Indicați mediul de cultură utilizat pentru izolarea micetelor din genul

Candida:

 Endo
 Ploschirev
 geloza bismut-sulfit
 Sabourand
 geloza-must

Indicaț microorganismele gram-negative:

 S.aureus
 S.typhi
 N.gonorrhoe
 E.coli
 S.pyogenes

Indicați microorganismele gram-pozitive:

 B.pertusis
 C.tetani
 F.tularensis
 N.meningitidis
 S.aureus

Indicați caracterele fizico-chimice ale bactteriilor:

 solubilitatea
 presiunea osmotică intracelulară
 permiabilitatea
 viscozitatea
 densitatea

Membrana citoplasmatică a celulei microbiene e compusă din:

 grizeofulvină
 lipoproteine
 proteine
 hemolizină
 fosfolipide

Indicați funcțiile membranei citoplasmatice:

 asigură penetrarea activă și selectivă a substanțelor

 rezervă nutritivă
 conferă forma bacteriilor
 împedică desicarea bacteriei
 conține numeroase enzime

Peretele celular a celulei microbiene e compus din:

 proteine
 cromozomi
 mureină
 peptidoglican
 mucopeptide

Indicați cerințele înaintate către mediile nutritive:

 să posede un pH optim
 să fie sterile
 să fie bactericide
 să fie hipotonice
 să fie nutritive

După consistență mediile de cultura se clasifică în:

 semilichide
 lichide
 vîscoase
 solide
 semitransparente

Indicați coloranții de culoare galben-brună:

 fuxina acidă
 safranina
 cristal violet
 vezuvina
 crizoidina

Indicați metoda prin care se determină sensibilitatea microorganismelor la

antibiotice:

 flotației
 rondelelor
 diluțiilor succesive în medii lichide
 Widal
 Huddleson

Selectați metodele de indicare a bacteriofagilor:

 Appelman
 Otto
 Aujeszcky
 Fișer
 Fiurt

Indicați metodele microbiologice de diagnostic:

 biologică
 histologică
 microscopică
 bacteriologică
 serologică

Indicați metodele de inoculare a materialului patologic în organismul

animalului de laborator:

 administrare perorală
 injectare intraperitoneală
 injectare intravenoasă
 injectare subcutană
 necropsie

Aranjarea în perechi este caracteristică pentru:

 pneumococi
 gonococi
 streptococi
 meningococi
 stafilococi

Indicați culoarea pigmenților caracteristici pentru stafilococi:

 galbenă
 neagră
 albă
 zmeurie
 aurie

Indicați enzimele de patogenitate a microroganismelor:

 fibrinolizina
 butamaza
 lipaza
 hialuronidaza
 stafilochinaza

Indicați componentele necesare în colorația Gram:

 albastru de metilen
 apă distilată
 gentian violet
 Lugol
 rosu neutru

Indicați substanțele chimice folosite pentru crearea condițiilor de

anaerobioză:

 pirogalol
 aminopolietilenglicol
 gelatina
 potasiu
 talc
 Coloniile se caracterizează după următoarele proprietăți:

 conturul
 suprafața
 bacterioliza
 consistența
 prezența pigmentului

Indicați testele de determinare a beta-lactamazelor:

 testul cu iodură de potasiu

 testul cu crizoidină
 testul cu albastru de metil
 testul decolorare cu complexul iod-amidon
 testul cu iod

Indicați metodele curente de păstrare a culturilor de microorganisme:

 în tuburi sudate
 liofilizate
 subcultivarea
 la temperatura de +70oC
 sub stratul de ulei de vazelină=2 cm

Indicați reacțiile adverse în antibioticoterapie:

 limfoadenopatie
 urticărie
 lezări de organe
 șoc anafilactic
 edeme

Indicați proprietățile coloniilor de tipul "R":

 turbiditate uniformă în mediu lichid

 activitatea biochimica slab pronunțată
 netede, cu marginile regulate
 activitatea biochimică bine pronunțată
 mate rugoase
 Indicați proprietățiloe coloniilor de tipul "R":

 formă regulată
 se izolează în bolile acute
 slab virulente
 formă neregulată
 se izolează în reconvalescență

Indicați agenții patogeni cu cele mai mici dimensiuni:

 prionii
 fungii
 virusurile
 bacteriile
 helminții

Ordinea corectă a soluțiilor utilizate în colorația Gram este urmatoarea:

 fuxină, alcool acetonă, Lugol, violet de gentiană

 violet de gentiană, fuxină, alcool acetonă, Lugol
 violet de gentiană, alcool acetonă, Lugol, fuxină
 violet de gentiană, Lugol, alcool acetonă, fuxină
 fuxină, Lugol, alcool acetonă, violet de gentiană

Indicați metodele simple de colorare a frotiurilor:

 Ziehl-Neelsen
 Gram
 Neisser
 Loeffler
 Masson

Indicați preparatele din grupa aminoglicozidelor:

 penicilina
 nistatina
 streptomicina
 canamicina
 ghentamicina
 Indicați antibioticele care inhibă replicarea ADN-ului:

 fuzidina
 mitomicina
 rifampicina
 fleomicina
 bleomicina

Selectați preparatele din grupa macrolidelor:

 streptomicina
 ghentamicina
 eritromicina
 canamicina
 oleandomicina

Mediilor de cultură li se cer următoarele calități:

 să asigure bacteriilor condiții de dezvoltare cît mai aproape celor din

mdiul lor natural
 să faciliteze observarea apariției și dezvoltării culturii (omogenitate,
transparență)
 să faciliteze izolarea bacteriilor în culturi pure (pH, osmolaritate)
 să conțină substanțe inhibitoare pentru bacteriile urmărite
 să fie sterile

După componență, mediile de cultură se clasifică:

 medii compuse
 medii uzuale
 medii semisolide
 medii lichide
 medii solide

Mediile de imbogatire sînt:

 medii ce permit izolarea anumitor microorganisme patogene din

prelevate hipercontaminate
 medii ce permit izolarea anumitor microorganisme patogene și
identificarea lor
 medii ce permit cultivarea celor mai multe bacterii patogene
pretențioase nutritiv
 medii ce conțin substratul activității unei enzime bacteriene și un
indicator
 medii lichide care favorizează înmulțirea anumitor bacterii patogene
și inhibă dezvoltarea florei de asociație dintr-un produs patologic

Indicați mediile de cultură compuse:

 selective
 diferențial-diagnostice
 elective
 de neutralizare
 de transport

După consistență mediile de cultură se clasifică în:

 semisolide
 lichide
 empirice
 sintetice
 solide

Selectați mediile de îmbogățire selective:

 bulion cu sange
 bulion cu ser
 15-20% bulion cu selenit acid de sodiu
 bulion cu extract hepatic
 bulion cu lichid ascetic

Bacteriile strict anaerobe însămînțate într-o coloană înaltă de geloză

nurtitivă se dezvoltă:

 numai la suprafața mediului

 în formă de peliculă
 numai intr-o bandă relativ îngustă sub suprafața mediului
 numai în profunzimea coloanei de mediu
 de la suprafață pîna la fundul coloanei de mediu

Bacteriile microaerofile însămînțate într-o coloană înaltă de geloză nutritivă

se dezvoltă:

 numai într-o bandă relativ îngustă sub suprafața mediului

 numai la suprafața mediului
 numai la fundul coloanei de mediu
 numai în profunzimea coloanei de mediu
 de la suprafață pîna la fundul coloanei de mediu

Indicați tipul de înmulțire la levuri:

 cicluri de viață complexe

 mitoză
 încorporare de proteina prionică nouă
 replicare binară
 înmugurire

Indicați afirmațiile corecte:

 bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

 virusurile conțin ARN și AND
 protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
procariot
 fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
 prionii sînt virusurile bacteriilor

După proveniență, mediile de cultură se clasifică:

 sintetice
 semisintetice
 empirice
 compuse
 comerciale

Pentru chlamidii este caracteristic:

 conțin ARN și ADN
 polimorfismul
 se înmulțesc doar în citoplasma celulei gazdă
 provoacă limfogranulomatoză venerică
 se cultivă bine pe medii uzuale

Pentru rickettsii este caracteristic:

 se cultivă bine pe medii uzuale

 temperatura optimă de cutivare este de 23°C
 se înmulțesc strict intracelular
 sînt procariote
 sînt polimorfe

Citoplasma bacteriilor conține:

 sferoplaști
 aminoacizi
 glucide
 proteine
 enzime

Pentru capsula bacteriană este caracteristic:

 este un factor de patogenitate

 este de natură polisaharidică
 conține numeroase enzime
 asigură mobilitatea bacteriilor
 slab reacționează la coloranți

Selectați disciplinile care au derivat de la microbiologie:

 biologia moleculară
 micologia
 parazitologia
 creatologia
 imunologia

Indicați afirmațiile corecte:

 protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
eucariot
 prionii sînt proteine infecțioase
 fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
 virusurile conțin ARN și ADN
 bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

În dependență de amplasarea în frotiu, cocii se subdivizează în:

 octacoci
 micrococi
 sarcine
 diplococi
 tetracoci

Indicați afirmațiile corecte:

 fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot

 virusurile conțin numai ARN sau AND
 protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
procariot
 prionii sînt virusurile bacteriilor
 bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot

Indicați microorganismele care supraviețuiesc în sol 14 zile:

 N.meningitidis
 N.gonorrhoeae
 V.cholerae
 S.typhi
 M.tuberculosis

Indicați microorganismele care rezistă la desicare timp de 10 ani:

 chlamidiile
 mycobacteriile
 sporii de mucegai
 sporii bacililor antraxului
 stafilococii

Deshidratarea la temperaturi joase în condiții de vid se numește:

 liofilizare
 sterilizare
 pasteurizare
 congelare
 desicare

Indicați plasmidele ce determină sinteza inhibitorilor proteici:

 colicinele
 vibriocinele
 fitoncidele
 stafilocinele
 mitocinele

Din derivații nitrofuranului fac parte:

 furagina
 furadonina
 furosemida
 furacilina
 formaldehida

Selectați peparatele antivirale:

 ftivazida
 nitrofunginul
 aciclovirul
 interferonul
 reoferonul

Selectați preparatele antituberculoase:

 tubazida
 ftivazida
 izoniazida
 nistatina
 levorina

Selectați mediile de îmbogățire:

 Kauffmann
 Muller
 geloză hipersalină cu gălbenuș de ou
 geloză-sînge
 Kitt-Tarrozzi

Selectați mediile de cultură diferential-diagnostice:

 Endo
 Hiss
 Olkenitchi
 geloză sînge
 geloză hipersalină cu galbenuș de ou

Indicați mediul de determinare a activității hemolitice:

 mediul Sabourand
 geloză-sînge
 bulion glucozat
 geloză hipersalină cu gălbenuș de ou
 geloză peptonată

Selectați mediile de cultură pentru determinarea enzimelor proteolitice:

 gelatină nutritivă
 Endo
 ser coagulat
 geloză-sînge
 geloză hipersalină cu gălbenuș de ou

Indicați mediile de cultură pentru determinarea enzimelor zaharolitice:

 mediile multitest Hiss

 Olkenitchi
 Kligler
 Rassel
 geloză hipersalină cu gălbenuș de ou

Indicați definiția transformației:

 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin

contact nemijlocit
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul unui anumit marker
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul unui ARN izolat
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul unui ADN izolat
 transmiterea de către un bacteriofag a materialului genetic de la o
bacterie donator la una recipientă

Indicați definiția transducției:

 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu

ajutorul unui ADN izolat
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul unui ARN izolat
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul unui anumit marker
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin
contact nemijlocit
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul unui bacteriofag

Indicați definiția conjugației:

 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu

ajutorul unui ARN izolat
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin
contact nemijlocit
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul unui ADN izolat
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul unui marker
 transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu
ajutorul bacteriofagului

Indicați mecanismul de acțiune a substanțelor tensioactive:

 coagulează proteinele celulare

 acționează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
 inhibă sinteza membranei citoplasmatice
 reduc tensiunea superficială
 inhibă sinteza proteică

Indicați mecanismul de acțiune a substanțelor oxidante:

 inhibă sinteza acizilor nucleici

 acționează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
 coagulează proteinele celulare
 inhibă sinteza membranei citoplasmatice
 reduc tensiunea superficială

Microorganismele lipsite de metabolism propriu sînt:

 bacteriile
 helminții protozoarele
 fungi
 protozoarele
 virusurile

Indicați obiectele de laborator ce se supun sterilizării prin aer cald:

 tuburi
 soluții apoase
 instrumentariu chirurgical
 materiale contaminate din laborator
 mojare
 Indicați obiectele ce se supun sterilizării prin aer cald:

 țesături din bumbac

 substanțe grase
 flacoane, pipete
 obiecte din cauciuc
 pulbere termostabile

Selectați indicatorii controlului eficacității sterilizării:

 fizici
 biologici
 mecanici
 chimici
 alergici

Selectați indicatorii chimici pentru controlul eficacității sterilizării prin vapori

fluenți sub presiune:

 sulfametoxpiridazina
 acid benzoic
 fenacetina
 floare de sulf
 tiouree

Selectați indicatorii chimici în controlul eficacității sterilizării cu aer fierbinte:

 acid benzoic
 tiouree
 floare de sulf
 fenacetina
 sulfametoxpiridazina

Indicați punctul de topire a tioureei:

 190°
 180°
 115°
 200°
 120°

Indicați punctul de topire a acidului benzoic:

 130-134°С
 121-122°С
 181-182°С
 180°С
 110-115°C

Indicați punctul de topire a floarei de sulf:

 120°C
 134°C
 115°C
 180°C
 122°C

Indicați punctul de topire a fenacetinei:

 134°C
 115°C
 180°C
 120°C
 122°C

O mulțime de indivizi care aparține aceleiași specii și habitează acelaș

mediu se numește:

 specie
 cultură pură
 familie
 clonă
 populație

Populația constituită din descendenții unui singur individ prin înmulțire

vegetativă se numește:

 specie
 tulpină
 gen
 clonă
 cultură mixtă

Selectați definiția tulpinei microbiene:

 un amestec de microorganisme eterogene izolate din substraturi

naturale
 o mulțime de indivizi, care aparțin aceleași specii și habitează acelaș
mediu
 o populație constituită din descendenții unui singur individ prin
înmulțire vegetativă
 o populație microbiană constituită din descendenții unei singure
izolări în cultură pură
 microorganisme de diferite specii sau subspecii

Specia bacteriană este considerată o totalitate de populații ce li se atribuie:

 îndepărtate ca caractere morfologice și fiziologice

 metabolism și coraporturi interspecifice similare
 apropiate ca aparat genetic
 o origine comună
 adaptate la un habitat anumit

Indicați în ce cazuri se determină concentrația antibioticelor în umorile

organismului:

 cînd se administrează un antibiotic nou sau pe o cale nouă

 cînd se tratează pacienți cu deficiențe metabolice și excretorii
 cînd administrăm un antibiotic copiilor pîna la 7 ani
 cînd se administrează antibiotice potențial toxice
 cînd pacientul primește pentru prima data antibiotice

