.
50
2. Părinți: Consilierea părinţilor include acţiuni desfășurate
individual sau cu mai multe persoane orientată spre
educaţia familială, rezolvarea problemelor, sprijin în situaţii
de criză. Scopul consilierii este de a sprijini părinţii, de a le
ajuta să-și dezvoltă priceperile parentale, încrederea în
forţele proprii, de a îmbunătăţii capacităţile de comunicare
intrafamilială şi rezolvarea situaţiilor conflictuale.
Consilierea individuală a părinţilor se poate constitui
într-un set de măsuri educative care ajută părinţii pe
următoarele dimensiuni:
Furnizarea unor informaţii despre educaţie, tehnici
de învăţare eficientă.
Acordare de sprijin în situaţii de criză.
Optimizarea comunicării asertive părinte – copil.
Dezvoltarea relaţiilor profesori – părinţi.
Consilierea de grup a părinților: la începutul anului
școlar sau la cerere în cursul anului, profesorul consi-
lier participă la ședinţele cu părinţii pentru a-și pre-
zenta activitatea. Consilierea de grup al părinţilor poate
lua şi forma unor lectorate, sesiuni de informare pe
diferite teme de interes precum optimizarea comuni-
cării și a relaţiilor de familie, stilurile de parenting,
disciplinare pozitivă, prevenţia consumului de droguri,
succesul școlar, ş.a.m.d.
3. Cadre didactice: Consilierea educaţională poate lua
forma consilierii individuale sau consilierii de grup.
Serviciile oferite pentru cadre didactice sunt:
Informare, consiliere, asistenţă psihopedagogică în
cunoașterea elevilor.
Colaborarea cu profesorii diriginţi în pregătirea şi
susţinerea orei de consiliere şi orientare.
Colaborarea cu profesorii diriginţi privind orientarea
școlară şi profesională.
Îndepărtarea cauzelor inadaptării școlare.
Dezvoltarea metodelor de predare eficientă.
Îmbunătăţirea relaţiei profesor – elev.
51
CONSILIEREA şi ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ –
SAU UNDE, CUM ȘI CU CINE NE DESFĂȘURĂM
ACTIVITATEA!
52
Este foarte important să ne amintim că noi suntem
colaboratori în cadrul unităţilor de învăţământ, nu suntem
subordonaţi acestora. Angajatorul nostru este CJRAE și nu unitatea
de învăţământ. Astfel, depinde de noi foarte mult cum ne
promovăm munca în unităţi şi cum suntem percepuţi.
Norma didactică a unui profesor consilier școlar este de 18
ore, împărţite pe cinci zile lucrătoare. Diferenţa până la norma de
40 de ore/săptămână este reprezentată de activităţi metodice, de
pregătire şi documentare. Astfel, timp de 18 ore suntem efectiv la
grădiniţă sau școală. Dintre acestea, 4 ore sunt de predare
(psihologie, educaţie socială), iar restul sunt dedicate activităţilor
de consiliere individuală şi de grup. În condiţiile în care avem
minim 400/600 de copii unităţile acoperite de cabinetul de
asistenţă psihopedagogică trebuie să ne împărţim cele 14 ore în
funcţie de aceste numere.
55
de la clasă sau se poate lua legătura cu părinţii copilului pentru a-l
aduce la locaţia unde există cabinet efectiv.
În cazul în care, în structura cabinetului, avem clase din toate
ciclurile de învăţământ în aceeași clădire, programarea timpului de
lucru se poate realiza pe întreaga unitate. Ora de la care luăm
copilul pentru consiliere individuală se negociază cu învăţătorul.
Nu există reglementări clare în ceea ce privește procedura prin care
un elev poate fi luat la consiliere, ci doar niște recomandări. Nu se
specifică niciunde în legislaţie că, pentru consiliere individuală,
elevul poate fi luat doar de la anumite ore, sau doar în timpul orelor
de curs. Totuși, puţini sunt părinţii care sunt dispuși să aducă copiii
la consiliere înafara orelor de curs. De aceea, orarul consilierului
școlar se va realiza în concordanţă cu orarul unităţii de învăţământ
unde acesta își desfășoară activitatea.
59
METODE DE CONSILIERE
1. OBSERVAȚIA
Este o metodă general valabilă pentru cunoașterea, inter-
venţia şi asistenţa psiho-pedagogică. În procesul consilierii obser-
vaţia reprezintă metoda aplicată cu scopul facilitării cunoașterii şi
autocunoașterii subiecţilor educaţionali şi a angajării lor de către
consilier in autogestionarea propriei personalităţi.
Pentru aceasta, consilierul pune în evidenţă comportamentul
non-verbal (privire, mimică, gestică) şi paraverbal (prozodia, vocea
60
etc.) al subiectului educaţional, ca şi comportamentul sau verbal
(cuvinte folosite, mesajul transmis etc.).
În procesul consilierii, se observă:
așezarea subiectului pe scaun;
starea sa de liniște sau de neliniște;
numărul gesturilor făcute şi acordul sau dezacordul
acestora cu limbajul verbal folosit (congruenţa sau
necongruenţa);
caracteristicile vocii, tremurul vocii, pauzele in vorbire;
privirea subiectului educaţional: ocolită, directă topică
folosită, toate acestea in relaţie cu problema, cu situaţia şi
cu personalitatea de ansamblu a subiectului educaţional.
61
2. CONVERSAȚIA EURISTICĂ
Dacă prin observaţie constatăm faptele (gesturi, privire,
mimică, limbaj), prin convorbire confruntăm aceste fapte cu
relatările personale ale clientului, ale subiectului educaţional,
identificăm motive, aspiraţii, trăiri afective, interese.
Dintre toate tipurile de convorbire, discuţia liberă, interviul
semistructurat ca şi reflexia vorbită sunt cele mai adecvate
consilierii, deoarece pot fi adaptate la specificul acesteia.
Condiţiile generale de eficienţă a convorbirii se referă la:
- evitarea tendinţelor de „faţadă”, de a răspunde conform
așteptărilor consilierului;
- sinceritatea întrebărilor, dar și a răspunsurilor;
- asigurarea unui climat de deschidere, încredere şi empatie;
- notarea răspunsurilor semnificative imediat după înche-
ierea ședinţei de consiliere.
62
Această întrebare „de ce?” conduce la o analiză care nu este
de competenţa consilierii, trimite subiectul în trecut în loc să-l
orienteze spre prezent şi generează de cele mai multe ori atitudini
defensive din partea interlocutorilor.
Întrebările ipotetice sunt utile pentru conștientizarea
consecinţelor pozitive sau negative ale unor acţiuni și pentru
propulsarea subiectului educaţional în prezent şi mai ales în viitor
(scopul consilierii). De exemplu: „Cum ai vrea să fii peste 4 ani?”,
„Dacă ai fi colega ta pe care o admiri, cum ai reacţiona?”.
Aceste întrebări asigura subiectului educaţional o stare de
confort psihic prin abordarea indirectă a unor probleme dificile,
focalizând consilierea pe soluţia acestora.
Întrebările deschise sunt cele mai adecvate primelor etape
ale consilierii, atât din punctul de vedere al consilierului, cât şi al
subiectului consiliat.
Adresarea întrebărilor este o pricepere care se formează în
timpul specializării pentru activitatea de consiliere şi se dezvoltă în
procesul consilierii.
Viitorii consilieri trebuie să știe:
Ce fel de întrebări să adreseze subiecţilor educaţionali:
- de cele mai multe ori deschise;
- închise atunci când consilierul are nevoie de o precizare,
de lămurire pe care nu o poate obţine altfel;
- întrebările închise să fie formulate astfel încât să nu
culpabilizeze;
- întrebările ce sunt orientate către fapte;
- întrebările cine sunt orientate către persoane;
- întrebările „ar putea...”... „Poate?” oferă cea mai mare
flexibilitate de răspuns;
- întrebările „De ce?” provoacă adesea sentimente defensive.
Ce fel de întrebări sunt de evitat:
- întrebările lungi, complicate, multiple;
- întrebările ce sugerează răspunsul;
- întrebările de tip „papagal”, de repetiţie a întrebărilor
anterioare;
- întrebări-interogatoriu.
63
Conversaţia în procesul consilierii este euristică dacă:
- consilierul își propune in mod explicit să „descopere”
împreună cu subiectul educaţional „problema” care face
subiectul consilierii;
- consilierul angajează clientul pe planul întregii sale
personalităţi în identificarea, calibrarea şi rezolvarea
problemei - după modelul terapiilor scurte.
- consilierul orientează, ghidează, susţine subiectul educa-
ţional în procesul consilierii;
- strategia consilierii individualizată este elaborată pentru
subiectul respectiv, situaţia respectivă şi problema
respectivă;
- soluţia adaptată este originală, acceptată şi trăita personal
de subiectul educaţional.
3. PROBLEMATIZAREA
Este una dintre cele mai adecvate metode ale procesului de
consiliere. Aceasta metoda face parte din categoria metodelor
pedagogice activ-participative, de predare-învăţare-evaluare, prin
care subiectul educaţional este situat de către profesori în mod
intenţionat într-un spaţiu didactic conflictual cu scopul rezolvării
unor probleme educaţionale.
Caracteristicile generale ale metodei problematizării sunt:
- progresul cunoașterii prin intermediul conflictului de idei;
- mobilizarea subiectului educaţional spre rezolvarea
problemei.
64
Problema există, aceasta este a clientului care din proprie iniţiativă
în cel mai bun caz se adresează consilierului pentru rezolvare.
Astfel, caracterul activ-participativ al problematizării este
crescut în procesul consilierii datorită iniţiativei clientului. Consi-
lierul împreună cu clientul sau are rolul de a formula problema, de
a o calibra, de a elabora strategia rezolvării ei şi de a susţine
aplicarea soluţiei optime.
În pedagogie, conflictul ca nucleu al problematizării este
predominant cognitiv – el apare ca diferenţa între ceea ce elevul
știe şi ceea ce nu ştie, intre ceea ce îi este cunoscut şi ceea ce nu îi
este cunoscut. În procesul consilierii, conflictul este mai complex,
având şi o structură afectivă, una atitudinală, volitivă, comporta-
mentală. Obiectivele consilierii nu sunt doar de natură cognitivă, ci
şi afectivă, volitivă şi comportamentală.
