BLAJĂ BIANCA MARIA

NUCU INGRID MARIA

Clasa a v-a B

CĂPŞUNA
1.LEGENDA

Căpsuna a fost asociată înca din antichitate cu

dragostea şi a reprezentat unul din simbolurile favorite ale
zeitei Venus. Potrivit unei legende romane, atunci cand
Adonis a murit, zeiţa frumuseţii l-a plans cuprinsă de o tristeţe adancă, iar lacrimile i-au alunecat de pe obraji
transformându-se la atingerea cu pamantul in căpşuni, fructele in formă de inimă. De aici, a provenit, poate, în
imperiul roman, tradiţia ca tinerii căsătoriti sa fie ospătaţi cu căpşuni. De asemeni, romanii preţuiau aceste fructe
pentru capacităţile lor terapeutice, ele fiind considerate remedii puternice pentru aproape orice, de la pierderea
dinţilor pana la gastrite.

In Evul Mediu, capsunile pictate in altarele sau pe stalpii bisericilor simbolizau virtutea crestina.

2.ORIGINEA

Capsunile au fost considerate drept plante salbatice pana in secolul al XIII-lea , cand a inceput sa se practice
cultivarea lor. In secolul al XIV-lea ele erau folosite de catre francezi si englezi in decorarea gradinilor .

A ramas consemnat in istorie faptul ca regele Charles al V-lea al Frantei a poruncit sa fie sadite 1200 de capsuni in
gradinile sale regale.

Cam de prin 1300 căpşunii sunt cultivaţi în Europa, în Franţa mai ales, acolo începându-se şi transplantările
de stoloni. După 200 de ani, Fragaria moschata era cultivată în grădinile Europei, iar după alţi 100 a ajuns din statul
American Virginia varietatea Fragaria
virginiana. Abia pe la începutul secolului al
XIX-lea căpşunii prind popularitate în Anglia.

3.DESCRIEREA PLANTEI

Fragaria este un gen de plante cu flori

din familia trandafirului, Rosaceae cunoscut sub
numele de căpșuni pentru fructele lor
comestibile. Exista mai multe soiuri.

Ele cresc în solurile fertile și de obicei se

recoltează mai multe la un loc.

Capsuna este o plantă erbacee, perenă

viguroasă, cultivată în toate regiunile ţării.
Toate radacinile plantelor înmultite pe cale
vegetativa (inclusiv ale capsunului), sunt
adventive, aceasta însemnând ca ele se dezvolta
din tesutul tulpinii (rizomului) plantei. Ele se
dezvolta din muguri situati lânga baza frunzelor
tinere, care sunt în contact cu solul umed.
Radacinile apar succesiv, la diferite nivele ale
ramificatiilor, un model care limiteaza viata productiva a plantei.
 De la radacina, porneste o tulpina foarte scurta care se numeste  rizom, care se ramifica prin bifurcare.
Partea aeriana, este deci o tulpina perena, scurta, ce poate ajunge pâna la 15-20 cm înaltime, formata dintr-un
numar variabil de ramificatii pe care cresc frunzele, pedunculii florali, stolonii, mugurii.

O caracteristica specifica plantei de capsun o constituie faptul ca plantele sunt întotdeauna verzi, iar
frunzele nu cad. Totusi, moartea lor în fiecare an, se datoreaza temperaturilor scazute din timpul iernii. Uneori,
plantele au capacitatea de a-si pastra frunzele verzi si active, sub un strat protector de zapada , ceea ce
demonstreaza ca în general suporta umbrirea .

Frunzele capsunului sunt mari, dintate, lucioase, verzi, cu stipele variabile ca forma, marime si culoare. O
frunza traieste 60-70 de zile, apoi se usuca. Frunzele se usuca esalonat, cele uscate fiind înlocuite treptat în sezonul
de vegetatie de frunze tinere, astfel planta are frunze verzi totdeauna, chiar si iarna sub stratul de zapada

Mugurii axilari pot evolua în: stoloni (filamente), conuri de rod si/sau pot ramâne dorminzi. Evolutia catre
una sau alta din acestea, depinde de potentialul genetic si de factorii de mediu.
Cresterea filamentelor si cresterea incipienta a rozetelor de frunze, se realizeaza pe baza substantelor de rezerva ale
tufei. Între numarul de stoloni si pedunculii florali, de cele mai multe ori este un raport invers.

Floarea. Este organizata pe tipul 5. Sepalele, verzi, alcatuiesc caliciul,

sunt dispuse pe doua rânduri - câte 5 sepale pe fiecare rând. Petalele,
amplasate în spatele sepalelor, în numar de 5 (uneori 6-8), au culoarea alba si
formeaza corola. În centrul florii se afla staminele în numar de 20 si
numeroase pistiluri. În general, soiurile de capsun au flori hermafrodite (au
ambele sexe în aceeasi floare) si sunt autofertile (nu necesita polenizatori).