Bacteriile care găzduiesc un profag și îl transmit la descendenți se numesc:

 virulente
 lizorezistente
 lizogene
 lizosensibile
 temperate

Bacteriile care adsorb specific un fag, îl replică și sînt lizate se numesc:

 lizosensibile
 lizogene
 lzorezistente
 temperate
 virulente

Pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:

 microscopia stereoscopică
 microscopia optică
 microscopia cu contrast de fază
 microscopia cu fond întunecat
 microscopia cu fluorescență

Selectați metodele de sterilizare cu caldură uscată:

 tindalizarea
 fierberea
 incinerarea
 încălzirea la roșu
 flambarea

Indicați obiectele supuse sterilizării prin tindalizare:

 material de pansament
 mojare
 mediile uzuale
 produse alimentare
 unele medii de cultură

Indicați obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:

 aerul
 produsele alimentare
 unele medii de cultură
 unele medicamente
 materialul de pansament

Selectați definiția sterilizării:

 este distrugerea sau îndepărtarea virusurilor, inclusiv a sporilor

 este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii,
virusuri, fungi)
 este distrugerea sau îndepărtarea bacteriilor, inclusiv a sporilor
 este distrugerea sau îndepărtarea fungilor, bacteriilor
 este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii,
virusuri, fungi), inclusiv a sporilor

Selectați definiția dezinfecției:

 distrugerea microorganismelor saprofite

 distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor patogene, dar
nu obligator și a sporilor
 distrugerea microorganismelor potențial patogene
 distrugerea sporilor microbieni
 distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor

Indicați metoda de sterilizare a ansei bacteriologice:

 mecanică
 biologică
 incinerare
 chimică
 ardere la roșu

Indicați metodele prin care se sterilizează mediile de cultură cu ingrediente

termosensibile:

 pasteurizare
 fierbere 30 min
 filtrare
 autoclavare
 tindalizare

Indicați componentele necesare pentru titrarea complementului:

 ser hemolitic
 hematii de berbec
 tampon fosfatic cu pH-ul 7,3
 complement
 apă purificată

Reacția de precipitare inelară se consideră pozitivă în cazul:

 apariția floculelor
 apariția unui precipitat inelar la limita reactivelor
 apariției unui sediment
 apariția unei pelicule
 apariția turbidității

Indicați tehnica de montare a reacției de aglutinare:

 pe lamă
 în godeuri
 colorimetric
 pe fond întunecat
 în tuburi

Indicați timpul de interpretare a reacției de aglutinare pe lamă:

 48 ore
 30 min
 10 min
 1-2 min
 24 ore

Reacția de fixare a complementului se consideră pozitivă în cazul:

 absenței lizei hematiilor

 lizei hematiilor
 apariției floculelor
 apariției turbidității
 apariției sedimentului de culoare roșie

Indicați cerințele față de vaccinuri:

 inocuitate
 eficiență
 stabilitate
 termen scurt de păstrare
 cost accesibil

Alegeti metodele de obținere a vaccinurilor vii atenuate utilizate în

profilaxia infecțiilor virale:

 cultivarea virusurilor la temperaturi joase

 cultivarea virusurilor în bulion peptonat
 cultivarea virusurilor pe medii de cultură solide
 pasaje repetate în culturi de celule
 cultivarea virusurilor la temperaturi înalte

Vaccinurile omorîte prezintă suspensii microbiene inactivate prin:

 agenți mecanici
 agenți fizici
 agenti biologici
 toate enumerate mai sus
 agenti chimici

Alegeți definiția corectă a microbiologiei sanitare:

 știința care studiază epidemiologia și patogeneza bolilor infecțioase.

 știința care studiază microorganismele mediului ambiant (inclusiv cele
patogene), care prin activitățile lor pot influența direct sau indirect asupra
sănătății omului.
 știința care studiază căile prin care omul și animalele contaminează
mediul ambiant.
 știința care studiază microorganismele patogene ce influențează
direct sau indirect asupra sănătății omului.
 știința care studiază caracteristica morfobiologică a agenților
patogeni ai bolilor infecțioase.

Selectați elementele de studiu a microbiologiei sanitare:

 solul
 produsele alimentare
 apa
 organismul uman
 aerul

Microbiologia sanitară prevede investigațiile personalului din urmatoarele

instituții:

 instituțiile de comerț ale produselor alimentare cu amănuntul

 instituțiile de administrație publică locală
 instituțiile medicale
 instituțiile de alimentație publică
 instituțiile de copii

Indicați sarcinile microbiologiei sanitare:

 studierea legităților relației om-mediu ambiant și elaborarea

recomandărilor privind protecția sănătății
 studierea manifestărilor clinice a bolilor infecțioase
 elaborarea standardelor de stat, normativelor și indicațiilor metodice
privind recoltarea, conservarea, expedierea și examenarea probelor din
mediul ambiant
 elaborarea și perfecționarea metodelor de examenare sanitaro-
microbiologică a mediului ambiant
 studierea căilor prin care omul și animalele contaminează elementele
mediului ambiant

Alegeți definiția corectă a indicatorilor microbiologici a poluării mediului

ambiant:
 microflora condiționat-patogenă, care se elimină în mediul ambiant
cu excrețiile animalelor, ce serveste ca un indice al stării sanitare a mediului
ambiant și permite aprecierea pericolului potențial pentru sănătatea omului
 microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu excrețiile
omului și animalelor, ce servește ca un indice al stării sanitare a mediului
ambiant și permite aprecierea pericolului potențial pentru sănătatea omului
 microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excrețiile
omului și animalelor, ce servește ca un indice al stării sanitare a mediului
ambiant și permite aprecierea pericolului potențial pentru sănătatea omului
 microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu excrețiile
animalelor, ce servește ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant și
permite aprecierea pericolului potențial pentru sănătatea omului
 microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excrețiile
omului ce servește ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant și
permite aprecierea pericolului potențial pentru sănătatea omului

Indicați cerințele înaintate față de microorganismele sanitaro-indicatorii:

 să supraviețuiască în mediul ambiant timp mai îndelungat în

comparație cu microorganismele patogene
 să fie sensibile la acțiunea factorilor mediului ambiant
 să fie prezente constant în excrețiile omului și animalelor și să se
elimine în mediul ambiant în cantități masive
 sa nu aiba alt rezervor natural decît organismul omului și animalelor
 să lipsescă sau să fie redusă capacitatea de multiplicare în mediul
ambiant

Indicați cerințele înaintate față de microorganismele sanitar-indicatorii:

 să fie suficient de tipice pentru a fi usor diferențiate și să nu-și

modifice caracterele morfo-biologice
 să se elimine în mediul ambiant în cantități mici
 să fie mai rezistente la acțiunea factorilor mediului ambiant
 să nu fie prezente constant în excrețiile omului și animalelor
 să fie ușor depistate prin metode uzuale

Standardele de stat (STAS), indicațiile și recomandările metodice utilizate în

microbiologia sanitară prevad următoarele:
 metode de recoltare a probelor din mediul ambiant
 manifestările clinice a bolilor infectioase
 metodologia de interpretare a rezultatelor
 condiții de expediere a probelor din mediul ambiant
 metodologia examinarăi probelor din mediul ambiant

În efectuarea investigațiilor sanitaro-microbiologice, trebuie sa se respecte

următoarele principii:

 recoltarea, conservarea și expedierea corectă a probelor

 efectuarea investigațiilor în serie (din diferite sectoare)
 recoltarea repetată a probelor
 recoltarea unică a probelor
 utilizarea metodelor nestandarde de investigare

În efectuarea investigațiilor sanitaro-microbiologice, trebuie să se respecte

următoarele principii:

 responsabilitatea medicilor pentru exactitatea investigațiilor

 utilizarea metodelor standarde de investigare
 motivarea concluziilor despre starea sanitară a elementului examenat
 recoltarea probelor nu se face repetat
 aprecierea datelor în colaborare cu rezultatele examenului igienic

Indicați microorganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea

sanitară a apei potabile:

 enterococi
 microorganisme termofile
 C.perfringens
 stafilococi
 bacteriile coliforme

Indicați microroganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea

sanitară a aerului:

 bacterii coliforme
 streptococi
 stafilococi
 C.perfringens
 Proteus spp.

Indicați microorganismele incluse în grupul bacteriilor coliforme:

 Escherichia spp.
 Klebsiella spp.
 Enterobacter spp.
 Citrobacter spp.
 Proteus spp.

Indicați caracteristicile grupului bacteriilor coliforme:

 cultivă pe geloză peptonată alcalină

 nesporulați
 scindează glucoza pîna la A și G
 gramnegativi
 oxidazonegativi

Indicați infecțiile bacteriene în care apa servește ca factor de transmitere:

 dizenteria
 febra tifoidă
 tusea convulsivă
 difteria
 holera

Indicați infecțiile virale în care apa servește ca factor de transmitere:

 parotidita epidemică
 rabia
 hepatita virala A
 poliomielita
 gripa

Indicați definiția corectă a NTMFC:

 numărul total de microorganisme capabile să formeze pe mediile de
cultură solide colonii vizibile cu ochiul neinarmat sau cu lupa
 numărul total de microorganisme capabile să formeze o peliculă fină
în apă peptonată alcalină
 numărul total de microorganisme capabile să formeze colonii negre
pe mediul geloză bismut-sulfit
 numărul total de microroganisme capabile să formeze sediment în
mediile de cultură lichide
 numărul total de microorganisme capabile să formeze sediment în
bulion peptonat

Indicați definiția corectă a titrului coli:

 cantitatea minima de apă care conține o bacterie termofilă

 cantitatea minimă de apă care conține o bacterie sporulată
 cantitatea minimă de apă care conține o celulă de S.typhi
 cantitatea minimă de apă care conține o bacterie capsulată
 cantitatea minima de apă care conține o bacterie coliformă

Indicați definiția corectă a indicelui coli:

 cantitatea de bacterii termofile intr-un litru de apă

 cantitatea de bacterii coliforme intr-un litru de apă
 cantitatea de S.typhi intr-un litru de apa
 cantitatea de bacterii coliforme intr-un mililitru de apă
 cantitatea de S.aureus intr-un litru de apa

Indicați metodele utilizate pentru determinarea indicelui și titrului coli:

 microscopică
 metoda biologică
 metoda membranelor filtrante
 metoda titrării
 metoda alergică

Analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru depistarea microflorei

patogene se efectuează în următoarele cazuri:

 în zonele de recreație
 cînd indicele coli al apei potabile nu corespunde cerințelor
standardelor de stat
 cînd se selectează surse de aprovizionare centralizată cu apă
 cînd se depistează S.aureus în apa potabilă
 cînd se depistează S.typhi în apa potabilă

Analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru depistarea microflorei

patogene se efectuează în următoarele cazuri:

 pentru aprecierea eficienței instalațiilor de epurare a apelor reziduale

 la construcția stațiilor balneare, instituțiilor de copii
 cînd bacteriile grupului intestinal corespund normativelor standarde
 cînd se depistează S.dysenteriae
 cînd NTMFC corespunde normativelor standarde

Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreții

rinofaringiene:

 M.tuberculosis
 S.aureus
 S.dysenteriae
 E.coli
 C.diphtheriae

Indicați regimul de termostatare a probelor de apă pentru determinarea

numărului total de microorganisme, în cazul selectării unei surse noi de
aprovizionare cu apă:

 l20-22°C timp de 48 de ore

 37°C timp de 72 de ore
 42°C timp de 24 de ore
 42°C timp de 48 de ore
 37°C timp de 24 de ore

Indicați antigenul comun pentru genulVibrio:

 M
 H
 K
 Vi
 O

Indicați mecanismul de transmitere a agentului patogen al holerei:

 vertical
 fecalo-oral
 transmisiv
 aerogen
 contact direct

Indicați testul de diferențiere a biovariantelor V.cholerae:

 testul la polimexină
 testul la ampicilină
 testul la penicilină
 testul la ristomicină
 testul la oxacilină

Indicați biopreparatul utilizat în profilaxia specifică a holerei:

 autovaccin
 vaccin inactivat
 vaccin viu atenuat
 vaccin ribozomal
 vaccin chimic polizaharidic

Indicați caracterele morfobiologice a vibrionului holeric:

 anaerobi stricți
 sporulați
 mobili
 formează capsulă în macroorganism
 bastonașe ușor încurbate, sub formă de virgulă

Indicați caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu

zaharoză și lactoză:
 zaharoza AG, lactoza -
 zaharoza - , lactoza AG
 zaharoza AG, lactoza A
 zaharoza A, lactoza -
 zaharoza -, lactoza A

Indicați caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu

zaharoză și lactoză:

 zaharoza AG
 zaharoza A
 lactoza A
 zaharoza -
 lactoza -

Indicați testele pozitive pentru identificarea V.eltor:

 creșterea pe mediul cu polimexină (50 UI/ml)

 sensibilitatea la bacteriofagul eltor
 aglutinarea eritrocitelor de gaină
 sensibilitatea la bacteriofagul C
 hemoliza eritrocitelor de berbec

Indicați mediul de izolare pentru V.cholerae:

 geloză clorurată cu lapte și ou

 Tiosulfat citrat bilă sucroză
 Klauberg
 Levine
 Lowenstein-Iensen

Indicați structura antigenică a V.cholerae serovarianta Inaba:

 AD
 ABC
 AB
 AC
 ABD
 Indicați structura antigenică a V.cholerae serovarianta Hykojima:

 AB
 ABC
 AD
 AC
 ABD

Indicați structura antigenică a V.cholerae serovarianta Ogawa:

 ABC
 AC
 AD
 ABD
 AB

Indicați genurile familiei Vibrionaceae:

 Photobacterium
 Plesiomonas
 Aeromonas
 Proteus
 Vibrio

Indicați genul ce reunește specii oxidazopozitive:

 Corynebacterium
 Salmonella
 Francisella
 Vibrio
 Yersinia

Indicați preparatul utilizat în profilaxia holerei, administrat persoanelor

contacte:

 tetracicline
 ser imun antiholeric
 vaccin antiholeric corpuscular inactivat
 polimexină
 vaccin holerogen-anatoxină

Indicață testul de determinare a mobilitățiiV.cholerae :

 preparatul "picătura strivită" sau "suspendată"

 reacția imunoenzimatică
 reacția de aglutinare cu ser imun antiholeric O1
 micropreparate colorate Gram
 reacția de imunofluorescență directă

Indicați specia ce aparține grupului fermentativ Heiberg I:

 E.coli
 S.anatum
 V.fluvialis
 S.flexneri
 V.cholerae

V.cholerae O1 se caracterizează prin:

 oxidazonegativ
 posedă antigen de grup A
 aparține grupului Heiberg I
 posedă antigen de grup C
 posedă antigen de grup B

Indicați prelevatele pentru diagnosticul holerei:

 bilă
 sînge pentru hemocultură
 mase vomitive
 urina
 materii fecale

Indicați enzima care este activată la nivelul enterocitelor de către exotoxina

holerigenă:

 adenozindifosfatul
 hidrolazele
 adenozintrifosfatul
 adenozinmonofosfatul
 adenilatciclaza

Indicați caracteristicele V.cholerae O1:

 aparține grupului Heiberg VI

 posedă antigenul de grup A
 este sensibil la bacteriofagul V.cholerae Bengal
 posedă antigenul de grup C
 posedă antigenul de grup B