În procesul consilierii se subliniază mai mult caracterul
benefic al conflictului. Realitatea umană şi cea educaţională în
special nu este un spaţiu liniar, lipsit de probleme și dificultăţi, ci
unul prin natură să fie problematic. Acest spaţiu problematic este
generator de probleme, de conflicte. În aceasta viziune, conflictul
este benefic deoarece el nu este înţeles doar ca sursă de dificultăţi,
ci și ca mecanism de rezolvare a acestora. Starea conflictuală, deși
este tensionată, fiind o stare de neliniște, ea este cea care poate fi
dirijată de către profesor sau consilier spre rezolvarea problemei –
prin ceea ce se numește managementul conflictului.
Managementul conflictului in procesul de consiliere are etape
similare cu cele ale problematizării:
- crearea sau alegerea tipului de problematizare;
- reorganizarea fondului aperceptiv, dobândirea de noi
informaţii și restructurarea datelor vechi cu cele noi
într-un nou sistem unitar cerut de rezolvarea tipului de
problematizare;
- stabilirea variantelor informative sau acţionale de
rezolvare și alegerea soluţiei optime;
- verificarea experimentală a soluţiei alese.
65
Complexitatea „problemei” în procesul de consiliere, durata
mai mare a „problematizării”, uneori 10-12 ședinţe, determină
caracterul euristic al acestei metode.
4. BRAINSTORMING-UL
Reprezintă o metodă de stimulare a creativităţii de grup,
preluată din filosofia orientală şi dezvoltată de psihologul Alex
Osborn.
Din punct de vedere etimologic, brainstorming înseamnă
„furtună in creier”, „asalt de idei”„. Condiţiile esenţiale ale acestei
metode pot fi cu succes adaptate procesului de consiliere.
Grupul brainstorming este alcătuit din 3-12 membri, având o
structură optimă între 5 şi 8 membri. Principiul brainstorming-ului
este „amânarea criticii” care este inhibitoare, blocând procesul de
elaborare a ideilor şi soluţiilor.
Concret, se dă o tema de cercetare care poate fi problemă cu
care se confruntă grupul respectiv, cu două săptămâni înainte de
şedinţa propriu-zisă. În acest timp, membrii grupului meditează
asupra acestei probleme. Întâlnirea propriu-zisă
Se desfăşoară într-un spaţiu plăcut și într-un climat permisiv.
Membrii grupului brainstorming se cunosc intre ei, se simpatizează
şi se apreciază reciproc. Pot fi, de exemplu, elevi dintr-o clasă care au
aceleași probleme (de învăţare, de comportament etc.). În timpul
ședinţei de brainstorming, care durează 45 de minute - 1 oră,
fiecare membru al grupului poate spună tot ce îi trece prin cap, cu
privire la problema respectivă. De asemenea, fiecare membru al
grupului poate prelua o idee de la colegi, exploatând-o până la
ultimele sale consecinţe. În timpul dat (45-60 minute) se elabo-
rează aproximativ 100 de idei. Scopul şedinţei brainstorming este
cantitativ, de a elabora cât mai multe soluţii. De asemenea, specific
procesului de consiliere este şi catharsis-ul sau eliberarea de starea
conflictuală negativă pe care o implică problema respectivă.
La sfârșitul ședinţei se poate alege o echipă de specialiști care să
selecteze cele mai bune soluţii pentru a le aplica. În funcţie de
mărimea grupului, se alege un observator care va înregistra ideile
şi pe cei care le-au elaborat.
66
Brainstorming-ul este una dintre cele mai eficiente metode
de stimulare a creativităţii de grup pentru rezolvarea prin
cooperare a unor probleme comune sau individuale.
5. METODA COOPERĂRII
Cooperarea este modalitatea de a studia cu eficienţă sporită o
temă complexă, teoretică sau practică, în echipa sau în grup,
îmbinând particularităţile individuale ale membrilor grupului cu
cele colective, sintetice ale grupului.
Aceasta metoda se bazează pe principiul ca omul este o fiinţă
socială care se dezvoltă plenar datorita influenţelor benefice ale
mediului socio-cultural.
Este o metodă de socializare, de dezvoltare a spiritului de
grup şi echipă, de învăţare în grup, de antrenament. În procesul de
consiliere, metoda colaborării poate fi folosită cu întreagă clasa sau
cu microgrupuri din clasă respectivă. În funcţie de tema respectivă,
de caracteristicile psiho-pedagogice ale clasei/grupului, se pot
organiza grupuri omogene sau eterogene.
Metoda cooperării, are o dinamică proprie de desfășurare:
stabilirea conţinutului activităţii:
- tema;
- obiective;
- acţiuni.
împărţirea sarcinilor pe echipe şi în cadrul fiecărei echipe;
discutarea rezultatelor obţinute in fiecare echipă în parte;
discutarea rezultatelor obţinute la nivelul întregii clase
între echipe;
verificarea experimentală a concluziilor, dacă este cazul.
67
6. PSIHODRAMA
Reprezintă una dintre cele mai complexe metode de
exploatare a funcţiilor compensatorii ale rolului şi ale jocului de rol.
La mijlocul secolului XX, J.C. Moreno, studiind teatrul şi
psihologia socială, a pus bazele psihodramei, definind-o ca „știinţa
care explorează adevărul prin metodele dramei”. Acesta considera
psihodrama ca o „terapie în profunzime a grupului, terapia prin
acţiunea grupului, în grup, cu grupul şi pentru grup”.
În procesul de consiliere nu se realizează terapia grupului în
profunzime la nivel inconștient, ci se orientează forţele raţionale
cunoscute ale grupului spre rezolvarea unor probleme educaţio-
nale. Psihodrama pune în evidenţă caracterul benefic de mecanism
în rezolvarea de probleme a jocului de rol. Psihodrama arată că
rolurile fiecăruia dintre noi au tendinţa să se rigidizeze, sa „îngheţe”
persoana în anumite structuri date.
Psihodrama constă în analiza rolurilor, in reconstituirea
istoriei acestora, a conflictelor dintre roluri, între sine şi rolul
social. Dinamica rolurilor constituie o formă de decondiţionare, de
reînvăţare a rolurilor integratoare socializante.
Metodologia moreniană pune la dispoziţia psihodramei
principiul interacţiunii active, al intercomunicării verbale, dar și
ectosemantice, al mișcării fiinţei umane în spaţial tridimensional,
viu şi concret.
Metodologia moreniană are 3 mari obiective:
cunoașterea pe cale dramaturgică a structurilor con-
flictuale;
catharsis-ul (eliberarea de conflict);
învăţarea de roluri mobile prin deblocarea mecanismului
de „îngheţare” a rolurilor.
68
- grupul de terapie, un grup de colegi, cu aceleaşi probleme
de învăţare sau relaţionare, nu-și va propune vindecarea, ci
identificarea unei soluţii comune şi aplicarea ei eficientă;
- structura procesului se desfăşoară în mai multe secvenţe:
secvenţa 1 – se raportează la viaţa curentă a grupului din
care pot fi selectate temele şi modul de participare a membrilor;
secvenţa 2 – se referă la punerea în mișcare a grupului,
alegerea prin adeziunea grupului a protagonistului (actorul
principal), descrierea situaţiei, prezentarea personajelor, alegerea
unor alte euri ale actorului principal;
secvenţa 3 – instrumentul de punere în valoare a conflictului
este rolul. Acesta poate reflecta situaţia reală, complementară,
trecută, prezentă sau viitoare a protagonistului.
8. STUDIUL DE CAZ
Este „o modalitate de a analiza, o situaţie specifică,
particulară, reală sau ipotetică, modelată sau simulată, care există
sau poate să apară într-o acţiune, fenomen, sistem de orice natură,
denumit caz, în vederea studierii sau rezolvării lui în raport cu
nevoile înlăturării unor neajunsuri sau a modernizării proceselor,
asigurând luarea unei decizii optime în domeniul respectiv”.
70
Se observă astfel caracterul predominant particular al
cazului, dar nu individual. Un obiect, fenomen, proces sau o
persoană pentru a fi caz trebuie să fie tipice, caracteristice,
repetabile pentru o anumită categorie de obiecte, fenomene,
procese sau persoane. De exemplu, în cazul procesului de consiliere
educaţională o tulburare de comportament cum ar fi întârzierea
sistematică la ore, poate constitui obiectul unui studiu de caz, dar
nu şi o simplă întârziere la ore, care este doar un incident.
Metoda studiului de caz are o anumită dinamică proprie care
constă în parcurgerea mai multor etape:
identificarea (modelarea, simularea) cazului;
studiul analitic (cauze, relaţii, rol);
reorganizarea informaţilor deţinute, obţinerea de noi
informaţii și organizarea lor într-un ansamblu unitar;
stabilirea variantelor de rezolvare şi alegerea soluţiei
optime;
verificarea experimentală a variantei alese înainte de
aplicarea generalizată.
71
În funcţie de cauza sau cauzele fenomenului identificat, se
reorganizează informaţiile deţinute sau se dobândesc informaţii
noi. Dacă familia îl solicită la alte activităţi, se impun variante de
rezolvare a problemei care implică şi familia elevului respectiv.
Dintre aceste, variante se alege varianta optimă în funcţie de
reacţia familiei. De exemplu, atunci când familia este informată
despre consecinţele negative ale întârzierii sistematice la ore a
copilului, aceasta renunţa la solicitările suplimentare ale lui.
Acest studiu de caz demonstrează necesitatea unei relaţii
complexe în scoală-familie în soluţionarea unei situaţii educa-
ţionale care a devenit un caz: întârzierea sistematică la ore.
Bibliografie
72
PLANUL DE CONSILIERE
Capcane în formulare
Este bine în formularea punctelor, scopurilor și strategiilor
de consiliere, să evităm capcane ca: „sper să...”, „voi face tot
posibilul să...”, voi încerca să...”, „mă voi pregăti să...”, „mă voi gândi
la...”, „aş dori să...”, „încerc să…”, pentru că sunt vagi, nu stimulează
schimbarea, ci mai degrabă eschivarea.
