Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marian Păvălașc
Cu cât crește distanța față de zona centrală a Bucureștiului, cu atât se înmulțesc excepțiile
acordate construcților care nu respectă regulile de urbanism. Photo: Marian Păvălașc
(RFE/RL)
Distribuie
În plină pandemie, Bucureștiul a înregistrat o performanță: cele mai multe locuințe finalizate
și valoarea cea mai mare a tranzacțiilor. Dezvoltarea imobiliară a Bucureștiului se bazează
însă în multe situații, pe evitarea regulilor, pe excepțiile de la planurile de urbanism.
Așa s-au înmulțit apartamente înscrise în acte ca boxe, blocuri ridicate pe spații verzi,
imobile fără parcări și blocuri de 14 etaje strecurate între case, adică cu încălcarea
dramatică a regimului de înălțime al unei zone sau cartier. Iar acestea sunt numai o parte
din neregulile urbanistice din Capitală.
Din nerespectarea legilor au de pierdut în primul rând cumpărătorii - care se aleg cu locuințe
în zone supraaglomerate și cu o structură de rezistență îndoielnică. Orașul pierde din punct de
vedere arhitectural, iar bugetele publice sunt văduvite de miliarde de euro, conform
estimărilor specialiștilor.
Cea mai importantă afacere din București este de departe cea din domeniul imobiliar, fie că
este vorba de spații de birouri, dar mai ales de proiecte rezidențiale. Este o afacere atât de
puternică și cu un nivel al profitului atât de mare, încât nici măcar pandemia provocată de
Covid-19 nu a reușit să-i pună o piedică.
Paradoxal, în Capitală, piața imobiliară a cunoscut un an în care s-au predat cele mai
multe apartamente: peste 10.000, conform datelor obținute de la Institutul Național de
Statistică. În plus, tot în 2020 s-au înregistrat tranzacții de aproape 900 de milioane de
euro pentru clădirile de birouri, conform analiștilor de specialitate.
Frâna acestei adevărate euforii a construcțiilor a venit însă de la Primărie. Primarul Nicușor
Dan și consilierii municipali ai Capitalei au apelat la o soluție radicală menită să oprească
avântul necontrolat din domeniul imobiliar. Au luat decizia a anula planurile
urbanistice coordonatoare de sector.
Prin aceste documente urbanistice era mult mai ușor să se obțină o autorizație de construcție
favorabilă - cât mai puțin spațiu verde pe terenul pe care urma să ridice o construcție și cât
mai înaltă și, în multe situații, defavorabilă dezvoltării arhitecturale unitare a orașului. Mai
exact, aceste planuri urbanistice de sector favorizau excepțiile de la regulile de
construcție, după cum explică la Europa Liberă Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în
domeniul imobiliar. Excepții care au devenit legale.
Practic miza deciziei inițiate de primarul Nicușor Dan este ca într-un an să termine planul
urbanistic general (PUG) al Bucureștiului, document prin care se stabilește pentru întreaga
Capitală spațiul verde necesar, regimul de înălțime, dar și tipul de înfățișare al clădirilor de pe
fiecare stradă din oraș. De fapt, planurile urbanistice de sector au apărut tocmai în urma
faptului că din anul 2000 Primăria Capitalei nu a mai realizat un nou plan urbanistic
general, iar datele din acesta nu mai sunt actuale.
Primarul Nicușor Dan a evitat să precizeze dacă noul Planul Urbanistic General (PUG) va fi
gata până la sfârșitul anului. Momentan nu se lucrează la el pentru că nu sunt bani. Noul
PUG este elaborat de un consorţiu de 6 firme, condus de Universitatea de Arhitectură şi
Urbanism ”Ion Mincu”.
Proiectul planului urbanistic general prevedea trei etape, din care prima era colectarea
informaţiilor urbane, inclusiv autorizaţii care au fost emise şi de Primăria Generală şi de
primăriile de sector.
