Condurache Flavia Miruna, elev

Colegiul Național,, Grigore Ghica” Dorohoi

Povestea mea Erasmus

Povestea mea Erasmus a început acum un an, în luna aprilie și își are obârșia în
leagănul civilizației europene, un loc cu o istorie de fier și cu peisaje impresionante, Atena.
Nu pot spune decât că ma simt privilegiată că am avut ocazia să iau parte la o asemenea
experiență, căci mobilitatea din Grecia a adus numai beneficii în dezvoltarea mea.
Mărturisesc că la aflarea veștii că mă aflu printre cei care urmau să plece în Grecia
m-a cuprins un sentiment de exuberanță, dar in același timp mintea mea deborda de întrebări
și emoții deoarece urma să am parte de o experiență complet nouă: călătoream pentru prima
oară de una singură în străinătate. Mai mult decât atât, îmi făceam griji în ceea ce privește
limba de comunicare deoarece eram mereu timidă și faptul că mama mea este profesoara de
limba engleză mă făcea să am emoții în exprimare, de frică să nu greșesc și să fiu criticată.
După emoțiile zborului, am aterizat în Atena și urma să ne cunoaștem gazdele și
totodată, noii prieteni. Am fost întâmpinați cu brațele deschise, iar în zilele ce au urmat,
familia gazdă m-a făcut să mă simt ca la mine acasă, gemenii al căror spațiu l-am invadat
pentru o săptămână au fost extrem de prietenoși.
În prima zi am făcut cunoștință cu toți elevii și profesorii parteneri italieni, polonezi și
greci, iar acesta a fost debutul unor prietenii frumoase, căci luând parte la activitățile din
program am avut ocazia să ne cunoaștem mai bine. Bariera lingvistică s-a risipit încă din
prima zi deoarece am realizat că sunt fluentă în limba engleză, doar că nu avusesem șansa să
îmi explorez aceste abilități, iar dacă mai greșeam în vorbire, nu era vreo problemă deoarece
engleza nu era limbă maternă pentru niciunul dintre noi. Atmosfera liceului din Kaissairani
era extrem de plăcută, am luat parte la activități de cunoaștere, lingvistice, am discutat cu un
psiholog problema dependenței de telefoane (care era și tema proiectului nostru ,,Vivez Votre
Vie! ”). Trebuie evidențiat faptul că după terminarea activităților formale, petreceam fiecare
moment până la înserare cu prietenii noștri străini, descopeream cum își petrec timpul copiii
de vârsta noastră din alte țări, ce muzică preferă, mâncarea preferată de ei și noi, la rândul
nostru, ne-am angajat în acest schimb de cultură, asigurându-ne că îi făceam să înțeleagă
faptul că România este o țară minunată și că adolescenții români sunt prietenoși și deschiși. Zi
de zi aveam parte de atât de multe momente de neuitat alături de ceilalți copii străini, încât la
mijlocul săptămânii simțeam că îi cunoșteam de-o viață. Știam că voi lega prietenii în cadrul
acestui proiect, însă nu mă așteptam să mă simt atât de apropiată de acești copii și de
personalitățile lor extrem de compatibile cu ale noastre.
 Experiența mea Erasmus a fost un melanj de activități interesante, oameni plăcuți și
peisaje excepționale. Ei bine, unde altundeva ai putea să deprinzi mai multe competențe
interculturale decât de pe meleagurile încărcate cu o istorie atât de fascinantă precum cea a
Greciei? Casa Zeilor mi-a imprimat în suflet un sentiment de grandoare: indiferent în ce
direcție mergeam, descopeream ceva fascinant: o multitudine de monumente, piețe, biserici.
Momentul în care soarele se ridica deasupra centrului istoric era mirific. Pavajele străluceau,
iar construcțiile vechi ce ascund mii de secrete îți tăiau respirația... un tărâm în care fiecare
piatră și fiecare copac șoptea despre legende vechi de când lumea...piscul munților dintre nori
învăluiți de ceață ale căror poale se lovesc de mare: munte și apă-peisaje care au inspirat atât
de multe mituri despre zeii olimpieni. Urmele rămășițelor ale vechii civilizații sunt plasate în
așa fel încât să-ți ofere sentimentul că orașul este construit în jurul acestor ruine. Este de la
sine înțeles că am vizitat Acropolele, cel mai reprezentativ loc pentru cultura elenă.
Mărturisesc că, pe lângă artiștii stradali, cafenelele, magazinele cochete din centrul orașului,
Plaka, zona orașului vechi, m-a impresionat cel mai mult. Situată în apropiere de Acropole,
Plaka și-a păstrat caracterul său original și oferă un refugiu departe de expansiunea urbană din
restul orașului.
Totul a fost pe gustul meu. Și dacă tot veni vorba de gusturi, vestita bucătărie grecească
mi-a vrăjit papilele gustative: carne, fructe, nuci, legume, ierburi. Am descoperit rețete
tradiționale: Spinachopita, Bifteki, Souvlaki.
Săptămâna petrecută în Grecia mi-a deschis apetitul pentru călătorii și mă bucur ca am
avut prilejul să descopăr ritmul de viață mediteraneean pașnic și vesel și plăcerea oboselii de a
merge pe jos după o zi de vizitat. Am avut parte de momente atât de prețioase în Atena, de la
locuri, la mâncare, activități, oameni de calitate, încât despărțirea a fost, cu siguranță, cea mai
grea. Prietenii noștri urmau să își ia rămas bun, crezând că nu ne vom mai revedea, însă ceva
ne-a legat puternic. Nu bănuiam pe atunci că vom ține legătura atât de bine, în așa fel încât să
ne reîntâlnim de două ori în acel an. Au venit întâi în mobilitate în primăvară, iar o parte din
vacanța de vară și-au petrecut-o în Dorohoi, venind pe cont propriu. Prietenii noștri greci nu
mai sunt turiști căci au învățat multe în România, iar orașul nostru le este foarte cunoscut.
Urmează ca noi să îi vizităm la vară și sper că vom menține această legătură cât mai mult
timp. Povestea noastră Erasmus continuă...