ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI , FACULTATEA DE CIBERNETICA,

STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA, SECTIA CIBERNETICA ECONOMICA

Proiect Teoria Jocurilor

-10 probleme rezolvate-
Student : Tintoiu Smaranda-
Elena

Grupa 1060

Profesor coordonator : Ioana

Manaf

1.JOCURI IN STATICE IN INFORMATIE COMPLETA

1.1. PROBLEMA COLEGILOR DE CAMERA

1.2. PROBLEMA SERVELOR IN TENIS
1.3.PROBLEMA STANDURILOR DE INGHETATA

2. JOCURI STATICE IN INFORMATIE INCOMPLETA

2.1.PROBLEMA INTRARII PE PIATA A UNEI FIRME

2.2.PROBEMA INGINERULUI
2.3.PROBLEMA LICITATIE INCHISA

3.JOCURI DINAMICE IN INFORMATIE COMPLETE

3.1. JOC DINAMIC DE VOTARE

3.2. "YOU CAN’T HANDLE THE TRUTH"
3.3.PROBLEMA PARIULUI
3.4. PROBLEMA CENTRIPEDULUI
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE

Page 1 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE

1.Jocuri in statice in informatie completa

1.1. Problema colegilor de camera

Doi colegi de camera sunt nevoiti sa aleaga sa isi curate apartamentul si ambii pot alege un
interval ti ≥ 0. Daca alegerile lor sunt ti si tj , atunci castigul jucatorului i va fi (10-tj)ti-tj2
(aceasta functie de castig se bazeaza pe faptul ca cu cat curate mai mult colegul de camera , cu
atat castigul scade pentru celalalt coleg).
(Steve Tadelis , “Solution Manual Game Theory : An Introduction”, Berkeley Univerity of
California )

a) Care este cea mai buna alegere pentru fiecare jucator i?

Jucatorul i maximizeaza functia (10-tj)ti-tj2 facand presupuneri asupra alegeii jucatorului j si

alegand conditia de optimalitate 10 – tj -2ti = 0 . Acestea implica faptul ca cel mai bun raspuns
este ti = (10 - tj)/2.

b) Ce optiune va fi aleasa intr-prima runda de eliminare?

Cel mai probabil jucatorul I va alege ti=5, ceea ce implica tj=0.

Orice timp ti>5 va fi dominat de ti=5 , ceea ce implica ti apartine [0,5] ca multime a alegerilor.

c) Ce optiune ramane valida din punct de vedere IESDS?

In a doua runda de eliminare , deoarece t2<=5 , cel mai bun raspuns este ti= (10 - tj)/2 , acesta
imlicand ca cel mai bun raspuns al jucatorului 1 va fi t1>=2.5 si analog pentru jucatorul 2.

Prin urmare, a doua runda de eliminare implica faptul ca multimea pe care se bazeaza strategia
castigatoare este ti=[2.5, 5] pentru oricare i apartine {1,2}. Daca acest process converge catre un
interval si nu catre un punct , intervalul rezultat pentru ambii jucatori va fi [t min ; t max] , care
ar satisfice in mod simultan cele doua ecuatii cu doua necunoscute :

T min = (10-t max)/2

T max= (10-t min)/2

In oricare dintre situatii , solutia acestor ecuatii este t min = t max = 10/3 .

1.2. Problema servelor in tenis

Presupunem un meci de tenis intre doi jucatori, bazat pe alegerea tintei la prima serva.
Cel care este la serviciu (jucatorul 1) alege locul: Stanga sau Dreapta, iar cel care
primeste (jucatorul 2) anticipeaza locul unde mingea va atinge zgura. Punctul este

Page 2 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE
castigat de cel care serveste, daca adversarul nu returneaza, sau se va decide dupa al
doilea serviciu, in cazul unui out. Se stie ca exista 64,7% sanse ca punctual sa fie
castigat de cel care serveste, in cazul in care directiile alese de cei doi difera.
a). Scrieti forma normal a jocului si descrieti-l;
b). Gasiti toate echilibrele Nash (in strategii pure si in strategii mixte).
(http://econ.duke.edu/uploads/assets/dje/2006_Symp/Wiles.pdf )

a).
2

S D
1 S 0;1 0,647;0,353
D 0,647;0,353 0;1

Jucatori: 1,2
Strategii: S 1= { S , D } ; S 2={S , D}

Castiguri: u1 ( S , ∙ )=( 0 ; 0,647 ) ; u1 ( D , ∙ )=( 0,647,0 )

u2 (∙ , S )=( 1 ; 0,353 ) ; u2 ( ∙ , D )=(0,353 ; 1)

b). Prin compararea castigurilor strategiilor, am constatat ca nu exista strategii dominate,

deci nu putem elimina nicio strategie.
Dupa aplicarea algoritmului maximizarii castigurilor relative a rezultat:
2

S D
1 S 0;1 0,647;0,353
D 0,647;0,353 0;1

Astfel, nu putem determina echilibrul in strategii pure.

