(se scrie denumirea

programului)
(TNR, 16, majuscule, Bold, centrat)

(TNR, 24, majuscule, Bold, centrat)

Gradul didactic, prenume, nume Nume, prenume

(TNR, 14) (TNR, 14)

Anul
(TNR, 12, centrat)
Titlul lucrării 2
„ ” 3

(se scrie denumirea

programului)
(TNR, 16, majuscule, Bold, centrat)

(TNR, 24, majuscule, Bold, centrat)

Gradul didactic, nume, prenume Nume, prenume

(TNR, 14) (TNR, 14)

Anul
(TNR, 12, centrat)
Titlul lucrării 4

„
„ ” 5

- al coordonatorului lucrării de licenţă -

Titlul lucrării 6
„ ” 7

CUPRINS

1. Introducere (Times New Roman, 12, Bold)...........................................................................9

2. Literatura de specialitate (Times New Roman, 12, Bold)......................................................9
2.1. Exemplu de secțiune nivelul 1 (Times New Roman, 12, Bold)......................................9
3. Studiu de caz şi rezultate (Times New Roman, 12, Bold).....................................................9
4. Concluzii (Times New Roman, 12, Bold)..............................................................................9
5. Bibliografie (Times New Roman, 12, Bold)..........................................................................9
6. Anexe (Times New Roman, 12, Bold)...................................................................................9

Observaţii:
- Se recomandă folosirea facilității de creare automată a cuprinsului (utilizarea Heading-
urilor de pe pagina Styles, şi a Table of Contents de pe pagina References) – în
Microsoft Word 2007;
- Cuprinsul va avea maxim 1 pagină;
- Se vor utiliza minim 2 niveluri de împărţire a texului în secţiuni/subsecțiuni, dar nu
mai mult de 3;
- Lucrarea va începe pe prima pagină impară după finalizarea cuprinsului (pagina 9);
- Lucrarea va avea minim 25 de pagini (fără a include bibliografia și anexele), dar nu
mai mult de 50 de pagini (fără a include bibliografia și anexele).

Lucrarea va utiliza următoarele formatări:

- Introducerea se va scrie pe aceeaşi pagină cu rezumatul și cuvintele cheie;
- Între cuvintele cheie și Introducere se lasă 2 rânduri libere;
- Înainte și după fiecare titlu de secțiune/subsecțiune se lasă 1 rând liber;
- Textul începe de la marginea paginii, fără aliniat.
- Page setup: Page size A4, orientation portrait; Margins: mirror margins, top 3cm, bottom
2cm, inside 2.5cm, outside 2cm, gutter 0.5cm; Layout: header 1.7 cm (different odd and
even), footer 0cm, section start continuous, page alignment top;
- Page numbers: top, outside, font Times New Roman size 10, bold;
- Paragraph format: line spacing single, uncheck widow/orphan protection, alignment
justify;
- Font: Times New Roman size 12, regular;
- Figurile și tabelele trebuie să aibă titluri descriptive și se numeroteză cu numere arabe
consecutive. Figurile și tabelele trebuie centrate;
 Toate figurile, imaginile și obiectele similare trebuie incluse în obiecte de tip Microsoft
Word Picture și centrate. Descrierea tabelelor se plasează deasupra acestora, a figurilor
dedesubt;
 Descrierea figurilor începe cu un număr de identificare, de exemplu Figura 1. sau
Tabelul 1. – utilizându-se litere îngroșate (Bold), textul de descriere folosind litere
obișnuite;
 Fiecare figură sau tabel trebuie plasată în text cât mai aproape de prima referire din text.
Layout-ul pentru fiecare obiect trebuie să fie “in line with text”;
 Figurile și tabelele se introduc după ce sunt citate în text;
 Toate figurile și tabelele trebuie să aibă trimiteri în text și sunt urmare, dacă este cazul,
de ”Sursă”.
 Titlul lucrării 8

 Pentru a exemplifica coduri sursă se va folosi tipul de litere Courier New, mărimea 9,
bold, indentată după necesități, ca în exemplul de mai jos:
http://rau/test.cgi?a=1
http://rau/test.cgi?a=1’
SQL Injection
http://rau/test.cgi?a=<script>…
Cross-site Scripting (XSS)

!!! Textul care apare încadrat cu culoarea gri nu apare în forma finală a lucrării.
„ ” 9

TITLUL LUCRĂRII
Rezumat: Rezumatul descrie obiectivele lucrării şi sintetizează principalele rezultate obţinute
(maxim 200 cuvinte). Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru
cuvântul „rezumat” se va folosi Bold şi Italic, iar pentru restul textului doar Italic.

