Sistemul calitatii si legislatie in

infrastructuri

Anul 1, Master IIT

2020-2021

Sl. Dr. Ing Clitan Andrei-Florin

Facultatea de Construcţii
Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca
 Bibliografie
 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcţii
 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
 HOTĂRÂRE Nr. 766/1997 pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea în construcţii
 HOTĂRÂRE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru
aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare
tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a
construcţiilor
 HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994 privind
aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de
construcţii și instalaţii aferente acestora
 Indicativ C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si
recepta lucrarilor de constructii si instalatii aferente
 Bibliografie
 EN ISO 9000:2000, Sisteme de management al calităţii. Principii
fundamentale şi vocabular, descrie noţiunile fundamentale ale
sistemelor de management al calităţii şi specifică terminologia
pentru sistemele de management al calităţii;
 EN ISO 9001:2000, Sisteme de management al calităţii. Cerinţe,
specifică cerinţele unui sistem de management al calităţii pentru
organizaţiile care este necesar să demonstreze capabilitatea lor de
a furniza produse care să îndeplinească cerinţele clienţilor precum
şi cerinţele de reglementare aplicabile, având drept scop creşterea
satisfacţiei clienţilor;
 EN ISO 9004:2000, Sisteme de management al calităţii. Linii
directoare pentru îmbunătăţirea performanţei, furnizează, pe baza
celor opt principii de management al calităţii, îndrumări pentru
îmbunătăţirea performanţei organizaţiei şi creşterea satisfacţiei
atât a clienţilor, precum şi a altor părţi interesate.
 I.Autorizarea executării lucrărilor de
construcţii
 Autorizaţia de construire/desfiinţare - Actul de autoritate al
administraţiei publice locale - consilii judeţene şi consilii locale
municipale, orăşeneşti şi comunale -, pe baza căruia se pot
realiza lucrări de construcţii.
 Avizare - procedură de analiză şi de exprimare a punctului de
vedere al unei comisii tehnice. Avizarea se concretizează
printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter
tehnic de obli
 Documentaţie pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii - Totalitatea documentelor de lege care constituie
dosarul ce se depune la autorităţile administraţiei publice
locale în vederea emiterii autorizaţiei de construire.
 Autorizarea executării lucrărilor de
construcţii
 Recepţia lucrărilor - Recepţia lucrărilor constituie o
componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este
actul prin care se certifică finalizarea lucrărilor executate
în conformitate cu prevederile proiectului tehnic şi cu
detaliile de execuţie.
 Recepţia lucrărilor de construcţii se realizează în două
etape, potrivit prevederilor legale în vigoare, după cum
urmează:
- recepţia la terminarea lucrărilor;
- recepţia finală.
 Autorizarea executării lucrărilor de
construcţii
 Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza
unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile
legii 50/1991, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui
imobil – teren
 Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile
legii 50/1991, în temeiul şi cu respectarea prevederilor
documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
 Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe
odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de
urbanism
 Autorizaţiile de construire pentru căi de comunicaţie, amenajări
pentru îmbunătăţiri funciare, ori alte lucrări de infrastructură, care
se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu respectarea
planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit
legii
 Procedura de autorizare a executării
lucrărilor de construcţii
cuprinde următoarele etape:
a. emiterea certificatului de urbanism;
b. emiterea punctului de vedere al autorităţii competente
pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se
supun procedurilor de evaluare a impactului asupra
mediului;
c. notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei
publice competente, pentru investiţiile la care
autoritatea competentă pentru protecţia mediului a
stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului;
 Procedura de autorizare a executării
lucrărilor de construcţii
cuprinde următoarele etape:
d. emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului
administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului
competente privind investiţiile evaluate din punctul de
vedere al impactului asupra mediului
e. elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
(documentaţie tehnică)
f. depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei
publice competente
g. emiterea autorizaţiei de construire.
 Autorizarea executării lucrărilor de
construcţii
 Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor
judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti,
de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea
lucrărilor.
 Certificatul de urbanism
Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile:
➢ fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic,
economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data
solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale
regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a
teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;
➢ stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în
funcţie de specificul amplasamentului;
➢ stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea
autorizării;
➢ încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a
contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în
scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului
administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.
 Certificatul de urbanism
• Certificatul de urbanism se emite de autorităţile
prevăzute la art. 4, abilitate să autorizeze lucrările de
construcţii, şi se eliberează solicitantului în termen de cel
mult 30 de zile de la data înregistrării cererii,
menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii
acestuia.
• Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa
lucrări de construcţii.
Certificatul de urbanism se emite şi în următoarele situaţii:
• în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;
• în vederea adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor
publice în faza de " Studiu de fezabilitate", potrivit legii;
 Certificatul de urbanism
• Certificatul de urbanism se emite de autorităţile
prevăzute la art. 4, abilitate să autorizeze lucrările de
construcţii, şi se eliberează solicitantului în termen de cel
mult 30 de zile de la data înregistrării cererii,
menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii
acestuia.
• Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa
lucrări de construcţii.
Certificatul de urbanism se emite şi în următoarele situaţii:
• în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;
• în vederea adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor
publice în faza de " Studiu de fezabilitate", potrivit legii;
 Autorizaţia de construire
Autorizaţia de construire se emite in baza următoarelelor
documente:
 certificatul de urbanism;
 dovada, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau
construcţii şi extrasul de carte funciară;
 documentaţia tehnică - D.T.;
 avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism,
punctul de vedere al autorităţii competente pentru
protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al
acesteia;
 dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de
urbanism şi a autorizaţiei de construire.
 Autorizaţia de construire
Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele
lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau
aspectul arhitectural al construcţiilor:
• lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la
instalaţiile aferente;
 Inspectoratul de Stat în Construcţii
 Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi
autorizarea executării lucrărilor de construcţii se exercită de
Inspectoratul de Stat în Construcţii,şi de inspectoratele teritoriale
ale acestuia
 Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot
dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de
desfiinţare,
 Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale
încunoştinţează autoritatea administraţiei publice pe teritoriul
căreia s-a efectuat controlul şi Ministerul Transporturilor, după
caz, asupra constatărilor şi măsurilor dispuse. În această situaţie,
organele de control ale consiliilor judeţene, locale sau ale
Ministerului Transporturilor, după caz, au obligaţia să urmărească
modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de
Stat în Construcţii
 Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului,
urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se
suportă de către investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,
1% din valoarea lucrărilor autorizate
Etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al
documentaţiilor tehnico-economice

