Teorema lui Pick

Ianchis, Flaviu-Cătălin
Ianuarie 2021

1
Contents
1 Partea I – Enunţ, Exemple 3
1.1 Teorema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

2 Partea II – Demonstraţie 4
2.1 Teorema lui Pick pentru dreptunghi . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.2 Teorema lui Pick pentru triunghiul dreptunghic . . . . . . . . 5
2.3 Teorema lui Pick pentru triunghiul oarecare . . . . . . . . . . 6
2.4 Teorema lui Pick pentru orice polygon . . . . . . . . . . . . . 8

3 Resurse 8

4 Bibliografie 8

2
1 Partea I – Enunţ, Exemple
Teorema lui Pick oferă o metodă pentru a calcula aria poligoanelor simple
ale căror vârfuri se află pe puncte de ret, ea - puncte cu coordonate ı̂ntregi
ı̂n planul xOy. Cuvântul ”simplu” ı̂n ”poligon simplu” ı̂nseamnă doar că
poligonul nu are găuri s, i că marginile sale nu se intersectează. Poligoanele
din Figura 1 - sunt simple, dar ret, inet, i că cuvântul ”simplu” se poate aplica
doar ı̂n sens tehnic - un poligon simplu ar putea să aibă un milion de margini!

1.1 Teorema
Într-un sistem cartezian se consideră un poligon ale cărui vârfuri au coordo-
natele ı̂ntregi. Atunci aria poligonului este dată de formula : A(P ) = i+ 2b −1,
unde A(P) reprezintă aria poligonului, i reprezintă numărul de puncte de co-
ordonate ı̂ntregi din interiorul poligonului, iar b reprezintă numărul de puncte
de coordonate ı̂ntregi care aparţin poligonului.

1.2 Exemple
Exemplul 1:
După cum spuneam i reprezintă numărul
de puncte de coordonate ı̂ntregi din interi-
orul poligonului, deci pentru cazul nostru i
= 6 , iar b numărul de puncte de coordonate
ı̂ntregi care aparţin poligonului, ı̂n cazul nos-
tru b = 14.
Aşadar conform T.Pick
⇒ A(P1 ) = i + 2b –1 = 6 + 14 2
− 1 = 12.
Inainte de a merge spre demonstraţia acestei
teoreme, vom mai lua câteva exemple:

3
 Ex2 : i = 3, b = 8 ⇒ A(P2 ) = 3 + 28 –1 = 6
Ex3 : i = 6, b = 6 ⇒ A(P3 ) = 6 + 62 –1 = 8
Ex4 : i = 8, b = 10 ⇒ A(P4 ) = 8 + 10 2
–1 = 12
Încercat, i câteva exemple ı̂nainte de a continua.

2 Partea II – Demonstraţie
În loc să ı̂ncercăm să facem o dovadă generală la ı̂nceput, să vedem dacă
putem arăta, că Teorema lui Pick este adevărată pentru unele cazuri mai
simple.

2.1 Teorema lui Pick pentru dreptunghi

Dreptunghiul particular din Figura 5 este 14 x 11 (m = 14 s, i n = 11),

deci are aria 14·11 = 154. Este us, or să numărăm punctele interioare s, i de
pe dreptunghi - există 13x10 = 130 puncte interioare s, i există 50 de puncte
care aparţin dreptunghiului. i + 2b − 1 = 130 + 50 2
− 1 = 154, as, a că pentru
acest dreptunghi particular se ment, ine teorema lui Pick.
Dar ı̂ntr-un dreptunghi m x n arbitrar? Suprafaţa este clar mn s, i este us, or
să vă convinget, i (desenând câteva exemple, dacă este necesar), că numărul
punctelor interioare este dat de i = (m − 1)(n − 1). De asemenea, putet, i
vedea că b = 2m + 2n . Deci pentru un dreptunghi m x n: i + 2b − 1 =

4
(m − 1)(n − 1) + 2(m+n)
2
− 1 = (mn − m − n + 1) + (m + n) − 1 = mn = A(D),
care este exact ceea ce am vrut să arătăm.

2.2 Teorema lui Pick pentru triunghiul dreptunghic

Doar put, in mai greu este să arăt, i că formula este valabilă pentru triunghi-
urile dreptunghice. Cel mai simplu mod de a arăta acest lucru este să vă
gândit, i la un astfel de triunghi ca la jumătatea unuia dintre dreptunghiurile
din partea anterioară ı̂n care se adaugă o diagonală.
Suprafaţă este clar mn2
, dar câte puncte interioare s, i câte care aparţin tri-
unghiului există? După cum putet, i vedea din Figura 6, este us, or să numărat, i
punctele de-a lungul picioarelor, dar uneori diagonala loves, te o mult, ime de
puncte de ret, ea, uneori niciuna, iar uneori atinge doar câteva dintre ele.
Dar se pare că nu contează. Pentru un triunghi dreptunghiular arbitrar
cu picioare de lungimi m s, i n s, i aria mn 2
, să presupunem că există k puncte
pe diagonală, fără a le număra pe cele de pe capete (vârfurile triunghiului).
Numărul de puncte care aparţin triunghiului este b = m + n + 1 + k.
Numărul de puncte interioare este, de asemenea, us, or de calculat. Înainte
de a adăuga diagonala dreptunghiului, existau (m - 1) (n - 1) puncte inte-
rioare. Dacă scădet, i din aceasta punctele k de pe diagonală, restul sunt
ı̂mpărt, ite ı̂n două jumătăt, i de diagonală, deci ı̂n total triunghiul are i =
(m–1)(n−1)–k
2
puncte interioare. Verificând teorema lui Pick pentru un tri-
unghi dreptunghic obt, inem: i + 2b − 1 = (m–1)(n−1)–k 2
+ m+n+1+k
2
−1 =

5
mn−m+n+1−k+m+n+1+k−2 mn
2
= 2
= A(T ), care este exact ceea ce am vrut să
arătăm.