Evaluarea
Bineînţeles că, pentru a vedea dacă are efect consilierea şi
suntem pe drumul cel bun , este necesar să facem evaluare cel
puţin o dată la 6 săptămâni, însă ideal ar fi să facem o scurtă
78
evaluare la fiecare întâlnire. Pe lângă evaluarea orală, de ajutor pot
fi temele de casă, sub formă de fișe de lucru, experimente
comportamentale și diferite alte tipuri de sarcini, pe care
beneficiarul trebuie să le realizeze între ședinţele de consiliere,
pentru a ajuta la producerea şi consolidarea schimbării. Aceste
teme le vom negocia în prealabil cu beneficiarul pentru a nu-i
depăși posibilităţile. În cazul în care nu a reușit să le realizeze
investigăm care au fost motivele și ajustăm, căutăm soluţii.
În general, evaluarea urmărește verificarea punct cu punct, a
atingerii scopurilor formulate. Verificăm în ce măsură au fost
aplicate strategiile prestabilite, eficienţa lor, beneficiile, necesitatea
introducerii unor strategii noi și la nevoie se ajustează planul
terapeutic. În procesul de evaluare pot fi implicate și alte persoane
(profesor, părinte), ideal și persoane neutre, neimplicate în
procesul de consiliere.
Bibliografie:
79
MAPA BENEFICIARILOR
activității de consiliere psihopedagogică
(elevi, părinți, cadre didactice, membri ai
comunității)
80
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARAD
CABINET ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
...................................................................................................
ACORD
Subsemnatul/a................................................................................................ în calitate de
părinte/reprezentant legal al elevului/ei/preșcolarului.......................................................
de la (unitatea de învăţământ)...........................................................................................................,
clasa/grupa......................,
□ sunt de acord
□ nu sunt de acord
DATA:.......................
81
FIȘA DE CONSILIERE
Data
Nume și prenume
Vârsta
Statut (elev, părinte, cadru didactic)
Clasa
Şcoala
Solicitantul consilierii
Descrierea situației
Observații
Recomandări
82
Fişă psihopedagogică
Nr. Nr.
Nume / Vârstă Ocupaţia Nume/Vârstă Ocupaţia
crt. crt.
1 7
2 8
3 9
4 10
5 11
6 12
83
IV. Aspecte personale, școlare şi extrașcolare
1. Disciplina preferată …………………………………………………………………….……….
2. Disciplina detestată (care nu îţi place) ………………………………………
…………..........................................................
3. Ce hobby-uri ai? Ce îţi place să faci în timpul
liber?............................................................................................................................................
.. …………………………………................................................................................................
4. Scurtă caracterizare a elevului. Menţionează 3 calităţi și 3 defecte
personale:
Calităţi ……………………………………………………………………………….
Defecte ……………………………………………………………………………..
84
Fişă psihopedagogică
- model completat -
86
Caracterizare elev
Date părinţi elev (părinţi naturali sau nu, căsătoriţi, situaţia familială, locuri
de muncă, relaţia părinţilor cu copilul, implicarea în procesul educativ, aspecte
deosebite):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Locul elevului în structura familială (al câtelea copil este, fraţi – aspecte
deosebite, diferenţe care apar între elev şi fraţii săi, alţi membri ai familiei –
aspecte deosebite):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Situaţia materială a elevului (nivel de trai, locuinţă):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Supravegherea elevului de către familie (gradul de libertate acordat
copilului, modalităţi de sancţiune, alte aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Relaţia elevului cu colegii (prietenie şi relaţii conflictuale, violenţă fizică şi
verbală, autoritate şi supunere, alte aspecte):
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................
Situaţia şcolară a elevului (repetenţie, materii la care apar probleme, alte
aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Situaţia absenţelor (chiul, număr absenţe pentru anul şcolar trecut,
materiile de la care elevul chiuleşte cel mai des, unde şi cu cine pleacă elevul când
chiuleşte, alte aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
87
Relaţia elevului cu învăţătorul / dirigintele şi profesorii (respect, supunere,
respectarea regulilor impuse de cadrele didactice, violenţă verbală şi fizică, reacţia
la sancţiuni, profesori cu care apare o relaţie problematică, alte aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Comportamentul elevului în timpul orelor:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Modul în care elevul îşi petrece timpul liber (mediul, gaşca de prieteni,
activităţi, alte aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Interacţiunea elevului cu poliţia, Serviciul de Delicvenţă Juvenilă, furt sau
alte acte care duc la încălcarea legii:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Aptitudini şi calităţi ale elevului:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Trăsături temperamentale şi caracteriale negative ale elevului:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Valorile elevului:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Alte aspecte de luat în considerare:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Aprobat,
Directorul unităţii de învăţământ
88
Fişă psihopedagogică
I. Date personale:
Numele şi prenumele:
.................................................................................................................................................
Data naşterii:................................................................................................................................
Domiciliul:....................................................................................................................................
Unitatea de învăţământ:
.................................................................................................................................................
Grupa/Clasa:.................................................................................................................................
II. Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl
- numele şi prenumele:....................................................................................................
- ocupaţia:......................................locul de muncă:...............................................................
Mama
- numele şi prenumele:...........................................................................................................
- ocupaţia:....................................... locul de muncă:.............................................................
Reprezentant legal
- numele şi prenumele:...........................................................................................................
- ocupaţia:....................................... locul de muncă:.............................................................
89
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi faţă de
problemele de educaţie ale copilului: ….....................................................................................
90
Alte particularităţi:...................................................................................................
c) Relaţii sociale:
□ sociabil, comunicativ □ retras, izolat, puţin comunicativ
□ turbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică
Alte particularităţi:...........................................................................................................
91
Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de
şcolarizare:...................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
.............
FIȘA DE CONSILIERE
Data:
Nume și prenume: V.G.I.
Vârsta: 14 ani
Statut (elev, părinte, cadru didactic) Elev
Clasa a VIII B
Şcoala Gimnazială Y
Solicitantul consilierii:
Elevul V.G.I. se prezintă la Cabinetul de Asistență Psihopedagogică de la
Școala Gimnazială Y
Motivul pentru care solicită consilierea: Orientarea școlară şi profesională
în vederea admiterii în învățământul liceal.
Observații
După discuția preliminară se aplică un test de aptitudini și un test de interese
profesionale (Holland), iar rezultatele la teste îl compatibilizează cu un anumit
profil şi specializare. I se oferă şi consiliere suportivă pentru gestionarea emoțiilor
disfuncționale generate de situația familială,
Recomandări
Se recomandă ca aptitudinile școlare și profesionale care au reieșit în urma
aplicării testelor să fie valorificate prin alegerea liceului ale cărui profil şi
specializare să fie compatibile cu interesele şi aptitudinile elevului.
92
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARAD
CABINET ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
...................................................................................................
PROCES-VERBAL
RECOMANDARE
Data
Consilier şcolar Părinte/Reprezentant legal
93
CABINET INTERŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:
Şcoala ................................
Liceul ..................................
Grădiniţa .............................
Toţi trecem în viaţă prin situaţii dificile. Unele dintre acestea sunt fireşti,
cum ar fi trecerea de la copilărie la adolescenţă şi apoi la maturitate, începerea
şcolii, trecerea de la şcoala primară la cea generală apoi la liceu, începerea
serviciului, prima iubire, căsătoria.
Unele sunt momente fericite, altele necazuri cum ar fi: moartea unei
persoane apropiate, despărţirea de o persoană dragă, boala, accidentele,
dificultăţile în învăţare, probleme de familie etc. Acestea ne tulbură viaţa şi parcă
atrag după sine şi alte necazuri.
De aceea, problemele pe care le avem uneori ne copleşesc şi ne par a fi de
nesuportat. Foarte mulţi copii au trecut şi trec prin astfel de situaţii, dar
majoritatea reuşesc să depăşească aceste momente; şi aceasta pentru că i-a ajutat
cineva. Pentru a găsi răspuns problemelor tale şi tu poţi fi ajutat de cineva!
Aminteşte-ţi că nu eşti singur! Cere ajutor!
ORAR
2020-2021
94
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARAD
CABINET ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
...................................................................................................
PROCES-VERBAL
La activitate au participat:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
PROCES-VERBAL
95
STRUCTURĂ ACORD DE PARTENERIAT
1. Părţile acordului:
3. Obiectivele parteneriatului:
4. Activităţi principale:
5. Durata parteneriatului:
9. .Clauze finale:
Părţi semnatare*:
96
CONSILIEREA ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE
SPECIALE (CES) ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ
Caracteristici:
- Se confruntă cu dificultăţi mult
mai mari în: dobândirea abilită-
ţilor de scriere, citire, calcul,
înţelegerea conceptelor;
- Pot avea întârziere de vorbire şi
limbaj asociate;
- Nivel scăzut de concentrare;
- Nivel scăzut de orientare spaţio-temporală;
- Dificultăţi în stilul de organizare;
- Adaptare dificilă la schimbare;
- Hiperactivitate sau inerţie;
- Respect de sine scăzut;
- Dificultăţi de colaborare şi socializare.
98
Una din cerinţele integrării eficiente a copiilor cu CES în
învăţământul de masă este crearea unor servicii de sprijin
specializate în asistenţa educaţională, de care să beneficieze atât
elevii integraţi cât şi colectivele didactice din şcolile integratoare.
Serviciile specializate necesare pentru integrarea educaţională a
copiilor cu CES sunt realizate de către cadre didactice de sprijin
/itinerante.
Astfel, pentru a beneficia de aceste servicii de specialitate,
părinţii elevilor cu CES întocmesc un dosar sub îndrumarea
profesorului itinerant, care este înaintat comisiei S.E.O.S.P. de la
fiecare C.J.R.A.E. judeţean din ţară, comisie care analizează dosarul
și evaluează copilul, iar apoi eliberează un certificat de orientare
școlară și profesională.
99
Consilierul școlar va stabili stilul de învățare al elevului
prin observarea elevului și prin aplicarea unui chestionar specific.
Stilul de învăţare are
punctele lui forte, care trebuie
comunicat profesorului diriginte și
pus în valoare de către acesta,
astfel încât profesorul trebuie să
gândească într-un mod practic
procesul de învăţare al elevilor săi,
să ia în considerare diferenţele
dintre elevi.