Indicați metodele utilizate în diagnosticul rapid al holerei:

 reacția de imunofluorescență directă

 analiza radioimună
 reacția de imobilizare a vibrionilor
 reacția de fixare a complementului
 reacția de neutralizare

V.eltor aglutinează eritrocitele de:

 berbec
 cobai
 iepure
 om
 găină

Indicați mediile de cultură, utilizate pentru izolarea vibrionilor holerigeni:

 Tinsdal
 apă peptonată alcalină
 tiosulfat citrat bilă sucroză
 geloză alcalină
 Klauberg

V.eltor hemolizează eritrocitele de:

 om
 găină
 iepure
 cobai
 berbec

Indicați testele pozitive pentru V.eltor:

 reacția Voges-Proskauer
 sensibilitatea la bacteriofagul C
 sensibilitatea la bacteriofagul Eltor
 hemoliza eritrocitelor de berbec
 aglutinarea eritrocitelor de gaină

Indicați infecțiile în care diagnosticul microbiologic de realizează în

laboratoare specializate:

 difteria
 holera
 bruceloza
 febra tifoidă
 pesta

Indicați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi în holeră:

 10-3
 10
 10-2
 10-1
 10-5

Indicați titrul diagnostic semnificativ al anticorpilor aglutinanți în holeră:

 1:20
 1:40
 1:80
 1:10
 1:50
 Indicați doza infectantă de vibrioni holerigeni pentru omul sănătos:

 109 vibrioni
 101 vibrioni
 102 vibrioni
 104 vibrioni
 103 vibrioni

Procentul izolarii V.cholerae se mărește, dacă utilizăm medii de cultură cu

pH-ul:

 3,0
 9,0
 mai mare de 10,0
 4,0
 6,0

În micropreparate din materii fecale ale bolnavului de holeră, vibrionii

holerici sînt aranjați:

 sub aspectul unui banc de pește

 în grupuri sub aspect de ciorchine
 haotic
 în lanțuri
 cîte doi

În evoluția holerei, sînt caracteristice urmatoarele sindroame clinice:

 cholera algida
 cholera sicca
 enterita holerică
 colita holerică
 gastroenterita holerică

Indicați circumstanțele de dezvoltare a infecțiilor clostridiene:

 plăgi profunde cu necroze tisulare

 plăgi superficiale
 plăgi în condiții de tulburări circulatorii
 plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe și facultativ anaerobe
 plăgi operatorii

C.tetani se caracterizează prin:

 sînt mobili cu cili peritrichi

 provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit
 formează spori dispuși terminal, care deformează celula
 produce o exotoxină puternică
 formează capsulă

Caracteristic pentru C.perfringens este:

 coloniile au aspect de discuri sau corpusculi lenticulari

 nu produce urează
 coagulează laptele
 lichefiază gelatina
 capsulat, sporulat, mobil

Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenți:

 B.abortus
 C.perfringens
 B.neotomae
 B.anthracis
 C.tetani

Caracteristic pentru C.tetani este:

 cultivă pe geloză sînge în condiții aerobe

 proteoliză intensă
 este foarte rezistent la factorii de mediu
 posedă activitate hemolitică
 fermentarea lactozei

Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de

turnesol, sînt caracteristice pentru:

 C.histolyticum
 C.perfringens
 C.botulinum
 C.tetani
 C.novyi

La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se

face prin administrarea de:

 vaccin diftero-tetano-pertussis
 antitoxina tetanică
 imunoglobulina tetanică
 anatoxina tetanică
 penicilină

În patogenia tetanosului sînt implicați factorii:

 tetanospazmina
 tetanofosfataza
 tetanochinaza
 tetanodecarboxilaza
 tetanolizina

Indicați metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:

 Klauberg
 Wright
 Widal
 Zeissler
 Weinberg

Indicați clostridiile histotoxice și invazive:

 C.botulinum
 C.perfringens
 C.novyi
 C.tetani
 C.histolyticum

Indicați agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:

 C.perfringens
 B.pertusis
 C.tetani
 C.botulinum
 N.gonorrhoeae

Indicați clostridiile toxigene noninvazive:

 C.perfringens
 C.botulinum
 C.histolyticum
 C.septicum
 C.tetani

Streptococii patogeni și condiționat patogeni pentru om aparțin grupelor:

 B
 C
 M
 A
 K

Indicați mediul de cultură pentru izolarea S.aureus :

 bulion biliat
 geloză hiperclorurată cu lapte și ou
 geloză hepatică
 Wilson-Blair
 Lowenstein-Iensen

Indicați biopreparatele utilizate în tratamentul specific al infectiilor

stafilococice cronice:

 autovaccin
 anatoxina stafilococică
 bacteriofag
 ser imun antitoxic
 plasmă antistafilococică
 Indicați factorii de patogenitate a S.aureus :

 leucocidina
 enterotoxina
 hemolizinele
 eritrotoxina
 exfoliatina

Indicați grupele de streptococi după aspectul hemolizei pe geloză-sînge:

 alfa-hemolitici
 gama-nehemolitici
 gama-hemolitici
 delta-hemolitici
 beta-hemolitici

Indicați bolile în care sensibilizarea macroorganismului față de antigenele

microbiene joacă un rol important în patogenia bolii:

 gangrena gazoasă
 bruceloza
 botulism
 tuberculoza
 escherichiozele

Vaccinul BCG este utilizat pentru profilaxia specifică a:

 difteriei
 tuberculozei
 tetanosului
 antraxului
 tusei convulsive

Despre M.tuberculosis se poate afirma:

 se depistează în cîteva ore cu ajutorul reactiei ELISA

 crește lent pe mediile de cultură (4-8 săptămîni)
 Loewenstein-Iensen este un mediu electiv
 determină cel mai frecvent infecții inaparente
 studierea proprietăților tinctoriale după metoda Neisser

Indicați intradermoreactia utilizată în diagnosticul tuberculozei :

 Dick
 Schick
 Burnet
 Mantoux
 Țuvercalov

Indicați shigelele ce nu posedă serovariante:

 S.sonnei
 S.manchester
 S.dysentheriae
 S.boydii
 S.flexneri

Shigelele fermentează glucoza fără producere de gaz cu excepția:

 S.boydii
 S.dysentheriae
 S.newcastl
 S. enterica
 S.sonnei

Shigelele modifică mediul Olkenitki în felul următor:

 glucoza, zaharoza, lactoza AG; H2S -

 glucoza A, zaharoza, lactoza AG, H2S -
 glucoza, lactoza -; zaharoza A; H2S +
 glucoza AG, lactoza, zaharoza A, H2S +
 glucoza A; zaharoza, lactoza -; H2S -

Indicați mediul de îmbogățire a shigelelor din materiile fecale:

 bulion biliat
 mediu cu selenit acid de sodiu
 apă peptonată alcalină
 mediu cu cazeină și cărbune
 Kauffmann

Indicați shigelele, care includ numărul maximal de serotipuri:

 S.dysentheriae
 S.enteritids
 S.sonnei
 S.flexneri
 S.boydii

Indicați shigelele manitolpozitivet:

 S.bovis
 S.sonnei
 S.boydii
 S.flexneri
 S.dysentheriae

Indicați speciile ce aparțin genului Shigella:

 S.boydii
 S.flexneri
 S.newcastl
 S.sonnei
 S.dysentheriae

Indicați specia care elaborează exotoxină cu acțiune neurotropă:

 S.boydii
 S.sonnei
 S.newcastl
 S.flexneri
 S.dysentheriae

Indicați biopreparatele utilizate în tratamentul și profilaxia specifică a

dizenteriei:
 bacteriofag O de gen Salmonella
 vaccin ribosomal
 vaccin omorît
 bacteriofag antidizenteric
 dizenterina

Indicați proprietățile zaharolitice a shigelelor pe mediul Olkenitki:

 scindează glucoza pînă la acid

 nu scindează lactoza
 scindează lactoza pînă la acid
 nu formează hidrogen sulfurat
 scindează zaharoza pînă la acid

Indicați proprietățile culturale ale shigelelor pe mediul Levine:

 colonii mici netede cu margini regulate de culoare zmeurie

 colonii mici netede transparente, incolore
 colonii medii, bombate, negre cu luciu metalic
 colonii pitice, mucoide, incolore
 colonii medii bombate cu margini regulate de culoare aurie

Indicați specia ce aparține genului Shigella:

 S.sonnei
 S.sendai
 S.bovis
 S.stanlei
 S.illinois

Indicați specia din genul Shigella, care nu scindează manitolul:

 S.dysenteriae
 S.sonnei
 S.newcastl
 S.boydii
 S.flexneri

Indicați prelevatele recoltate în parotidita epidemică:

 materii fecale
 saliva
 urina
 lichid cefalorahidian
 punctat sternal

Indicați biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a parotiditei

epidemice:

 imunoglobulină antiurliană
 vaccin viu atenuat
 vaccin inactivat
 vaccin cu AgHBs purificat
 vaccinul Engerix

Despre parotidita epidemică se poate afirma:

 perioada de incubație 14-21 zile

 se manifestă prin afectarea glandelor salivare și SNC
 este determinată de virusul paragripal
 se manifestă prin afectarea conjunctivelor și tractusului respirator
superior
 este determinata de virusul urlian

Despre parotidita epidemică se poate afirma:

 sursa de infecție este exclusiv omul

 virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
 virusul se transmite prin insecte hematofage
 virusul nu are variante serologice
 virusul imunizează încrucișat cu virusul paragripal

indicați prelevatele recoltate în diagnosticul rubeolei:

 sîngele
 mase vomitive
 exudatul nazofaringian
 bila
 urina și materiile fecale după apariția erupției

Virusul rubeolei se caracterizează prin:

 se transmite transplacentar
 se transmite prin artropode
 cauzează malformații congenitale
 omul este singura gazdă
 se transmite pe cale aerogenă

Indicați prelevatele patologice examinate în rujeolă:

 lichidul de spălătură și exudatul nazofaringian

 materii fecale
 urina
 sîngele
 raclat din elementele eruptive cutanate

Indicați biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a rujeolei:

 vaccin viu atenuat

 anatoxina rubeolică
 vaccin inactivat
 imunoglobulină umană normală
 vaccin ribosomal

Indicați caracterele culturale aS.pneumoniae pe mediul geloză-sînge:

 colonii implantate adînc în mediu

 colonii cu zonă de hemoliză transparentă, beta-hemolitice
 colonii fără zonă de hemoliză, gama-hemolitice
 colonii cu zonă de hemoliză netransparentă, verzuie, alfa-hemolitice
 colonii cu zonă de hemoliză brună

___________________-________________________
Selectați definiția anatoxinelor:
 toxine proteice tratate la temperaturi înalte
 toxine proteice tratate la temperaturi joase
 toxine proteice tratate cu formol la temperaturi înalte
 toxine proteice
 toxine glicoproteidice tratate cu formol la temperaturi înalte

Imunizarea generală urmărește:

 colectivele organizate
 grupe de populație cu risc sporit
 populația infantilă
 populația infantilă și adultă
 populația adultă

Imunizarea selectivă urmărește:

 colective organizate
 grupe de populație cu risc sporit
 populatia infantilă
 populatia adultă
 populatia infantilă și adultă

Selectați contraindicațiile temporare pentru efectuarea vaccinărilor:

 sarcina
 tratamentul cu antihistaminice
 sugarii aflați încă sub protecția anticorpilor materni
 bolile febrile acute
 tratamentul cu steroizi

Selectați contraindicațiile permanente pentru efectuarea vaccinărilor:

 tratamentul cu antibiotice
 imunodeficiențe severe datorită celulelor T
 tratamentul cu steroizi
 atopiile
 bolile somatice cronice
 Indicați componența autovaccinurilor:

 suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un pacient și injectată altui

pacient
 suspensie de bacterii tratată cu formol
 suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un pacient și inoculate
aceluiași pacient
 suspensie de bacterii tratată la temperaturi joase
 suspensie de bacterii tratată cu fenol

Stare patologică caracterizată prin persistența și multiplicarea bacteriilor în

sînge se numește:

 virusemie
 bacteriemie
 septicemie
 septicopiemie
 toxinemie

Indicați vaccinul, care conține antigen al unei singure specii microbiene:

 vaccin asociat
 vaccin bivalent
 vaccin monovalent
 vaccin polivalent
 vaccin combinat

Selectați infecția ce se caracterizează printr-un debut prompt și o evoluție

comparativ scurtă:

 infecția secundară
 infecția cronică
 infecția acută
 suprainfecția
 reinfecția

Despre endotoxine se poate afirma cu excepția:

 produc paralizii
 determină febră
 declansaza șoc endotoxic
 cauzează leucopenie
 fac parte din structura peretelui celular bacterian gramnegativ

Indicați organele centrale ale sistemului imun:

 ficatul
 timusul
 ganglionii limfatici
 pancreasul
 maduva osoasă

Indicați funcțiile imunoglobulinilor A:

 nu permit fixarea antigenului pe mucoasă

 nu permit fixarea antigenului pe mucoasă
 contribuie la multiplicarea bacteriilor
 transportă complexele imune care conțin IgA
 neutralizează virusurile în celulele epiteliale

Constituie o infectare repetată cu aceeași specie de microorganisme după

vindecare:

 reinfecția
 suprainfecția
 infecția acută
 infecția secundară
 infecția cronică

Indicați factorii alternativi ce activează complementul:

 IgE
 IgA
 glicoproteinele
 properdina
 proteinazele

Indicați factorii clasici ce activează complementul:

 IgD
 IgE
 IgG
 IgA
 IgM

Indicați celulele producente de anticorpi:

 mastocitele
 celulele reticulare
 celulele plasmocite
 plasmoblaștii
 limfocitele

Vaccinul BCG este folosit pentru profilaxia specifică a:

 tusei convulsive
 tuberculozei
 holerei
 difteriei
 antraxului

Imunitatea naturală activă se formează în rezultatul:

 administrării serului imun

 administrării anatoxinei
 administrării bacteriofagului
 vaccinării
 suportării bolii infecțioase

Imunitatea naturală pasivă se formează în organism în rezultatul:

 administrării anatoxinei
 suportării bolii infecțioase
 administrării bacteriofagilor
 vaccinarii
 administrării serului imun

Imunitatea artificială activă se formează în organism în rezultatul:

 administrării serului imun
 vaccinării
 administrării bacteriofagilor
 suportării bolii infecțioase
 administrării anatoxinelor

Imunitatea artificială activă se formează în organism în rezultatul:

 suportării bolii infecțioase

 vaccinării
 administrării gamaglobulinei
 administrării bacteriofagilor
 administrării serului imun

Indicați imunoglobulina ce trece bariera transplacentară:

 IgM
 IgG
 IgA
 IgE
 IgD

Indicați clasa de imunoglobuline care este implicată în reacțiile de

hipersensibilizare de tip imediat:

 IgM
 IgD
 IgA
 IgG
 IgE

Despre vaccinuri se poate afirma:

 sînt utile în intradermoreacții

 conține microorganisme vii atenuate, omorîte sau componente
extrase din celula microbiană
 se utilizează pentru imunizarea activă a populației
 sînt preparate biologice utilizate cu scop de serodiagnostic
 se administrează conform calendarului de vaccinări