 Prin HG 907/2016 se reglementează etapele de

elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-
economice pentru realizarea obiectivelor/proiectelor noi
de investiţii în domeniul construcţiilor, a lucrărilor de
intervenţii la construcţii existente şi a altor lucrări de
investiţii, ale căror cheltuieli, destinate realizării de
active fixe de natura domeniului public şi/sau privat al
statului/unităţii administrativ-teritoriale ori de natura
domeniului privat al persoanelor fizice şi/sau juridice,
se finanţează total sau parţial din fonduri publice,
Etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al
documentaţiilor tehnico-economice

 Documentaţiile se elaborează, pe etape, astfel:

 a) în etapa I:
nota conceptuală;
tema de proiectare;
 b) în etapa a II-a:
studiul de prefezabilitate, după caz;
studiul de fezabilitate sau documentaţia de
avizare a lucrărilor de intervenţii, după caz;
 c) în etapa a III-a:
proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării
lucrărilor;
 d) în etapa a IV-a:
proiectul tehnic de execuţie.
Nota conceptuală

 Nota conceptuală este documentaţia întocmită de

beneficiarul investiţiei în scopul justificării necesităţii şi
oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat
total sau parţial din fonduri publice.
 Prin nota conceptuală se evidenţiază datele preliminare
necesare implementării obiectivului de investiţii propus
şi se prezintă informaţii cu privire la estimarea
suportabilităţii investiţiei publice
 Tema de proiectare
 Tema de proiectare exprimă intenţiile investiţionale şi
nevoile funcţionale ale beneficiarului investiţiei, evidenţiate
în nota conceptuală, determinând concepţia de realizare a
obiectivului de investiţii, în funcţie de condiţionările tehnice,
urbanistice generale ale amplasamentului, de protecţie a
mediului natural şi a patrimoniului cultural sau alte
condiţionări specifice obiectivului de investiţii.
 Tema de proiectare se elaborează de către beneficiarul
investiţiei sau, după caz, de către proiectanţi/consultanţi
care prestează servicii de proiectare/consultanţă în domeniu
şi se aprobă de către beneficiar.
 Conţinutul temei de proiectare se adaptează de către
beneficiar, în funcţie de specificul/categoria şi clasa de
importanţă, precum şi de complexitatea obiectivului de
investiţii propus.
Studiul de prefezabilitate

 Studiul de prefezabilitate este documentaţia prin care se

analizează, preliminar, necesitatea şi oportunitatea realizării
obiectivului de investiţii, se identifică scenarii/opţiuni
tehnico-economice posibile şi se selectează un număr
limitat de scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea
obiectivului de investiţii.
 Studiul de prefezabilitate se elaborează pentru
obiective/proiecte majore de investiţii, cu excepţia cazurilor
în care necesitatea şi oportunitatea realizării acestor
obiective de investiţii au fost fundamentate în cadrul unor
strategii, unor master planuri, unui plan de amenajare a
teritoriului ori în cadrul unor planuri similare în vigoare,
aprobate prin acte normative.
 Studiul de prefezabilitate se aprobă de către ordonatorul
principal de credite, în cazul administraţiei publice centrale,
respectiv de către autorităţile deliberative, în cazul
programelor de investiţii publice locale.
Studiul de fezabilitate

 este documentaţia tehnico-economică prin care

proiectantul, analizează, fundamentează şi propune
minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite,
recomandând, justificat şi documentat, scenariul/opţiunea
tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului
de investiţii.
 Scenariul tehnico-economic optim, recomandat cuprinde:
a) soluţia tehnică;
b) principalii indicatori tehnico-economici aferenţi
obiectivului de investiţii;
c) certificatul de urbanism, avizele conforme pentru
asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi
studii specifice, după caz, în funcţie de specificul
obiectivului de investiţii;
d) strategia de implementare, exploatare/operare şi de
întreţinere a investiţiei.
Studiul de fezabilitate

Indicatorii tehnico-economici cuprind:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de
investiţii, exprimată în lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care
construcţii-montaj (C+M) în conformitate cu devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă -
elemente fizice/capacităţi fizice care să indice atingerea ţintei
obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu
standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de
rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de specificul şi ţinta fiecărui
obiectiv de investiţii;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii,
exprimată în luni.
Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii

 Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii este documentaţia

tehnico-economică, similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza
expertizei tehnice a construcţiei/construcţiilor existente şi, după caz, a
studiilor, auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul
investiţiei.
 Scenariul tehnico-economic optim recomandat cuprinde:
a) soluţia tehnică;
b) principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de
investiţii;
c) certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea
utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în
funcţie de specificul obiectivului de investiţii;
d) strategia de implementare, exploatare/operare şi de întreţinere
a investiţiei.
Devizul general şi devizul pe obiect

 Devizul general este partea componentă a studiului de

fezabilitate sau a documentaţiei de avizare a lucrărilor de
intervenţii, prin care se stabileşte valoarea totală estimativă,
exprimată în lei, a cheltuielilor necesare realizării unui
obiectiv de investiţii.
 Pe parcursul execuţiei obiectivului de investiţii, devizul
general se poate revizui prin grija beneficiarului
investiţiei/investitorului, prin compensarea cheltuielilor între
capitolele/subcapitolele de cheltuieli care intră în
componenţa lucrărilor de construcţii-montaj din devizul
general, cu încadrarea în valoarea totală de finanţare.
Devizul general şi devizul pe obiect

 Devizul general întocmit la faza de proiectare studiu de

fezabilitate respectiv, la faza documentaţie de avizare a
lucrărilor de intervenţii se actualizează prin grija
beneficiarului investiţiei/investitorului, ori de câte ori este
necesar, dar în mod obligatoriu în următoarele situaţii:
a) la data supunerii spre aprobare a studiului de
fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de
intervenţii;
b) la data solicitării autorizaţiei de construire;
c) după finalizarea procedurilor de achiziţie publică,
rezultând valoarea de finanţare a obiectivului de investiţii;
d) la data întocmirii sau modificării de către ordonatorul
principal de credite, potrivit legii, a listei obiectivelor de
investiţii, anexă la bugetul de stat sau la bugetul local.
Proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor

 Proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor

este parte a documentaţiei pentru emiterea autorizaţiei de
construire/desfiinţare, reglementată prin Legea nr. 50/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
 Conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării
lucrărilor de construire, conţinutul-cadru al proiectului pentru
autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare, precum şi
conţinutul-cadru al proiectului de organizare a execuţiei
lucrărilor sunt cele HG 907 anexa nr. 9 şi se adaptează de
către operatorii economici care prestează servicii de
proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul
investiţiei.
Proiectul tehnic de execuţie

 Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin

care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz,
optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul aprobat în
cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a
lucrărilor de intervenţii; la faza de proiectare - proiect tehnic
de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-
economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare.
 Proiectul tehnic de execuţie conţine părţi scrise şi părţi
desenate, necesare pentru execuţia obiectivului de investiţii.
 Părţile scrise cuprind date generale privind investiţia,
descrierea generală a lucrărilor, memorii tehnice pe
specialităţi, caiete de sarcini, liste cu cantităţile de lucrări,
graficul general de realizare a investiţiei.
Proiectul tehnic de execuţie

 Părţile desenate cuprind planşe de ansamblu, precum şi

planşe aferente specialităţilor: planşe de arhitectură, de
structură, de instalaţii, de utilaje şi echipamente tehnologice,
inclusiv planşe de dotări.
 Detaliile de execuţie se elaborează, de regulă, odată cu
proiectul tehnic de execuţie, constituind parte integrantă a
acestuia, şi explicitează soluţiile de alcătuire, asamblare,
executare, montare şi alte asemenea operaţiuni privind
părţi/elemente de construcţie ori de instalaţii aferente
acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de
execuţie, precum şi legături între elementele constructive
structurale/nestructurale ale obiectivului de investiţii.
Proiectul tehnic de execuţie

 Prin excepţie, anumite detalii de execuţie se pot

elabora/definitiva, în funcţie de complexitatea proiectului şi
de natura lucrărilor de intervenţii,, pe parcursul execuţiei
lucrărilor la obiectivul de investiţie.
 Proiectul tehnic de execuţie, inclusiv detaliile de execuţie se
verifică de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe
domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru
instalaţii, în scopul verificării îndeplinirii cerinţelor
fundamentale aplicabile construcţiilor, pentru protejarea
vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a
mediului şi pentru asigurarea sănătăţii şi siguranţei
persoanelor implicate, pe întregul ciclu de viaţă a
construcţiilor.
 II.Calitatea in Constructii
Sistemul calității în construcții

 Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii

performanţelor de comportare a acestora în exploatare,
în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a
exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor.

 Sistemul calităţii în construcţii, conduce la realizarea şi

exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare,
în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora,
a societăţii şi a mediului înconjurător. (Legea 10/1995)
 Calitatea in Constructii
Sistemul calității în construcții

 se aplică în mod diferenţiat în funcţie de categoriile de

importanţă ale construcţiilor
 Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii
realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a
construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale
 Calitatea in Constructii
Sistemul calității în construcții

 reprezintă ansamblul de structuri organizatorice,

responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, care
concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate
etapele de concepere, realizare, exploatare şi
postutilizare a acestora.
 Calitatea in Constructii
Sistemul calității în construcții se compune din:
a) activitatea de reglementare în construcţii;
b) certificarea performanţei şi a conformităţii produselor
pentru construcţii;
c) agrementul tehnic în construcţii;
d) verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor;
e) verificarea calităţii lucrărilor executate, expertizarea
tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi
auditul energetic al clădirilor;
f) managementul calităţii în construcţii;
g) acreditarea şi/sau autorizarea laboratoarelor de analize
şi încercări în construcţii;
h) activitatea metrologică în construcţii;
 Calitatea in Constructii
Sistemul calității în construcții se compune din:
i) recepţia construcţiilor;
j) urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii la
construcţiile existente, precum şi postutilizarea construcţiilor;
k) exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii;
l) atestarea tehnico-profesională şi autorizarea specialiştilor
care desfăşoară activitate în construcţii;
m) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor
economici care prestează servicii de proiectare şi/sau
consultanţă în construcţii;
n) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor
economici care execută lucrări de construcţii;
o) perfecţionarea profesională continuă a specialiştilor care
desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor.
 Sistemul calității în construcții
Activitatea de reglementare în construcţii
• cuprinde elaborarea de reglementări tehnice în domeniu,
precum şi activităţi specifice, corelative activităţii de
reglementare, precum cercetare, testări, documentaţii,
studii, audit, bănci de date, realizare de prototipuri
• cuprinde prevederi privind proiectarea şi execuţia
construcţiilor, eficienţa energetică în clădiri, cerinţe şi
nivele de performanţă la produse pentru construcţii,
exploatarea şi intervenţii în exploatare la construcţii
existente, precum şi postutilizarea construcţiilor.
• Aceste reglementări se aprobă prin ordin al ministrului
dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 Sistemul calității în construcții
Certificarea performanţei produselor pentru construcţii cu
specificaţii tehnice de referinţă armonizate, respectiv
certificarea conformităţii acestora cu specificaţii tehnice de
referinţă nearmonizate se efectuează prin grija
producătorului/fabricantului, de către organisme
notificate/desemnate/acreditate/abilitate, în conformitate cu
regulamentele şi procedurile aplicabile.
 Produsele pentru construcţii trebuie să asigure nivelul de
calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile
construcţiilor în funcţie de utilizarea preconizată a acestora.
 La lucrările de construcţii se interzice utilizarea de produse
pentru construcţii fără certificarea şi declararea, în condiţiile
legii, a performanţei, respectiv a conformităţii acestora.
 Sistemul calității în construcții
Agrementele tehnice în construcţii
• stabilesc, în condiţiile prezentei legi, aptitudinea de
utilizare, condiţiile de fabricaţie, de transport, de
depozitare, de punere în operă şi de întreţinere a
acestora.
• La lucrările de construcţii care trebuie să asigure nivelul
de calitate conform cerinţelor se vor folosi produse,
procedee şi echipamente tradiţionale, precum şi altele
noi pentru care există agremente tehnice
corespunzătoare
 Sistemul calității în construcții
Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor
tehnice
• se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte
atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât
specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect
atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el,
proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele
pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat
raportul de expertiză tehnică.
• Verificarea calităţii lucrărilor executate pentru realizarea
construcţiilor şi a intervenţiilor la construcţiile existente, pentru
care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire sau de
desfiinţare, este obligatorie şi se efectuează de către
investitori prin diriginţi de şantier autorizaţi, angajaţi ai
investitorilor şi prin responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi,
angajaţi ai executanţilor.
 Sistemul calității în construcții
Managementul calităţii în construcţii
 implică strategii şi măsuri specifice pentru asigurarea
respectării cerinţelor fundamentale aplicabile
construcţiilor şi constituie obligaţia tuturor factorilor care
participă.
 Operatorii economici care execută lucrări de construcţii
asigură nivelul de calitate corespunzător cerinţelor
fundamentale, prin personal propriu şi responsabili
tehnici cu execuţia autorizaţi, precum şi printr-un sistem
propriu conceput şi realizat.
 Sistemul calității în construcții
Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi
încercări
 în construcţii se fac în conformitate cu prevederile
legale.