„S-a finalizat această primă etapă până la nivelul anului 2018, când au predat Primăriei
Capitalei, de atunci n-au mai fost plătiţi. Pentru ce au făcut în 2018 au fost plătiţi în
2020 şi nu li s-a dat ordin de începere a lucrărilor mai departe”, a precizat pentru Europa
Liberă echipa de comunicare a primarului Nicuşor Dan.
Urmarea deciziei de anulare a planurilor urbanistice de sector este că din luna martie, timp de
un an, planurile, autorizațiile și avizele de tip urbanistic vor fi aprobate de Primăria
Capitalei, iar primăriile de sector nu vor mai avea această răspundere.
Avocatul susține că urmarea El Dorado-ului imobiliar din București ar fi fost, printre altele,
că „s-au redus spațiile verzi. S-a schimbat destinația unor baze sportive. S-a putut obține un
regim de înălțime cu multe etaje în zone unde erau doar case. S-au construit și 14 etaje în
astfel de zona de case. Infrastructura din jurul noilor proiecte este de obicei dezastruoasă, se
construiesc clădiri cu străzi înguste, fără parcări subterane sau de orice alt fel”.
„În 2006 un raport al Primăriei Capitalei arăta că suprafața de spațiu verde per locuitor s-
a redus la 9,67 de metri pătrați. Spre comparație Viena avea, în anul 2012, o suprafață de
120 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100 de metri
pătrați) și Stockholm (86 de metri pătrați)”, reiese dintr-un raport public al organizației
Greenpeace.
Un oraș mai coerent asigură calitatea vieții, iar calitatea vieții este influențată de calitatea
arhitecturii.
Zona Bucureștii Noi a cunoscut în ultimele două decenii o dezvoltare rapidă a construcțiilor
rezidențiale. Dacă în perioada comunistă în zonă trăiau cel mult 5.000-10.000 de oameni,
după cum spun riveranii, adică oamenii din cartier, acum populația se îndreaptă spre
100.000 de oameni, conform datelor de la Primăria Sectorului 1. Bucureștii Noi a devenit
de facto un mic sector, format din șapte cartiere: Bazilescu, Băneasa Sud, Chitila Triaj,
Costeasca, Dămăroaia, Pajura și Străulești Sud.
Dacă infrastructura rutieră și utilitățile erau în mare realizate încă din perioada comunistă,
problema este mirosul insuportabil care vine seara și dimineața dinspre groapa de gunoi
de la Rudeni, județul Ilfov, platformă de deșeuri cu toate avizele de funcționare blocate în
acest moment, dar încă activă. Și dacă mare parte a locuitorilor zonei se plâng de miros și de
posibile deversări sau de arderi ilegale de gunoi, specialiștii în mediu au explicat că o
problemă o reprezintă și autorizațiile de construcții care au permis ridicarea unor blocuri mult
prea aproape de platforma de deșeuri.
„În schimb, în legea privind sănătatea publică, aplicată de direcțiile județene de sănătate, se
precizează că distanța minimă dintre o groapă de gunoi și o locuință trebuie să fie de un
kilometru, față de un incinerator de deșeuri - de 500 de metri, iar pentru o rampă de gunoi
de doar 250 de metri. Este prea puțin, în alte state din Europa nu sunt gropi de gunoi mai
aproape de 10 kilometri de oras”, au adăugat reprezentanții Gărzii de Mediu București-Ilfov.
Și în România, în Parlament, la Senat, a fost depus încă din 2018 un proiect prin care gropile
de gunoi „trebuie să respecte o distanță minimă de protecție de 5.000 de metri față de
oricare dintre următoarele obiective: zone de locuit, parcuri, rezervații naturale, zone de
interes balneoclimateric, de odihnă și recreere, drumuri de interes național”. Proiectul stă
însă în sertare.