Cuvinte cheie: Se menţionează cuvinte (sau expresii) cheie care surprind esenţa lucrării
(maxim 5 cuvinte cheie). Cuvintele cheie se trec în ordinea importanţei, cel mai reprezentativ
fiind primul. Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru cuvintele
„cuvinte cheie” se va folosi Bold şi Italic, pentru restul textului doar Italic.

1. Introducere (Times New Roman, 12, Bold)

Introducerea va avea minim 1 pagină.

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.

2. Literatura de specialitate (Times New Roman, 12, Bold)

Capitolul 2 va avea minim 9 pagini (aprox. 40% din totalul lucrării).

2.1. Exemplu de secțiune nivelul 1 (Times New Roman, 12, Bold)

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.

3. Studiu de caz şi rezultate (Times New Roman, 12, Bold)

Capitolul 3 va avea minim 10 pagini (aprox. 60% din totalul lucrării).

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.

4. Concluzii (Times New Roman, 12, Bold)

Capitolul 4 va avea minim 2 pagini.

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.

5. Bibliografie

6. Anexe (Times New Roman, 12, Bold)

Obligatoriu: Trebuie șterse toate detaliile privind formatările (ex.: (Times New Roman,
12, Bold))
Titlul lucrării 10

3.1 Toyota -scurt istoric

Compania Toyota Motor Corporation este fondată în anul 1933, ca și o divizie a Toyoda
Automatic Loom Works, care urma să producă automobile, sub conducerea lui Kiichiro
Toyoda, fiul fondatorului Toyoda Automatic Loom Work. Primul motor Toyota (Type A
Engine) este produs în anul 1934, primul autovehicul (Model A1) și primul camion (G1) în
anul 1935.1
În 1937, Toyota Motor Corporation devine independentă de compania mamă.
Din 1936 până în 1943, compania Toyota reușește să producă doar 1757 de autoturisme, însă
are mai mult succes la producția de camioane și autobuze. După cel de-al doilea război
mondial, compania continuă producția de camioane, iar în 1947, începe producția unui nou
model de autoturism, ”Model SA”, numit și ”Toyopet”, model care se vroia în primul rând
ieftin, dată fiind situația Japoniei de după rărboi. În 1955, Toyota produce 8400 de
automobile, iar până în anul 1965, reușește să ajungă la o producție de 600000 de automobile
pe an. În 1958, Toyota face un prim pas pe piața internațională, și vinde primul automobil
Toyopet în Statele Unite ale Americi, iar în 1959 compania deschide prima fabrică Toyota în
afara Japoniei, în Brazilia, „Matomachi Plant”. Capacitatea de producție a Toyota se dublează
astfel peste noapte2, constituind un prim pas pentru producția în masă a autovehiculelor.

3.2 Toyota- un model de inovare

Industria auto este reprezentată de toate companiile și activitățile implicate în producția de
vehicule cu motor.3 Aceasta este una din cele mai importante sectoare economice la nivel
global, competitivitatea in cadrul acestei industrii fiind una foarte ridicată.
O strategie de inovare bine pusă la punct este astfel vitală pentru orice companie care
activează în acest domeniu.
Compania Toyota Motor reușește sa fie astazi în topul companiilor din industria auto, reușind
să depășească General Motor în anul 2009, companie care ocupase timp de 78 de ani locul 1
într-un clasament al companiilor din industria auto ce ținea cont de numărul de vehicule
vândute, și menținându-și poziția pe primul loc până în anul 2015.
In cadrul companiei Toyota Motor Corporation inovarea joacă un rol foarte important, fiind
una din cele mai inovative companii în cadrul industriei auto. Compania de consultanță
strategică PWC's Strategy& plasează în anul 2010 Toyoto Motor Corporation pe locul cinci
într-un clasament al primelor zece cele mai inovative companii la nivel global, fiind singura
companie din cadrul industriei auto pe care o regasim în acest top (Figura1). În acelaș
clasament mai regăsim Toyota Motor Corporation și în anii 2011 (locul 9), 2012 (locul 9) și
2015 (locul 10). În afară de Toyota, singura companie din cadrul industriei auto pe care o mai
regăsim în acest top după anul 2010 este compania americană Tesla Motors, ocupând locul 9
în 2013, locul 5 în 2014, locul 3 în 2015 și locul 4 în 2016.