Astfel elevii pot avea un stil de învăţare vizual prin imagine,
astfel încât materialul de învăţat poate fi organizat într-un mod în
care elevul să-l perceapă cât mai accesibil, reprezentat printr-o
schemă, prin folosirea ilustraţiilor, pot fi subliniate, îngroșate,
colorate anumite cuvinte cheie; stilul auditiv prin care elevul va fi
stimulat să înveţe cu voce tare, prin muzică; stilul kinestezic de
învăţare prin mișcare și prin atingerea obiectelor.
Activități de autocunoaștere și
dezvoltare personală în vederea îmbunătăţirii
imaginii de sine şi dezvoltarea capacităţii de
autocunoaştere: „Cine sunt eu?”, „Eu sunt cineva
care...”, „Puncte tari, puncte slabe”, „Desenăm
împreună”, „Să construim împreună”, „Desenul
meu”, etc.
Formarea deprinderilor de
relaţionare pozitivă, prin formarea
abilităţilor de comunicare asertivă,
abilităţi în rezolvarea de probleme şi de
luare a deciziilor;
101
Jocuri de stimulare senzorială sunt foarte distractive
pentru elevii cu CES.
Cursa broscuțelor.
Pe o masă fiecare copil
așează câte o broscuţă făcută din
hârtie (origami). Copiii primesc
fiecare câte un pai de la suc, în care
trebuie să sufle până când broscuţa
sa ajunge la linia de final.
Activităţile care implică suflatul ajută de asemenea și la
corectarea dificultăţilor de vorbire şi pronunţie a sunetelor.
102
„Găsește intrusul”
103
Găsește o imagine fără copie. Cine nu are pereche? Găsește o imagine fără copie
104
Astăzi ne ordonăm lucrurile!
Fiecare copil trebuie să își deseneze un
simbol, sau să își scrie numele complet pe
dulapul sau pe portofoliul personal, pe care să-l
recunoască cu ușurinţă.
Odată pe săptămână, profesorul îi îndrumă
pe copii să-și ordoneze lucrările, proiectele, testele.
Elevii cu CES pot învăţa,
prin această acţiune repetată,
că toate lucrurile au locul lor la
școală, că trebuie să aibă grijă
de obiectele personale.
Jocul de rol
În cazul copiilor/elevilor cu CES, jocul de rol este ideal pentru
faptul că ei pot învăţa ușor principii esenţiale ale vieţii de zi cu zi:
„De-a magazinul”, „La doctor”, „La spectacol”, „De-a biblioteca”,
„În excursie”, „Curățenie în camera mea”.
105
Observând de fiecare dată comportamentul colegilor,
imitându-l şi generalizând fiecare noţiune dobândită într-o situaţie
reală, autonomia personală va fi îmbunătăţită semnificativ.
- Exerciţiu-joc de asociere
a momentelor zilei cu
activităţile cores-
punzătoare: „Orarul în
imagini”.
106
Jocuri de dezvoltare cognitivă
Elevul cu CES trebuie să urmeze o programă adaptată
conform cu nivelul dezvoltării sale intelectuale. Gândirea, memoria,
atenţia, motivaţia, creativitatea reprezintă elemente esenţiale în
obţinerea reușitei școlare. Profesorul poate folosi diferite jocuri
care-l vor ajuta pe cel mic să înveţe cu ușurinţă:
- Jocul omisiunilor: ex-
cluderea elementelor
nepotrivite dintr-un
ansamblu/sesizarea
elementelor lipsă
dintr-un ansamblu;
- Jocuri asociative: „Jocul categoriilor”, „Familia de animale”;
„Salata de legume”;
- Jocul ghicitorilor
- Jocuri cu elemente de abstractizare și generalizare.
107
- Împreună cu părinţii voștri, fixaţi-vă unele obiective privind
instruirea voastră şi modalităţile în care să le realizaţi.
Discutaţi cu profesorii voștri despre aceste obiective;
- Daţi dovadă de înţelepciune în alegerea prietenilor. Ei vă
pot fi de ajutor sau vă pot împiedica să progresaţi la școală.
109
Sfaturi pentru părinţii:
- Familiarizaţi-vă cu școala la care învaţă copilul vostru, cu
obiectivele şi atitudinile acesteia;
- Colaboraţi cu profesorii copilului vostru şi străduiţi-vă să
fiţi în relaţii bune cu ei;
- Comunicaţi învăţătorului/profesorului diriginte preferin-
ţele copilului vostru, raportaţi progresul copilului, ceea ce
a realizat și dificultăţile cu care s-a confruntat;
- Manifestaţi un viu interes faţă de temele copilului vostru;
- Petreceţi timp cu copilul vostru, citiţi împreună cu el,
desfășuraţi diferite activităţi casnice, plimbări și joc în aer
liber;
- Verificaţi ce anume vizionează la televizor, pe internet
copilul vostru şi cât timp folosește în acest scop;
- Supravegheaţi deprinderile de alimentaţie ale copilului
vostru. Gustările dulci, băuturile carbogazoase pot avea
efecte negative asupra puterii lui de concentrare;
- Fixaţi de comun acord cu copilul ora de culcare şi
asiguraţi-vă că doarme suficient. Randamentul școlar al
copilului este crescut atunci când el este odihnit;
- Supravegheaţi relaţiile de prietenie ale copilului și
încercaţi să-l ajutaţi să-și aleagă
prieteni de valoare;
- Fiţi cel mai bun prieten al
copilului vostru. El are nevoie
de prieteni maturi de la care să
primească sfaturi.
Bibliografie:
1. Badea, E., Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului
de la 3 la 18 ani, Editura Didactică şi Pedagogică, București,
1993.
2. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare.
Structuri, strategii și stiluri, Editura Aramis, București, 2002.
3. Gherguţ A., Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale.
Strategii de educație integrată, Editura Polirom Iași, 2001
110
Anexa 1
Fișă de evaluare nr.1
Structuri perceptiv-motrice de culoare și orientare spațială
Nume:................................. Clasa:........................
Vârsta:............. Data examinării:..................
3. Desenează:
a. – în cerc
b. – în afara cercului
c. – deasupra cercului
d. – sub cerc
e. – lângă cerc
111
Anexa 2
Fișă de evaluare nr.1
Structuri perceptiv-motrice de orientare temporală
Nume:................................. Clasa:........................
Vârsta:............. Data examinării:..................
1 Zilele săptămânii
2 Lunile anului
3 Anotimpurile
4 Momentele zilei
5 Ceasul
112
Anexa 3
Antet unitatea de învăţământ
Nr. înregistrare:.............../.....................
Aprobat
Directorul unităţii de învăţământ
I. Date personale:
Numele şi prenumele:
Data naşterii:
Domiciliul:
Unitatea de învăţământ:
Grupa/Clasa:
II. Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl - numele şi prenumele:.......................................................................
– ocupaţia:.......................... locul de munca:..............................................
Mama - numele şi prenumele:...................................................................
– ocupaţia:........................... locul de munca:.............................................
Reprezentant legal - numele şi prenumele:........................................
– ocupaţia:........................... locul de munca:...........................................
b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□ monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ, separaţie
□ legal constituita
□ alte situaţii...........................................................................................
Fraţi/surori (număr fraţi/surori, vârsta, statut/ocupaţie):
..................................................................................................................
c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□ părinţi plecaţi în străinatate:.............................................................
□ crescut de rude de gradul II, III:.....................................................
□ în protecţie specială:.......................................................................
□ alte situaţii:.....................................................................................
d) Atmosfera şi climatul familial:
□ raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi/între
părinţi şi copii
□ raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
113
□ familie destrămată sau pe cale de destrămare
□ alte situaţii:................................................................................
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi
faţă de problemele de educaţie ale copilului: ……..........................
..............................................................................................................................
Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată □ de lungă durată
□ vizual □ auditiva □ mixta
Alte particularităţi ale memoriei:...................................................
Limbaj şi comunicare:
Vocabular: □ redus □mediu dezvoltat □ bogat
Exprimare orală: □ nu comunică oral □ greoaie
□ incorectă gramatical □ clară, corectă
Tulburări de limbaj:.............................................................................
Alte particularităţi ale limbajului:.....................................................
Atenţia:
□ tulburări de atenţie □ nu prezintă tulburări de atenţie
114
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum etc.):
...........................................................................................................................
Motivaţia de învăţare: □ extrinsecă □ intrinsecă
Alte particularităţi:.................................................................................
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□ participă activ, cu interes □ interes inegal, fluctuant
□ pasiv □ greu de antrenat □ inegal, absent
Alte particularităţi:.........................................................................
c) Relaţii sociale:
□ sociabil, comunicativ □ retras, izolat, puţin comunicativ
□ turbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică
Alte particularităţi:................................................................................
d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
Deprinderi de citit:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de scris:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de calcul:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Abilităţi sau interese speciale:...........................................................
Alte particularităţi:..............................................................................
Cadrul didactic
Numele şi prenumele:
Funcţia (educator-puericultor/profesor învăţământ
prescolar/profesor învăţământ primar/diriginte/
consilier şcolar/profesor itinerant şi de sprijin)
Semnătura,
116
MODULUL: AUTOCOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE
PERSONALĂ
117
- Elevii vor avea de făcut la alegere câte un desen. Pe
desen elevii nu își vor trece numele, dar va fi persona-
lizat printr-un logo, motto, ceva care să-i definească
foarte bine.
- Când desenele sunt gata, se va realiza o „prezentare” a
desenelor: fiecare elev va defila prin clasă şi-şi va
prezenta desenul (10-15min), astfel încât să fie vizibil
pentru toţi colegii lui. Desenele, după prezentarea lor,
sunt expuse pe un panou, la vedere, în clasă. Elevilor li
se va spune de la bun început că unul din scopurile
activităţii este să memoreze care sunt desenele
realizate de ceilalţi colegi.
- Fiecare elev va extrage un bilet, dintr-o urnă, pe care
este scris numele unui coleg de-al său. El va trebui să
scrie pe bilet o apreciere despre colegul său şi apoi să
lipească biletul pe desenul realizat de acel coleg. În
situaţia în care cineva nu-şi aminteşte cum arată
desenul colegului, al cărui nume este extras pe bilet, va
primi drept indiciu logo-ul, sau culoarea dominantă de
pe desen.
- Fiecare elevi își primește înapoi desenul cu aprecierile
colegului său și, dacă vrea, va citi cu voce tare ceea ce
are scris pe bilet.
