SISTEME DE STOCARE CU

BOBINE SUPRACONDUCTOARE
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
1. Notiuni introductive

Sistemele de înmagazinare a energiei in camp magnetic sunt relativ noi si

s-au dezvoltat odată cu apariţia materialelor supraconductoare.

Schema echivalenta a unei bobine supraconductoare contine o rezistenta

R, care considera rezistenţa electrica totala a circuitului electric dintre sursa
de tensiune V şi bobina supraconductoare de inductivitate L. In valoarea
rezistentei se considera si rezistenţa internă a sursei şi rezistenţa propriuzisa
a bobinei.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE

1. Notiuni introductive
Când bobină este conectata la o sursă de tensiune constantă, curentul
electric variază în funcţie de timp, acesta fiind egal cu zero la t = 0 şi avand
valoarea Imax atunci când bobina s-a magnetizat.

Inchiderea comutatorului din figura de mai sus determina initierea

procesului tranzitoriu de încărcare a bobinei. Curentul i(t) din circuit va creşte
în timpul încărcării şi se va diminua in timpul descărcării. Ecuaţia procesului
tranzitoriu poate fi scrisă după cum urmează:

Daca i(0)=0:

unde Imax=V/R iar τ= L/R

SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE

1.Notiuni introductive

Daca i(0)=0:

Unde Imax=V/R iar τ= L/R

dWs energia de la sursa;

dWm energia inmagazinata in camp magnetic;
dWJ pierderi Joule;
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
1.Notiuni introductive

dWm energia inmagazinata in camp magnetic;

Densitatea de energie inmagazianta in camp magentic:

SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE

1. Notiuni introductive

O bobină supraconductoare poate fi alimentată de la o sursă constantă de

tensiune continua. Deoarece curentul de bobina (care de fapt este o
inductivitate pură cu rezistenţă interioară egală cu zero) creşte, câmpul
magnetic, de asemenea, creşte şi energia electrică este stocată în întregime
în câmpul magnetic. Pe măsura ce curentul se apropie de valoarea maxima,
tensiunea la bornele bobinei scade către zero. În această etapă bobina este
complet încărcata şi energia poate fi stocată atât timp cât se doreşte.

În contrast, o bobină convenţională cu spire din cupru cu o rezistenţă

proprie, ar trebui alimentată continuu pentru a se menţine un curentul prin
spirele acesteia
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE

1.Notiuni introductive

Strucutra unui sistem de stocare a energiei electrice cu bobina supraconductoare

de putere foarte mare.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE

1. Notiuni introductive

Deoarece pierderile sunt neglijabile, un astfel de sistem de depozitare ar

putea avea o eficienţă energetica foarte ridicată, ar putea fi conectat cu
sistemul electric şi, teoretic, ar putea fi construit pentru o gama larga de
puteri.

Următoarele probleme specifice trebuie să fie rezolvate înainte ca aceste

sisteme sa fie utilizate pe scara larga:
- Compensarea câmpurilor de dispersie;
- Compensarea efectelor forţelor electromagnetice asupra conductoarelor
şi elementelor de susţinere;
- Protecţia împotriva scăderii accidentale a conductivităţii in anumite zone
din supraconductor.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE

2. Bobine supraconductoare

Materialele supraconductoarele sunt capabile să conducă curenţi foarte

mari în prezenţa unor câmpuri magnetice puternice la temperaturi joase,
apropiate de zero absolut.

Daca valorile critice ale temperaturii, inducţiei si densităţii de curent nu sunt

depăşite supraconductoarele au practic o rezistenta interna nula si pot asigura
transportul unui curent continuu fără pierderi. Densitatea de curent ridicată
permite unui dispozitiv de acest tip sa fie realizat mai compact, în comparaţie
cu dispozitivele similare realizate cu o tehnologie convenţională.

Toate aceste consideraţii sugerează că supraconductoarele vor putea fi

folosite in diverse aplicaţii în sistemele de putere.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE

2. Bobine supraconductoare
Supraconductoarele folosite in aplicaţiile tehnice au o structura multifilara
fiind realizate din:

NbTi (aliaj care conţine Neobiu-Titan)

Nb3Sn (aliaj care conţine Neobiu-Staniu).