1
www.toyoland.com/history.html
2
www.toyota-
global.com/company/history_of_toyota/75years/text/entering_the_automotive_bussiness/chapter1/section1/item
1.html
3
J.B. Rae, A.K. Binder, Automotive Industry, http:// www.britannica.com/topic/automotive-industry
„ ” 11

Figura 1. Top 10 cele mai inovative companii în anul 2010

Sursa: https://www.strategyand.pwc.com/innovation1000#/tab-2010

Așa cum spune Mattew E. May în cartea sa ”The Elegant Solution, Toyota's Formula for
Mastering Inovation” inovația în cadrul companiei Toyota Motor nu înseamnă doar dezvoltare
tehnologică, ci mai ales o cultură organizațională care sprijină creativitatea la fiecare nivel al
organizației, o cultură inovativă. În fiecare an Toyota Motor Corporation reușește să
implementeze aprozimativ un milion de idei. Ideile vin de la toate nivelurile organizației și
fiecare idee contează la Toyota. Dezvoltându-și o astfel de cultură organizațională, în care se
caută în fiecare zi ”soluții elegante” la problemele consumatorului, așa cum spune M. May,
în care ideile sunt puse in practică pentru a crea valoare pentru consumator, inovarea devine
pentru Toyota Motor Corporation principalul punct forte, care va pune compania în topul
celor mai importanți producători din industria auto.
Un important exemplu în istoria Toyota Motor în care reușește să facă un pas uriaș în față,
prin creativitate și inovare, este reprezentată de crearea brandului de lux Lexus, în anii 1983-
1989.
In anii 1980, dată fiind situația economică bună din Statele Unite ale Americii, Toyota începe
să își piardă din clienți în favoarea altor companii care produceau automobile de lux.
În anul 1983, președintele Toyota Motor Corporation, Eiji Toyoda, își propune să
construiască un automobil de lux, cu care Toyota să concureze cu marile branduri de la acel
moment: BMW, Mercedes, Jaguar și Cadillac. Se demarează astfel proiectul F1 (”Flegship
One”), la care vor lucra în următorii ani 60 de designeri, 1400 de ingineri împărțiți în 24 de
echipe și 2300 de tehnicieni.4 Pentru că motivul principal al demarării acestui proiect era acela
de a satisface nevoile unei anumite părți din clienții Toyota care aparțineau unei anumite clase
sociale, echipa ce conduce acest proiect înțelege că că e nevoie în primul rând să înțeleagă
foarte bine această clasă socială și ce anume își doresc aparținătorii ei de la un produs
considerat ”de lux”. Astfel , o echipa specializată de designeri este trimisă în America pentru
a-și înțelege clienții. Ei urmau să traiască în sudul Californiei o vreme, ducând o viață ”de
lux” asemănătoare cu cea a americanilor cu foarte mulți bani.5
În 1987 este numit ca inginer șef al proiectului Ichiro Suzuki. Acesta decide că automobilul
pe care urma să îl construiască trebuie să depășească modelul BMW 735i la toate testele de
performanță. Acesta urma să fie mai rapid, mai puțin zgomotos,mai ușor, mai confortabil și