Asigurarea activităţii metrologice în construcţii

 se realizează conform prevederilor legale privind
etalonarea, verificarea şi menţinerea în stare de
funcţionare a mijloacelor de măsurare şi control utilizate
în acest domeniu.
 Sistemul calității în construcții
Recepţia construcţiilor
 constituie certificarea realizării acestora pe baza
examinării lor nemijlocite, în conformitate cu
documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în
cartea tehnică a construcţiei.
Cartea tehnică a construcţiei cuprinde
✓ documentaţia privind proiectarea,
✓ documentaţia privind execuţia,
✓ documentaţia privind recepţia
✓ documentaţia privind urmărirea comportării în exploatare
şi intervenţii asupra construcţiei,
 Sistemul calității în construcții
Recepţia construcţiilor
Cartea tehnică a construcţiei
se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului
construcţiei, astfel: documentaţia privind proiectarea şi
documentaţia privind execuţia, la recepţia la terminarea
lucrărilor, iar documentaţia privind recepţia, precum şi
documentaţia privind urmărirea comportării în exploatare şi
intervenţii asupra construcţiei la recepţia finală a lucrărilor de
construcţii.
 Proprietarii construcţiilor au obligaţia să păstreze şi să
completeze la zi documentaţia tehnică privind urmărirea
comportării în exploatare şi intervenţii asupra acestora. La
înstrăinarea construcţiei, cartea tehnică se predă noului
proprietar.
 Recepţia construcţiilor se face de către investitor/proprietar, în
prezenţa proiectantului şi a executantului şi/sau
reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia.
 Sistemul calității în construcții
Perioada de garanţie
 se prevede în contractele încheiate între părţi, în funcţie
de categoriile de importanţă ale construcţiilor stabilite
potrivit legii, şi va avea o durată minimă, după cum
urmează:
• 5 ani pentru construcţiile încadrate în categoriile de
importanţă A şi B;
• 3 ani pentru construcţiile încadrate în categoria de
importanţă C;
• 1 an pentru construcţiile încadrate în categoria de
importanţă D.
 Perioada de garanţie se prelungeşte cu perioada
remedierii defectelor calitative constatate în această
perioadă.
 Sistemul calității în construcții
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor
se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde
ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau
investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice,
în scopul menţinerii cerinţelor fundamentale. Proprietarii
construcţiilor au obligaţia să păstreze şi să completeze la zi
documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în
exploatare şi intervenţii asupra acestora. La înstrăinarea
construcţiei, cartea tehnică se predă noului proprietar.
Postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de
dezafectare, demontare şi demolare a construcţiilor, de
recondiţionare şi de refolosire a elementelor şi a produselor
recuperabile, precum şi reciclarea deşeurilor cu asigurarea
protecţiei mediului potrivit legii
 Sistemul calității în construcții
Controlul de stat al calităţii în construcţii
 cuprinde inspecţii la investitori, la unităţile de proiectare,
de execuţie, de exploatare şi de postutilizare a
construcţiilor, privind existenţa şi respectarea sistemului
calităţii în construcţii.
 se exercită de către Inspectoratul de Stat în Construcţii -
I.S.C., care răspunde din punct de vedere tehnic de
executarea controlului statului cu privire la aplicarea
unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii
construcţiilor.
 Sistemul calității în construcții
Controlul de stat al calităţii în construcţii
 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
organizează atestarea tehnico- profesională a specialiştilor
care desfăşoară activitate în construcţii - verificatori de
proiecte, experţi tehnici, auditori energetici pentru clădiri - pe
domenii/subdomenii de construcţii şi pe specialităţi
corespunzător cerinţelor fundamentale, precum şi
confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică
al acestora.
Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. organizează:
a) autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări;
b) autorizarea responsabililor tehnici cu execuţia şi a diriginţilor
de şantier, precum şi confirmarea periodică privind
exercitarea dreptului de practică al acestora.
Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor
 Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care
finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la
construcţiile existente.
Acestia au următoarele obligaţii principale referitoare la
calitatea construcţiilor:
✓ stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin
proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor tehnice,
precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate;
✓ obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege,
precum şi a autorizaţiei de construire;
✓ asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori
de proiecte atestaţi;
Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor
Investitorii au următoarele obligaţii principale referitoare la
calitatea construcţiilor:
d) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de
construcţii prin diriginţi de specialitate pe tot parcursul
lucrărilor;
e) acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor, a
defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi
a deficienţelor proiectelor;
f) efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii,
precum şi a recepţiei finale la expirarea perioadei de garanţie;
g) întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia
către proprietar;
h) expertizarea construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi
Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor
 Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea
următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea
construcţiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a
construcţiei;
b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de
calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea
reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor
verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor,
precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor
semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice
privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi
reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire
privind comportarea în timp a construcţiilor.
Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor
 Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea
următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea
construcţiilor:
✓ stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate
pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe
şantier la verificările de calitate legate de acestea;
✓ stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în
execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care
trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător
cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a
soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către
specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea
investitorului;
✓ participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la
recepţia lucrărilor executate;
Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor
 Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii
principale referitoare la calitatea construcţiilor:
✓ asigurarea asistenţei tehnice, conform clauzelor contractuale,
pentru proiectele elaborate, pe perioada execuţiei construcţiilor sau
a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente;
✓ asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de
proiect şi, după caz, a proiectanţilor pe specialităţi la toate fazele de
execuţie stabilite prin proiect şi la recepţia la terminarea lucrărilor