118
MODULUL: MANAGEMENTUL EMOŢIILOR ŞI DEZVOLTAREA
ABILITĂŢILOR EMOŢIONALE ŞI DE COMUNICARE
119
- Elevii au la dispoziţie 15 minute pentru a alcătui în echipă
lista cu problemele clasei. Ei vor fi încurajaţi să-şi exprime
deschis părerile, să comunice în grup propriile opinii, să
asculte opiniile celorlalţi şi să-şi argumenteze punctul de
vedere;
- În cea de-a doua parte a activităţii, fiecare echipă prezintă
clasei propria sa listă cu problemele identificate. Ceilalţi
elevi vor urmări cu atenţie expunerea problemelor şi, dacă
este cazul, vor solicita argumente, explicaţii şi vor pune
întrebări pentru a se clarifica asupra punctelor de vedere
susţinute de colegii lor;
- Profesorul consilier va nota pe o coală flip-chart, proble-
mele care apar în liste, bifându-le pe cele care se regăsesc
şi la alte echipe;
- Problemele care am fost bifate de mai multe ori se pun în
discuţie, considerându-se priorităţi. La ele se vor căuta
mai departe soluţii;
120
FIŞA DE LUCRU
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
121
Activitatea 2: Soluții la problemele clasei noastre
OBIECTIVE:
- Să implice elevi în identificarea şi formularea soluţiilor la
problemele clasei și să-și asume responsabilităţi în cadrul
colectivului clasei;
- Să stimuleze iniţiativele şi contribuţiile individuale în
rezolvarea problemelor clasei;
- Să crească coeziunea colectivului şi comunicarea intra şi
intergrupale;
- Să creeze un climat socio-afectiv pozitiv al clasei de elevi.
MATERIALE NECESARE:
- Coli flip-chart
- Fişă de lucru: „Lista cu soluţii la problemele identificate”
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
- Profesorul consilier anunţă tema activităţii şi modul de
desfăşurare, în echipele deja constituite;
- Pe flip-chart este expusă lista cu problemele identificate
de elevi în activitatea anterioară. Elevii au stabilit deja
care sunt problemele prioritare ale clasei, urmând ca în
continuare să reia discuţiile pentru fiecare caz în parte şi
să propună soluţii;
- Elevii lucrează în echipă pe o fişă de lucru („Lista cu soluţii
la problemele identificate”) care să cuprindă câteva soluţii
la problemele menţionate. Pe parcursul celor 15 minute,
122
profesorul consilier va observa modul în care elevii
comunică şi gradul de implicare a lor în realizarea sarcinii;
- Se trece la prezentarea de către fiecare echipă a listei cu
soluţii. Pe parcurs, se fac comentarii, se aduc completări şi
propuneri concrete de remediere a situaţiilor analizate;
- În urma dezbaterilor, profesorul consilier împreună cu
elevii întocmeşte pe o coală flip-chart lista finală cu cele
mai realiste soluţii. Se urmărește găsirea de soluţii viabile
pentru a rezolva problemele din cadrul colectivului clasei;
- O parte din aceste soluţii vor fi incluse într-un „Regula-
ment al clasei” şi vor deveni reguli, norme, principii
unanim acceptate şi respectate în cadrul colectivului
clasei;
- În finalul activităţii, li se propune elevilor un exerciţiu prin
care să identifice atitudinile care pot ajuta la soluţionarea
problemelor clasei.
123
FIŞA DE LUCRU
Activitatea 2: Să găsim soluţii la problemele clasei noastre!
124
Exerciţiu
se ceartă;
încearcă să se înţeleagă;
îşi zâmbesc;
se ascultă cu atenţie;
încearcă să câştige;
se află în competiţie;
colaborează;
lucrează împreună;
manifestă empatie.
125
PLAN DE ACTIVITATE
DATA:
CLASA: a XI-a
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMĂNT: Colegiul Economic Arad
OBIECTUL: Consiliere şi orientare
TEMA: Comunicare şi interrelaţionare pozitivă
SUBIECTUL: Echipa între comunicare şi conflict
VARIANTA LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de cunoştinţe
TIPUL LECŢIEI: mixt
PROPUNĂTOR / PROFESOR: Teaha Florina Ramona
COMPETENŢE GENERALE:
1. Explorarea resurselor personale care influenţează
planificarea carierei;
2. Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea
dezvoltării personale şi profesionale;
3. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de
viaţă de calitate.
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Analizarea aspiraţiilor, a priorităţilor, a calităţilor perso-
nale, a punctelor tari şi a scopurilor prin autoevaluare;
1.2. Reactualizarea planului de dezvoltare a resurselor perso-
nale, prin raportare la situaţia prezentă şi la obiectivele
de viitor;
2.1. Aplicarea principiilor unei comunicări interpersonale
pozitive;
3.1. Exersarea unor abilităţi de promovare a unui stil de viaţă
de calitate.
126
COMPETENŢE DERIVATE:
C1: Conştientizarea importanţei comunicării eficiente în
rezolvarea sarcinilor de echipă;
C2: Definirea noţiunilor de echipă şi conflict;
C3: Recunoaşterea semnelor conflictului şi fazelor acestuia;
C4: Identificarea propriul stil de abordare a unui conflict;
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Resurse procedurale: învăţarea prin descoperire, con-
versaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea,
exerciţiul, chestionarul, jocul didactic, brainstormingul.
Resurse materiale: cărţi, fise de muncă individuală şi în
perechi, foi albe.
Resurse organizatorice: individual, frontal, munca în
echipă.
Bibliografie:
1. Adriana Băban, Consiliere educaţională, Cluj-Napoca, 2001;
2. Elena Bonchiş, Metodica predării psihologiei în liceu;
3. Andrei Cosmovici, Psihologia, Editura Polirom, 1999.
ANEXE:
Anexa 1 – „Povestea echipei”;
Anexa 2 – Fişă: „Ce este o echipă?”
Anexa 3 – Paradoxul Abilene;
Anexa 4 – Chestionar – Stiluri de abordare a conflictului;
Anexa 5– Imagine pentru descrierea conflictului
127
Succesiunea secvenţelor de învăţare:
Succesi-
Conţinutul informaţional-
unea Comp Activitatea
formativ Dozare Resurse
momen- deriv. elevilor
Activitatea profesorului
telor lecţiei
Moment Notează absenţele. Elevul de 1 min.
organi- Pregăteşte mijloacele de serviciu
zatoric învăţământ. motivează
absenţele.
Ceilalţi
elevi se
pregătesc
pentru
lecţie.
Captarea Profesorul va citi „Povestea Elevii 3 min Conver-
atenţiei echipei” şi se va discuta discută saţia
afirmaţia: „Neînţelegerile afirmaţia
reprezintă cea mai des
întâlnită formă a comunicării.”
- Ce părere aveţi despre
această afirmaţie?
- Despre ce credeţi că o să
vorbim astăzi?
Anunţarea - Astăzi o să discutăm despre 2 min
lecţiei şi a comunicare şi conflict în Elevii sunt
compe- echipă. atenţi la
tenţelor Pe parcursul activităţii voi cele spuse
derivate urmări dezvoltarea de
următoarelor competenţe: profesor.
conştientizarea importanţei
comunicării eficiente în
rezolvarea sarcinilor de
echipă; definirea noţiunilor
de echipă şi conflict;
recunoaşterea semnelor
conflictului şi fazelor
acestuia şi identificarea
propriul stil de abordare a
unui conflict;
Aştept de la voi, de asemenea
să participaţi activ la
exerciţiile şi aplicaţiile
propuse.
128
Dirijarea Exerciţiu: 37 min
învăţării Clasa este împărţită în grupe. Participă Munca
C1 Sarcina este ca, lucrând în activ la în
echipă şi folosindu-se de foi activitate echipă
albe, bandă de lipit, creioane
colorate să construiască un Joc
produs final (fiecare echipă Realizează, didactic
va trebui sa cada de acord lucrând în Foi albe
asupra unui singur produs echipă, Bandă
final). Între membrii sarcina de lipit
echipelor va fi câte un primită. Creioane
voluntar care va avea rolul Prezintă
de a provoca conflicte. rezultatul
După ce finalizează muncii în
produsele, fiecare echipă îşi echipă
va alege un reprezentant şi
îşi vor prezenta rezultatul.
- Se discută apoi despre cum Elevii
au lucrat în echipă, cum şi-au participă la Conver-
împărţit sarcinile, cum au discuţiile saţia
comunicat, daca au propuse euristică
întâmpinat dificultăţi, cum
le-au depăşit, cum s-au simţit
în cadrul echipei. Se discută
şi despre comportamentul
voluntarului.
- Împreună cu elevii se
defineşte termenul de
C2 echipă. Fiecare elev va primi
fişa „Ce este o echipă?
129
C3 Definiţie: Conflictul mati-
presupune o opoziţie bazată zarea
pe incompatibilitatea
opiniilor, intereselor,
C3 scopurilor, convingerilor, Participă Brains-
sentimentelor activ la tormin-
activitate gul
C4 Se discuta apoi fazele şi definesc
apariţiei unui conflict: conflictul Conver-
dezacord, alimentarea saţia
dezacordului, ruptura,
conflict Participă Expli-
activ la caţia
Se discută despre cum discuţii
recunoaştem un conflict. Conver-
saţia
euristică
- Aplicare şi interpretare
chestionar: Stiluri de
aplicare a conflictului Comple- Chesti-
tează onar
chestio-
narul
Fixarea Se reactualizează
noilor principalele aspecte legate Conver-
cunoştinţe de comunicare şi conflict în Participă saţia
– echipă. Se prezintă o imagine activ la 5 min Imagine
realizarea care reprezintă o concluzie la discuţii
feedback- cele discutate
ului
Încheierea Profesorul realizează 2 min
lecţiei aprecieri individuale şi
colective;
130
Anexa 1
POVESTEA ECHIPEI
Anexa 2
CE ESTE O ECHIPĂ?
131
Anexa 3
PARADOXUL ABILENE
(Povestea unei duminici în familie)
132
Anexa 4
133
Interpretare rezultate
Completează tabelul cu punctele pe care ţi le-ai acordat la fiecare
întrebare. Fă totalul şi studiază apoi caracteristicile stilului dominat.
