8.

PIERDERI DE PUTERE
ŞI DE ENERGIE ÎN
REŢELELE ELECTRICE
Curs 13

3/22/2020 TDEE - Curs 13 1

Prof.dr.ing. D.C. PETER
8.4. REDUCEREA PIERDERILOR DE ENERGIE
ÎN REŢELELE ELECTRICE
8.4.2. Măsuri de reducere a pierderilor de energie
care necesită investiţii pentru aplicare
➢ Creşterea tensiunii nominale. În această categorie intră:
▪ construirea de racorduri adânci la înaltă tensiune;
▪ trecerea reţelelor la o treaptă superioară de tensiune,
acceptând o reducere a rezervei de izolaţie (de exemplu de
la 6 şi 10 kV la 20 kV);
▪ trecerea unor linii de transport la tensiuni superioare (de
exemplu, linii de 220 kV d.c. la 400 kV);
➢ Instalarea de mijloace suplimentare de reglaj a tensiu-
nii şi de compensare a puterii reactive. Din această catego-
rie fac parte:
3/22/2020 TDEE - Curs 13 2
Prof.dr.ing. D.C. PETER
▪ schimbarea transformatoarelor fără reglaj sub tensiune
cu transformatoare cu reglaj, sau cu un reglaj mai fin (de
exemplu pentru transformatoarele de MT/JT de la
Un±5% la Un±2x2,5%);
▪ montarea de autotransformatoare suplimentare de
reglaj în reţea;
▪ instalarea de mijloace de compensare (baterii de con-
densatoare, compensatoare sincrone, bobine) şi introdu-
cerea reglajului acestora;
▪ instalarea de mijloace de compensare a reactanţei
liniilor;
▪ introducerea FACTS (Flexible A.C. Transmission
System)

3/22/2020 TDEE - Curs 13 3

Prof.dr.ing. D.C. PETER
➢ Optimizarea parametrilor reţelelor electrice. În această
categorie intră:
▪ corelarea puterii instalate în staţiile şi posturile de
transformare cu sarcina acestora;
▪ mărirea secţiunii liniilor;
▪ eliminarea dublei transformări dintre reţelele de
transport şi distribuţie.

3/22/2020 TDEE - Curs 13 4

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Ameliorarea factorului de putere la consumatori se face pe
cale naturală şi pe cale artificială.
❑ Măsuri de ameliorare a factorului de putere pe cale
naturală:
✓ funcţionarea transformatoarelor în paralel, după grafi-
cul de pierderi minime;
✓ înlocuirea transformatoarelor slab încărcate prin altele
de putere mai mică;
✓ înlocuirea motoarelor asincrone slab încărcate cu mo-
toare asincrone de puteri mai mici, corespunzătoare
încărcării mecanismului antrenat;
✓ montarea limitatoarelor de mers în gol;
✓ modificarea conexiunilor din triunghi în stea la
motoarele asincrone slab încărcate;
3/22/2020 TDEE - Curs 13 5
Prof.dr.ing. D.C. PETER
✓ folosirea motoarelor sincrone în locul celor
asincrone.
❑ Mijloace de ameliorare a factorului de putere pe cale
artificială - surse de putere reactivă:
✓ Generatoarele electrice din centrale - principala sursă
de putere reactivă în cadrul sistemelor electroenergetice
slab dezvoltate;
✓ Compensatoarele sincrone - se recomandă a se instala
numai în noduri importante, cu deficit mare de putere
reactivă, unde se rezolvă şi problemele de reglaj şi
stabilitate;
✓ Bateriile de condensatoare (fixe şi reglabile) - se utilizea-
ză atât la consumatori (pe MT şi JT) cât şi în staţiile de
sistem de 110 kV.
3/22/2020 TDEE - Curs 13 6
Prof.dr.ing. D.C. PETER
Compensarea puterii reactive, atât în reţea cât şi la
consumatori, ridică următoarele probleme:
✓ determinarea puterii reactive totale de compensat, în
condiţii economice eficiente;
✓ alegerea şi amplasarea surselor de putere reactivă;
✓ reglarea puterii reactive de compensat.
• Determinarea puterii reactive optime de compensare
• Eficienţa compensării puterii reactive - se poate stabili pe
baza unui indicator tehnico-economic, care se numeşte
echivalentul energetic al puterii reactive μ.
În lipsa sursei locale de putere reactivă (Qc=0), pierderile
de putere în linie se calculează cu relaţia:
P2 + Q2
P1 = R
U2
3/22/2020 TDEE - Curs 13 7
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 A B

R S =P+jQ

Qc

Dacă la bara B se conectează o sursă reactivă având pute-

rea Qc, care compensează parţial sarcina Q, consumatorul
solicitând din sistem numai diferenţa de putere reactivă
(Q–Qc), pierderile de putere în linie se calculează cu
relaţia:
P 2 + (Q − Q c ) 2
P2 = R
U2
3/22/2020 TDEE - Curs 13 8
Prof.dr.ing. D.C. PETER
Echivalentul energetic al puterii reactive:
P1 − P2 2Q − Qc
= =R
Qc U2

•Repartiţia optimă a puterilor reactive în nodurile unei reţele

•Reglarea gradului de compensare
Fracţionarea bateriei, pe lângă posibilitatea de reglare în
trepte a puterii reactive generate astfel încât perioadele de
supracompensare sau de subcompensare să fie cât mai
scurte şi cu amplitudini cât mai mici, este impusă şi de
restricţii tehnice şi anume:
▪ când creşterea tensiunii pe bare la conectarea bateriei, de
putere Qbc, depăşeşte valoarea de 3 %, respectiv:

3/22/2020 TDEE - Curs 13 9

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 Q bc Ssc
U% = 100  3 % Q bc 
Ssc 33,33
▪ la depăşirea curentului de rupere capacitiv Icap al
întreruptorului, garantat de furnizor şi indicat în catalog:
I cap
Q bc  3 U nc
1,43
Diagrama de lucru a unei baterii comutabile cu trei trepte
Q QM=Qc

Qct (teapta 2)

Qct (teapta 1)

Qc0 (teapta
de bază)
0 6 12 18 24 t [ore]
3/22/2020 TDEE - Curs 13 10
Prof.dr.ing. D.C. PETER
La conectarea şi deconectarea bateriei de condensatoare,
pot apărea regimuri tranzitorii perturbatoare.
La conectarea unei baterii fixe amplitudinea curentului de
conectare Imcc are următoarele valori:
▪ Imcc=(3÷10) Inc, pentru Un=(220÷500) V;
▪ Imcc=(5÷20) Inc, pentru Un=(1÷20) kV
Supratensiunea Umcc care apare în circuit la conectarea
bateriei de condensatoare nu depăşeşte în general dublul
valorii maxime a tensiunii nominale Un a reţelei de
alimentare, adică:
U mcc  2 2U n
La deconectare, amplitudinea curentului de deconectare
Imdc a bateriei este mai mare decât aceea a curentului de
conectare.
3/22/2020 TDEE - Curs 13 11
Prof.dr.ing. D.C. PETER
În acest caz, supratensiunea de deconectare poate atinge
valoarea:
U mdc = 3,36 2U n

3/22/2020 TDEE - Curs 13 12

Prof.dr.ing. D.C. PETER