Un plan urbanistic general ar fi trebuit să prevadă situația din Bucureștii Noi și ar fi mutat
groapa de gunoi înainte să se construiască sute de blocuri sau ar fi respins autorizațiile din
start.
Acum locuitorii reclamă constant că „sunt foarte dese mirosurile oribile care vin dinspre
groapa de gunoi, mai ales seara și dimineața. Nu știu care e cauza”, se plânge la Europa
Liberă Nicoleta Lupușor.
O anomalie urbanistică des întâlnită în tot Bucureștiul, dar în special în cartierele din Nordul
și Sudul Capitalei este dată de autorizațiile de construcție eliberate pentru spațiile verzi dintre
blocuri. Zona Floreasca este bombardată cu astfel de proiecte, aflate în diferite stadii de
construcție.
Europa Liberă a descoperit un astfel de caz la o adresă din strada Chopin. Aici, firma Damar
97 SRL a obținut din 2017 toate autorizațiile de urbanism, inclusiv un vot al consiliului local
din Sector 2, dominat de PSD la acel moment.
Acționar la firma respectivă este fosta soție a lui Aurel Radu, fost director la Metrorex, între
noiembrie 2012 și martie 2015. Daniela Radu deține 30% din această societate.
Terenul de pe strada Chopin are o suprafață de 740 de metri pătrați și este situat practic între
blocuri. Aici se dorea ridicarea unui imobil cu două etaje plus parter și subsol.
Suprafața de teren a ajuns în proprietatea Dalmar 97 în urma unui schimb de terenuri,
între afaceristul Stelian Gheorghe, un apropiat al Elenei Udrea, și Primăria Sector 2
condusă la acel moment de fostul primar Nicolai Onțanu.
O parte din locuitorii din Floreasca au întocmit un grup de inițiativă care se opun
dezvoltatorilor imobiliari care au avansat proiecte îndoielnice în zonă.
„Locuiesc pe strada Chopin. Am depus o plângere penală la Direcția Națională
Anticorupție vizavi de modul fraudulos în care a fost obținut acel teren. Terenul
respectiv a fost proprietatea statului, a fost făcut un schimb ilegal de terenuri cu niște
terenuri din județul Ilfov. Niște persoane au intrat ilegal în posesia acelor terenuri. S-au
vândut la a patra mână ca să i se piardă urma, iar acum așa-numitul proprietar de drept
vrea sa construiască ilegal pe ceea ce este de fapt un spațiu verde. Schimbul ilegal de
terenuri a fost făcut de fostul primar condamnat penal. Sunt 18 terenuri în suprafață de peste
14.000 metru pătrați", susține George Oancea, un locuitor din zonă.
Cartierul Aviatorilor, tot din zona de Nord a Capitalei, clasat încă și mai sus decât Floresca în
ierarhia zonelor rezidențiale cu ștaif, nu doar că a rămas fără spațiu verde, dar nici parcări nu
sunt. De exemplu, pe strada Emanoil Porumbacu s-au amenajat clădiri de birouri cu mai
multe etaje, dar clădirile nu au mai mult de două locuri de parcare. Singurele spații de parcat
sunt cele din stradă, așa că artera de circulație este opturată permanent.
Dar, de fapt, întreaga zonă a Aviatorilor este una caracterizată de multe construcții una lângă
alta, fără spații verzi între ele și fără locuri de parcare. „S-a exploatat faptul că în apropiere
este Parcul Herăstrău, cea mai frumoasă zonă verde din oraș și au explodat
construcțiile rezidențiale și de birouri”, spune și Marius Necula, un rezident al zonei.
În cartierul Satul Francez s-au îngrămădit clădiri una lângă alta
Una dintre zonele de lux ale Bucureștiului este și cartierul denumit Satul Francez. Proiect
inițiat și susținut de fostul primar Traian Băsescu. Clădirile de aici au fost ridicate însă pe
cele trei hectare ale zonei fără autorizații sau la libera alegere a proprietarilor, așa cum reiese
din datele publicate de-a lungul timpul de Primăria de sector.