Indicați clasificarea serurilor imune curative după modul de acțiune:

 antibacteriene
 anti-H flagelare
 anti-O polizaharidice
 antivirale
 antitoxice

Indicați preparatul biologic ce conține antigene de diferite specii de

microorganisme:

 anatoxina botulinică
 vaccinul monovalent
 vaccinul polivalent
 anatoxina stafilococică
 vaccinul BCG

Indicați componentul responsabil de reacțiile de hipersensibilitate tardive:

 limfocitele B
 limfocitele T
 IgM
 IgG
 IgD

Indicați clasa de imunoglobuline care posedă funcții antimicrobiene la

nivelul mucoaselor:

 IgE
 IgG
 IgM
 IgD
 IgA

Indicați reacția care permite depistarea anticorpilor incompleți:

 de hemaglutinare
 inhibare a hemaglutinării
 de bacterioliză
 Coombs
 de precipitare

Indicați caracterele leucinelor:

 monochine eliberate de macrofagul neactivat

 Co-factori bacterieni a limfotoxinelor
 enzime bacteriene cu efect antileucocitar
 monochine eliberate de macrofagul activat
 substanțe antimicrobiene secretate de leucocite

Indicați markerii folosiți în reacția imunoenzimatică:

 peroxidaza din hrean

 auramina
 hialuronidaza
 O-streptolizina
 fosfataza alcalină

Indicați cerințele corespunzătoare serurilor imune curative:

 să nu posede reactogenitate
 să conțină anticorpi anti-O
 să fie sterile
 să fie apirogene
 să fie titrante

Interferonul este produs de:

 trombocite
 leucocite
 B-limfocite
 fibroblațti
 T-limfocite

Infecția intrauterină la nou-nascuți este determinată prin detectarea clasei

de imunoglobuline:
 IgD
 IgA
 IgE
 IgM
 IgG

Constituie o infecție repetată cu aceeași specie de microorganisme după

vindecare:

 infecția secundară
 infecția acută
 reinfecția
 infecția cronică
 suprainfecția

Indicați clasa de imunoglobuline implicată în reacțiile anafilactice:

 IgD
 IgE
 IgG
 IgM
 IgA

Indicați imunoglobulina cu structură pentameră:

 IgM
 IgG
 IgD
 IgA
 IgE

Indicați serurile imune antitoxice:

 antitetanic
 antiantrax
 antidifteric
 antileptospirozic
 antibotulinic
 Boala infecțioasă declanșată în rezultatul scăderii rezistenței organismului
pe fondul unei primoinfecții se numește:

 infecție secundară
 infecție acută
 recidivă
 reinfecție
 infecție cronică

Interferonul posedă următoarele caractere:

 stimulează fagocitoza
 are acțiune citotoxică
 inhibă fagocitoza
 inhibă creșterea și multiplicarea bacteriilor
 inhibă reproducerea virusurilor

Imunitatea antivirală este asigurată prin:

 anticorpi IgA
 anticorpi IgE
 celule K
 limfocite citotoxice
 anticorpi IgG

Indicați clasele de imunoglobuline ce nu fixează complementul:

 IgA
 IgE
 IgG
 IgD
 IgM

Indicați în ce cazuri febra poate avea efect protector:

 unele infecții cu bacili grampozitivi

 unele infecții cu bacili gramnegativi
 sifilisul nervos
 în unele viroze
 în infecții cu bacterii psihrofile

Indicați caracterele leucocidinelor:

 substanțe bacteriene cu efect antileucocitar

 substanțe antimicrobiene eliberate prin degranularea PMN
 cofactori bacterieni ai limfotoxinelor
 monokine eliberate de macrofagul activat
 fracțiuni sangvine

Multiplicarea unui microorganism pe suprafețele unei gazde fără reacție

detectabilă din partea acestuia o numim:

 infecție subclinică
 colonizare
 infecție latentă
 infecție inaparentă
 contaminare

Indicați componentele celulei bacteriene ce aderă pe mucoase:

 pili sexuali
 fimbrii
 sporii
 glicocalix
 nucleul

Enumerați Inductorii de interferon:

 ARN sintetic
 endotoxinele
 infecția virală
 nici unul enumerat mai sus
 substante mitogene

Indicați căile de activare a complementului:

 glicolică
 clasică
 alternativă
 acidă mixtă
 butilen-glicolitică

Referitor la interferon sînt corecte afirmațiile:

 este elaborat de limfocitele T stimulate antigenic

 are acțiune specifică de inductor
 este elaborat de neutrofile
 are acțiune nespecifică de gazdă
 are acțiune specifică de virus

Selectați cazurile de prescriere a serurilor hiperimune:

 terapia unor toxiinfecții și intoxicații

 protecțăia populației infantile sau adulte în raport cu un program
guvernamental stabilit
 protecția pacienților cu agamaglobulinemie față de unele infecții
 protecția persoanelor nevaccinate în condiții de risc crescut
pentru unele infecții
 protecția persoanelor cu risc crescut de a contracta o anumită infecție

Indicați avantajele administrării serurilor hiperimune curative:

 dezvoltarea reacțiilor de hipersensibilizare

 eficiență imediată
 riscul bolii infecțioase
 sensibilizare la proteinele heteroloage
 eficiență tardivă

Indicați caracterele anatoxinelor:

 neimunogene
 virulente
 imunogene
 netoxigene
 toxigene
 Riscul bolii serului după terapia antitetanică specifică poate fi prevenit dacă
recurgem la:

 ser hiperimun antitetanic purificat și concentrat

 desensibilizare cronică
 desensibilizare acută
 ser hiperimun antibotulinic purificat și concentrat
 imunoglobulină umană hieperimună antitetanică

Riscul șocului anafilactic în terapia specifică antidifterică poate fi prevenit

dacă recurgem la:

 gama-globulină umană hiperimună antidifterică

 intradermoreacție
 gama-globulină umană normală
 ser antidifteric heterolog purificat și concentrat
 desensibilizare acută

Perturbări în microbiocenozele organismului uman pot surveni ca urmare a:

 unor modificări în structura receptorilor pentru liganzii

bacterieni
 modificării nutrienților oferiți de suprafețele organismului
 antibioticoterapie
 nici una din ele
 creșterea temperaturii și umidității atmosferice

Imunitatea mediată celular este stimulată eficient prin:

 vaccinuri clonate
 vaccinuri vii atenuate
 vaccinuri chimice
 vaccinuri inactivate
 anatoxine purificate și adsorbite

Surse de infecție pot fi cu excepția:

 omul sănătos
 omul cu infecție inaparentă
 omul bolnav cu formă acută
 purtătorii sănătoși de microorganisme patogene
 omul bolnav cu formă cronică

Indicați segmentele genice care codifică regiunea variabilă a lanțului greu a

imunoglobulinei:

 D (diversitate)
 S (segmentat)
 F (fertil)
 J (joining)
 V (variabil)

Despre endotoxine se poate afirma:

 de natură glucolipoproteică
 sînt termostabile
 de natură proteică
 sub acțiunea formalinei se transformă în anatoxină
 fac parte integrată din structura peretelui celular

Despre exotoxine se poate afirma:

 se elimină ușor din celulă în mediu

 sub acțiunea formalinei se inactivează parțial
 posedă toxcititate marcată
 sînt de natură proteică
 sînt termolabile

Indicați reacțiile care se manifestă în prezența complementului:

 reacția de hemaglutinare
 reacția de precipitare
 reacția de fixare a complementului
 reacția de bacterioliză
 reacția Coombs

Despre complement se poate afirma:

 constituie un complex de lipopolizaharide
 stimulează reproducerea virusurilor
 este un factor nespecific de rezistență
 participă în unele reacții imunologice
 constituie un complex de proteine care se conțin în serul sangvin

Prezența tranzitorie a bacteriilor în sînge fără a se multiplica include

noțiunea de:

 virusemie
 bacteriemie
 septicopiemie
 toxinemie
 septicemie

Indicați reacțiile utilizate în diagnosticul rapid al infecțiilor:

 analiza imunoenzimatică directă

 de hemaglutinare indirectă
 de fixare a complementului
 imunofluorescență directă
 de neutralizare

Selectați definiția imunității artificiale active:

 nereceptivitatea macroorgansimului față de agenții genetici străini în

urma suportării bolilor alergice
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini
care se instalează în urma transferului anticorpilor gata de la mama la făt
transplacentar
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma utilizării serurilor imune
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici
străini în urma utilizării vaccinurilor
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma suportării unei boli infecțioase

Selectați definiția imunității naturale active:

 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici
străini în urma suportării unei boli infecțioase
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini
care se instalează în urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma suportării unei boli alergice
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma utilizării vaccinurilor
 nereceptivitatea macroorganismului față de agentii genetici străini în
urma utilizării serurilor imune

Selectați definiția imunității artificiale pasive:

 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în

urma suportării unei boli alergice
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma suportării unei boli infecțioase
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma utilizării vaccinurilor
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici
străini în urma utilizării serurilor imune

Alegeți definiția imunității naturale pasive:

 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în

urma suportării unei boli alergice
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma utilizării serurilor imune
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma utilizării vaccinurilor
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici
străini în urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma suportării unei boli infecțioase

Alegeți definiția imunității antimicrobiene:

 nereceptivitatea macroorganismului față de agenți genetici străini țn
urma utilizării serurilor imune
 nereceptivitatea macroorganismului față de toxinele microbiene
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
 nereceptivitatea macroorganismului față de microroganisme
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma suportării unei boli alergice

Alegeti definiția imunității antitoxice:

 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în

urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
 nereceptivitatea macroorganismului față de toxinele microbiene
 nereceptivitatea macroorganismului față de agenții genetici străini în
urma suportării unei boli infecțioase
 nereceptivitatea macroorganismului față de microorganisme
 nereceptivitatea macroorganismului față de agentii genetici străini în
urma suportării unei boli alergice

Indicați factorii nespecifici a primei linii de apărare a macroorganismului:

 ganglionii limfatici
 mucoasele
 IgA
 tegumentul
 IgG

Indicați condițiile de antigenitate a substanțelor:

 să fie străină, necunoscută pentru macroorganism

 să aiba o greutate moleculară mai mare de 10000 daltoni
 să aiba o structură chimică cît mai complexă
 să aibă o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni
 să aibă o conformație spațială stabilă

Indicați caracteristicile IgA:

 degradează peste 20 de zile

 se află în sînge în proporții de 42% din totalul IgA
 nu activează complementul
 reprezintă aproximativ 17% din totalul imunoglobulinelor
 se află în secreții și pe suprafața mucoaselor în 58% din totalul
IgA

Indicați caracteristicile IgM:

 au greutatea moleculară de 10000 daltoni

 se găsesc predominant intravascular
 nu se transmit transplacentar
 au greutatea moleculară de 900000 daltoni
 reprezintă 3% din totalul imunoglobulinelor

Indicați caracteristicile IgE:

 degradează peste 10 zile

 o parte din Ig sînt circulante, o parte sînt fixate de suprafața
mastocitelor
 joacă rol important în declanșarea stărilor de hipersensibilitate
de tip anafilactic
 au greutate moleculara de 190000 daltoni
 nu activează complementul

Indicați caracteristicele IgD:

 majoritatea Ig se găsesc pe suprafața limfocitelor B

 are greutate moleculară de 180000 daltoni
 reprezintă 0,2% din totalul de imunoglobuline
 funcția biologică nu este bine precizată
 joacă un rol important în declanșarea stărilor de hipersensibilitate de
tip anafilactic

Indicați caracteristicile IgG:

 au o contribuție importantă în apărarea locală la nivelul

alveolelor pulmonare
 majoritatea imunoglobulinelor se găsesc pe suprafața limfocitelor B
 sînt prezente în cantități reduse în secrețiile salivare și intestinale
 functța biologică nu este bine precizată
 joacă rol important în declanșarea stărilor de hipersensibilitate de tip
anafilactic

Indicați factorii nespecifici umorali de rezistență a macroorganismului:

 interferonul
 leucinele
 properdina
 celulele fagocitare
 opsoninele

Septicemia însoțită de formarea focarelor purulente în organele interne se

numește:

 anemie
 bacteriemie
 virusemie
 septicopiemie
 septicemie

Infecția produsă de două sau mai multe specii microbiene se numește:

 inefcție latentă
 reinfecție
 infecție mixtă
 suprainfecție
 recidivă

Infecția repetată cu aceeași specie microbiană, care a provocat boala ce sa

sfîrșit prin însănătoșire se numește:

 reinfecție
 infecție latentă
 recidivă
 infecție mixtă
 suprainfecție
 Reîntoarcerea simptomelor bolii precedente se numește:

 infecție cronică
 infecție latentă
 suprainfecție
 recidivă
 infecție acută

Indicați caracteristicile proteinei "C" reactive:

 interacționează cu fracțiunile polizaharidice a capsulei

microbiene
 distruge peptidoglicanul din peretele celular al microorganismelor
 are acțiune bacteriostatică față de agentul patogen al difteriei
 apare în ser la bolnavii cu boli infecțioase acute
 gama-globulină

Indicați caracteristicele lizozimului:

 gama-globulină
 se sintetizează de celulele mononucleare și polinucleare
 este o enzimă
 hidroliezază peretele celular al bacteriilor formînd sferoplaști și
protoplaști
 distruge peptidoglicanul din peretele celular al bacteriilor

Indicați caracteristicele interferonului:

 interacționează cu fracțiunile polizaharidice a capsulei microbiene

 hidrolizează peretele celular al bacteriilor
 este produs de celulele eucariote
 inhibă replicarea ADN-lui viral
 posedă acțiune antivirală pronunțată

Indicați caracteristicele lizinelor:

 sînt termostabile
 au acțiune antivirală pronunțată
 au acțiune bactericidă preponderent fața de microorganismele
grampozitive
 au acțiune sporocidă
 este o fracțiune a proteinelor serului

Indicați caracteristicele complementului:

 are acțiune sporocidă

 este un factor umoral nespecific de rezistență a
macroorganismului
 este sintetizat de celulele hepatice și splenice
 este un complex de alfa-, beta- și gama-globuline
 este alcătuit din fractiuni proteice

Indicați definiția anticorpilor incompleți:

 anticorpii ce au un singur centru activ, tru activ, paralizează

determinantele antigenice,dar nu formează macroagregate
 anticorpii ce posedă 2 centre active, paralizează determinantele
antigenice, formînd macroagregate
 anticorpii ce posedă 5 centre active, paralizează determinantele
antigenice, formînd macroagregate
 anticorpii ce posedă 4 centre active, paralizează determinantele
antigenice, formînd macroagregate
 anticorpii ce posedă 3 centre active, paralizează determinantele
antigenice, formînd macroagregate

Indicați adjuvanții care întră în componența vaccinurilor:

 particule de latex
 particule de celuloză
 mertiolații
 compușii polioxidonici
 hidroxidul de aluminiu

Indicați microorganismele pentru care este caracteristică înmulțirea prin

înmugurire:

 virusuri
 prioni
 bacterii
 levuri
 protozoare

Indicați paraziții intracelulari obligatorii:

 protozoarele
 helminții
 fungii
 virusurile
 bacteriile

Indicați unitatea taxonomică fundamentală:

 Specia
 Clasa
 Ordinul
 Genul
 Familia

Bacteriile din aceeași specie, izolate într-un anumit moment dintr-un

anumit produs patologic reprezintă:

 Tulpina
 Lizotipul
 Biotipul
 Clona
 Colonia

Interpretarea testului catalazei se face:

 după 15 minute
 după 6 ore
 după 1-3 ore
 imediat (ex tempore)
 după 24 de ore

Care din următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:

 Klebsiella pneumoniae
 Seratia fonticola
 Bacillus anthracis
 Kluzvera criocrescens
 Hafnia alvei

Care dintre următoarele genuri de ciuperci microscopice au miceliul

constituit din hife septate:

 Conidiobolus
 Rhizopus
 Mucor
 Absidia
 Penicillium

Acizii teichoici și teichuronici se întâlnesc în compoziția chimicǎ a:

 capsulei bacteriene
 peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive
 peretelui celular al bacteriilor Gram negative
 peretelui celular al micoplasmelor
 sporilor bacterieni

Bacteriile amfitriche posedǎ:

 un singur cil dispus polar

 un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei
 câte un cil sau câte un smoc de cili situați la fiecare extremitate
 nu posedă cili
 mai mulți cili, uniform repartizați pe toatǎ suprafața celulei

Care din următoarele teste biochimice se încadrează în categoria reacțiilor

de evidențiere a propietăților glucidolitice:

 testul de hidroliză a cazeinei

 testul ureazei
 testul de hidroliză a gelatinei
 testul catalazei
 testul de hidroliză a amidonului

Selectați testele prin care se evidentiază acțiunea oxidoreducatoare a

enzimelor bacteriene:

 testul catalazei
 testul Vages Proskauer (acetil-metil-carbinolului)
 testul de transformare calitativă
 testul ureazei
 testul indolului

Indicați factorii de patogenitate a leptospirilor:

 capacitatea invazivă
 capacitatea de multiplicare in vivo
 acumularea de exotoxină
 capacitatea adezivă
 capsula și proteina A

Indicați factorii de patogenitate ai boreliilor:

 exfoliatina
 variația antigenică
 capacitatea invazivă
 toxina sindromului șocului toxic
 enterotoxinele

Indicați factorii de patogenitate a stafilococilor:

 toxina sindromului șocului toxic

 exfoliatina
 coagulazele
 capacitatea invazivă
 variația antigenică

Selectați genurile ce aparțin familiei Enterobacteriaceae:

 Leptospira
 Borrelia
 Erwinia
 Klebsiella
 Citrobacter

Indicați marcherii diagnostici în hepatita virală B:

 HAV ARN
 HBsAg
 anti-HBeAg
 anti-HBc IgG
 anti-HGV E2

Indicați marcherii diagnostici în hepatita virală B:

 HBV ADN
 HBV ARN
 anti-HCc IgM
 anti HAV IgM
 HEV ARN

Indicați marcherii diagnostici în hepatita virală A:

 HDV ARN
 HAV Ag
 HAV ARN
 HEV Ag
 HGV ARN

Indicați marcherii diagnostici în hepatita virală C:

 anti-HCV IgM
 HCV ARN
 HCV ADN
 anti-HEV IgM
 anti-HCV IgG

Indicați marcherii diagnostici în hepatita virală D:

 anti-HDV IgG
 anti-HDV IgM
 anti-HBV IgG
 HDV ADN
 HDV ARN

Indicați marcherii diagnostici în hepatita virală E:

 HAV Ag
 anti-HGV E2
 HEV ADN
 HEV ARN
 HEV Ag

Indicați microorganismele gram-pozitive:

 Clostridium septicum
 Bordetella pertussis
 Pseudomonas aeruginosa
 Bacillus anthracis
 Haemophilus influenzae

Indicați microorganismele gram-pozitive:

 Escherichia coli
 Corynebacterium diphtheriae
 Mycobacterium leprae
 Pseudomonas aeruginosa
 Mycobacterium tuberculosis

Indicați microorganismele gram-negative:

 Mycobacterium tuberculosis
 Clostridium botulinum
 Proteus mirabilis
 Corynebacterium diphtheriae
 Escherichia coli

Indicați microorganismele gram-negative:

 Staphylococcus aureus
 Francisella tularensis
 Neisseria meningitidis
 Streptococcus pyogenes
 Pseudomonas aeruginosa

Indicați testele pozitive pentru Neisseria meningitidis:

 scindarea lactozei
 scindarea fructozei
 scindarea maltozei
 scindarea glucozei
 reducerea nitraților

Indicați testele pozitive pentru Mycobacterium tuberculosis:

 creșterea la 25°C
 reducerea teluritului
 producerea de urează
 creșterea la 33°C
 producerea de niacină

Indicați testele pozitive pentru Bordetella pertussis:

 reducerea nitraților
 oxidază
 producerea de urează
 mobilitatea
 utilizarea citratului

Indicați testele pozitive pentru Bordetella parapertussis:

 reducerea nitriților
 producerea de urează
 mobilitatea
 oxidază
 utilizarea citratului

Indicați biovariantele Vibrio cholerae O1:

 Ogawa
 asiaticae
 El Tor
 Inaba
 Hykojima

Indicți mediile de cultură diferenнal-diagnostice de izolare:

 Hiss
 Endo
 agar cu eozina-albastru de metilen
 Stuart
 bulion glucozat

Indicați mediile de transport:

 agar cu sulfit de bismut

 Stuart
 Cary-Blair
 Amies
 Endo

Indicați microorganismele gram-negative:

 Bordetella pertussis
 Pseudomonas aeruginosa
 Moraxella catarrhalis
 Streptococcus pneumoniae
 Corynebacterium diphtheria

Indicați microorganismele gram-negative:

 Streptococcus pyogenes
 Corynebacterium diphtheria
 Mycobacterium tuberculosis
 Salmonella Enteritidis
 Yersinia pseudotuberculosis

Indicați microorganismele gram-pozitive:

 Shigella flexneri
 Mycobacterium tuberculosis
 Corynebacterium diphtheria
 Pseudomonas aeruginosa
 Salmonella typhi

Indicați microorganismele gram-pozitive:

 Clostridium tetani
 Neisseria gonorrhoeae
 Acinetobacter baumannii
 Mycobacterium leprae
 Moraxella catarrhalis

Indicați speciile de microorganisme mobile prin flageli peritichi:

 Escherichia coli
 Moraxella catarrhalis
 Clostridium tetani
 Shigella flexneri
 Clostridium perfringens

Indicați speciile de microorganisme mobile prin flageli monotichi:

 Vibrio cholerae
 Escherichia coli
 Clostridium tetani
 Shigella flexneri
 Clostridium perfringens

Indicați infecțiile determinate de streptococci:

 Angina stafilococică
 Scarlatina
 Rujeola
 Endocardita subacută sau maladia Osler
 Erizipelul

Indicați maladiile post-streptococice:

 Reumatismul articular acut
 Scarlatina
 Glomerulonefrita acută
 Rujeola
 Erizipelul

Selectați maladiile provocate de prioni:

 maladia Kuru
 boala Brill-Zinsser
 insomnia fatală familială
 maladia Creutzfeld-Jakob
 boala Addison

Selectați maladiile provocate de prioni:

 boala somnului
 sindromul Alpers
 boala Basedow
 insomnia fatală familială
 sindromul Gerstmann-Straussler- Scheinker

Indicați micobacteriile fotocromogene:

 Mycobacterium leprae
 Mycobacterium kansasii
 Mycobacterium simiae
 Mycobacterium asiaticum
 Mycobacterium tuberculosis

Indicați micobacteriile fotocromogene:

 Mycobacterium gordonae
 Mycobacterium scrofulaceum
 Mycobacterium tuberculosis
 Mycobacterium africanum
 Mycobacterium leprae

Indicați micobacteriile cu creștere lentă:

 Mycobacterium bovis
 Mycobacterium tuberculosis
 Mycobacterium africanum
 Mycobacterium gordonae
 Mycobacterium scrofulaceum

Indicați micobacteriile cu creștere rapidă:

 Mycobacterium leprae
 Mycobacterium scrofulaceum
 Mycobacterium africanum
 Mycobacterium bovis
 Mycobacterium simiae

Indicați micobacteriile cu creștere rapidă:

 Mycobacterium tuberculosis
 Mycobacterium africanum
 Mycobacterium leprae
 Mycobacterium bovis
 Mycobacterium simia

Indicați micobacteriile cu creștere lentă:

 Mycobacterium gordonae
 Mycobacterium bovis
 Mycobacterium simiae
 Mycobacterium asiaticum
 Mycobacterium scrofulaceum

Indicați vectorul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:

 puricii
 păduchele uman
 rozătoarele
 țînțarii
 căpușele din genul Ixodes

Indicați vectorul de transmitere a tifosului exantematic endemic:

 puricii
 păduchele uman
 căpușele din genul Ixodes
 țînțarii
 muștele

Indicați sursa de infecție în tifosul exantematic epidemic:

 omul
 puricii
 vitele cornute mari
 rozătoarele
 cabalinele

Indicați sursa de infecție în tifosul exantematic endemic:

 caninele
 vitele cornute mici
 cabalinele
 rozătoarele
 țînțarii

Indicați maladiile provocate de borelii:

 tifosul recurent endemic

 tifosul abdominal
 tifosul exantematic endemic
 tifosul recurent epidemic
 tifosul exantematic epidemic

Indicați maladiile provocate de rickettsii:

 tifosul exantematic endemic

 tifosul exantematic epidemic
 tifosul recurent epidemic
 tifosul recurent endemic
 tifosul abdominal

Indicați agentul patogen al tifosului exantematic epidemic:

 Rickettsia prowazekii
 Rickettsia typhi
 Rickettsia parkeri
 Rickettsia tsutsugamushi
 Rickettsia conorii

Indicați agentul patogen al tifosului exantematic endemic:

 Rickettsia prowazekii
 Rickettsia orientalis
 Rickettsia tsutsugamushi
 Rickettsia typhi
 Rickettsia parkeri

Indicați speciile fluorescente de pseudomonade:

 Pseudomonas stutzeri
 Pseudomonas alcaligenes
 Pseudomonas aeruginosa
 Pseudomonas fluorescens
 Pseudomonas mendocina

Indicați speciile non - fluorescente de pseudomonade:

 Pseudomonas aeruginosa
 Pseudomonas alcaligenes
 Pseudomonas pseudoalcaligenes
 Pseudomonas stutzeri
 Pseudomonas fluorescens

Indicați genurile de bacili gram-negativi glucozonefermentativi:

 Morganella
 Klebsiella
 Pseudomonas
 Acinetobacter
 Proteus

Indicați genurile de bacili gram-negativi glucozofermentativi:

 Morganella
 Acinetobacter
 Serratia
 Proteus
 Pseudomonas

Indicați pigmenții difuzabili fluorescenți:

 piocianina
 piomelanina
 piocheratina
 piorubrina
 pioverdina

Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

 Morganella
 Salmonella
 Shigella
 Serratia
 Klebsiella

Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

 Shigella
 Enterobacter
 Citrobacter
 Yersinia
 Kluyvera

Indicați genurile condiționat patogene din familia Enterobacteriaceae:

 Morganella
 Salmonella
 Yersinia
 Klebsiella
 Proteus

Indicați genurile condiționat patogene din familia Enterobacteriaceae:

 Enterobacter
 Shigella
 Citrobacter
 Salmonella
 Proteus

Indicați speciile de Yersinia izolate la om:

 Yersinia pseudotuberculosis
 Yersinia enterocolitica
 Yersinia rohdei
 Yersinia ruckeri
 Yersinia pestis

Indicați mecanismul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:

 transmisiv
 contact indirect
 contact direct
 aerogen prin picături
 fecal-oral

Indicați genurile oxidazo-pozitive:

 Escherichia
 Klebsiella
 Proteus
 Pseudomonas
 Vibrio

Indicați genurile oxidazo-negative:

 Citrobacter
 Aeromonas
 Pseudomonas
 Morganella
 Plesiomonas

Indicați genurile ocazional patogene din familia Enterobacteriaceae:

 Hafnia
 Proteus
 Kluyvera
 Salmonella
 Klebsiella

Indicați genurile ocazional patogene din familia Enterobacteriaceae:

 Cedecea
 Escherichia
 Shigella
 Citrobacter
 Yokenella

Indicați testele pozitive pentru genul Escherichia:

 testul Voges-Proskauer
 testul la mobilitate
 producerea de indol
 testul cu roșu metil
 producerea de urează

Indicați testele pozitive pentru genul Shigella:

 producerea de urează
 producerea de hidrogen sulfurat
 testul Voges-Proskauer
 test de mobilitate
 testul cu roșu metil

Indicați stafilococii coagulazopozitivi:

 Staphylococcus intermedius
 Staphylococcus epidermidis
 Staphylococcus aureus
 Staphylococcus saprophyticus
 Staphylococcus hominis

Indicați stafilococii coagulazonegativi:

 Staphylococcus aureus
 Staphylococcus gallinarum
 Staphylococcus epidermidis
 Staphylococcus hominis
 Staphylococcus capitis

Indicați testele pozitive pentru Staphylococcus aureus:

 utilizarea citratului
 testul pentru coagulază
 producerea de hidrogen sulfurat
 fermentarea manitei
 testul Voges-Proskauer

Indicați testele pozitive pentru Neisseria meningitidis:

 scindarea maltozei
 scindarea glucozei
 scindarea lactozei
 reducerea nitraților
 scindarea fructozei

Indicați testele pozitive pentru Neisseria gonorrhoeae:

 reducerea nitriților
 scindarea glucozei
 scindarea fructozei
 reducerea nitraților
 scindarea maltozei

Indicați factorii structurali de patogenitate a Streptococcus pyogenes:

 flagelii
 proteina A
 sporii
 fimbriile
 proteina M
 Indicați factorii de patogenitate solubili (toxine și agresine) a Streptococcus
pyogenes:

 toxina sindromului șocului toxic

 exfoliatina
 eritrotoxina
 hialuronidaza
 enterotoxina

Indicați factorii de patogenitate solubili (toxine și agresine) a Streptococcus

pyogenes:

 coagulazele
 streptokinaza
 leucocidina
 streptolizina S
 streptodornaza

Indicați factorii de patogenitate structurali Staphylococcus aureus:

 capsula
 flagelii
 proteina A
 proteina M
 hialuronidaza

Indicați toxinele elaborate de Staphylococcus aureus:

 toxina sindromului șocului toxic

 eritrotoxina
 streptolizina O
 exfoliatina
 enterotoxina A

Indicați biopreparatele utilizate în diagnosticul și tratamentul infecțiilor

streptococice:

 toxina Dick
 anatoxină stafilococică
 toxina Shiga like
 ser imun antiscarlatinos
 streptolizină O

Indicați biopreparatele utilizate în diagnosticul și tratamentul infecțiilor

stafilococice:

 autovaccin
 ser imun antiscarlatinos
 toxina Dick
 bacteriofagi
 seruri antienterotoxice (A,B,C,D,E,F)

Indicați speciile de bacterii anaerobe neclostridiene:

 Clostridium tetani
 Veillonella parvula
 Clostridium botulinum
 Actinomyces israelii
 Eubacterium alactolyticum

Indicați speciile de bacterii anaerobe neclostridiene:

 Treponema denticola
 Fusobacterium nucleatum
 Clostridium novyi
 Clostridium septicum
 Clostridium histolyticum