4
http://blog.lexus.co.uk/innovations-of-the-first-generation-lexus-ls/
5
May, M The Elegant Soluțion -Toyota's Formula for Mastering Innovation, p44
Titlul lucrării 12

mai eficient în consumul de combustibil. Obiectivele pe care le stabilește Ichiro Suzuki nu

erau deloc ușor de realizat. Automobilul trebuia să atingă o viteză de 155mph, cu o eficiență a
combustibilului de 22.5 mpg și un nivel al zgomotului de 58 dB la 60 mph.6 Deși pentru
inginerii și tehnicienii care munceau la proiect părea aproape imposibil la început, aceste
obiective au fost atinse în anul 1989 și noul automobil Toyota era gata. Și pentru că era diferit
de toate celelelalte modele create până atunci de Toyota, ce hotărăște crearea unui nou brand,
considerat a fi ”de lux”. Este ales numele ”Lexus”. Sunt selectați doar 81 de dealeri care
urmau să vândă modelul Lexus LS400.7
Astfel, în 1989, compania Toyota Motor Corporation reușește prin inovarea de fond să
pătrundă pe o nouă piață, aceea a automobilelor de lux, creînd un produs de o calitate
superioară produselor competitorilor care se aflau deja in cadrul acestei piețe. Acest pas este
unul reprezentativ pentru companie, care urmează să îi aducă beneficii pe termen lung, nu
doar prin veniturile generate de vănzările automobilelor Lexus, ci și ca imagine a companiei,
întrucât reușește să își păstreze clienții care erau pe cale să se orienteze spre un produs de o
calitate superioară celei pe care compania o producea la momentul respectiv, demonstrând o
reală capacitate de adaptare la nevoile acestora, un răspuns imediat la tendințele pieței. Putem
vorbi în același cadru și despre inovarea de marketing pe care o relizează compania Toyota în
acest moment. Pentru că produsul pe care urmau să îl vândă se adresa unei anumit segment
din piață, caracterizat de cumpărători cu standarde foarte înalte, compania alege o denumire a
produsului cu totul nouă, prin care să se facă într-un mod foarte clar diferența dintre modelele
produse până atunci, și acest nou model creat după noi standarde. Faptul că doar o parte din
dealeri de automobile existenți la acea vreme vor fi aleși să văndă noul model denotă din nou
atenția companiei la profilul psihologic al clienților carora urma să li se adreseze produsul,
care vor vrea, pe lângă un produs de calitate superioară, și servicii de vânzare și post-vânzare
la cele mai înalte standarde. Astfel, Lexus rămăne de-a lungul timpului o marcă de lux, deși
Toyota va continua să producă automobile și pentru celelalte segmente ale pieței.
Un alt exemplu de inovare în cadrul companiei Toyota este dat de modul în care aceasta își
organizează producția. Toyota Production System (Sistemul de Producție Toyota) are la bază
ideea eliminării totale a pierderilor în ciclul de producție. Putem spune că rădăcinile acestui
model sunt chiar în țesetoria lui Sakichi Toyoda, atunci când Toyota Motor Corporation nu
exista încă. Cea mai veche parte a Toyota Production System este conceptul Jidoka, creat în
anii1900 de Sakichi Toyoda, și care presupune oprirea automată la detectarea unei erori. 8
Al doilea concept ce defineste Toyota Production System este sistemul Kanban, reprezentând
o metodă prin care se produce exact cantitatea necesara de produse la timpul potrivit.9 Acesta
a fost conceput de Taiichi Ohno, inginer al Toyota.
Sistemul Kanban are ca scop eliminarea risipei, organizand produția astfel încât aceasta să fie
controlotată in permanență de cerere, încercându-se o eliminare totală a stocurilor. Astfel, la
fiecare nivel al producției, se vor comanda doar materialele necesare, la momentul la care
este nevoie de ele, și în cantitățile în care este nevoie de ele.10

6
May, M The Elegant Soluțion -Toyota's Formula for Mastering Innovation, p47
7
May, M The Elegant Soluțion -Toyota's Formula for Mastering Innovation, p47
8
Marchwinski C, Shook J, and Schroeder A - Lean Lexicon, a Graphical Glossary for Lean Thinkers, p37-38
9
Yasuhiro, M Toyota Production System-An Integrated Approach to Just in Time , p15
10
Ohno, T The ”Bible” Of The Toyota Producțion System
„ ” 13