Spre exemplu, la o adresă din Aleea Aron Cotruș au fost autorizate două imobile de cinci
etaje. Proprietarii au înălțat însă una dintre clădiri cu două etaje în plus față de ceea ce
le permitea autorizația. Având în vedere că un apartament în Satul Francez trece de câteva
sute de mii de euro, miza este evidentă.
Zona Pallady din Sector 3 este o altă arie în care s-a construit foarte mult. Unul dintre cele
mai mari ansambluri rezidențiale este Palladium Residence, îneput în 2014.
Persoanele care au achiziționat locuințe aici s-au plâns în ultimii ani că, deși primăria de
sector autoriza construcția a sute de apartamente, noul cartier nu avea străzi sau trotuare.
„În numele tuturor celor peste o mie persoane care locuiesc în complexul Palladium
Residence sesizăm că străzile adiacente complexului, respectiv Drumul Gura Crivățului
și Drumul Gura Arieșului, au o lățime ce permite trecerea unei singure mașini. Cerem
asigurarea unei circulații decente a pietonilor pe trotuarele adiacente”, se precizează într-o
petiție a locuitorilor din zonă, petiție trimisă și Europei Libere.
Peste 10.000 de locuințe au fost finalizate anul trecut numai în București. Valoarea lor de
piață trece de 600 de milioane de euro. La această sumă, se mai adaugă 10.000 de locuințe
din Ilfov, cu o valoare de minimum 300 de milioane de euro.
Oamenii atrăgeau atenția că în acest complex urmau să se dea în folosință alte 328 de spații
de locuit. Rezidenții nici nu știau ce prevăd planurile urbanistice pentru că nimeni nu le-
a oferit aceste documente.
Un alt tipar al Bucureștiului actual sunt blocurile de peste patru-cinci etaje construite între
case cu un regim de înălțime mic - unul sau două niveluri. Un astfel de proiect este al
complexului Core Timpuri Noi, situat pe strada Foișorului din Sectorul 3, la cinci minute de
stația de metrou Mihai Bravu.
Reprezentanții Long Bridge Modules MH SRL au susținut, în fața consilierilor locali, ”că
nimeni nu a constestat proiectul de urbanism” și că nimeni nu a solicitat realizarea unor
întâlniri pentru a se discuta condițiile tehnice ale proiectului.
Asociația „Salvați Cartierul Militari ” se luptă de mai mulți ani să anuleze autorizațiile de
construcție pentru un bloc de 40 de apartamente de pe strada Cetatea de Baltă. Proiectul
imobiliar avea nu mai puțin de cinci autorizații de construire, toate fiind emise de către
Primaria Sectorului 6, în timpul mandatului primarului PNL, Rareș Mănescu.
O altă zonă care s-a dezvoltat foarte mult în doar zece ani este cea formată de aria dintre
cartierul Apărătorii Patriei din Sectorul 4 și zona de lângă gura de metrou de la Dimitrie
Leonida, din orășelul Popești-Leordeni.
Deși din avizele de mediu reiese că toate blocurile trebuie să asigure un necesar de 30% de
spațiu verde din întreaga suprafață a terenului destinat proiectului, proprietarii s-au folosit de
toate tertipurile pentru a construi bloc lângă bloc.
„M-am mutat aici acum vreo opt ani, erau trei blocuri în zona asta. Acum nu mai este loc
să faci încă trei blocuri. Văd în casa vecinului, el vede la mine. Nu am avut canalizare,
drum de acces. Spațiul verde e trecut că ar fi ... pe bloc”, susține un proprietar.
Parcul Herăstrău, restaurantele construite la limita sau cu încălcarea legii. Ultimul caz
a fost cel al unui nou restaurant Nuba care se construia ilegal, conform datelor oferite
de Primăria Capitalei.