2.3 Teorema lui Pick pentru triunghiul oarecare

Stiind că teorema lui Pick funct, ionează pentru triunghiuri dreptunghice s, i
pentru dreptunghiuri, putem arăta că funct, ionează pentru triunghiuri oare-
care. În realitate există o multitudine de cazuri de luat ı̂n considerare, dar
toate seamănă mai mult sau mai put, in cu variat, iile din Figura 7. Un tri-
unghi oarecare T care poate fi extins la un dreptunghi cu adăugarea câtorva
triunghiuri dreptunghiulare. În cazul acestei figuri, sunt necesare trei tri-
unghiuri dreptunghiulare suplimentare: A, B s, i C.
Notăm cu Ia punctele interioare triunghiului A şi cu Ba punctele de pe
triunghiul A.
Notăm cu Ib punctele interioare triunghiului B şi cu Bb punctele de pe
triunghiul B.
Notăm cu Ic punctele interioare triunghiului C şi cu Bc punctele de pe
triunghiul C.
Notăm dreptunghiul R s, i Ir punctele interioare, Br punctele de pe drep-
tunghi. Din moment ce s, tim că teorema lui Pick funct, ionează pentru tri-
unghiuri dreptunghice s, i dreptunghiuri avem:
A(A) = Ia + B2a − 1
A(B) = Ib + B2b − 1
A(C) = Ic + B2c − 1
A(R) = Ir + B2r − 1.

6
 Si vrem să arătăm:
Bt
A(T ) = It + 2
–1
Stim că :
A(T ) = A(R) − A(A) − A(B) − A(C)(1)
= Ir − Ia − Ib − Ic + Br −Ba −B
2
b −Bc
+ 2.(2)
Avand un dreptunghi m x n stim că aria lui este A(R) = m x n, Br =
2m + 2n, Ir = (m − 1)(n − 1). Dacă numărăm cu atenţie punctele de pe
poligoane avem:
Ba + Bb + Bc = Br + Bt ,
sau
Br = Ba + Bb + Bc − Bt , (3)
Numărand cu atenţie punctele din interior avem :
Ir = Ia + Ib + Ic + It + (Ba + Bb + Bc − Br ) − 3.(4)
Trebuie ca la şfarşit să scadem -3 pentru că vărfurile triunghiurilor sunt
numerate de 2 ori.
Inlocuind Br din ecuatia 3 in acuatia 4 avem :
Ir = Ia + Ib + Ic + It + Bt − 3.(5)
După care inlocuim Br şi Ir din ecuatia 3 si ecuatia 5 in ecuatia 2 ,
obtinem:
A(T ) = Ir − Ia − Ib − Ic + Br −Ba −B 2
b −Bc
+2
= (Ia + Ib + Ic + It + Bt − 3) − Ia − Ib − Ic + (Ba +Bb +Bc −B2t )−Ba −Bb −Bc + 2
= It + Bt − 3 − B2t + 2
= It + B2t − 1,
Care este exact ceea ce vrem să arătăm.
Dacă doriţi să verificaţi Figura 7 , am pus mai jos valorile :

7
2.4 Teorema lui Pick pentru orice polygon

Să presupunem că cele două sub-poligoane ale poligonului original P sunt
P1 s, i P2, unde P1 are I1 puncte interioare s, i B1 puncte pe poligon. P2 are
I2 puncte interioare s, i B2 puncte pe poligon.
Să presupunem, de asemenea, că diagonala comună a poligonului original
ı̂ntre P1 s, i P2 cont, ine m puncte.
Fie P să aibă I puncte interioare s, i B puncte pe poligon. Atunci :
A(P ) = A(P 1) + A(P 2) = (I1 + B21 − 1) + (I2 + B22 − 1).
Deoarece orice punct interior pentru P1 sau P2 este interior pentru P s, i
din moment ce m - 2 puncte interioare ale lui P1 s, i P2 sunt, de asemenea,
interioare lui P, I = I1 + I2 + m − 2. Similar rat, ionamentul dă B = B1 +
B2 − 2(m − 2) − 2.
Prin urmare:
I+ B2 −1 = (I1 +I2 +m−2)+ B1 +B2 −2(m−2)−2
2
−1 = (I1 + B21 −1)+(I2 + B22 −1)
= A(P ).

3 Resurse
Geogebra - https://www.geogebra.org/m/zxkc5b6w

4 Bibliografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Pick%27s_theorem
http://www.geometer.org/mathcircles/pick.pdf