Fructul Capsuna (partea comestibila) este un fruct fals, rezultat din

îngrosarea receptaculului florii. Fructele propriu-zise sunt achenele
(nuculele) amplasate la suprafata partii carnoase. Acestea sunt denumite
impropriu seminte. Achenele sau nuculele, sunt amplasate mai adânc sau mai
la suprafata partii carnoase, functie de soi. Achenele sunt colorate în verde
galbui pâna la rosu bordo, functie de soi si expunere la lumina
Fructele sunt în general în forma de inima (cordiforme), în functie de soi,
putându-se remarca variatii de forma, de la conic alungita pâna la sferica.
Culoarea variaza de la rosu deschis, luminos, pâna la rosu închis, de
asemenea functie de soi.

 4.SOIURILE DE CĂPŞUNI

-se împart în trei categorii majore:

1. soiuri de zi scurtă sau neremontante;

2. soiuri cu fructificare continuă sau remontante;
3. soiuri indiferente la lungimea zilei sau semi-remontante.

Una din varietățile de căpșună preferate de grădinari este Regina Elisabeta a II-a datorită fructelor mari
și rezistenței la transport. Este un soi remontant, deci rodește pe tot parcursul sezonului cald, iar fructele
mășcate sunt pe placul cumpărătorilor.

De o mare popularitate se bucură și inconfundabila căpșună olandeză Gigantella. Numele i se trage în

mare parte datorită fructelor extrem de mari.
 Albion este o varietate nouă de căpșuni, ce rodește de la finele lui mai și până nu dau înghețurile.

Căpșunile englezești Eros sau Flamingo roz, cum mai sunt numite, pot fi crescute chiar și în condiții de
casă, în ghiveciuri atârnate la o distanță de 20 de cm. 

Sortul de căpșuni Marshall este cultivat de mai bine de jumătate de secol în America și Japonia. Acesta
poate fi lăsat un timp îndelungat fără îngrijire întrucât planta dă naștere repede la multe frunze, înăbușind și
depășind buruienile la creștere. 

La noi în țară, există câteva soiuri care sunt destul de populare și pe care poți alege să le cultivi. Dacă vrei să ai
căpșuni mari, care au peste 13 grame, poți opta pentru soiuri precum Coral sau Magic, cel din urmă fiind rezistent
la temperaturi scăzute și secetă. Soiul Coral are fructe dulci, cu aromă intensă, în timp ce soiul Magic oferă căpșune
lucioase, de o culoare roșie, uniformă. 

Un alt soi care oferă căpșuni mari, ce pot ajunge până la 15 grame, este soiul Real. Deși înflorește târziu,
căpșunile sunt lucioase, au un gust dulce acidulat, iar plantele sunt rezistente la ger.

În cazul în care locuiești într-o zonă cu risc de secetă, este indicat să folosești soiul Sătmărean, care este
rezistent și la temperaturi reduse, dar și la boli. Căpșunile obținute din acest soi au dimensiuni medii, iar la coacere
au o culoare roșu-închis.

Rezistent la temperaturi scăzute, însă sensibil la secetă este soiul Răzvan, care produce fructe de dimensiuni
medii, fiind recomandat pentru înmulțire. Un alt soi rezistent la ger și boli, care îți poate oferi o producție ridicată,
este Roxana.

Alte soiuri potrivite pentru cultivare sunt Floral, Ralu, Delicios, Viva, Safir sau Mara.

5.REŢETĂ CULINARĂ

Căpşunile sunt unele dintre cele mai bune si mai sănătoase fructe, iar conţinutul foarte bogat in antioxidanţi le
face cu adevarat preţioase. Datorita gustului aromat se folosesc într-o mare diversitate de reţete. Una din cele
preferate de copii este tortul cu branza dulce numită Cheescake.

Cheesecake cu căpşuni
INGREDIENTE
 Blat:
 200 gr biscuiti digestivi
 150 gr unt
 Crema nr. 1:
 250 gr mascarpone
 100 gr branza de vaci pentru prajituri(de la Lidl)
 150 gr frisca lichida
 5 gr gelatina
 apa cat sa fie gelatina acoperita
 100 gr zahar
 4 plicuri zahar vanilat
 2 lingurite esenta de vanilie
 1 varf cutit sare
 Crema nr. 2:
 150 gr branza de vaci pentru prajituri
 150 gr frisca lichida
 100 gr zahar
 200 gr capsuni
 5 gr gelatina
 apa cat sa fie gelatina acoperita
 1 varf cutit sare
 In plus:
 300 gr capsuni
 50 gr frisca

Mai întâi pregatim o forma rotunda cu pereţii detaşabili pe care o căptusim pe interior cu folie alimentară.