Stil
Stil Stil Stil
superficial / Stil concesiv
evaziv competitiv cooperant
confortabil
Întrebare Întrebare Întrebare Întrebare Întrebare
Scor Scor Scor Scor Scor
3 2 1 6 8
4 7 5 13 10
17 12 9 16 11
19 18 14 24 15
23 22 21 25 20
Total Total Total Total Total
Stilul evaziv
Implică amânarea confruntării în speranţa că problema va dispare;
atrage după sine stres, creează probleme de comunicare, iar deciziile vor fi
luate arbitrar; cel care abordează problemele în acest stil neagă existenţa
vreunui conflict.
Stilul concesiv
Compromisul conduce repede la o soluţie care favorizează ambele
părţi. Principiile şi valorile reale sunt desconsiderate. Acest stil poate fi
folosit când problema este moderat importantă, dar trebuie rezolvată
foarte repede.
Stilul cooperant
Implică muncă alături de oponent pentru a găsi o soluţie care să
dea, pe cât posibil satisfacţie reciprocă. Se analizează grijile, preocupările,
interesele, intenţiile ambelor părţi și se caută alternative. Necesită timp şi
energie și poate deveni o scuză pentru amânarea deciziilor care trebuie
luate. Acest stil este potrivit când: problemele sunt prea importante
pentru ca rezolvarea lor să fie compromisă; trebuie rezolvat un conflict
vechi; există un grad înalt de implicare din partea părţilor; calitatea
deciziei este foarte importantă şi de aceea vor fi evaluate toate
posibilităţile.
Stilul competitiv
Încerci să-ţi impui punctul de vedere, pentru că ești convins că ai
dreptate, sau, pur şi simplu vrei să obţii o nouă victorie. Implică aport
emoţional, intelectual, ierarhic sau orice altă formă de putere care-ţi poate
sprijini ideile; dacă oponentului i se va da câștig de cauză, vei păstra
134
resentimente. Acest stil este folosit atunci când: se cere urgent rezolvarea
problemei; se aplică măsuri nepopulare; ești convins că ai dreptate, iar
cealaltă parte nu este dispusă să asculte.
Stilul superficial
Se caracterizează ca un stil neautoritar, nehotărât. Interesele
celorlalţi primează. Folosirea excesivă a acestui stil poate să conducă la
scăderea respectului celorlalţi faţă de tine şi ideile tale. Este ales când: știi
că greșești; problema este foarte importantă pentru ceilalţi și au soluţii
care îi favorizează.
135
Anexa 5
136
PLAN DE ACTIVITATE
DATA:
CLASA: a XI-a
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMĂNT: Colegiul Economic Arad
OBIECTUL: Consiliere şi orientare
TEMA: Decizia de carieră
SUBIECTUL: Deciziile personale pe axa timpului
VARIANTA LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de cunoştinţe
TIPUL LECŢIEI: mixt
PROPUNĂTOR / PROFESOR: Teaha Florina Ramona
COMPETENŢE GENERALE:
1. Explorarea resurselor personale care influenţează
planificarea carierei;
2. Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea
dezvoltării personale şi profesionale;
3. Utilizarea adecvată a informaţiilor, în propria activitate,
pentru obţinerea succesului;
4. Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi
profesională.
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Elaborarea un program personalizat de reusită personală
şi profesională;
2.1. Analizarea beneficiilor comportamentului de cooperare;
3.1. Exersarea abilităţilor de utilizare eficienta a diferitelor
resurse, pentru a localiza, selecta şi evalua informaţii
despre învăţare, muncă, carieră;
4.1. Evaluarea pregătirii personale pentru continuarea studiilor
/pentru inserţia profesională.
137
COMPETENŢE DERIVATE:
C1: Identificarea deciziilor importante pe care le-au luat şi pe
care urmează să le ia în viitorul apropiat şi conştien-
tizarea modului în care acestea îi influenţează;
C2: Conştientizarea factorilor care le influenţează deciziile
personale şi de grup;
C3: Familiarizarea cu tehnici de evaluare şi alegere a alterna-
tivei-alternativelor decizionale potrivite;
C4: Identificarea scopurilor personale de carieră pe termen
scurt, mediu şi lung.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Resurse procedurale: învăţarea prin descoperire, con-
versaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea,
exerciţiul, jocul de rol, brainstormingul.
Resurse materiale: cărţi, fise de lucru, foi albe.
Resurse organizatorice: individual, frontal, munca în
echipă.
Bibliografie:
1. Adriana Băban, Consiliere educaţională, Cluj-Napoca, 2001;
2. Metodica predării psihologiei în liceu – Elena Bonchiş;
3. Psihologia – Andrei Cosmovici, Ed. Polirom, 1999;
ANEXE:
ANEXA 1: Fişa „Ce înseamnă luarea unei decizii?”
ANEXA 2: Fişa „Valorile personale”
ANEXA 3: „Salvarea din peşteră!” – joc de rol
ANEXA 4: Tehnici de evaluare şi alegere a alternativei-
alternativelor decizionale potrivite
ANEXA 5: „Ce vreau în carieră?”
ANEXA 6: Poveste terapeutică.
138
Succesiunea secvenţelor de învăţare:
Succesi-
unea Conţinutul informaţional-
Comp Activitatea
momen- formativ Dozare Resurse
deriv. elevilor
telor Activitatea profesorului
lecţiei
Moment Notează absenţele. Elevul de 1 min.
organi- Pregăteşte mijloacele de serviciu
zatoric învăţământ. motivează
absenţele.
Ceilalţi elevi
se pregătesc
pentru lecţie.
Captarea Exerciţiu Zombi: 5 min Joc
atenţiei O echipă este pusă să se Elevii
înnoade astfel încât să participă la Conver-
formeze un nod uman. jocul propus saţia
Este ales un voluntar care
este rugat să descurce
nodurile numai pe bază
de comunicare fără să
atingă zombi. Zombi
trebuie să execute ce li se
cere.
- Se face analogie cu
dificultăţile care apar
atunci când trebuie să
luăm decizii.
Anunţarea - Astăzi vom vorbi despre 3 min
lecţiei şi a decizie şi despre factorii Elevii sunt Expu-
compe- care influenţează atenţi la cele nerea
tenţelor deciziile personale şi de spuse de
derivate grup şi vom începe să profesor.
discutăm puţin şi despre
decizia de carieră, temă
pe care îmi propun să o
abordăm mai în amănunt
în orele următoare.
Pe parcursul orei îmi
propun dezvoltarea
următoarelor
competenţe: identificarea
deciziilor importante pe
care le-au luat şi pe care
urmează să le luaţi în
viitorul apropiat şi
conştientizarea modului
în care acestea vă
139
influenţează;
Conştientizarea factorilor
care vă influenţează
deciziile personale şi de
grup; Familiarizarea cu
tehnici de evaluare şi
alegere a alternativei-
alternativelor decizionale
potrivite şi identificarea
scopurilor personale de
carieră pe termen scurt,
mediu şi lung.
Aştept de la voi, de
asemenea să participaţi
activ la exerciţiile şi
aplicaţiile propuse.
Dirijarea C1 - Ce este decizia? 34 min
învăţării Fiecare din noi ia zilnic o Elevii se Conver-
multitudine de decizii. implică în saţia
Pornind de la decizii discuţii euristică
minore, ca de exemplu
cumpărarea unui obiect Expu-
vestimentar, pană la nerea
decizii care implică întreg
procesul de dezvoltare
personală, ca de exemplu
alegerea unei facultăţi
sau a unui loc de munca.
C1 - Completarea fişei Completează
„Ce înseamnă luarea fişa
unei decizii?”
Concluzie: Luarea unei Fişă de
decizii este un proces şi muncă
nu un moment. Acest indivi-
proces implică resursele duală
noastre emoţionale,
intelectuale şi compor-
tamentale. Cu cat decizia Participă la Conver-
pe care trebuie să o luăm discuţii saţia
este mai importantă, cu Proble-
atât timpul şi efortul de matiz-
deliberare trebuie să fie area
mai intense.
C2 - Care credeţi că sunt
factorii care ne
influenţează deciziile?
Consideraţi că există vreo
legătură între valorile
personale şi decizii?
Definirea noţiunii de
140
valoare personala: Elevii se Conver-
- Definiţie: Valorile implică în saţia
personale sunt acele discuţii Proble-
standarde pe care ţi le mati-
defineşti pentru a trăi zarea
conform lor. Acest
proces de definire şi
redefinire este unul
continuu şi este
influenţat de mediul
extern. Modul în care
fiecare îşi defineşte
C2 valorile personale este
unul propriu, iar deciziile
pe care le luăm în viaţă
sunt în legătură directă
cu valorile noastre. Fişe de
C2 lucru
-Se completează fişa Exerci-
„Valorile personale” ţiul
Se discută despre Conver-
legătura dintre valorile saţia
C2 personale şi decizie. Participă la
jocul de rol şi Joc de
Joc de rol: „Salvarea din îşi rol
C3 peşteră” (clasa este argumentează Proble-
împărţită în 4-5 grupe) alegerile mati-
Se discută situaţia zarea
C4 prezentată şi modul în Fise de
care au decis: Participă la lucru
- Cum aţi luat decizia discuţii
finală? Care au fost
factorii care v-au Fişe de
determinat să alegeţi aşa? infor-
A fost mai greu de luat o mare
decizie în grup sau ar fi Conver-
fost mai uşor să luaţi saţia
decizia individual? Expune-
rea
Se prezintă tehnici de
evaluare şi alegere a
alternativei-alterna-
tivelor decizionale
potrivite – fişa 4
Se realizează exerciţiul
„Ce vreau în carieră?”
(fişa 5) prin intermediul
căruia se va stabili
legătura cu ce activitatea
141
planificată pentru
următoarea întâlnire.
142
Anexa 1
1.........................................................................................................................................
2.........................................................................................................................................
143
Anexa 2
Exerciţiu:
Ajutorarea celorlalţi
Independenţă
Colegialitate
Împlinire
Apartenenţă
Securitate
Putere şi autoritate
Creativitate
Profit material
Statutul social
144
Anexa 3
Voluntarul 1: ELENA
Elena are 34 ani şi este casnică. Are 4 copii, între 7 luni şi 8 ani. Îi
plac patinajul pe gheaţă şi gătitul. Locuieşte într-o casă plăcută din
Călăraşi, este născută în Bucureşti. Se ştie că Elena este bună prietenă cu
unul din voluntari (cu Ovidiu).