Parcul Tineretului și Parcul Titan, construcțiile rezidențiale de la marginea spațiilor de
promenadă.
Zona Unirii, construcțiile de imobile cu multe etaje de pe străduțele din spatele
Bulevardului Unirii unde multe dintre aceste clădiri nu au nici măcar un singur spațiu
de parcare și sunt situate între case.
Zona Universitate, lipsa locurilor de parcare și clădirile vechi cu risc seimic, pericol
real pentru populație, dar în care se desfășoară activități economice. Aceste clădiri
sunt folosite în special pentru baruri și restaurante.
„Marea problemă nu este absența regulilor, ci excepțiile de la reguli. Sunt foarte multe
clădiri, în special cele construite între blocuri care au măcar o excepție de la regulile de
urbanism și construcție”, revine cu explicații avocatul Paul Dumbrăvanu.
Cu ajutorul său și a altor cazuri consultate de Europa Liberă sau prezentate în presă, redăm o
parte dintre metodele prin care o autorizație de construcție legală este „driblată” pentru a se
obține mai mult profit.
Driblarea cu acte în mână a legislației duce inclusiv la apariția unor cazuri când viața și
sănătatea locuitorilor este pusă în pericol.
În luna noiembrie 2018 a anului trecut a izbucnit un incendiu puternic la mansarda unui
bloc din Chiajna care s-a extins și la cele de alături. Pompierii nu au putut stinge focul
pentru că nu aveau hidranți în zonă. Mașinile de intervenție au trebuit să facă naveta până la
stații de încărcare cu apă pentru a putea stinge focul.
O femeie însărcinată, care a fost expusă la fum, a fost transportată la Spitalul Universitar. Din
fericire, starea ei de sănătate s-a ameliorat. Peste 100 de persoane au fost afectate de
incendiul de la cele trei blocuri din Chiajna.
Pompierii nu au avut apă la hidrant cu care să stingă focul din Chiajna
În urmă cu zece ani, unul dintre proiectele ridicate de dezvoltatorul Robertino Georgescu în
Popești Leordeni a dus la deschiderea unui dosar penal şi trimiterea afaceristului în
judecată, pentru faptul că a contaminat apa potabilă. Investitorul și-a pus muncitorii să
racordeze ilegal ansamblul pe care l-a construit la canalizarea Popești-Leordeni. Pentru a nu
fi prinși, muncitorii s-au legat la prima țeavă pe care au găsit-o. Cea de alimentare cu
apă a orașului.
După ce la analiza pe fond a dosarului, acuzatul a fost condamnat la patru ani de închisoare,
Curtea de Apel Bucureşti a decis că lui Georgescu i se poate aplica vechiul Cod Penal, acesta
fiind mai favorabil pentru afacerist, motiv pentru care i s-a redus pedeapsa la numai doi ani
de închisoare cu suspendare.
Orice apartament/casă sub o sută de metri pătrați dintr-un bloc trebuie să aibă loc
de parcare.
Orice apartament/casă de peste o sută de metri pătrați trebuie să aibă două locuri de
parcare.
În cazul blocurilor, la numărul total al locurilor de parcare destinate locatarilor se
adaugă un plus de minim 20% a totalului de locuri de parcare/garare stabilite,
pentru vizitatori.
Construcțiile comerciale - mall-uri, hypermarket-uri, etc - trebuie să aibă un loc un loc
de parcare la 40 de metri pătrați suprafață desfășurată a construcției; aceasta pentru
complexuri comerciale de peste 2.000 de metri pătrați.
Pentru restaurante este prevăzut câte un loc de parcare la 5 – 10 locuri la masă. La
acestea se vor adăuga spațiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care trebuie
amplasate independent de parcajele vizitatorilor.
Băncile trebuie să aibă câte un loc de parcare la 20 de salariați şi un spor de 50%
pentru vizitatori.