Firele supraconductoare sunt înglobate într-o matrice de cupru sau aluminiu

pentru stabilizare, Cel mai folosit aliaj este cel Nb3Ti deoarece prezinta o serie
de avantaje in ceea ce priveşte tehnologia de realizare. Valorile critice ale
aliajului cu 47%Nb sunt:

Tc (B = 0, J = 0 ) = 9,2 K
Bc (T = 0, J = 0 ) = 15T
J c (T = 0, B = 0 ) = 10 4 A / mm 2

J c (T = 4,2 K , B = 5T ) = 2300 A / mm 2
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
2. Bobine supraconductoare

Densitatea de curent scade daca temperatura si inducţia sunt diferite de zero.

J c (T = 4,2 K , B = 5T ) = 2300 A / mm 2
Daca materialul supraconductor revine la o stare de conducţie normală, se face
un transfer de curent către matricea de stabilizare si astfel este prevenita
supraîncălzirea supraconductorului si distrugerea sa.
Deoarece in materialele
feromagnetice nu se atinge o
inducţie mai mare de 3T, bobinele
utilizate pentru stocarea energiei
sunt de obicei plasate în aer sau in
vid unde (μr=1).

Obţinerea unor valori ridicate ale

energiei înmagazinate in câmp
magnetic, pentru un curent dat, I, se
face prin realizarea unor bobine cu o
inductivitate cat mai mare prin
alegerea unei geometrii optime.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
2. Bobine supraconductoare

Există trei variante constructive ale bobinelor supraconductoare utilizate

pentru stocarea energiei in câmp magnetic:

- Un solenoid de forma circulară;

- Solenoizi coaxiali conectaţi in serie;
- Bobine toroidale cu secţiune circulara, ovala sau sub forma de D alcătuite
din subbobine inseriate.

Bobinele circulare (solenoidale) sunt caracterizate printr-un factor de forma

P = lungime / diametru.

Solenoizii lungi au P>>1 înmagazineazã energie magneticã în principal, în

interiorul bobinei iar solenoizi plati cu P <1 în spatiul exterior al bobinei.
Solenoizi plati sunt mai eficienti in ceea ce priveste utilizarea materialului
supraconductor, la aceeasi putere este nevoie de o cantitate mai redusa de
material supraconductor.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
2. Bobine supraconductoare

Forţele electromagnetice care

acţionează asupra unui solenoid, aşa
cum se arată în figura alaturata sunt
radiale de expansiune si axiale de
compresiune.
Sisteme de stocare cu bobine toroidale au
campul exterior redus dar folosesc o
cantitate dubla de material supraconductor.
Forţele electromagnetice sunt dependente
de circumferinţă unei spire si sunt in direcţie
radiala câtre centrul torului.
Exemplu pentru T=1,8 K, I=757 kA, B=6T
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
2. Bobine supraconductoare
Forţele electrodinamice care acţionează asupra conductoarelor au valori foarte
mari. Structura mecanica necesara consolidării acestor bobine face sa crească
foarte mult preţul unor astfel de sisteme. O soluţie ar fi săparea unui tunel intr-o zona
cu roca dura si susţinerea bobinelor chiar de către pereţii tunelului.

Secţiune prin-un sistem de stocare a energiei de 10 000 MWh:

1. Sistem de racire, 2. AC-DC convertor; 3. Linie de transmisie, 4. Bobina de garda,
5. Sol cu pietris, 6. Put de acces; 7. Bobine; 8 Sistemul de criogenie.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
3. Sistemul de criogenie

Sistemul de criogenie al unei bobine supraconductoare cuprinde un răcitor,

în care se produce lichidul de răcire, şi un vas de stocare, izolat termic de
mediul înconjurător în care bobina supraconductoare este plasata si unde este
menţinuta la temperatura joasa.

De obicei sistemul de răcire foloseşte heliu cu circulaţie forţata. Acesta

elimină toate căldură care se degaja în zona in care se afla bobina şi, astfel,
asigură ca temperatura supraconductorului să nu depăşească valoarea critica
in volumul acestuia.

Pentru ca sistemul de răcire sa aibă un randament acceptabil trebuie limitata

căldura degajata de sistemul de alimentare, de suporţii care asigura
consolidarea mecanica si de asemenea căldura primita prin radiaţie.