Indicați biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:

 belfanti
 eltor
 gravis
 intermedius
 mitis

Indicați testele pozitive pentru Corynebacterium diphtheriae:

 testul ureazei
 testul cistinazei
 fermentarea glucozei
 testul fosfatazei
 fermentarea lactozei

Indicați testele pozitive pentru Bordetella pertusis:

 creșterea pe mediul Klauberg

 creșterea pe mediul geloză cu peptonă
 testul oxidaza
 creșterea pe mediul Mac Conkey
 creșterea pe mediul Bordet-Gengou

Indicați micobacteriile patogene pentru om:

 Mycobacterium avium
 Mycobacterium bovis
 Mycobacterium tuberculosis
 Mycobacterium gastri
 Mycobacterium africanum

Indicați virusurile care aparțin genului Enterovirus:

 virusul febrei galbene

 virusul rabic
 virusurile ECHO
 virusul poliomielitei
 virusurile Coxsackie

Indicați virusurile care aparțin subfamiliei Gammaherpesvirinae:

 Virusul herpetic uman tip 4 (Epstein-Barr)

 Virusul herpetic uman tip 6
 Virusul herpetic uman tip 8
 Virusul herpetic uman tip 3 (Varicella-Zoster)
 Virusul herpetic uman tip 7

Indicați virusurile care aparțin subfamiliei Betaherpesvirinae:

 virusul herpetic uman tip 7
 virusul herpetic uman tip 6
 virusul herpetic uman tip 8
 virusul herpetic uman tip 4
 virusul herpetic uman tip 5

Indicați virusurile care aparțin subfamiliei Alphaherpesvirinae:

 virusul herpetic uman tip 4

 virusul herpetic uman tip 5
 virusul herpes simplex tip 2
 virusul varicela-zoster (VHU 3)
 virusul herpes simplex tip 1

Indicați factorii care afectează stabilitatea ecosistemului bucal:

 statutul social
 malnutriția
 imunodeficiențe
 sarcina
 tumori maligne bucale

Indicați factorii care afectează stabilitatea ecosistemului bucal:

 sexul
 traumatisme locale
 statutul social
 traumatisme generale
 antibioticoterapia

Indicați speciile pionier ale cavității bucale:

 Mycoplasma orale
 Entamoeba gingivalis
 Streptococcus salivarius
 Streptococcus oralis
 Trichomonas tentax

Indicați factorii care controlează condiția microbiologică a cavității bucale:

 nutrienții
 eliminarea microorganismelor din cavitatea bucală
 pătrunderea microorganismelor în cavitatea bucală
 sexul
 retenția microorganismelor în cavitatea bucală

Indicați microorganismele asociate infecțiilor endodontice:

 Veollonella spp.
 Kluyvera spp.
 Eubacterium spp.
 Lactobacillus spp.
 Escherichia spp.

Indicați microorganismele asociate infecțiilor endodontice:

 Enterobacter spp.
 Proteus spp.
 neiserii nepretențioase
 streptococi α- hemolitici
 Citrobacter spp.

Indicați bacteriile frecvent izolate din abcesele periapicale:

 Actinomyces spp.
 Prevotella spp.
 Erwinia spp.
 Hafnia spp.
 Eubacterium spp.

Indicați bacteriile frecvent izolate din abcesele periapicale:

 Proteus spp.
 neiserii nepretențioase
 neiserii pretențioase
 Propionibacterium spp.
 Veillonella spp.

Indicați bacteriile frecvent izolate din abcesele periapicale:

 Kluyvera spp.
 streptococi α- hemolitici
 Staphylococcus aureus
 Erwinia spp.
 streptococi β- hemolitici

Indicați metodele de diagnostic în bolile parodontale:

 microscopică
 alergică
 bacteriologică
 serologică
 biologică

Indicați testele utilizate pentru aprecierea riscului cariogen:

 evidențierea Streptococcus mutans

 testul amilazei
 evidențierea Streptococcus viridans
 determinarea numărului de lactobacterii
 testul ureazei

Indicați factorii ce influențează dezvoltarea florei bucale:

 situsurile protectoare
 pH-ul salivei
 chiuretarea parodontală
 aderența
 boala ulceroasă

Indicați produsele patologice adecvate pentru detectarea

microorganismelor anaerobe:

 probe recoltate intraoperator

 puroi din abcese
 spută
 tampon cu secreție de pe gingii
 puroi din sinusurile paranazale
 Indicați produsele patologice inadecvate pentru detectarea
microorganismelor anaerobe:

 exudat faringian
 puroi din abcese gingivale
 spută
 puroi din abcese periorale
 exudat nazofaringian

Selectați infecțiile virale sistemice în care pot apărea manifestări bucale:

 rujeola
 tuberculoza
 parotidita epidemică
 sifilisul
 mononucleoză infecțioasă

Selectați infecțiile bacteriene sistemice în care pot apărea manifestări

bucale:

 lepra
 rujeola
 bejelul
 tuberculoza
 mononucleoza infecțioasă

Indicați testele de identificare a Staphylococcus aureus:

 coagulaza
 hemolizina
 lipaza
 beta-lactamaza
 fermentarea lactozei

Despre S.aureus se poate afirma:

 testul coagulază pozitiv

 sînt coci gramnegativi, mobili, capsulați
 în bulion peptonat formează sediment punctiform
 testul lecitinază pozitiv
 în bulion peptonat formează o peliculă de culoare aurie

În diagnosticul scarlatinei este indicată reacția de neutralizare intradermică:

 Țuvercalov
 Burnet
 Dick
 Schick
 Mantoux

Indicați microorganismul, care pe mediile speciale formează colonii de tip S,

pigmentate auriu:

 S.aureus
 N.meningitidis
 M.tuberculosis
 Y.pestis
 C.perfringens

Indicați specia ce posedă toxina exfoliativă:

 S.gallinarum
 S.epidermidis
 S.hominis
 S.saprophyticus
 S.aureus

Indicați rolul proteinei A stafilococice:

 efect antifagocitar
 fixează fragmentul Fab al IgG
 fixează complementul
 factor de activare a limfocitelor helper
 factor de difuziune tisulară

Alegeti grupele de meningococi clasificate după antigenul polizaharidic

capsular:
 D
 C
 B
 E
 A

Indicați localizarea agentului patogen în meningococcemia cronică:

 în nazofaringe
 în pericard
 în peritoneu
 în articulații
 în foițele pleurale

Indicați factorii care determină receptivitatea la infecția meningococică:

 lipsa aglutininelor
 lipsa anticorpilor bactericizi
 activitatea diminuată a limfocitelor
 deficiențe ale mecanismului de eliminare bacteriană
 deficiența componentelor C3, C6-8 ale sistemului complement

Indicați neisseriile nepretențioase:

 N.lactamica
 N.flavescens
 N.mucosa
 N.meningitidis
 N.gonorrhoeae

Indicați microorganismele care manifestă tropism pronunțat față de

epiteliul cilindric:

 N.meningitidis
 S.pneumoniae
 S.pyogenes
 B.bronchiseptica
 N.gonorrhoeae
 Indicați metodele prin care se examinează lichidul cefalorahidian, recoltat în
meningite meningococice:

 citologică
 biologică
 biochimică
 bacterioscopică
 bacteriologică

Indicați aspectul lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice:

 ușor opalescent cu văl de fibrină

 transparent
 de culoare roșie
 opalescent, purulent
 clar, incolor

Pentru N.gonorrhoeae este caracteristic:

 este implicată în etiologia blenoreei

 cultivă pe geloză hiperclorurată cu ou și lapte
 cultivă mai bine în atmosfera cu 5-10% CO2
 diplococi capsulați, grampozitivi
 fermentează numai glucoza

Indicați mediile folosite pentru cultivarea N.meningitidis :

 geloză-ser
 geloză glucozată
 eozină-albastru de metilen
 geloza-sînge
 agar nutritiv

Indicați factorii de patogenitate caracteristici pentru N.gonorrhoeae:

 exotoxina
 leucocidina
 fimbrii de atașare
 capsula
 endotoxina

N.gonorrhoeae se caracterizeaza prin:

 posedă tropism deosebit față de uroepiteliu

 acapsulată, mobilă, sporulată
 sensibilă la factorii mediului ambiant
 rezistență la factorii mediului ambiant
 crește bine pe geloză hiperclorurată cu galbenuș de ou

Genul Neisseria reuneste:

 coci strict anaerobi

 oxidazopozitivi
 diplococi gramnegativi, asemănători boabelor de cafea
 catalazopozitivi
 diplococi grampozitivi, asemănători boabelor de cafea

Indicați microorganismul pretențios față de mediile de cultură și fragil în

mediul ambiant:

 Y.pestis
 N.gonorrhoeae
 S.epidermidis
 S.pyogenes
 S.aureus

Ce simptom este caracteristic pentru meningococcemie?

 erupții hemoragice peteșiale

 artralgii
 diureză pronunțată
 diaree
 icter

N.meningitidis se caracterizează prin:

 posedă fimbrii
 este mobil, peritrih
 formează spori
 prezintă un diplococ cu aspect riniform
 este gramnegativ

Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice se inoculează în

mediile:

 geloză ser
 geloză semilichidă
 geloză sînge
 Endo
 Levin

Meningococii se transmit prin internmediul:

 apei contaminate
 prafului
 picaturilor Flugge
 puricilor
 alimentelor contaminate

După exigențele nutritive și patogenitate, distingem:

 neisserii "nepretentioase"
 neisserii intermediare
 pseudoneisserii
 neisserii "pretentioase"
 neisserii halofile

Antigenul K al E.coli se determină în:

 cultură inactivată cu formol

 cultură vie
 cultură inactivată la 100°C
 cultură inactivată cu alcool
 cultură inactivată cu acid

Indicați genul care reunește specii oxidazopozitive:

 Francisella
 Yersinia
 Vibrio
 Salmonella
 Escherichia

Indicați testele de determinare a genurilor din familia Enterobacteriaceae:

 coagularea plasmei
 testul Voges-Proskauer
 coagularea laptelui
 utilizarea citratului de sodiu
 producerea ureazei

Antigenul O al E.coli se determină în:

 cultură inactivată cu formol

 cultură vie
 cultură inactivată la 60°C
 cultură inactivată cu alcool
 cultură inactivată la 100°C

Tipurile enteroinvazive de E.coli cauzează:

 infecții similare salmonelozelor

 gastroenterite infantile
 infecții holeriforme
 toxicoinfecții alimentare
 infecții dizenteriforme

Tipurile enterohemoragice de E.coli cauzează:

 infecții holeriforme
 infecții similare salmonelozelor
 enterocolite hemoragice
 toxicoinfecții alimentare
 infecții dizenteriforme

Selectați mediile de cultură utilizate pentru izolarea enterobacteriilor:

 Levine
 Olkenitki
 Kligler
 geloza ser
 Endo

Indicați factorii de patogenitate a escherichiilor enterotoxigene:

 neuroaminidaza
 fibrinolizina
 enterotoxina
 pilii CFA
 plasmocoagulaza

Pentru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:

 bacterii gramnegative asporulate

 toți reprezentanții sînt mobili
 catalazonegative
 reduc nitrații în nitriți
 oxidazonegative

Prezența enzimei tiosulfatreductaza la enterobacterii se determină pe

mediul:

 Klarc
 Rassel
 Kligler
 Rappoport
 Miuller

Indicați proprietățile culturale caracteristice pentru E.coli:

 cresc bine pe mediul Ploskirev

 formează colonii lactozonegative pe mediile Endo și Levine
 numai unele serogrupe cresc pe mediul Ploskirev și formează colonii
lactozonegative
 pe geloză peptonată formează colonii de formă "M"
 formează colonii lactozopozitive pe mediul Endo

Indicați antigenele ce determină varianta serologică a escherichiilor:

 Vi
 O
 K
 M
 H

Indicați mediul de imbogățire pentru escherichiile enteropatogene:

 nu există
 Endo
 apă peptonată alcalină
 mediul selenit
 mediul cu magneziu

Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:

 speciei
 familiei
 hemovariantei
 biovariantei
 genului

Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:

 speciei
 hemovariantelor
 biovariantelor
 genului
 familiei

Olkenitchi și Kligler fac parte din grupul de medii:

 de îmbogățire
 uzuale
 elective
 lichide
 diferențial-diagnostice pentru acumulare și identificare primară

Indicați din ce grup fac parte mediile Miuller și Kauffmanni:

 elective
 de imbogățire
 diferential-diagnostice pentru acumulare și identificare primară
 solide
 de transport

E.coli se caracterizează prin:

 formează spori în condiții nefavorabile

 pentru cultivare necesită medii de cultură speciale
 sînt grampozitive
 acido-alcoolorezistență
 este indicator microbiologic al impurificării fecale

Pentru determinarea stării de portaj a salmonelelor tifo-paratifoidice,

metoda de preferințăa este:

 rozeolocultura
 coprocultura
 reacția Widal cu antigen OH
 hemocultura
 urocultura

Ce proprietăți permit diferențierea genului Salmonella în subgenuri:

 sensibilitatea la fagi
 tinctoriale
 biochimice
 morfologice
 serologice

Reactia Widal se utilizează în serodiagnosticul:

 hepatitei virale A
 febrelor tifo-paratifoidice
 hepatitelor virale B, C
 brucelozei
 dizenteriei

Ce proprietăți sînt puse la baza schemei de clasificare Kauffmann-Waith?

 sensibilitatea la fagi
 tinctoriale
 serologice
 morfologice
 biochimice

Pe geloză bismut-sulfit, salmonelele formează colonii de tipul:

 pitice, mucoide, incolore

 mari, rugoase, cu margini dantelate, semitransparente
 medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
 medii, bombate, margini regulate, incolore, semitransparente
 medii, de culoare aurie, plate

Pe mediul Endo, salmonelele tifo-paratifoide formează colonii de tipul:

 medii, incolore, semitransparente

 pitice, mucoide, incolore
 mari, rugoase, cu margini neregulate, plate, colorate în albastru-
negru
 mari, plate, de culoare zmeurie
 mari, bombate, lucioase, colorate în auriu

Indicați titrul diagnostic în reacția Widal:

 1:400
 1:50
 1:200
 1:100
 1:25
 Indicați biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:

 monovaccinul îmbogățit cu Vi-antigen

 vaccin chimic tifo-paratifoidic
 vaccinul ADTP
 bivaccin contra febrei tifoide și paratifoide B
 vaccinul TABTe

Indicați biopreparatul utilizat pentru crearea imunității artificiale active

împotriva pestei:

 imunoglobulină antipestică
 ser imun antipestic
 bacteriofag pestic
 vaccinul EV
 vaccinul STI

Indicați proprietățile culturale caracteristice pentru agentul patogen al

pestei:

 crește bine pe mediile de cultură uzuale

 crește lent pe mediile de cultură uzuale
 nu crește pe mediile de cultură uzuale
 necesită pentru creștere factorii X si Y
 necesită pentru creștere acizi biliari

Indicați mediile de izolare a yersiniilor din materiile fecale:

 soluție fiziologică cu incubarea la 37°C

 sol.fiziologica cu incubarea la 4°C
 mediul cu fenilalanin bromtimol cu incubarea la 4°C
 geloză hiperclorurată cu gălbenuș de ou
 Endo, Levine, geloză alcalină

Indicați genul la care se atribuie agentul patogen a pseudotuberculozei:

 Erwinia
 Pasteurella
 Yersinia
 Edwardsiella
 Mycobacterium

Indicați infecția care evoluează în formă cutanată, bubonică, septică și

pulmonară:

 pesta
 antraxul
 tuberculoza
 tularemia
 bruceloza

Declanșarea și forma clinică a pestei la om depinde de:

 virulența microorganismului
 poarta de intrare
 doza infectantă
 starea imunității celulare și umorale
 sursa infecției

Indicați maladia care se manifestă preponderent în formă bubonică sau

pulmonară:

 tuberculoza
 antraxul
 dizenteria
 bruceloza
 pesta

Indicați testele utilizate pentru diferențierea Y.pestis de alte specii:

 mobilitatea la 25°C
 fermentarea ramnozei
 mobilitatea la 40°C
 testul șuviței ADN
 creșterea pe agar cu 6% NaCl

Indicați specia care parazitează rozătoarele în focare naturale și se cultivă la

temperaturi joase (28-30°C):
 Y.pestis
 M.tuberculosis
 T.pallidum
 B.melitensis
 F.tularensis

Genul Yersinia reunește agenții cauzali a următoarelor infecții:

 pestei
 brucelozei
 pseudotuberculozei
 tularemiei
 tuberculozei

Indicați formele clinice în pestă:

 paralitică
 pulmonară
 septicemică
 bubonică
 convulsivă

Indicați infecнa care evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul),

pulmonară și intestinală:

 tularemia
 tuberculoza
 pesta
 antraxul
 bruceloza

Indicați caracterul creșterii agentului patogen al antraxului în bulion

peptonat:

 sediment sub formă de bulgari de vată

 opacitate difuză
 crește pe pereții eprubetei
 sediment aformic
 peliculă la suprafață

Indicați microorganismul care manifestă sporogeneză marcată în prezența

aerului:

 B.anthracis
 C.perfringens
 C.botulinum
 B.melitensis
 B.neotomae

Indicați mediul de cultură utilizat pentru izolarea agentului patogen al

antraxului:

 bulion biliat
 geloză peptonată
 mediul cu glicerină și cartof
 geloză hiperclorurată cu galbenuș de ou
 geloză hiperclorurartă cu lapte

Indicați tipul crețterii B.anthracis pe mediile de cultură:

 în bulion peptonat formează un depozit floconos cu supernatantul

clar
 colonii mari, rugoase, cu aspect de sticlă pisată, margini neregulate
 în bulion peptonat formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
sub aspect de stalactite
 lichefiază gelatina sub aspectul de brad rasturnat cu vîrful în jos
 colonii mici, rotunde, bombate, transparente

Indicați metodele de colorare utilizate în depistarea B.anthracis:

 Ziehl-Neelsen
 Neisser
 Burri-Hinss
 Gram
 Aujeszky
 Reacțiile Wright și Huddleson se folosesc în diagnosticul serologic al
următoarelor infecții:

 brucelozei
 tuberculozei
 antraxului
 meningitei
 tularemiei

În structura antigenică a brucelelor se conțin urmatoarele complexe

antigenice majore:

 H
 O
 M
 K
 A

Indicați testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză acută:

 predominanța anticorpilor din clasa IgM

 intradermoreacția Burnet negativă
 intradermoreacția Burnet slabă sau pozitivă
 RIF indirectă pozitivă
 predominanța anticorpilor din clasa IgG

Indicați testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză cronică sau

latentă:

 predominanța anticorpilor din clasa IgM

 intradermoreacția Burnet slab pozitivă
 predominanța anticorpilor din clasa IgG
 intradermoreacția Burnet pozitivă sau intens pozitivă
 reacția Coombs și RFC pozitive la titruri semnificative

Indicați reacțiile serologice care se utilizează în diagnosticul brucelozei:

 reacția de neutralizare
 reacția de precipitare
 reacția Huddleson
 reacția Wright
 reacția de hemaglutinare directă

În evoluția brucelozei se pot constata următoarele forme clinice:

 afectarea sistemului locomotor

 afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
 septicemie
 afectarea sistemului reticuloendotelial
 afectarea organelor genitale la bărbați și femei

Indicați mediul de cultură necesar pentru cultivarea agentului patogen al

tularemiei:

 mediul Bucin
 bulion peptonat
 mediul Finn
 mediul Klauberg
 mediul McCoy

Indicați infecția care evoluiază clinic în forme intestinală, oftalmică,

bubonică, pulmonară, ulcero- și angiobubonică:

 antraxul
 tularemia
 tuberculoza
 pesta
 bruceloza

Francisella tularensis se caracterizează prin:

 strict aerob
 oxidazonegativ
 necesită pentru creștere cistină și cisteină
 prezintă un diplococ cu aspect riniform
 este mobil, peritrich

Testul intradermic cu tularină este pozitiv la:

 convalescenți
 purtători
 contacți
 vaccinați
 bolnavi

Indicați biovariantele speciei Francisella tularensis:

 F.tularensis nearctica
 F.tularensis holarctica
 F.tularensis tropicalis
 F.tularensis novicida
 F.tularensis centro-asiatica

Indicați prelevatele utilizate în diagnosticul tularemiei:

 secret prostatic
 spută
 exudat din ulcerul cutanat
 sînge pentru hemoculturi
 aspirat din bubonul tularemic

Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:

 Bacillus
 Staphylococcus
 Corynebacterium
 Klebsiella
 Clostridium

Indicați mecanismul de transmitere a botulismului:

 aerian
 fecalo-oral
 vertical
 transmisiv
 contact direct

Indicați caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:

 sediment punctiform
 peliculă și sediment
 peliculă la suprafața mediului
 opacitate cu formare de mai departe a sedimentului
 opacitate uniformă

Indicați caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:

 bastonașe lungi, amplasate în lanț, cu spori centrali care nu

deformează celula
 bastonașe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonașului de
toboșar
 bastonașe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de
tenis
 bastonașe măciucate, gramnegative
 bastonașe scurte, amplasate în lanț cu spori centrali ce deformează
celula

Indicați simptomele caracteristice a botulismului:

 diplopie
 disfagie
 afonie
 ataxie
 artralgii

Indicați speciile care pot determina toxicoinfecții alimentare:

 C.histolyticum
 C.novyi
 C.sporogenes
 C.difficile
 C.botulinum

Indicați mediul de cultură ce posedă un procent mai mare de izolare

C.diphtheriae:

 Tinsdale-Sadicov
 geloză-sînge cu telurit
 geloză-sînge
 Bucin
 Klauberg

Indicați factorii de patogenitate a C.diphtheriae:

 tetanospasmina
 enterotoxina
 chelator de fier
 toxină inhibitoare a sintezei proteice
 exfoliatina

Intradermoreacția Schick pozitivă indică receptivitatea la:

 bruceloză
 tularemie
 difterie
 antrax
 tuberculoză

Indicați intradermoreacția utilizată în diagnosticul difteriei:

 Tuvercalov
 Mantoux
 Dick
 Schultz-Charlton
 Schick

Indicați factorii de patogenitate a C.diphtheriae:

 hemaglutinina filamentoasă
 capsula
 exotoxina
 hemolizina
 exfoliatina

Indicați biopreparatele utilizate în tratamentul și profilaxia difteriei:

 vaccinul TABTe
 Ig umane hiperimune antidifterice
 ser antidifteric hiperimun heterolog
 vaccin viu atenuat
 vaccinul ADTP

Indicați materialul de cercetare în tusea convulsivă:

 mucozitate de pe peretele posterior al faringelui

 mase vomitive
 spută
 urină
 sînge

Indicați elementele necesare prezente în mediile de cultură utilizate pentru

izolarea genului Bordetella:

 aminoacizi
 acizi biliari
 cărbune activat
 verde de briliant
 factorii X si Y

Indicați aspectul coloniilor de Bordetella pertusis:

 roșii-zmeurii
 pitice, mucoide, incolore
 rugoase, mari, negre-brune
 medii, bombate cu margini regulate de culoare aurie
 mici, bombate, perlate cu aspectul picăturilor de hidrargirum

Bordetella pertusis este agentul cauzal al:

 tifosului recurent
 tusei convulsive
 scarlatinei
 parapertusei
 brucelozei
 Indicați reacțiile utilizate în depistarea activă a sifilisului:

 RPR (Rapid Plasma Reagin test)

 MRS (microseroreactia cu antigenul cardiolipinic)
 reacția de aglutinaredesfășurată
 neutralizarea substanțelor toxice a treponemelor
 VDRL (Venereal Disease Research Laboratory)

În infecția cu T.pallidum cele mai mari titruri ale anticorpilor antilipoidici se

înregistrează in:

 după recontaminări în sifilisul terțiar

 sifilisul secundar
 infecții latente
 sifilisul primar
 sifilisul terțiar

Despre sifilis se poate afirma:

 afectează în special femeile

 afectează în special bărbații
 se vindecă spontan la cca 25% din pacienți
 evoluiază în trei stadii
 penicilina este indicată pentru tratament

Leziunile sifilisului primar se caracterizează prin:

 sînt generalizate
 sînt superficiale
 se vindecă spontan fără cicatrice
 bogate în treponeme
 se localizează în ganglionii limfatici regionali

Leziunile sifilisului secundar se caracterizează prin:

 sînt generalizate
 se localizează în ganglionii limfatici regionali
 se vindecă spontan fără cicatrice
 bogate în treponeme
 sînt purulente cu miros fetid

Perioada sifilisului secundar se caracterizează prin:

 leziuni granulomatoase distructive și localizate

 poliadenopatie generalizată
 reprezintă faza de generalizare becteriemică
 apare dupa 6-8 saptamini de evoluție a șancrului dur
 răspunsul imun umoral este maximal

Indicați microorganismele care se transmit preponderent pe cale sexuală:

 Borrelia burgdorferi
 Treponema pallidum
 Neisseria gonorrhoeae
 Herpes simplex tip II
 Herpes simplex tip I

Despre boala Lyme se poate afirma:

 este transmisă de căpușe din genul Alectorobius

 afectează sistemul nervos și cordul
 este transmisă de căpușe din genul Ixodes
 este determinata de Borrelia burgdorferi
 afecteaza tegumentul și articulațiile

Despre leptospire se poate afirma:

 sînt microroganisme cu 10-30 spire regulate, strînse, puțin adînci, cu

capetele încîrligate sub forma literelor S și C
 trec transplacentar determinînd avort
 se coloreaza în violet prin metoda Giemsa
 posedă mișcări de rotație, flexie și translație
 după impregnare argentică Fontana-Tribondeu se colorează în
negru-brun

Izolarea leptospirelor se realiza în:

 medii lichide cu 10% ser de iepure inactivat
 animalele receptive
 medii diferentiale la 45°C
 medii diferentiale la 37°C
 medii diferențial diagnostice

Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:

 cresc la fundul eprubetei fără a modifica semnificativ turbiditatea

mediului
 cultura apare după 48-62 de ore
 se cultivă la temperatura de 28-30°C
 se cultivă la temperatura de 40-45°C
 cultura apare după 10-30 zile de incubare

Indicați biopreparatele utilizate în tratamentul și profilaxia leptospirozei:

 ser antitoxic antileptospirozic

 anatoxina leptospirozică
 imunoglobulină anti Leptospira
 vaccin viu atenuat
 vaccin inactivat

Cele mai grave imbolnăviri le cauzează leptospirele din grupele:

 Grippotyphosa
 Icterohaemorrhagiae
 Biflexa
 Canicola
 Bataviae

Indicați microorganismul purtator în reacția de Co-aglutinare:

 S.saprophyticus
 S.salivarius
 S.pneumoniae
 S.aureus
 S.epidermidis
 Prelevatele necontaminate sau cu o contaminare redusă, in infecțiile
stafilococice, se epuizează pe mediul:

 bulion biliat
 geloză hiperclorurată cu manitol
 geloză-sînge
 geloză hiperclorurată cu lapte și ou
 mediul Wilson-Blair

Prelevatele hipercontaminate, în infecțiile stafilococice, se epuizează pe

mediile:

 geloză hiperclorurată cu lapte și ou

 geloză hiperclorurată cu manitol
 bulion biliat
 mediul Wilson-Blair
 geloză-sînge

Indicați testele cu ajutorul cărora se poate de depistat enteroxina

stafilococică:

 testul biologic la pui de șoareci

 testul biologic la pui de pisică
 RFC
 reacția de termoprecipitare inelară
 imunodifuzie în gel

Indicați caracterele morfobiologice ale S.pneumoniae :

 coci sferici
 formează capsulă
 în micropreparat se aranjază în perechi
 coci gramnegativi
 coci lanceolati

Despre R.provazeki se poate afirma:

 ca vector de transmisie servesc puricii

 cauzează tifosul exantematic epidemic
 posedă antigene comune cu Proteus OXK
 sursă de infecție sînt rozătoarele
 posedă antigene comune cu R.typhi

Despre C.burneti se poate afirma:

 ca vector de transmitere servesc păduchii de corp

 singura sursă de infecție este omul
 este agentul cauzal al febrei Q
 este agentul cauzal al febrei Denga
 ca vector de transmitere servesc căpușele din genul Ixoides

Despre R.typhi se poate afirma:

 nu posedă antigene comune cu R.provazeki

 ca insectă vector servesc căpușele din genul Dermacentor
 sursă de infecție sînt șobolanii
 posedă antigene comune cu Proteus OXK
 cauzează tifosul murin (endemic)

Un virus integrat în cromozomul celulei-gazdă se numește:

 virus temperat
 provirus
 prion
 viroid
 virus vegetativ

Adenovirozele sînt caracteristice prin afectarea preponderentă a:

 SNC
 vezicii urinare
 intestinului
 căilor respiratorii
 conjunctivei

Indicați formele clinice mai des întîlnite în infecția cu adenovirusuri:

 rinofaringite
 meningită acută
 pneumonie interstețială
 encefalită acută
 febră faringoconjunctivală

Indicați agenții subvirali care cauzează boli neurologice cu evoluție lentă:

 micetele
 bacteriile
 prionii
 virusurile
 viroizii

Neuraminidazele virale în relațiile virus-celula gazdă realizează următoarele

funcții:

 asigură transcrierea ARN-lui complementar pe matricea ARN-

genomică
 asigură integrarea genomului viral în ADN-ul celular
 participă la eliberarea virionilor din celula gazdă
 hidrolizează stratul de mucus și deschide acces virionilor spre
receptorii epiteliali
 activează transcrierea și replicarea genomului viral

Indicați mediile utilizate pentru întreținerea culturilor de celule:

 hidrolizat de lactalbumină
 mediul 199
 soluția Hanks
 mediul 199 cu ser bovin
 ser bovin

Indicarea virusurilor în culturi de celule se face prin:

 formarea de plaje
 efectul citopatic
 reacția de precipitare în gel
 reacția de hemadsorbție
 proba culorii

Indicați etapele metodei virusologice de diagnostic:

 indicarea reproducerii
 izolarea virusului
 acumularea virusului
 fagoidentificarea
 identificarea virusului

Virusurile pot fi izolate în:

 geloză-sînge
 ou embrionat de găină
 organismul animalelor receptive
 culturi de celule
 geloză ser