Blat: Punem untul intr-un vas pe foc, la topit. Maruntim biscuiţii cu ajutorul unui blender si ii punem intr-un bol.

Turnam peste ei untul topit si ii amestecăm bine sa rezulte o pasta omogena pe care o trecem in forma tapetata
cu folie si o intindem cu mana, in strat uniform. Dăm forma la frigider pana preparam cremele.
Mixăm frisca până se întăreşte si o împărţim în cantităţile trecute la ingrediente.

Crema 1: Incepem cu gelatina pe care o punem la hidratat în apa cat sa fie acoperită.

Mixam mascarpone cu branză de vaci, zahărul, puţină sare, esenta si zaharul vanilat pana nu se mai simte
zaharul, apoi adaugăm friscă si omogenizam bine intreaga compoziţie.

Punem gelatina la topit pe baie de aburi, iar cand este diluata complet, o turnam in fir subţire peste crema,
mixand energic sa se imprăştie uniform in toata compoziţia.

Scoatem forma cu biscuiti din frigider.

Curatam 10-15 capsuni de codite si le taiem in jumatati pe care le asezam peste blatul de biscuiti.
Intindem crema in strat uniform peste capsuni si dam din nou forma la frigider pana preparam cea de-a doua
crema.

Crema 2: Punem gelatina în apă la hidratat si o lasam pana pregatim crema.

Trecem căpşunile spălate si curatate prin blender.
Branza o mixam cu zaharul si puţină sare, apoi o amestecam cu frisca si la final adaugam capsunile pasate.
Topim gelatina pe baie de aburi si o adaugam imediat peste crema si mixam energic pana se omogenizeaza
bine totul.
Scoatem forma din frigider si intindem crema de căpşuni în strat uniform peste cealaltă cremă care este
aproape inchegata.
Dam forma din nou la frigider cateva ore pana cand cremele vor fi suficient de închegate pentru a se putea
porţiona cheesecake-ul.
Se ornează cu frişcă şi căpşuni dupa imaginatia fiecaruia.

6.CURIOZITĂŢI

Ştiaţi că…

 Începând cu anul 1300, francezii au început sa ia plantele din păduri şi să le crească în grădină cu scop
decorativ, Charles al V-lea, regele Franţei între 1364 şi 1380 avea peste 1.200 de căpşuni în grădina regală
de la Luvru.
 În Belgia există un muzeu dedicat căpşunelor, de unde pot fi cumpărate alimente realizate din aceste fructe,
de la gem până la bere.
 Madame Tallien, una dintre cele mai emblematice prezenţe de la Curtea lui Napoleon, a rămas cunoscută
pentru băile pe care le făcea în suc de căpşune. Aceasta folosea aproximativ 9 kg/ baie.
  În Franţa, căpşunele erau folosite drept afrodisiac. Astfel, o supă de căpşune subţiata cu smântâna, planta
limba mielului şi zahăr era servită tinerilor căsătoriţi.
 În anumite părţi ale Bavariei, persoanele din zona rurală practică un ritual anual prin care leaga coşuri mici
cu căpşune de coarnele vitelor, drept jertfă pentru elfi. Tradiţia spune că elfilor le plac căpşunele şi o astfel
de jertfă va ajuta vitele să facă viţei sănătoşi şi să dea mult lapte.
 Căpșunile sunt primile fructe care apar primăvara.

 Căpșunile pot fi utilizate pentru ameliorarea durerilor de cap. Acestea conțin salicilate naturale, niște
substanțe care se găsesc și în aspirină.

 Căpșunile reduc riscul dezvoltării bolilor de inimă și anumitor tipuri de cancer.

  Amestecate cu mierea, căpşunele pot fi folosite pentru tratarea arsurilor şi a inflamaţiilor.

7.IMAGINI

8.BIBLIOGRAFIE:

https://www.clujmanifest.ro/stiri/scurta-istorie-dulce-capsunii/

https://fermadecapsuni.ro/fragaria/4.htm

https://agroromania.manager.ro/articole/stiri/originea-capsunului-si-cerintele-fata-de-factorii-de-mediu-9775.html

https://www.diane.ro/2010/05/capsunile-in-legende-superstitii-si.html

https://agri.shop/cultura-de-capsuni-sfaturi-utile-pentru-cultivarea-si-ingrijirea-plantelor/

https://www.bucataras.ro/retete/desert-cheesecake-cu-capsuni-64466.html