Cheltuielile generate de efectuarea unor lucrări suplimentare faţă de

documentaţia tehnico-economică aprobată, ca urmare a unor erori
de proiectare, sunt suportate de proiectant/proiectantul coordonator
de proiect şi proiectanţii pe specialităţi, persoane fizice sau juridice,
în solidar cu verificatorii proiectului, la sesizarea justificată a
investitorului şi/sau a beneficiarului în baza unui raport de expertiză
tehnică elaborat de un expert tehnic atestat.
Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor
 Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele
obligaţii principale:

✓ sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi

neconcordanţelor constatate în proiecte, în vederea
soluţionării;
✓ începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în
condiţiile legii şi numai pe bază şi în conformitate cu proiecte
verificate de specialişti atestaţi;
✓ asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-
un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal
propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi;
✓ convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea
lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi
asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul
obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;
Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor
 Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele
obligaţii principale:
✓ soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a
neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe
baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
✓ utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a
procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care
există agremente tehnice, care conduc la realizarea
cerinţelor, precum şi gestionarea probelor-martor; înlocuirea
produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care
îndeplinesc condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor
stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului;
✓ respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru
realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;
Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor
 Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele
obligaţii principale:
✓ sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de
Stat în Construcţii - I.S.C. în cazul producerii unor
accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;
✓ supunerea la recepţie numai a construcţiilor care
corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat
investitorului documentele necesare întocmirii cărţii
tehnice a construcţiei;
✓ aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor
dispuse prin actele de control sau prin documentele de
recepţie a lucrărilor de construcţii;
Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor
 Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele
obligaţii principale:
✓ sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de
Stat în Construcţii - I.S.C. în cazul producerii unor
accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;
✓ supunerea la recepţie numai a construcţiilor care
corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat
investitorului documentele necesare întocmirii cărţii
tehnice a construcţiei;
✓ aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor
dispuse prin actele de control sau prin documentele de
recepţie a lucrărilor de construcţii;
Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor
 Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele
obligaţii principale:
✓ remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative
apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie, cât şi
în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;
✓ readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor
iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor;
✓ stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor la procesul
de producţie - factori de răspundere, colaboratori,
subcontractanţi - în conformitate cu sistemul propriu de
asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în
vigoare.
Obligaţii şi răspunderi ale administratorilor şi
ale utilizatorilor construcţiilor
 Administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele
obligaţii principale:
✓ folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor de exploatare
prevăzute în cartea tehnică a construcţiei;
✓ efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii
care le revin;
✓ efectuarea de lucrări de intervenţie la construcţia, numai cu
acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor legale;
✓ efectuarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor
conform cărţii tehnice a construcţiei;
✓ e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat
în Construcţii - I.S.C., în cazul unor accidente tehnice la
construcţiile în exploatare;
✓ f) sesizarea proprietarului în cazul apariţiei defectelor
calitative în perioada de garanţie stabilită potrivit legii.
Obligaţii şi răspunderi ale administratorilor şi
ale utilizatorilor construcţiilor
 Administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele
obligaţii principale:
✓ folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor de exploatare
prevăzute în cartea tehnică a construcţiei;
✓ efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii
care le revin;
✓ efectuarea de lucrări de intervenţie la construcţia, numai cu
acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor legale;
✓ efectuarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor
conform cărţii tehnice a construcţiei;
✓ e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat
în Construcţii - I.S.C., în cazul unor accidente tehnice la
construcţiile în exploatare;
✓ f) sesizarea proprietarului în cazul apariţiei defectelor
calitative în perioada de garanţie stabilită potrivit legii.
 Obligaţii şi răspunderi comune
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat,
fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru
construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia
autorizat, dirigintele de şantier autorizat, expertul tehnic
atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile
ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la
recepţia lucrării.

Proiectanţii, precum şi specialiştii atestaţi tehnico- profesional

sau autorizaţi, au obligaţia să încheie asigurări de răspundere
civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării
dreptului de practică.
Proiectanţii, precum şi specialiştii atestaţi tehnico- profesional
sau autorizaţi, au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţilor
de reglementare şi/sau de control în construcţii, la solicitarea
acestora, documentele întocmite în exercitarea obligaţiilor ce
le revin.
 Obligaţii şi răspunderi comune
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat,
fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru
construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia
autorizat, dirigintele de şantier autorizat, expertul tehnic
atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile
ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la
recepţia lucrării.

Proiectanţii, precum şi specialiştii atestaţi tehnico- profesional

sau autorizaţi, au obligaţia să încheie asigurări de răspundere
civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării
dreptului de practică.
Proiectanţii, precum şi specialiştii atestaţi tehnico- profesional
sau autorizaţi, au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţilor
de reglementare şi/sau de control în construcţii, la solicitarea
acestora, documentele întocmite în exercitarea obligaţiilor ce
le revin.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

 Conducerea şi asigurarea calităţii constituie o

componentă principală a sistemului calităţii în construcţii
şi reprezintă o parte semnificativă a funcţiei generale de
conducere dintr-o unitate.
 Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii stabilesc
şi transpun în fapt politica în domeniul calităţii, prin
activităţi prestabilite şi sistematice, destinate să prevină
noncalitatea, să asigure realizarea, atestarea şi
garantarea calităţii cerute prin reglementări tehnice şi
clauze contractuale, în condiţii raţionale de cost şi
termen, şi să ofere încredere în capacitatea agentului
economic sau a persoanei juridice respective.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

 Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii se aplică,

în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor şi
de importanţa unor lucrări, astfel:
a) prin sistemul calităţii, definit şi documentat pe baza
principiilor şi recomandărilor din standardele SR EN ISO
seria 9000, adaptate specificului construcţiilor.
b) prin planul calităţii, întocmit şi aplicat pentru anumite
lucrări sau construcţii având categoria de importanţă
normală;
c) prin îndeplinirea atribuţiilor responsabilului tehnic cu
execuţia, atestat, în cadrul unei organizări
corespunzătoare a activităţii executantului, pentru
construcţii având categoria de importanţă redusă.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