Aceste cerinţe pot fi atinse prin asigurarea unei răciri intermediare prin
folosirea aşa-numitelor scuturi termice. Efectele termice produse de curentul
electric care trece prin supraconductoare sunt în mod normal mici în
comparaţie cu căldura care poate proveni prin transfer.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
3. Sistemul de criogenie

Sistemul de răcire consumă energie electrică, reducând astfel randamentul

global al sistemelor cu bobine supraconductoare. Puterea consumata este de
aproximativ 300-1000 de ori mai mare decât puterea de răcire.

Randamentul sistemului de racire trebuie luat in calculul randamentului total

al sistemului de stocare.

Răcirea bobinei şi asigurarea izolării acesteia reprezintă probleme tehnice

extrem de dificile, deoarece trebuie obţinute si menţinute temperaturi scăzute
(aproximativ 1,8 K), pentru a spori conductivitatea supraconductorului.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
3. Sistemul de criogenie

Criostat în secţiune transversală

1. Ecranul zonei cu temperatura de 80 K
2. Ecranul zonei cu temperatura de 20 K
3. Ecranul zonei cu temperatura de 4,2 K
4. Sistem de consolidare mecanica
5. Suport de spirjin
6. Heliu lichid 1,8K
7. Bobina supraconductoare
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
4. Recuperarea puterii

O bobină supraconductoare reprezintă, de fapt, o sursă de curent continuu

variabil. Pentru a conecta aceasta sursa la o reţea de c.a. de tensiune
constanta este nevoie de un transformator special.

1. Bobina supraconductoare
2. AC / DC convertor in punte
3. Transformator Y/y/d
4. Reţea trifazata
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
4. Recuperarea puterii

Deoarece convertorul electronic consuma energie reactiva este necesar un

compensator de energie reactiva.

Pierderile din sistemul de conversie sunt in general reduse, intre 3-8% din
totalul energiei stocate.

Prin comanda data celor doua invertoare se poate controla atât puterea
activa cat si puterea reactiva trimisa spre reţea.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
5. Probleme de mediu şi de siguranţă

O problemă evidentă asociată sistemelor cu bobine supraconductoare o

reprezintă compensarea câmpurilor de dispersie exterioare. Câmpul se
atenuează aproximativ cu puterea a 3-a a distantei măsurata din centrul
bobinei, insa acesta ajunge la cativa mT la o distanta mai mare de 1km si acest
nivel este destul de ridicat. De exemplul câmpul terestru este mai mic de 50 μT.

Deoarece o reducerea semnificativa nu poate fi obţinuta pentru o distanţă si o

adâncime rezonabilă, se foloseşte o bobina de garda având un câmp magnetic
egal, dar în sens opus, cu cel al bobinei din sistemul de stocare astfel cum
este indicat în figura de ma sus. Daca aceasta bobina are o raza mult mai mare
atunci vor fi necesare mai puţine spire, iar energia consumata de bobina de
garda va fi minima.

Câmpul se va atenua cu puterea a patra a distantei, iar la 1 km va fi de

câteva zecimi de mT, (zeci de μT). Nivelul exact la care trebuie redus câmpul,
astfel încât acesta sa nu influenţeze populaţia, liniile de transport, aeronavele si
pasările migratoare nu se cunoaşte exact.
SISTEME DE STOCARE CU BOBINE SUPRACONDUCTOARE
5. Probleme de mediu şi de siguranţă

Ca orice alt dispozitiv supraconductor, bobinele folosite pentru stocare

prezintă riscul de pierdere locala a supraconductibilităţii. Pentru a se evita acest
lucru trebuie ca agentul de racire să se afle in imediata vecinătate a
materialului supraconductor. Acesta trebuie sa preia căldura suplimentara care
apare in zonele cu conductivitate scăzuta si sa o evacueze fara sa influenteze
celelalte regiuni ale bobinei supraconductoare. Scăderea conductivităţii, duce la
creşterea locala a temperaturii si la un fenomen in avalanşa care se termina cu
explozia bobinei.

Sistemul de protecţie trebuie sa detecteze scăderea locala a conductivităţii.