Pentru strategii mixte, atasam fiecarei strategii o probabilitate. Schematizam dupa cum
urmeaza:
2

p 1-p
1 S D
q S 0;1 0,647;0,353
1-q D 0,647;0,353 0;1

Scriem utilitatile rezultate pentru cel care serveste:

{
u 1 ( S , ∙ )=0∗p+0,647∗(1−p)
u 1 ( D , ∙ )=0,647∗p+0∗(1−p) => utilitatile trebuie sa fie egale la echilibru =>

Page 3 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE
1
0,647−0,647∗p=0,647∗p=¿ p=1− p=
2

Scriem utilitatile si pentru cel care este la primire:

{
u 2 ( ∙ , S )=1∗q+0,353∗(1−q)
u 2 ( ∙ , D )=0,353∗q+1∗(1−q) => utilitati egale la echilibru =>

1
q+ 0,353−0,353∗q=0,353∗q+1−q=¿ q=1−q=
2

Deci, echilibrul Nash in strategii mixte este (( 12 , 12 ) ;( 12 , 12 )) .

1.3.Problema standurilor de inghetata
Exista cinci turnuri de salvamar aliniate de-a lungul unei plaje, unde cel mai din stanga turn
este numarul 1 și cel mai din dreapta turn este numarul 5. Doi vanzatori , jucatorii 1 si 2 , au
fiecare cate un stand de inghetata care poate fi pozitionat langa unul dintre cele 5 turnuri de
salvamar , iar fiecare perosna poate cumpara inghetata doar de la cel mai apropiat stand de
inghetata. Daca jucatrul 1 isi pozitioneaza standul langa turnul 2 , iar jucatorul 2 langa turnul 3
, atunci 50 persoane (turnurile 1 si 2) vor cumpara de la jucatorul 1 si 75 (turnurile 3 , 4 si 5)
vor cumpara de la jucatorul 2. Fiecare inghetata cumparata va aduce jucatorului respective
profitul de 1$. Specificati stategia aleasa de fiecare jucator. Sunt acestea strategii strict
dominante ?

(Steve Tadelis , “Solution Manual Game Theory : An Introduction”, Berkeley Univerity of

California )

Strategiile pentru fiecare jucator sunt Si={1,2,3,4,5} unde fiecare alegere reprezinta un turn .

Pentru a vedea daca exista strategii strict dominante , este util sa construim tabelul castigurilor.
Ne asumam faptul ca daca unui grup de comparatori ii este indiferent de la ce stand va cumpara
(este echidistant) , atunci grupul de personae se va imparti in mod egal intre cele doua standuri.

Jucatorul 1 Jucatorul 2
1 2 3 4 5
1 (62.5, 62.5) (25, 100) (37.5, 87.5) (50, 75) (62.5, 62.5)
2 (100, 25) (62.5, 62.5) (50, 75) (62.5, 62.5) (75, 50)
3 (87.5, 37.5) (75, 50) (62.5, 62.5) (75, 50) (87.5, 37.5)
4 (75, 50) (62.5, 62.5) (50, 75) (62.5, 62.5) (100, 25)
5 (62.5, 62.5) (50, 75) (37.5, 87.5) (25, 100) (62.5, 62.5)

Page 4 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE
Observam ca alegerile 1 si 5 sunt strict dominate de restul alegerilor posibile ale jucatorilor 1 si
2.

