CLASELE DE MOȘTENITORI

NOTE DE CURS

Clasa întâi de moştenitori legali

Sunt incluşi în clasa întâi a moştenitorilor legali descendenţii defunctului. Art. 975 C.civ. arată că
„descendenţii sunt copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit”.
În clasa întâi de moştenitori sunt incluşi şi copiii adoptaţi. Adopţia este reglementată în art.
451-482 C.civ., în prezent fiind consacrată doar adopţia cu efecte depline. Potrivit art. 451 C.civ.,
„adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat,
precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului”. Aşa fiind, adoptatul are vocaţie
succesorală faţă de adoptator şi rudele acestuia.
Însă trebuie amintit că legislaţia anterioară O.U.G. nr. 25/1997 permitea şi adopţia cu efecte
restrânse. Faptul că în acest stadiu legislativ este permisă exclusiv adopţia cu efecte depline, nu
înseamnă că adopţiile cu efecte restrânse încuviinţate anterior O.U.G. nr. 25/1997 se vor transforma
în adopţii cu efecte depline. Adopţia cu efecte restrânse va produce efectele specifice acestei
operaţiuni în materie succesorală.
Din cele expuse anterior rezultă că din clasa întâi de moştenitori fac parte:
– copiii din căsătorie şi descendenţii acestora;
– copiii din afara căsătoriei cu filiaţia stabilită în condiţiile legii şi descendenţii acestora;
– copiii adoptaţi de defunct şi descendenţii acestora;
– copiii rezultaţi din reproducerea umană asistată cu terţ donator.
Descendenţii defunctului vor veni la moştenirea defunctului dacă există sau sunt concepuţi la data
deschiderii moştenirii, dacă nu sunt nedemni şi dacă au acceptat să moştenească. În ipoteza
dezmoştenirii acestora ei vor moşteni doar rezerva atribuită de lege. Descendenţii defunctului sunt
chemaţi la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie, astfel copiii, care sunt rude de gradul
întâi, înlătură de la moştenire pe nepoţii defunctului, rude de gradul al doilea cu acesta, pe strănepoţii
acestuia, rude de gradul al treilea cu acesta etc.
Potrivit art. 975 alin. (2) C.civ., „descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase
şi vin la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie (…)”. Prezenţa moştenitorilor (ori a
unuia singur) din această clasă înlătură de la moştenire pe moştenitorii din clasele subsecvente.
Împărţirea moştenirii între descendenţi
Dacă descendenţii de acelaşi grad vin la moştenire fără concursul soţului supravieţuitor, ei îşi vor
împărţi moştenirea integral în părţi egale. Împărţirea pe capete a moştenirii intervine ori de câte ori
vin la moştenire descendenţi, în nume propriu, dar care au acelaşi grad de rudenie cu defunctul (pot
fi copiii defunctului, nepoţii acestuia, strănepoţii lui etc.).
Art. 975 alin. (3) C.civ. arată că, „în concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului,
indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire”.

Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al descendenţilor

a) Descendenţii pot veni la moştenirea defunctului atât în nume propriu, cât şi prin reprezentare
b) Descendenţii defunctului sunt moştenitori rezervatari
c) Descendenţii sunt moştenitori sezinari
d) Descendenţii sunt obligaţi la raportul donaţiilor primite de la defunct