145
Voluntarul 2: TEODORA
Teodora are 19 ani şi este studentă la Facultatea de Sociologie a
Universităţii din Iaşi. Ea provine dintr-o familie bogată din Bacău. Tatăl ei
este un industriaş cunoscut şi o autoritate de nivel naţional în industria de
avioane. Teodora nu este măritată, dar are mai mulţi peţitori şi toţi sunt
de familie bună, fata fiind şi deosebit de frumoasă. A apărut de curând
într-un documentar TV despre femeile de succes.
Voluntarul 3: ROMICĂ
Romică are 41 de ani şi s-a născut în Cădăruşani. Este profesor şi
şi-a dedicat întreaga viaţă dezvoltării socio-economice a rromilor. Face
parte din partidul social democrat şi a făcut cu ceva vreme în urmă mai
multe vizite în India. Este însurat şi are 11 copii, cu vârste între 6 şi 19 ani.
Distracţia lui favorită este cântatul într-o orchestră de manele.
Voluntarul 4: OVIDIU
Ovidiu nu este însurat şi are 27 ani. Ca fost jandarm, şi-a petrecut o
parte din stagiul militar în zona de frontieră, unde, în cursul unei acţiuni, a
reuşit să identifice o bandă de traficanţi, fapt pentru care a fost citat pe
ordin de zi. După revenirea la viaţa civilă, nu a mai reuşit să-şi găsească un
rost şi acum are probleme cu băutul. În prezent este instructor într-un
club pentru tineret, punând multă energie în ajutorarea tinerilor cu
probleme şi coordonarea expediţiilor speologice. Îi place să construiască
şi să conducă maşini de curse. Trăieşte în Braşov.
Voluntarul 5: PAUL
Paul are 42 ani şi este divorţat de şase ani. Fosta lui soţie s-a
recăsătorit. Paul s-a născut în Bucovina, dar acum trăieşte în Bucureşti,
unde lucrează ca cercetător la Spitalul Universitar. Este recunoscut pe
plan mondial ca fiind o autoritate în vindecarea turbării. De curând, el a
pus la punct un tratament ieftin, autoadministrabil, dar cea mai mare
parte a cercetării sale se află încă în faza de ciorne, în carneţelele lui. Din
nefericire, Paul a avut în ultimii ani unele probleme emoţionale. Îi place să
asculte muzică clasică şi operă şi practică sportul.
Voluntarul 6: EDUARD
Eduard are 59 ani, a trăit şi a lucrat toata viaţa în Baia Mare. Este
directorul general al unei fabrici de curele de transmisie. Fabrica are 71 de
angajaţi. El este o figură importantă în viaţa socială din localitate, este şi
consilier în Consiliul Municipal. Este căsătorit şi are 2 copii, ambii cu
146
propriile lor familii şi plecaţi de ceva vreme din Baia Mare. Eduard s-a
întors de curând din Polonia, unde a răspuns personal de promovarea
unui contract pe 5 ani pentru livrarea unei cantităţi mari de curele de
transmisie de uz industrial. O dată încheiat, acest contract ar putea
însemna locuri de muncă pentru încă 25 de oameni. Hobby-ul lui Eduard
este colecţionatul armelor vechi, el intenţionând chiar să scrie o carte,
după ce va ieşi la pensie, despre armele din timpul Războiului de
Independenţă. Este un pasionat suporter de fotbal.
147
FIŞA DE ANALIZĂ A SALVĂRII DIN PEŞTERĂ
Ordinea de salvare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
148
Anexa 4
149
Anexa 5
CE VREAU ÎN CARIERĂ?
150
Anexa 6
POVESTE TERAPEUTICA
151
TU CE VREI SA FII CÂND ALȚII
ÎȚI FABRICA VISE?
Descriere:
Având la baza „GHIDUL MESERIILOR DIN VIITOR”-
Coordonator Andrea Paul conf. univ. dr. REI-ASE, activitatea este
una de informare privind digitalizarea a peste 65% dintre meseriile
din prezent şi a peste 10% dintre meseriile care încă nu s-au
inventat și vor apărea în următorii 10 ani. Elevii sunt provocaţi să
se cunoască și să înţeleagă schimbările ce se petrec în jurul lor,
pentru a-şi putea alege, dezvolta sau crea un job/meserie pentru
care are aptitudini, și nu numai.
Competențe specifice:
Alegerea domeniului de activitate potrivit cu personali-
tatea individuala prin informarea asupra meseriilor din viitor
Clasa/grup țintă: clasa a XII-a UB/elevi din ciclul liceal
Tipul de lecție: Informare și transmitere de cunoştinţe
Mijloace și procedee didactice: Aplicaţia Mentimeter
CLoud, Prezentare Powerpoint, Aplicaţia Youtube, MIndMASTER;
152
Metode didactice: Activitate frontala online, Exemplificare,
Expunere, MIndMap;
Bibliografie&webografie:
Coordonator: Andreea Paul, conf. univ. dr. la Facultatea
REI, ASE Președintele Asociaţiei INACO – „GHIDUL MESERIILOR
DIN VIITOR’’
Site-ul Pinterest;
Youtube
Prezentarea activității:
Cadrul didactic începe activitatea prin prezentarea unor
meserii mai nonformale apărute de câţiva ani pe piaţa muncii prin
prezentarea unor secvenţe din filmuleţe ale unor personalităţi care
deja le practică şi provoacă elevii să răspundă ce au în comun
aceste doua personalităţi (Timp estimat 5 min)
https://www.youtube.com/results?search_query=mircea+br
avo
https://www.youtube.com/watch?v=JKbTnaz-oUM
153
Exerciţiu de reflectie: https://www.youtube.com/watch?
v=i64uhOg_0rM
154
PROIECT DE ACTIVITATE EDUCAȚIONALĂ
155
Scopul activității:
Scopul acestei activităţi este de a-i familiariza şi conștientiza
pe elevi, cu termenul cyberbullying şi impactul emoţional pe care
acesta îl are asupra fiecăruia dintre noi, formele cyberbullingului,
cunoașterea privind securitatea pe internet și pași concreţi pentru
solicitarea unui ajutor.
Desfășurarea activității:
Activitatea are la bază un material powerpoint, care poate fi
proiectat în timp ce profesorul explică elevilor tema activităţii.
(AWESOME UPSTANDER ÎN LUPTA CU VIOLENȚA
Li se explică elevilor într-un limbaj accesibil ce este
cyberbullying şi se face o paralelă între cyberbullying şi bullying cu
accent pe aspectul că în cyberbullying persoană se izolează şi e mai
greu de controlat și de ajutat.
Cu ajutorul unor mărturii (studii de caz ale unor adolescenţi)
dintr-un documentar desprecyberbulling se prezintă care sunt
principalele forme de cyberbullying cu termenii denumiţi din limba
engleză.(în documentar se vorbește despre SEXTING şi TROLING ca
forme ale cyberbullyingului)
Profesorul face introducerea scriind pe tablă doi termeni lângă
care desenează câte un om:cu verde notează UPSTANDERiar cu roșu
notează BYSTANDER. După prezentarea unui filmuleţ
https://www.youtube.com/watch?v=ivdyx7Kdu3g profesorul
notează în dreptul persoanelor desenate caracteristici ale celor două
persoane. Provoacă elevii să se încadreze într-o categorie care li se
potrivește şi să identifice emoţiile resimţite pentru fiecare în parte.
În continuare elevii sunt invitaţi să aleagă fiecare câte un
bileţel. Perechile de lucru se vor forma dintr-un elev care are un
bileţel cu upstander şi dintr-un alt elev care are un bileţel cu
bystander. Fiecare pereche primește câte un plic cu o situaţie
concretă de cyberbulling Sarcinile celor doi este de a găsi forma
corectă de cyberbulling prezentată în material şi exersarea
comunicării în rolul primit (cel de upstander/bystander).
Fiecare elev este provocat să-i răspundă ceilulalt la două
întrebări:
156
1. Cum procedezi /a-i proceda dacă ai fi pus într-o situație
în care alții fac bullying/cyberbullying despre persoana
ta?
2. Care este teama cea mai mare din cauza căreia nu ai
ajuta un coleg care este într-o situație de bullying/
cyberbullying?
3. Alege din bețișoarele primite, acele persoane potrivite
pentru tine în oferirea ajutorului în situatii de
cyberbulling
157
10 MOTIVE PENTRU A VENI LA CABINETUL
DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
PENTRU CONSILIERE
158
VORBEȘTE CU CONSILIERUL
DIN ȘCOALA TA
Ce-i de făcut?
159
FIȘA DE LUCRU
,,CARE SUNT SURSELE DE STRES
DIN VIAȚA MEA?”
Fișa de lucru „Care sunt sursele de stres din viaţa mea?” este
selectată din „Consiliere educaţională Ghid metodologic pentru
orele de dirigenţie și consiliere BCU Cluj Napoca, 2001.
Prin aplicarea acestei fișe la consilierea de grup se urmărește
identificarea și mai apoi inventarierea surselor de stres la care este
expus elevul în viaţa de zi cu zi.
Au fost identificate următoarele nivele ţintă:
1. la școală;
2. în familie;
3. în grupul de prieteni;
4. la propria persoană.
161
FIŞĂ DE RĂSPUNS
pentru activitatea individuală de consiliere
şi orientare în carieră a elevilor
162
PARTEA I – Date relevante despre elev
163
Rezultat:
1. Inteligenţa verbal lingvistică: ______ puncte
2. Inteligenţa logico-matematică: _____ puncte
3. Inteligenţa vizual-spaţială: _____ puncte
4. Inteligenţa corporal-kinestezică: _____ puncte
5. Inteligenţa ritmico-muzicală: _____ puncte
6. Inteligenţa interpersonală: _____ puncte
7. Inteligenţa intrapersonală: _____ puncte
8. Inteligenţa naturistă: ______ puncte
Concluzie:
Tipul/tipurile de inteligenţă predominante ale elevului şi
meseriile recomandate în acord cu acestea:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
164
Rezultat (punctaj) obţinut de către elev conform celor
cinci coloane (RIASEC):
Coloana nr. 1 (Realist): __________
Coloana nr. 2 (Investigativ) _______
Coloana nr. 3 (Artistic) ___________
Coloana nr. 4 (Social) ____________
Coloana nr. 5 (Întreprinzător) _____
Coloana nr. 6 (Convenţional) ______
Concluzie:
Tipul/tipurile de interese profesionale predominante ale
elevului şi meseriile recomandate în acord cu acestea:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
165
Tabelul pentru notarea răspunsurilor elevului,
la varianta probei creion-hârtie:
Concluzie:
Caracteristicile pozitive şi cele vulnerabile cu care se
raportează elevul la muncă, în funcţie de tipul specific de
personalitate, precum şi meseriile recomandate în acord cu acesta:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
166
PARTEA a III-a – Aducând totul împreună
(partea I + parte a II-a)
RECOMANDĂRI:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
167
METODE CARE SPRIJINĂ SOCIALIZAREA
COPIILOR
Gaița albastră
Puterea lui EU
Vorbește categoric, ferm, direct,
la persoana întâi!