2. Jocuri statice in informatie incompleta

2.1.Problema intrarii pe piata a unei firme
Jucatorul 1 este o companie care are de ales intre a intra pe piata sau nu; Daca nu intra,
castigurile ambilor sunt (0,3). Jucatorul 2 este deja pe piata si alege (simultan) daca va
concura sau nu cu jucatorul 1, in cazul in care acesta intra pe piata. Castigurile
jucatorului 2 depind de tipul sau: normal, cu probabilitatea 1-p, sau agresiv, cu
probabilitatea p.
Jucatorul 2 stie daca joaca normal sau agresiv, dar jucatorul 1 nu.

a) Elementele jocului Bayesian.

b) Daca jucatorul 2 concureaza cand este agresiv si nu concureaza cand se comporta
normal, care este utilitatea asteptata a jucatorului 1?
¿
c) Gasiti p
(http://www.thelearningpoint.net/home/mathematics/bayesian-games---games-with-
incomplete-information )

p
Agresiv C NC
I -1,2 2,-1
NI 0,3 0,3

1-p
Normal C NC
I -1,0 1,2
NI 0,3 0,3

a). G={A,T,P,U}

I ,∋¿
¿
A (actiunile): A 1=¿

T 2 ={ Agresiv , Normal }
T (tipuri):

P2={ p , 1− p }
P (probabilitati):

U={π 1 , π 2 }
U (utilitati):

Page 5 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE
b). Cand jucatorul 1 intra pe piata: u1 ( I ,∙ )=−1∗p+1∗(1−p )=1−2 p

nu intra pe piata: u2 ( ¿ ,∙ ) =0∗p+ 0∗( 1−p )=0

c). p¿ poate fi determinat prin egalarea functiilor de utilitate de mai sus. Astfel:

1
1−2 p¿ =0=¿ 1=2 p¿ =¿ p¿ =
2

2.2.Probema inginerului
Un inginer are un talent t in {1,2}, manifestat cu probabilitate egala (p=1/2) si valoarea
acestuia este necunoscuta pentru inginer. Strategiile pure ale acestuia sunt sa se
angajeze sau sa isi inceapa o afacere proprie. Strategiile pure ale companiei sunt de a-l
angaja pe inginer sau nu. Daca nginerul aplica pentru job, iar compania nu angajeaza,
inginerul isi incepe propria afacere. Utilitatea inginerului este t (talentul/abilitatea de a
fi inginer) si w(wage – salariul cand este angajat). Utilitatea companiei este (t-w),
reiesita din angajarea inginerului si 0 altfel.
Presupunand cu w=2, gasiti toate echilibrele in strategii pure ale jocului Bayesian.

Cand t=2 si w=2: - inginerului ii este indiferent daca este angajat sau nu, castigul sau
este acelasi (2).
- compania este indiferenta la angajarea inginerului (0).
Cand t=1 si w=2: - inginerul prefera sa fie angajat (2>1).
- Compania pierde daca il angajeaza pe inginer (1-w=-1), deci nu
angajeaza.

Echilibrele: t=2 Startup,t=1 (Work, Not); t=2 Work, t=1(Work, Not).

(http://www.thelearningpoint.net/home/mathematics/bayesian-games---
games-with-incomplete-information )

Page 6 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE
2.3.Problema licitatie inchisa
Consideram un vanzator care doreste sa vanda un obiect invizibil la o licitatie. Avem doua tipuri
de cumparatori care liciteaza pentru obiect . Cumparatorii au propriile evaluari asupra
obiectului. Aceste evaluari pot face diferentierea intre tipurile de cumparatori. Aici jocul contine
doi cumparanori , N={1,2}. Cei doi cumparatori aduc ofertele , s1 si s2 pentru obiectul licitat.
Consideram cumparatorul cu oferta mai mare castigator al licitatiei , in favoarea cumparatorului
1. Functia castigatorului este determnata

astfel :

f1(s1, s2) = 1 if s1 ≥ s2
f1(s1,s2)= 0 if s1 < s2
f2(s1, s2) = 1 if s1 < s2
f2(s1,s2)= 0 if s1 ≥ s2
( Y. Narahari , “Game Theory”, Indian institute of Science)

Stim ca evaluarea fiecarui comparator se gaseste in intervalul [0,1] si ca strategiile setate de cei
doi sunt [0,1]. Asta inseamna : Θ1 = Θ2 = [0, 1] si S1 = S2 = [0, 1].

Stim , de asemenea , ca fiecare jucator crede ca evaluarea celuilalt jucator este luata dupa o
distributie uniforma independenta :

pi([x, y]|θi) = y – x , ∀ 0 ≤ x ≤ y ≤ 1; i = 1, 2.

In licitarea primului pret , castigatorul va plati cat a licitat , prin urmare , functia de utilitate a
jucatorului este data de ecuatia :

ui(θ1, θ2, s1, s2) = fi(s1, s2)(θi − si); i = 1, 2.

In mod similar se poate dezvolta jocul Bayesian pentru al doilea pret al unei licitatii inchise.