Clasa a doua de moştenitori legali

Art. 964 alin. (1) C.civ. stabileşte că din clasa a doua de moştenitori legali fac parte ascendenţii
privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi. Ascendenţii privilegiaţi sunt părinţii defunctului, rude de gradul
întâi, în linie dreaptă, ascendentă. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi
descendenţii acestora până la gradul al patrulea inclusiv, rude în linie colaterală. Drepturile
succesorale ale clasei a doua de moştenitori legali, a ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor
privilegiaţi, sunt reglementate în art. 976-981 C.civ.
Sintetizând, arătăm că rudele din clasa a doua de moştenitori vor veni la moştenirea defunctului
doar dacă:
– defunctul nu are descendenţi;
– defunctul are descendenţi, dar aceştia sunt dezmoşteniţi, situaţie în care vor culege rezerva
succesorală stabilită de lege, iar restul moştenirii (în lipsa instituirii de legatari) va fi culeasă de
moştenitorii făcând parte din clasa a doua de moştenitori;
– defunctul are descendenţi, însă aceştia au renunţat la moştenire;
– defunctul are descendenţi însă aceştia sunt nedemni de a moşteni şi nu sunt îndeplinite condiţiile
reprezentării succesorale.
Culegerea moştenirii a rudelor defunctului din clasa a doua de moştenitori se face potrivit
principiului chemării la moştenire în ordinea claselor de moştenitori.
Întrucât în această clasă sunt incluse rude ale defunctului făcând parte din două categorii diferite,
în cele ce urmează vom analiza fiecare categorie în mod separat, respectiv ascendenţii privilegiaţi şi
colateralii privilegiaţi.
Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al ascendenţilor privilegiaţi
 Dreptul la moştenire al ascendenţilor privilegiaţi se caracterizează prin următoarele:
– ascendenţii privilegiaţi pot veni la moştenirea defunctului doar în nume propriu, nu şi prin
reprezentare;
– ascendenţii privilegiaţi sunt moştenitori rezervatari (art. 1087 C.civ.);
– ascendenţii privilegiaţi sunt moştenitori sezinari (art. 1126 C.civ.);
– ascendenţii privilegiaţi nu au obligaţia de a raporta donaţiile primite de la defunct.
Potrivit art. 1091 alin. (4) C.civ., înstrăinarea cu titlu oneros făcută unui ascendent privilegiat este
prezumată a fi donaţie dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în
schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere. Dacă prezumţia relativă nu este răsturnată,
respectivele acte vor fi analizate ca donaţii. Prezumţia nu poate fi invocată de cei care au consimţit la
încheierea actelor respective.
Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al colateralilor privilegiaţi
Dreptul la moştenire al colateralilor privilegiaţi are următoarele caractere juridice, identice cu cele
din Codul civil de la 1864:
– colateralii privilegiaţi pot veni la moştenirea defunctului atât în nume propriu, cât şi prin
reprezentare succesorală, cu excepţia fraţilor şi a surorilor defunctului, care pot moşteni doar în nume
propriu; în schimb, descendenţii din fraţi şi surori pot veni la moştenirea defunctului atât în nume
propriu, cât şi prin reprezentare;
– colateralii privilegiaţi nu sunt moştenitori rezervatari;
– colateralii privilegiaţi nu sunt moştenitori sezinari;
– colateralii privilegiaţi nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor primite de la defunct.

Clasa a treia de moştenitori legali

Clasa a treia de moştenitori legali este cea a ascendenţilor ordinari. Ascendenţii ordinari sunt
ascendenţii în grad mai îndepărtat ai defunctului, adică bunicii (rude de gradul al doilea), străbunicii
(rude de gradul al treilea) etc., la infinit. Potrivit art. 982 alin. (1) C.civ., „ascendenţii ordinari sunt
rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia”.
Ascendenţii ordinari pot veni la moştenirea defunctului şi în situaţia în care:
– moştenitorii cuprinşi în primele două clase de moştenitori renunţă la moştenirea defunctului;
– moştenitorii din primele două clase sunt nedemni şi nu pot fi reprezentaţi;
– defunctul are moştenitori colaterali privilegiaţi pe care i-a dezmoştenit, care astfel sunt înlăturaţi
de la moştenire, aceasta revenind ascendenţilor ordinari;
– defunctul are descendenţi şi ascendenţi privilegiaţi pe care i-a dezmoştenit, şi care astfel vor
culege numai rezerva succesorală legală, restul din moştenire revenind colateralilor ordinari.
 Dacă la moştenirea defunctului vin ascendenţii ordinari, aceştia vor înlătura de la moştenire pe
colateralii ordinari, care fac parte din clasa a patra de moştenitori legali.
Împărţirea moştenirii între ascendenţii ordinari
În cadrul clasei a treia, a ascendenţilor ordinari, se aplică principiul proximităţii gradului de
rudenie, ceea ce însemnă că bunicii vor înlătura de la moştenire pe străbunici etc. Astfel, rudele din
clasa a treia de moştenitori vor veni la moştenire în ordinea gradelor de rudenie, aşa cum prevede art.
982 alin. (3) C.civ.
Art. 982 alin. (5) C.civ. prevede că „moştenirea sau partea de moştenire cuvenită ascendenţilor
ordinari de acelaşi grad se împarte aceştia în mod egal”.
Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al ascendenţilor ordinari
– ascendenţii ordinari pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare;
– ascendenţii ordinari nu sunt moştenitori rezervatari;
– ascendenţii ordinari nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor primite de la defunct;
– ascendenţii ordinari nu sunt moştenitori sezinari.