 Elemente de conţinut şi metodologice ale conducerii

şi asigurării calităţii în construcţii
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii comportă
stabilirea următoarelor elemente principale:
- datele de intrare;
- elementele principale de conţinut;
- elementele metodologice privind aplicarea şi dezvoltarea
sistemului;
- documente şi înregistrări.
Conţinutul şi dezvoltarea elementelor menţionate mai sus
diferă în funcţie de specificul activităţilor din unităţile
implicate.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

 Elemente de conţinut şi metodologice ale conducerii

şi asigurării calităţii în construcţii
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii comportă
stabilirea următoarelor elemente principale:
- datele de intrare;
- elementele principale de conţinut;
- elementele metodologice privind aplicarea şi dezvoltarea
sistemului;
- documente şi înregistrări.
Conţinutul şi dezvoltarea elementelor menţionate mai sus
diferă în funcţie de specificul activităţilor din unităţile
implicate.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

Datele de intrare pentru conducerea şi asigurarea calităţii

în construcţii sunt concretizate prin:
a) documente privind obiectul de activitate, organizarea şi
resursele agentului economic sau ale persoanei juridice
respective;
b) documentele privind cerinţele de calitate ale clienţilor,
precum şi cele prevăzute în reglementările tehnice
aplicabile - documente contractuale, documentaţia
tehnică de proiectare.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii cuprind

următoarele elemente principale de conţinut:
- programul de asigurare a calităţii;
- organizarea aferentă sistemului;
- condiţiile referitoare la sistemul calităţii, aplicabile.

 Aceste elemente se elaborează, se aplică şi se

actualizează continuu de către agenţii economici şi
persoanele juridice implicate.
 Programul de asigurare a calităţii

 stabileşte dispoziţiile specifice, directoare pentru

definirea şi obţinerea calităţii, precizând obiectivele,
regulile de operare, resursele şi secvenţele activităţilor
legate de calitate.

 poate fi elaborat şi aplicat de agenţii economici sau de

persoanele juridice atât cu referire la elementele interne
ale conducerii şi asigurării calităţii, cât şi pentru
asigurarea externă a calităţii, potrivit contractelor
încheiate între părţi
 Programul de asigurare a calităţii
este concretizat prin următoarele documente :
a) manualul calităţii "manual de asigurare al calităţii", "manual
de management al calităţii";
b) proceduri, care sunt:
- procedurile sistemului, care detaliază condiţiile referitoare la
sistemul calităţii;
- procedurile tehnice de execuţie includ planuri de control al
calităţii;
- proceduri administrative;
- planul de control al calităţii.
În anumite cazuri mai deosebite - lucrări de investiţii-construcţii
importante, utilizare de produse noi sau procese şi procedee
de execuţie speciale - beneficiarii investitori pot solicita, prin
contract, elaborarea şi aplicarea de către furnizorii de produse
sau de către constructorii executanţi de lucrări a unor planuri
ale calităţii, pentru acele cazuri.
 Programul de asigurare a calităţii

În situaţia în care sistemul calităţii, aplicat pe baza

standardelor SR EN ISO seria 9000, nu este certificat,
documentele principale ale sistemului calităţii vor fi
avizate de organisme acreditate, în condiţiile legii, în
următoarele cazuri:
- pentru participarea la licitaţii;
- pentru construcţii având categoria de importanţă
excepţională sau deosebită;
- pentru construcţiile finanţate din fondurile statului;
- pentru alte cazuri în care aceste documente pot fi
opozabile.
 Programul de asigurare a calităţii

 Condiţiile referitoare la sistemul calităţii, aplicat pe baza

standardelor SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte
elemente ale acestui sistem, faţă de care se stabilesc
cerinţele specifice ale diferitelor modele de asigurare a
calităţii, sunt următoarele:
✓responsabilitatea managementului - analiza
sistemului;
✓sistemul calităţii - documente;
✓analiza contractului;
✓controlul proiectării;
✓controlul documentelor şi al datelor;
✓aprovizionarea;
 Programul de asigurare a calităţii

 Condiţiile referitoare la sistemul calităţii, aplicat pe baza

standardelor SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte
elemente ale acestui sistem, faţă de care se stabilesc
cerinţele specifice ale diferitelor modele de asigurare a
calităţii, sunt următoarele:
✓aprovizionarea;
✓controlul produsului furnizat de client;
✓identificarea şi trasabilitatea produsului (lucrării);
✓controlul proceselor;
✓inspecţii (control) şi încercări;
✓controlul echipamentelor de inspecţie, măsurare şi
încercare;
✓stadiul inspecţiilor (controlului) şi al încercărilor;
 Programul de asigurare a calităţii
 Condiţiile referitoare la sistemul calităţii, aplicat pe baza
standardelor SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte
elemente ale acestui sistem, faţă de care se stabilesc
cerinţele specifice ale diferitelor modele de asigurare a
calităţii, sunt următoarele:
✓ controlul produsului (lucrării) neconform;
✓ acţiunile corective şi preventive;
✓ manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea şi
livrarea;
✓ controlul înregistrărilor calităţii;
✓ auditurile interne ale calităţii;
✓ instruirea;
✓ service şi urmărirea comportării lucrărilor;
✓ tehnicile statistice.
 Programul de asigurare a calităţii

 În domeniul construcţiilor se aplică trei modele, notate cu

1, 2 şi 3, reprezentând niveluri distincte de asigurare a
calităţii, corespunzătoare standardelor SR EN ISO seria
9001; SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO seria 9003,
diferenţiate între ele, în principal, prin numărul şi
conţinutul cerinţelor de asigurare a calităţii faţă de
elementele şi condiţiile referitoare la sistemul calităţii,
luate în considerare.
 Programul de asigurare a calităţii

Categoria de importanţă Modelul de asigurare a calităţii:

a construcţiei:

excepţională (A) modelul 1 sau reglementare

specială

deosebită (B) modelul 1 sau 2

normală (C) modelul 2 sau 3

redusă (D) modelul 3 (opţional)