3.Jocuri dinamice in informatie complete

3.1. Joc dinamic de votare

Presupunem 5 votanti care trebuie sa determine un castigator dintre potentialii candidati :

Washington , Adams , Jefferson and Madison. Votul se desfasoara in trei runde . In prima runda ,
votantii tebuie sa decida castigatorul dintre Jefferson si Madison . In a doua runda , castigatorul

Page 7 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE
dintre castigatorul primei runde si Adams. In a ultima runda acestia trebuie sa decida
invingatorul dintre Adams-Jefferson-Madison si Washington .

Votantii (Anne , Ben , Carl , Deb si Ed) au preferinte stricte asupra celor patru candidate, dupa
cum se observa in tabelul urmator :

Anne Ben Carl Deb Ed

1st choice Mad Jeff Jeff Wash Wash
nd
2 choice Adams Adams Adams Jeff Mad
rd
3 choice Wash Mad Mad Mad Jeff
4th choice Jeff Wash Wash Adams Adams
Cine va castiga alegerea ?
(Matthew Hoelle-“Game theory” ,Purdue University )

Pentru a determina castigatorul , vom aplica logica inductiei inverse.

In a treia runda putem avea urmatoarele confruntari: Washington-Adams , Washington-Jefferson
Washington-Madison . Voturile vor fi acordate in mod onest in functie de tabelul din enunt.

Dupa ce cunoastem ce se intampla in runda finala , putem trage doua concluzii :

1. Jefferson nu poate castiga alegerea
2. Washington poate castiga doar daca concureaza cu Jefferson
Folosindu-ne de aceste informatii puteam s ail eliminam pe Jefferson din optiunile votantilor

Dupa ce l-am eliminate pe Jefferson , preferintele votantilor vor ramane cele din tabelul de mai
sus.
In a doua runda raman posibile urmatoarele confruntari : Adams-Washington si Adams –
Madison.

Concluzia pe care o putem trage in a doua runda este ca Adams poate castiga doar daca
concureaza cu Wahington , iar Washington nu poate castiga , astfel ca il vom elimina pe
Washington din competitie analog pasului anterior.
Intrucat cunoastem din analiza celei de-a doua runde faptul ca Madison castiga daca se confrunta
cu Adams , Madison castiga alegerea.

Page 1 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE
3.2. "You Can’t Handle the Truth"
Dupa cum am obsevat in jocul de votare prezentat la punctul 3.1. , votantii no voteaza dupa
proriile lor clasificari . In aceasta problema vom aborda cinci alte metode de a determina
castigatorul alegerilor si vom arata ca doar ultima metoda stimuleaza o votare
adevarata(corecta).

Consideram datele problemei de mai sus :

Anne Ben Carl Deb Ed

1st choice Mad Jeff Jeff Wash Wash
2nd choice Adams Adams Adams Jeff Mad
3rd choice Wash Mad Mad Mad Jeff
4th choice Jef Wash Wash Adams Adams
(Matthew Hoelle-“Game theory” ,Purdue University )

Metoda 1 : Votul majoritatii

In aceasta situatie , fiecare votant va selecta un candidat. Candidatul cu cel mai mare numar de
voturi castiga alegerile. Utilizand preferintele din tabelul de mai sus , daca votantii aleg corect ,
Madison primeste un vot (Anne) , Jefferson primeste doua (Ben , Carl) si Washington primeste
doua voturi (Deb , Ed) . Asta inseamna ca Jefferson sau Washington castiga in 50% dintre cazuri.

Doreste unul dintre votanti sa voteze strategic ? Sa o consideram pe Anne , de exemplu . Daca
aceasta va vota cu Jefferson sau cu Washington ii va garanta unuia dintre ei castigul in aceasta
abordare .

Metoda 2: Numaratoarea Borda

In aceasta metoda , toti cei 5 votanti vor acorda candidatilor un rang de la 1 la 4. Candidatii vor
primi puncte pe baza rangurilor acordate de votanti :

 1st choice- 4 puncte

 2nd choice- 3 puncte
 3rd choice- 2 puncte
 4th choice- 1 punct

Considerand informatiile din tabelul initial si notarea in fnctie de ranguri , obtinem :

Page 2 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE
Conform aceste notari , Jefferson ar trebui sa castige .

Daca luam in calcul ipoteza ca unul dintre votanti doreste sa voteze strategic , de data aceasta
presupunem ca Ed acorda primul vot pentru Madison , rezultatele s-ar modifica astfel :

In aceasta situatie , Madison ar iesi castigatoare , dar aceasta optiune este strict preferata de Ed
(ipotetic), deci nu reprezinta o votare corecta.