Clasa a patra de moştenitori legali

Clasa a patra a moştenitorilor legali este clasa colateralilor ordinari. Art. 983 alin. (1) C.civ. arată
că aceştia sunt „rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia
colateralilor privilegiaţi”. Fac parte din această clasă de moştenitori, prin urmare:
– unchii şi mătuşile defunctului, rude de gradul al treilea;
– verii primari ai defunctului, rude de gradul al patrulea;
– fraţii şi surorile bunicilor defunctului, rude de gradul al patrulea (numiţi şi unchiul mare sau
mătuşa mare a defunctului).
Colateralii ordinari vor veni la moştenire numai dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi,
colateralii privilegiaţi şi ascendenţii ordinari nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni, aşa
cum arată art. 983 alin. (2) C.civ. Colateralii ordinari ai defunctului vin la moştenire în următoarele
ipoteze:
– nu există moştenitori în primele trei clase de moştenitori legali;
– moştenitorii făcând parte din primele trei clase de moştenitori legali au renunţat la moştenirea
defunctului;
– moştenitorii din primele trei clase sunt nedemni şi nu pot fi reprezentaţi;
– dacă defunctul are colaterali privilegiaţi şi ascendenţi ordinari pe care i-a dezmoştenit, aceştia
vor fi înlăturaţi de la moştenire, nefiind moştenitori rezervatari, situaţie în care moştenirea va reveni
colateralilor ordinari ai defunctului;
 – dacă defunctul are numai moştenitori rezervatari, respectiv descendenţi şi ascendenţi privilegiaţi,
iar aceştia au fost dezmoşteniţi, ei vor culege doar rezerva succesorală ce li se cuvine, iar restul
moştenirii va fi cules de colateralii ordinari ai defunctului.
Împărţirea moştenirii între colateralii ordinari
În primul rând se impune să precizăm că la moştenirea defunctului vor veni colateralii ordinari
doar în lipsa moştenitorilor din primele trei clase de moştenitori legali.
Potrivit art. 983 alin. (3) C.civ., „colateralii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de
rudenie cu defunctul”. Aşadar, colateralii ordinari în grad de rudenie mai apropiat de defunct vor
înlătura de la moştenirea defunctului pe cei în grad mai îndepărtat, astfel unchii şi mătuşile defunctului
(rude de gradul al treilea) vor înlătura de la moştenire pe verii primari ai acestuia (rude de gradul al
patrulea) şi pe fraţii/surorile bunicilor defunctului (rude de gradul al patrulea).
Potrivit art. 983 alin. (5) C.civ., „moştenirea sau partea de moştenire cuvenită colateralilor
ordinari de acelaşi grad se împarte între aceştia în mod egal”.
Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al colateralilor ordinari
Dreptul la moştenire al clasei a patra de moştenitori legali prezintă următoarele caractere juridice:
– colateralii ordinari pot veni la moştenirea defunctului numai în nume propriu, nu şi prin
reprezentare;
– colateralii ordinari nu sunt moştenitori rezervatari;
– colateralii ordinari nu sunt moştenitori sezinari;
– colateralii ordinari nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor primite de la defunct.