 Programul de asigurare a calităţii

Documente şi înregistrări
Elaborarea şi aplicarea sistemului calităţii în construcţii
sunt fundamentate şi definite prin următoarele
documente principale, întocmite, ţinute la zi şi revizuite
periodic:
a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care
cuprind nivelurile de calitate cerute îndiferite etape şi
activităţi ale procesului de concepţie - realizare -
exploatare;
b) documente ale programului de asigurare a calităţii;
c) documente şi înregistrări privind calitatea
d) diverse alte documente referitoare la calitate, exemplu:
rapoarte tehnice, informări, dări deseamă periodice.
 Programul de asigurare a calităţii
Documente şi înregistrări privind calitatea:
✓ certificate de calitate, buletine de încercări, certificate de
conformitate a calităţii produselor,procese-verbale de recepţie
pentru produsele procurate;
✓ procese-verbale de control, rapoarte de verificare şi analizare,
procese-verbale de avizare pentru lucrări şi documentaţiile
tehnice de proiectare;
✓ procese-verbale de lucrări ascunse, ca şi pentru fazele
determinante - puncte de oprire - şi de recepţii parţiale,
rapoarte de control şi verificare privind calitatea, procese-
verbale de recepţie pentru lucrări de construcţii executate;
✓ rapoarte privind neconformităţile şi rapoarte de acţiuni
corective şi preventive;
✓ planuri şi rapoarte de audit, analizarea şi evaluarea
sistemului;
✓ rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calităţii;
 Planul calităţii

 Planul calităţii este documentul care precizează

practicile, resursele şi succesiunea activităţilor specifice
referitoare la calitate, relevante pentru o anumită lucrare
sau construcţie.
 Planul calităţii trebuie să asigure interfeţele dintre
persoanele juridice şi fizice implicate în conceperea,
realizarea şi, după caz, în exploatarea construcţiei
respective.
 Planul calităţii

 Planul calităţii se întocmeşte, pentru obţinerea

obiectivelor privind calitatea, în următoarele situaţii:
a) ca parte a sistemului calităţii, pentru anumite lucrări sau
construcţii, în care caz se face referire la manualul
calităţii şi la procedurile documentate ale sistemului,
suplimentate, după caz, cu cele specifice lucrărilor
respective;
b) ca document de sine stătător, atunci când agentul
economic sau persoana juridică implicată nu are
implementat sistemul calităţii aplicat pe baza
standardelor SR EN ISO seria 9000, în care caz vor fi
elaborate şi procedurile necesare aplicării acestui plan.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

 Organizaţia trebuie să stabilească, să documenteze, să

implementeze şi să menţină un sistem de management
al calităţii şi să îmbunătăţească continuu eficacitatea
acestuia în conformitate cu cerinţele Standardului
Internaţional ISO 9001.
 Organizaţia trebuie
a) să identifice procesele necesare sistemului de
management al calităţii şi aplicarea acestora în întreaga
organizaţie
b) să determine succesiunea şi interacţiunea acestor
procese,
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII
 Organizaţia trebuie
c) să determine criteriile şi metodele necesare pentru a se
asigura că atât operarea cât şi controlul acestor procese sunt
eficace,
d) să se asigure de disponibilitatea resurselor şi informaţiilor
necesare pentru a susţine operarea şi monitorizarea acestor
procese,
e) să monitorizeze, să măsoare şi să analizeze aceste procese
f) să implementeze acţiuni necesare pentru a realiza rezultatele
planificate şi îmbunătăţirea continuă a acestor procese.
 Procesele necesare pentru sistemul de management al
calităţii menţionate mai sus ar trebui să includă procesele
activităţilor de management, de asigurare a resurselor, de
realizare a produsului şi de măsurare.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

 Cerinţe referitoare la documentaţie

Documentaţia sistemului de management al calităţii trebuie
să includă:
 a) declaraţii documentate ale politicii referitoare la
calitate şi ale obiectivelor calităţii,
 b) un manual al calităţii,
 c) proceduri documentate cerute în ISO 9001,
 d) documente necesare organizaţiei pentru a se asigura
de eficacitatea planificării, operării şi controlului
proceselor sale
 e) înregistrări cerute de acest ISO 9001
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

 Cerinţe referitoare la documentaţie

Amploarea documentaţiei sistemului de management al
calităţii poate să difere de la o organizaţie la alta în
funcţie de:
a) mărimea organizaţiei şi tipul activităţilor,
b) complexitatea proceselor şi interacţiunea acestora şi
c) competenţa personalului.

Documentaţia poate fi în orice formă sau pe orice mediu

suport.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Manualul calităţii
 Entitatea trebuie să stabilească şi să menţină un manual
al calităţii care să includă:

➢ a) domeniul de aplicare al sistemului de management al

calităţii, inclusiv detalii şi justificări ale oricăror excluderi
➢ b) procedurile documentate stabilite pentru sistemul de
management al calităţii sau o referire la acestea
➢ c) o descriere a interacţiunii dintre procesele sistemului
de management al calităţii.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Controlul documentelor
Documentele cerute de sistemul de management al
calităţii trebuie controlate. Înregistrările sunt un tip
special de documente şi trebuie controlate
Trebuie stabilită o procedură documentată care să
definească controlul necesar pentru:
 a) a aproba documentele, înainte de emitere, în ceea ce
priveşte adecvarea acestora,
 b) a analiza, a actualiza, dacă este cazul, şi a reaproba
documentele,
 c) a se asigura că sunt identificate modificările şi stadiul
revizuirii curente ale documentelor,
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Controlul documentelor
Trebuie stabilită o procedură documentată care să
definească controlul necesar pentru:
 d) a se asigura că versiunile relevante ale documentelor
aplicabile sunt disponibile la punctele de utilizare,
 e) a se asigura că documentele rămân lizibile şi
identificabile cu uşurinţă,
 f) a se asigura că documentele de provenienţă externă
sunt identificate şi distribuţia lor este controlată
 g) a preveni utilizarea neintenţionată a documentelor
perimate şi a le aplica o identificare adecvată dacă sunt
păstrate indiferent în ce scop.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Controlul înregistrărilor
 Înregistrările trebuie stabilite şi menţinute pentru a
furniza dovezi ale conformităţii cu cerinţele şi ale
funcţionării eficace a sistemului de management al
calităţii. Înregistrările trebuie să rămână lizibile,
identificabile şi regăsibile cu uşurinţă.
 Trebuie stabilită o procedură documentată care să
definească controlul necesar pentru identificarea,
depozitarea, protejarea, regăsirea, durata de păstrare şi
eliminarea înregistrărilor.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI
 Managementul trebuie să prezinte dovezi ale
angajamentului său pentru dezvoltarea şi implementarea
sistemului de management al calităţii prin:
 a) comunicarea în cadrul organizaţiei a importanţei
satisfacerii cerinţelor clienţilor, precum şi a cerinţelor
legale şi a celor de reglementare,
 b) stabilirea politicii referitoare la calitate,
 c) a se asigura de faptul că sunt stabilite obiectivele
calităţii,
 d) conducerea analizelor efectuate de management şi
 e) a se asigura de disponibilitatea resurselor.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Politica referitoare la calitate

 Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se
asigure că politica referitoare la calitate:
a) este adecvată scopului organizaţiei,
b) include un angajament pentru satisfacerea cerinţelor şi
pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii sistemului de
management al calităţii,
c) asigură un cadru pentru stabilirea şi analizarea
obiectivelor calităţii;
d) este comunicată şi înţeleasă în cadrul organizaţiei şi
e) este analizată pentru adecvarea ei continuă.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Obiectivele calităţii
 Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se
asigure că obiectivele calităţii, inclusiv acelea necesare
pentru îndeplinirea cerinţelor referitoare la produs

 Sunt stabilite pentru funcţiile relevante şi la nivelurile

relevante ale organizaţiei.

 Obiectivele calităţii trebuie să fie măsurabile şi în

concordanţă cu politica referitoare la calitate.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Planificarea sistemului de management al calităţii

 Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se
asigure că:

a) planificarea sistemului de management al calităţii este

efectuată în scopul îndeplinirii obiectivelor calităţii
b) integritatea sistemului de management al calităţii este
menţinută atunci când schimbările sistemului de
management al calităţii sunt planificate şi implementate.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Analiza efectuată de management

➢ Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să
analizeze la intervale planificate sistemul de
management al calităţii din organizaţie, pentru a se
asigura că este în continuare corespunzător, adecvat şi
eficace.
➢ Această analiză trebuie să includă evaluarea
oportunităţilor de îmbunătăţire şi necesitatea de
schimbare în sistemul de management al calităţii,
inclusiv politica referitoare la calitate şi obiectivele
calităţii.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Elemente de intrare ale analizei

Elementele de intrare ale analizei efectuate de
management trebuie să includă informaţii referitoare la
a) rezultatele auditurilor,
b) feedback-ul de la client,
c) performanţa proceselor şi conformitatea produsului,
d) stadiul acţiunilor corective şi preventive,
e) acţiuni de urmărire de la analizele efectuate de
management anterior,
f) schimbări care ar putea să influenţeze sistemul de
management al calităţii şi
g) recomandări pentru îmbunătăţire.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Elemente de ieşire ale analizei

 Elementele de ieşire ale analizei efectuate de
management trebuie să includă orice decizii şi acţiuni
referitoare la:

a) îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de management al

calităţii şi a proceselor sale,
b) îmbunătăţirea produsului în raport cu cerinţele clientului
c) necesitatea de resurse.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII
Resurse umane
Personalul care efectuează activităţi care influenţează calitatea
produsului trebuie să fie competent din punct de vedere al
studiilor, al instruirii, al abilităţilor şi al experienţei adecvate.
Organizaţia trebuie
 a) să determine competenţa necesară pentru personalul ce
desfăşoară activităţi care influenţează calitatea produsului,
 b) să furnizeze instruirea sau să întreprindă alte acţiuni pentru
a satisface aceste necesităţi,
 c) să evalueze eficacitatea acţiunilor întreprinse,
 d) să se asigure că personalul său este conştient de relevanţa
şi importanţa activităţilor sale şi de modul în care contribuie la
realizarea obiectivelor calităţii
 e) să menţină înregistrări adecvate referitoare la studii,
instruire, abilităţi şi experienţă
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

 Infrastructură
Organizaţia trebuie să determine, să pună la dispoziţie şi
să menţină infrastructura necesară pentru a realiza
conformitatea cu cerinţele produsului. Infrastructura
include, după cum este cazul

 a) clădiri, spaţiu de lucru şi utilităţi asociate,

 b) echipament pentru procese (atât hardware, cât şi
software)
 c) servicii suport (cum sunt cele de transport sau de
comunicare).
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

 REALIZAREA PRODUSULUI
Organizaţia trebuie să planifice şi să dezvolte procesele
necesare pentru realizarea produsului.
 La planificarea realizării produsului organizaţia trebuie să
determine, după caz, următoarele:
a) obiectivele calităţii şi cerinţele pentru produs;
b) necesitatea de a stabili procese, documente şi de a aloca
resurse specifice produsului;
c) activităţile cerute de verificare, validare, monitorizare,
inspecţie şi încercare specifice produsului precum şi criteriile
pentru acceptare a produsului;
d) înregistrările necesare pentru a furniza dovezi că procesele
de realizare şi produsul rezultat satisfac cerinţele
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Proiectare şi dezvoltare
 Organizaţia trebuie să planifice şi să controleze
proiectarea şi dezvoltarea produsului.
 Pe durata planificării proiectării şi dezvoltării, organizaţia
trebuie să determine
a) etapele proiectării şi dezvoltării,
b) analiza, verificarea şi validarea care sunt adecvate
fiecărei etape de proiectare şi dezvoltare
c) responsabilităţile şi autoritatea pentru proiectare şi
dezvoltare.
 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Producţie şi furnizare de servicii

 Organizaţia trebuie să planifice şi să realizeze producţia şi
furnizarea de servicii în condiţii controlate. Condiţiile
controlate trebuie să includă, după caz
a) disponibilitatea informaţiilor care descriu caracteristicile
produsului,
b) disponibilitatea instrucţiunilor de lucru, dacă sunt necesare,
c) utilizarea echipamentului adecvat,
d) disponibilitatea şi utilizarea dispozitivelor de măsurare şi
monitorizare,
e) implementarea monitorizării şi măsurării
f) implementarea activităţilor de eliberare, livrare şi post-livrare.