Metoda 3: Supravietuirea celui mai adaptat

Metoda primului supravietuitor cere celor 5 votanti sa acorde un rang de la 1 la 4 celor 4

candidati. Candidatul cu cele mai putine ranguri de 1 este eliminat . In urma eliminarii
candidatului , candidatul cu rangul imediat urmator inainteaza o pozitie si se revizuiesc notarile .
Algoritmul se repeta pana cand ramane un singur candidat – castigatorul .

Aplicand acesti pasi asupra informatiilor detinute vom obtine urmatoarele rezultate :

Prima ordonare:

A doua ordonare :

A treia ordonare :

Page 3 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE

In ultimul tabel observam ca Jefferson are cele mai putine ranguri = 1 , deci castigator va fi
Washington.

Metoda 4: Supravietuirea celui mai neadaptat

Metoda primului supravietuitor cere celor 5 votanti sa acorde un rang de la 1 la 4 celor 4

candidati. Candidatul cu cele mai multe ranguri de 4 este eliminat . In urma eliminarii
candidatului , candidatul cu rangul imediat urmator inainteaza o pozitie si se revizuiesc notarile .
Algoritmul se repeta pana cand ramane un singur candidat – castigatorul .

Aplicand acesti pasi asupra informatiilor detinute vom obtine urmatoarele rezultate :

Prima ordonare:

Observam ca Washington si Adams au acelasi numar de ranguri =4 , deci ii eliminam pe

amandoi.

A doua ordonare :

Din aceasta noua ordonare Madison va fi eliminate in baza criteriului stability , deci Jefferson va
fi castigator.

Metoda 5: Dictatorul

In metoda dictatorului , castigatorul este candidatul ales de unul dintre cei 5 votanti –dictatorul.

Considerand datele initiale si numind-o pe Anne dictator , castigatorul alegerii va fi Madison,

voturile celorlalti fiind irelevante.

Page 4 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE

3.3.Problema pariului
Doi jucători de noroc dorecs să parieze pe o anumită sumă de bani.Primul jucător trebuie să
decidă dacă pariază sau nu pe suma de bani. Cel de-al doilea jucător trebuie să decidă și el
dacă pariază sau nu astfel încât dacă J1 pariază și J2 pariază, cei doi vor avea câștiguri de 4
respectiv 4 , dacă primul pariază și cel de-al doilea nu pariază,cei doi câștigă 3 respectiv 5,
dacă J1 nu pariază și cel de-al doilea pariază câștigurile vor fi de 5 respectiv 3 , iar dacă
niciunul nu pariază câștigurile vor fi 0 și 0
Jucătorul 2 cunoaște ce decizie va lua jucătorul 1.
( Giacomo Bonanno ” Game theory”, University of California)

a Descrieți jocul în formă extinsă

b Determinați echilibrul jocului prin inducție recursivă
c Determinați echilibrul jocului în formă normală.
J1 J
a Jucătorii: , 2

Strategii: S 1= { P , I , ND }

S 2= { P , I , ND }

Istoric:-J1 decide dacă pariază sau nu

-J2 decide dacă pariază sau nu
a

Echilibrul jocului este ()

( NP, P ) cu 5
3

P, P P, NP NP, P NP, NP

Page 5 of 14
Tintoiu Smaranda Elena
Grupa 1060
CSIE

P 4,4 4,4 3,5 3,5

NP 5,3 0,0 5,3 0,0

Echilibrul jocului în formă normală ( NP , P )=( 5,3 ) .

3.4. Problema centripedului

Trinny și Susannh joacă jocul ” Centriped”. În fiecare nod al jocului, jucătorul poate
merge în jos, ceea ce înseamnă că jocul se oprește sau la dreapta, ceea ce înseamnă că
jocul este pasat jucătorului următor. Jocul este descris de :

( Giacomo Bonanno ” Game theory”, University of California)

T2
- La , Trinny merge în jos deoarece câștigul aferent 3>2 , câștigul
corespunzător strategiei R.
S1
- La ,Savannah va alege D, deoarece câștigul aferent 2>1 , cazul în
care ar fi mers la dreapta.
T1
- La , Trinny merge în jos deoarece câștigul aferent 1>0 ,
corespunzător situației în care Savannah ar fi pasat jocul.

Page 6 of 14