Indicați infecțiile determinate de paramyxovirusuri:

 poliomielita
 rujeola
 parotidita epidemică
 paragripa
 rubeola

Indicați subgrupele antigenice care se atribuie familiei Flaviviridae:

 virusul febrei galbene

 virusurile encefalitelor transmise prin căpușe
 virusurile febrei Denga
 virusul febrei aftoase
 virusurile encefalitelor transmise de țînțari

Indicați biopreparatele utilizate în profilaxia și tratamentul specific al

encefalitei acariene:

 vaccin ribozomal
 vaccin viu atenuat
 vaccin inactivat
 imunoglobulină umană antiencefalică
 amantadina

Indicați virusurile care aparțin familiei Flaviviridae:

 febrei galbene
 febrei Q
 febrei de Marsilia
 febrei Denga
 febrei munților stîncoși

Indicați forma virusului gripal:

 baciliformă
 cuboidală
 fusiformă
 sferică
 spermatozoidală

Indicați virusurile ADN-asociate cu activitate oncogenă:

 virusul citomegalic
 virusul gripal
 virusul Herpes simplex tip II
 virusul Epstein-Barr
 virusul hepatitei B

Indicați virusurile ce se transmit prin contact sexual:

 virusul hepatitei B
 virusul rubeolic
 virusul rujeolic
 virusul herpes simplex tip II
 virusul citomegalic

Despre virusul gripal A se poate afirma:

 sursă de infecție este exclusiv omul
 sursă de infecție este omul și diverse specii de animale și păsări
 formează imunitate postinfecțioasă protectoare față de restul
virusurilor gripale
 formează imunitate specifică de serovariantă
 include mai multe variante serologice

Indicați antigenul specific de tip al virusurilor gripale A, B, și C:

 antigenul N (neuraminidaza)
 antigenul NP (nucleoproteina)
 antigenele nestructurale
 antigenul VP
 antigenul H (hemaglutinina)

Vaccinul contra variolei se referă la urmatoarea grupă:

 vaccinuri chimice
 vaccinuri inactivate
 vaccinuri deponente
 autovaccinuri
 vaccinuri vii atenuate

Care din următoarele afirmații referitoare la virusul rujeolic sînt corecte?

 vaccinul atenuat este suficient pentru profilaxia specifică

 este un virus ADN cu inveliș lipidic
 determină erupție maculo-papulară
 este un virus rezistent la temperaturi înalte
 determină erupții veziculare

Indicați virusurile cauzatoare de malformații congenitale:

 virusul rabiei
 virusul citomegalic
 virusul hepatitei virale A
 virusul Coxsackie B
 virusul rubeolic
 Indicați proprietățile caracteristice virusului variolei:

 sursă de infecție este exclusiv omul

 este un virus ARN cu înveliș lipidic
 este un poxvirus
 imunizează înclucișat cu virusul vaccinal
 are un singur tip antigenic

Rubeola este o boală caracterizată prin:

 erupție veziculopustuloasă
 limfoadenopatie generalizată
 manifestări catarale respiratorii
 anomalii fetale
 exantem micromacular

Despre virusul rubeolic se poate afirma:

 aglutinează eritrocitele de porumbel și gîscă

 aparține familiei Flaviviridae
 aglutinează eritrocitele de berbec
 lizează eritrocitele de berbec
 apartine familiei Paramyxoviridae

Despre variolă se poate afirma:

 este o boală infecțioasă extrem de contagioasă

 receptivitatea omului este generalizată și maximă
 se caracterizează prin erupție veziculopustuloasă
 se caracterizează prin erupție maculo-papuloasă
 se caracterizează prin toxemie intensă

Indicați prelevatele patologice de examinat în variolă:

 urina
 exudat nazofaringian
 LCR
 conținutul veziculelor, pustulelor
 sînge

Indicați biopreparatele utilizate în profilaxia și tratamentul variolei:

 imunoglobulină antivariolică
 vaccin inactivat
 vaccin viu atenuat
 amantadina
 remantadina

Indicați biopreparatele utilizate în profilaxia și tratamentul rabiei:

 vaccinul BCG
 autovaccin
 vaccin omorît
 vaccin inactivat
 imunoglobulină antirabică

Indicați caracteristicile virusului rabic:

 virionii au formă de glonț

 conține genom ARN-monocatenar liniar "-"
 sursă de infecție este exclusiv omul
 conține genom ADN dublucatenar
 eterul, cloramina, lizolul îl inactivează rapid

Indicați caracteristicile corpusculilor Babeș-Negri:

 se determină prin metoda de colorare Ziehl-Neelsen

 sînt incluziuni intranucleare
 se determină prin metoda de colorare Turevici
 sînt incluziuni citoplasmatice
 se depistează în țesutul cerebral

Indicați familia virusului hepatitei B:

 Flaviviridae
 Togaviridae
 Hepadnaviridae
 Caliciviridae
 Picornaviridae

Despre virusul hepatitei virale D se poate afirma:

 face parte din familia Picornaviridae

 este asociat hepatitei virale B
 face parte din familia Hepadnaviridae
 este o mutantă a virusului hepatitei B
 este un virus ARN defectiv

Indicați virusul cu genom ADN:

 virusul hepatitei virale D

 virusul hepatitei virale C
 virusul hepatitei virale E
 virusul hepatitei virale A
 virusul hepatitei virale B

Indicați testele biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:

 determinarea aspartataminotransferazei (AST)

 determinarea aldolazei în sînge
 determinarea alaninaminotransferazei (ALT)
 concentrația bilirubinei în sînge
 determinarea concentrației de uree în sînge

Indicați virusurile care aparțin familiei Picornaviridae:

 hepatitei B, hepatitei A, virusul adeno-asociativ

 polio, virusul rubeolei, virusul citomegaliei
 polio, adenovirus, virusul rujeolei
 polio, hepatitei B, Coxsackie
 polio, hepatitei A, ECHO, Coxsackie

Reprezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de

replicare autonoma:
 virusul hepatitei B
 retrovirusurile
 orthomyxovirusurile
 virusul hepatitei D
 virusul hepatitei C

Indicați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:

 reacția imunofluorescentă (RIF)

 reacția de hemaglutinare directă
 analiza radioimună (ARI)
 reacția imunoenzimatică (RIE)
 reacția de aglutinare pe lamă

Indicați caracteristicile comune pentru virusurile hepatite A și hepatitei B:

 induc reacții de sensibilizare de tip II (citotoxice)

 perioada de incubație 6 luni
 calea de transmitere parenterală
 posedă tropism față de hepatocite
 sînt virusuri ARN

Indicați familia virusului rubeolic:

 Togaviridae
 Picornaviridae
 Hepadnaviridae
 Caliciviridae
 Flaviviridae

Indicați grupele de risc în infecția cu virusul HIV:

 purtatorii de HBsAg
 narcomanii
 homosexualii
 persoanele cu transfuzii frecvente de soluții saline de sodiu și potasiu
 prostituatele

Indicați limfocitele pentru care virusul HIV are afinitate de atac prioritar:
 K
 Th
 Tc
 NK
 Ts

Indicați metodele utilizate pentru determinarea dimensiunilor virusurilor:

 contraimunoelectroforeza
 ultracentrifugare
 microscopia electronică
 ultrafiltrare
 microscopia luminiscentă

Indicați culturile de celule utilizate pentru izolarea și cultivarea virusului HIV:

 culturi de celule din rinichi de maimuțe

 culturi de celule T helper (helpina H9)
 culturi celulare de linie continue (HeLa, L-41)
 cuturi de limfocite T activate cu interleuchina-2
 culturi de celule din embrion uman

Indicați celulele țintă pentru virusul HIV:

 limfocitele CD8
 epiteliul urogenital
 celulele măduvei osoase
 limfocitele CD4
 neutrofilele segmentate

Relații de concurență între membrii unei microbiocenoze se numește:

 simbioză
 sinergism
 metabiozm
 interferență
 antagonism

Indicați reactivele utilizate în colorația Ziehl-Neelsen:

 gențian violet
 fuxină fenicată
 verde de briliant
 acid sulfuric 0,5 %
 tuș de China

Indicați metoda negativă de colorare a capsulei:

 Burri-Hinss
 Neisser
 Gram
 Giemsa
 Ziehl-Neelsen

Peretele celular al bacteriilor alcoolo- și acidorezistente conține:

 cantități mari de oxiacizi

 cantități mari de ceruri
 toate de mai sus
 acid micolic
 cantități mari de lipide

Indicați elementul de srtuctură a celulei bacteriene mai frecvent implicat în

adeziunea de țesut:

 Pilii
 Capsula
 Antigenul O
 Flagelii
 Sporii

Mediile de cultură selective se folosesc pentru:

 cultivarea tuturor microorganismelor

 cultivarea unei anumite specii de bacterii
 evidențierea caracterelor zaharolitice
 evidențierea diverselor enzime
 evidențierea caracterelor proteolitice
 Indicați mediile de cultură utilizate pentru cultivarea microorganismelor
anaerobe:

 Kitt-Tarrozzi
 Klauberg
 Hiss
 Ploschirev
 Endo

Cu ajutorul preparatului "picătura suspendata" se studiază:

 proprietățile tinctoriale ale bacteriilor

 prezența sporilor
 prezența granulațiilor de volutină
 mobilitatea microorganismelor vii
 prezența capsulei

Indicați aparatul în care se efectuează sterilizarea cu aer fierbinte:

 exicator
 autoclav
 dulap electric cu caldură uscată
 anaerostat
 termostat

Mediile Endo, Ploschirev sînt folosite pentru izolarea și cultivarea:

 micobacteriilor
 streptococilor
 candidelor
 enterobacteriilor
 stafilococilor

Microorganismele litotrofe obțin energia de pe urma oxidării următoarelor

substanțe anorganice:

 Oxid de carbon
 Hidrogen
 Toate enumerate mai sus
 Amoniac
 Metan

Indicați enzimele constitutive intracelulare:

 fibrinolizina, hemolizina
 plasmocoagulaza, colagenaza
 gelatinaza, amilaza
 proteaza, lipaza, carbohidraza
 lecitovitelaza, hialuronidaza

Indicați microorganismele anaerobe:

 clostridiile
 brucelele
 toate enumerate mai sus
 micobacteriile
 micrococii

Clostridiile se caracterizează prin:

 prezintă spori ce depășește diametrul celulei bacteriene

 sînt gram-negative
 prezintă spori ce nu depășește diametrul celulei bacteriene
 prezintă granulații de volutină, care deformează celula
 sînt gram-pozitive

Indicați metoda de punere îăn evidență a sporilor:

 Neisser
 Morozov
 Leoffler
 Aujeszki
 Burri-Hins

La colorarea Gram a unui frotiu din puroi s-a omis aplicarea solutiei Lugol.
Pe acest frotiu:

 celulele se vor liza

 leucocitele vor fi rosii, stafilococii necolorați
 celulele se vor desprinde de pe lamă
 leucocitele vor fi albastre, stafilococii violeți
 leucocitele vor fi roșii, stafilococii roșii

Totalitatea proceselor biochimice intracelulare ce transformă substratul

nutritiv în energie și constituienți celulari este denumită:

 tindalizare
 mediu de cultură
 respirație bacteriană
 enzime microbiene
 metabolism bacterian

Indicați microorganismele gram-pozitive:

 enterobacteriile
 stafilococii
 brucelele
 bordetelele
 neiseriile

Indicați mecanismul de acțiune a penicilinelor semisintetice:

 inhibă sinteza peretelui celular

 inhibă sinteza acidului folic
 inhibă sinteza membranei citoplasmatice
 inhibă sinteza granulațiilor de volutină
 inhibă sinteza proteinelor

Indicați mecanismul de acțiune a macrolidelor:

 inhibă sinteza peretelui celular

 inhibă sinteza membranei citoplasmatice
 inhibă sinteza mitocondriilor
 inhibă sinteza proteinelor
 inhibă sinteza acizilor nucleici

După numarul și amplasarea cililor, V.cholerae este:

 lalotrih
 amfitrih
 peritrih
 lofotrih
 monotrih

După numarul și amplasarea cililor, E.coli este:

 lalotrih
 monotrih
 peritrih
 lofotrih
 amfitrih

Indicați amlasarea sporului la C.botulini:

 subcentral
 subterminal
 terminal
 central
 lateral

Selectați metodele de indicare a bacteriofagilor:

 Otto
 Fișer
 Neisser
 Apelliman
 Widal

Indicați efectul antimicrobian al pasterizarii:

 fierbere
 distrugerea formelor vegetative de bacterii
 sterilizare fracționată
 distrugerea formelor sporulate de bacterii
 filtrare
 Care din fazele unei culturi bacteriene se caracterizează printr-o rată de
multiplicare mai intensă:

 exponențială
 maximă de staționare
 stationară
 de reținere a multiplicării
 accelerare negativă

Indicați microorganismele sensibile la poliene (nistatina, levorina):

 rickettsiile
 gonococii
 clostridiile
 escherihiile
 micetele din genul Candida

Indicați antibioticele cu acțiune antitumorală:

 rubomicina
 nistatina
 penicilina
 gentamicina
 levorina

Indicați mecanismul de acțiune al penicilinelor:

 inhibă sinteza acizilor nucleici

 inhibă sinteza membranei citoplasmatice
 inhibă sinteza peretelui celular
 dereglează biosinteza proteinelor
 inhibă formarea sporilor

Indicați mecanismul de actiune al cefalosporinelor:

 dereglează biosinteza proteinelor

 inhibă sinteza peretelui celular
 inhibă formarea sporilor
 inhibă sinteza membranei citoplasmatice
 inhibă sinteza acizilor nucleici

Indicați mecanismul de acțiune al rifampicinei:

 inhibă sinteza peretelui celular

 dereglează biosinteza proteinelor
 inhibă sinteza acizilor nucleici
 inhibă formarea sporilor
 inhibă sinteza membranei citoplasmatice

Indicați mecanismul de acțiune al tetraciclinei:

 inhibă sinteza membranei citoplasmatice

 inhibă sinteza acizilor nucleici
 dereglează biosinteza proteinelor
 inhibă formarea sporilor
 inhibă sinteza peretelui celular

Concentrația minimă de inhibiție a antibioticelor se determină prin metoda:

 diluțiilor succesive în mediile lichide

 picătură strivită
 diluțiilor succesive în mediile solide
 picătură suspendată
 Widal

Determinarea concentratiei antibioticelor în umorile macroorganismului se

efectuiază prin metoda:

 Vainberg
 diluțiilor succesive în medii solide
 dilițiilor succesive în medii lichide
 Widal
 Huddleson

Mediile de cultura Olkenitki și Kligler fac parte din grupul de medii:

 diferential diagnostice de izolare

 uzuale
 diferential diagnostice de acumulare
 diferential diagnostice de identificare definitivă
 speciale

Mediile geloză-sînge sau geloză-ser fac parte din grupul de medii:

 sintetice
 elective
 selective
 uzuale
 speciale

Indicați microorganismele care se atribuie la spirochete:

 treponemele
 bordetelele
 leptospirele
 boreliile
 micoplasmele

Indicați microorganismele care se atribuie la micete:

 Archimycetes
 Ascomycetes
 Aeromonas
 Phicomycetes
 Plesiomonas

Indicați microorganismele anaerobe:

 C.septicum
 B. melitensis
 C. perfringens
 M. tuberculozei
 C.tetani