NU, mulţumesc!
Refuză persoanle care te
presează!
Întreabă!
Cere informații sau ajutor!
Roata care scârţâie
Insistă!
- ajută la exprimare
Mierla
Sherock Holmes
Pune întrebări celorlalți!
Împărtășește!
Comunică cu ceilalți!
Vorba bună
Arată respect celorlați!
168
Porumbelul
Dă cu banul
Oprește un conflict înainte să ia
amploare!
Pauza de gândire
Gândește soluții câștigătoare
pentru toate părțile!
Calmarea
Stopează furia! Detașează-te de
conflict!
- ajută să stopezi discuțiile şi
certurile
Mea culpa
Revanșează-te pentru ce ai
făcut!
Nici vorbă
Spune că nu meriți să fii
învinovățit!
169
Bufnița
Da, DAR...
Ignoră gândurile care te
blocheză în finalizarea
acțiunilor propuse!
Gândirea încurajatoare
Combate gândurile
descurajaoare!
Pauza de gândire 2
Rezolvă o problemă personală
- ajută să stopezi gândirea care-ți blochează fericirea!
negativă
Sursa: Scott Cooper- Fă-te auzit! Ghid de socializare. Metode sa-ti faci prieteni şi sa te simti
bine in pielea ta, Editura Gama, 2014
170
METODE ŞI TEHNICI DE CONSILIERE
I. MODELUL EGAN
Pornind de la ideea că activitatea de consiliere este un proces
de învăţare, Modelul Egan „investește” cu putere clientul,
orientându-l spre acţiune şi implicându-l în rezolvarea propriilor
probleme. Model de tip pragmatic și eclectic, acesta ne oferă o
imagine clară asupra problemei și asupra posibilităţilor sale de
rezolvare.
171
1. Abordarea problemei
Această etapă este menită a-l ajuta pe client să-și identifice și
să-și clarifice situaţia problematică. În această etapă se urmărește a
afla care este situaţia clientului și pe ce anume trebuie să ne
centrăm în procesul consilierii.
Rolul consilierului este extrem de important, accentual
punându-se pe:
prezenţă;
ascultare activă;
înţelegere, decelare, specificare;
concretizare, detaliere;
atitudine de respect, autenticitate și deschidere.
2. Lărgirea perspectivei
Pentru a asista clientul în găsirea soluţiei este necesar să
deschidem noi perspective/alternative.
Consilierul şi clientul doresc să identifice concepţii/
convingeri vechi care acţionează ca niște frâne pentru
subiect.
Pentru a schimba situaţia, uneori sunt necesare noi
abordări.
Consilierul asistă clientul să se privească în alt mod,
intervenind prin restructurarea şi reinterpretarea
situaţiilor/convingerilor dezadaptative ale subiectului.
Deschiderea perspectivei este o etapă de sine stătătoare ,
absolut necesară de-a lungul întregului proces de
consiliere.
Dacă pasul trei este bine pregătit, clientul știe deja ce are de
făcut și cum să o facă.
Detectarea temerii
Teama de
Dorinţa Obstacolul
confruntare
Obiectiv
Scopuri de zi cu zi
175
4. Elaborarea unui plan de acțiune şi aplicarea lui
Unul dintre motivele pentru care clientul nu-și poate
atinge scopurile poate fi acela că diferitele căi de atingere
a acestora nu au fost examinate îndeajuns.
Scopul pasului patru este acela de a identifica diferite
acţiuni alternative şi de a construi planuri de acţiune
pentru fiecare dintre acestea, cu scopul de a construi
planul întregii activităţi.
Planul de acţiune (final) trebuie să fie astfel făcut încât să
permită atingerea scopurilor pas cu pas.
Planul de acţiune
5. Evaluare și revizuire
Evaluarea trebuie să fie un element prezent în toţi pașii
procesului de consiliere.
Se va analiza modul de îndeplinire a scopurilor propuse.
176
Avantajul acestui model este așadar faptul că îi oferă
clientului posibilitatea de a-și rezolva problemele prin participarea
sa activă la procesul consilierii.
Bibliografie
177
FIȘE DE LUCRU
MIJLOACE DE LUCRU PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
STIMEI DE SINE
STIMA DE SINE:
- sentimentul de a fi iubit/apreciat de alţii: a fi convins că ai
lucruri de oferit altora și că ești demn de apreciere;
- capacitatea de a te adapta la critică: a vedea feed-back-ul
negativ al celorlalţi într-o manieră obiectivă;
- capacitatea de a te adapta la rejectare: a păstra direcţia
decisă de tine, în ciuda neacceptării celorlalţi;
- sentimentul auto-eficienţei: a trece peste grijile cauzate de
noutate. Încrederea că, atunci când îţi propui ceva, poţi
realiza
2. Meditaţia zâmbetului
,,O persoană fericită poate să își reînnoiască mereu energia.”
Efectele benefice ale acestei meditaţii:
- ne ajută să trecem peste momentele grele;
- contribuie semnificativ la obţinerea stării generale de bine
- ne ajută la creșterea stimei de sine.
179
Procedură de intrare în starea de relaxare:
,,Te relaxezi, respiri adânc de câteva ori, urmărind cum intră
și cum iese aerul din piept. Când simţi relaxarea maximă, te
vizualizezi pe tine cum stai pe scaun și îţi analizezi insistent
expresia feţei, după care te conectezi la un eveniment fericit din
viaţa ta, rememorezi întâmplarea până când faţa ta se destinde
într-un zâmbet larg. Apoi fixezi acest zâmbet în memorie şi îl plimbi
prin tot corpul, îl duci în creier, pe frunte, în ochi, în gat, în tiroidă şi
așa mai departe, până în vârful degetelor de la picioare. Când
întregul tău corp fizic este un mare şi larg zâmbet, reţii în memoria
celulelor tale senzaţia, conștientizând senzaţiile corpului fizic, apoi
deschizi brusc ochii.”
Bibliografie:
180
FETIȚA CARE NU PUTEA SĂ SE VADĂ ÎN OGLINDĂ
183
CURRICULUM VITAE MODEL EUROPEAN
INFORMAȚII
Scrieţi numele şi prenumele
PERSONALE
[Toate câmpurile CV-ului sunt opţionale. Ştergeţi câmpurile goale.]
Scrieţi numele străzii, numărul, oraşul, codul poştal,
ţara
Scrieţi numărul de telefon Scrieţi numărul de telefon
mobil
Scrieţi adresa de email
Scrieţi adresa paginii web personale
Scrieţi tipul de messenger pe care-l folosiţi (Yahoo,
skype etc.) Scrieţi numele de utilizator pe messenger
(Yahoo, skype etc.)
Sexul Scrieţi sexul | Data naşterii zz/ll/aaaa | Naţionalitatea
Scrieţi naţionalitatea
LOCUL DE MUNCA
PENTRU CARE SE
CANDIDEAZĂ
POZIȚIA Scrieţi locul de muncă pentru care se candidează / poziţia
LOCUL DE MUNCĂ / locul de muncă dorit / studiile pentru care se candidează
DORIT / profilul personal (îndepărtaţi câmpurile irelevante din
STUDIILE PENTRU coloana stângă)
CARE SE
CANDIDEAZĂ
PROFILUL PERSONAL
184
EXPERIENȚA
PROFESIONALĂ
[Descrieţi separat fiecare loc de muncă. Începeţi cu cel mai recent.]
Scrieţi datele (de la - Scrieţi ocupaţia sau poziţia ocupată
până la) Scrieţi denumirea angajatorului şi localitatea (scrieţi şi
adresa completă şi pagina web)
Scrieţi principalele activităţi şi responsabilităţi
Tipul sau sectorul de activitate Scrieţi tipul sau sectorul de
activitate
EDUCAȚIE ŞI
FORMARE
[Adăugaţi câmpuri separate pentru fiecare etapă de formare. Începeţi cu cea mai
recent.]
Scrieţi datele (de la -Scrieţi calificarea obţinută Scrieţi nivelul EQF, dacă îl
până la) cunoaşteţi
Scrieţi denumirea organizaţiei de educaţie sau formare şi
localitatea (dacă este relevant, scrieţi şi ţara)
Scrieţi lista principalelor materii studiate şi abilităţile
acumulate
COMPETENΤE
PERSONALE
[Ştergeţi câmpurile necompletate.]
Limba(i) maternă(e) Scrieţi limba maternă / limbile materne
Competenţe AUTOEVALUARE
digitale
Procesa- Rezol-
Creare
rea Comu- Securi- varea de
de
informa- nicare tate proble-
conţinut
ţiei me
Specificaţi Specificaţi Specificaţi Specificaţi Specificaţi
nivelul nivelul nivelul nivelul nivelul
Niveluri: Utilizator elementar - Utilizator independent -
Utilizator experimentat
Competenţele digitale - Grilă de auto-evaluare
Scrieţi denumirea certificatului.
Scrieţi alte competenţele informatice. Specificaţi contextul în
care au fost acestea dobândite. Exemple:
o bună stăpânire a suită de programe de birou (procesor de
text, calcul tabelar, software pentru prezentări)
bune cunoştinţe de editare foto, dobândite ca fotograf
amator
186
Permis de conducere Scrieţi categoria permisului de conducere pe care îl
deţineţi.
De exemplu: B
INFORMAΤII
SUPLIMENTARE
ANEXE
187