Pentru biserici, numărul spațiilor de parcare va fi stabilit în funcție de obiectiv,
avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare.
Pentru stadioane este necesar un loc de parcare la 30 de persoane. Este necesară
suplimentarea cu minim 20% a totalului de locuri de parcare/garare stabilite, pentru
salariați/aprovizionatori. Spre exemplu, renovatul Stadion Triumf are acum peste
8.200 de locuri și doar 170 de locuri de parcare destinate spectatorilor, conform
Companiei Naționale de Investiții, societatea de stat care a realizat lucrările de
modernizare. Conform regulilor, stadionul trebuia să aibă 273 de locuri de
parcare.
Procurorii au pe masă sute de sesizări anual atunci când vine vorba de nereguli imobiliare,
ne-au transmis reprezentanții Parchetului General. Dar nu foarte multe plângeri se transformă
în dosare de urmărire sau în dosare trimise spre judecată.
Un ultim astfel de caz a fost în decembrie 2020. Atunci Parchetul de pe lângă Judecătoria
Sector 1 a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de opt persoane, între care şi
directorul executiv al Direcţiei Urbanism din Primăria Bucureşti.
Trei inculpaţi au fost acuzaţi că au construit într-o zonă protejată, fără respectarea autorizaţiei
de construcţie şi au determinat funcţionarii Primăriei Bucureşti şi ai Inspectoratului de Stat în
Construcţii să consemneze documente care atestau că autorizaţiile ar fi fost respectate.
Pentru a scăpa de răspundere penală, doi inculpaţi au determinat alte persoane să sustragă
documente din dosarele de autorizare existente la Primăria Municipiului Bucureşti şi să
înlocuiască documentele respective cu altele falsificate”.
Cel mai recent conflict mediatizat dintre lideri interlopi din București a scos la iveală și faptul
că aceștia preferă să-și investească banii obținuți din camată și alte infracțiuni în proiecte
imobiliare din Capitală.
În august, unul dintre lideri Clanului Duduienilor, Emi Pian, a fost ucis de un membru al
Clanului Rinu în urma unor neînțelegeri la un joc de noroc.
Clanul Rinu nu este o gruparea la fel de cunoscută ca Duduienii, Cămătarii. Se pare că face
bani din cămătărie și din afaceri imobiliare, domeniu în care clanurile interlope au investit
mult. Ar fi vorba despre o grupare mafiotă care, potrivit unor surse din Poliție, nu s-ar
implica în traficul de persoane, dar ar împrumuta bani cu camătă. Cel mai cunoscut caz de
camătă este cel în care unul din membrii grupării îl împrumuta pe fostul președinte al
Camerei de Comerț Mihail Vlasov.
Avocatul Paul Dumbrăvanu a estimat că prețul unui metru pătrat construit la cheie,
gata pentru a se muta cumpărătorul, îl costă pe dezvoltator maximum 500 de euro.
Aceasta dacă toate materialele sunt de calitate și toate regulile de urbanism, cu parcare
și spațiu verde. Astfel, la un apartament de 60 de metri pătrați, cheltuiala
dezvoltatorului ajunge la 30.000 de euro.
Dacă blocul are 40 de apartamente cu o suprafață de 60 de metri pătrați - cele din
zona au și câte o sută de apartamente - aceasta înseamnă că investiția îl costă pe
dezvoltator maxim 1,2 milioane de euro.
Conform analizelor oferite de site-urile de specialitate, prețul unui metru pătrat în
zonă calculat din anunțurile de vânzare, este de 1.540 de euro în Vitan Nou.
Apartamentul de 60 de metri pătrați ar costa astfel undeva aproape de 95.000 de euro,
iar profitul dezvoltatorului este 65.000 de euro la un singur apartament.
Întreg blocul de 40 de apartamente aduce un profit dezvoltatorului de 2,6
milioane de euro. Iar în multe cazuri el construiește 60 sau 100 de apartamente.
Șantier din zona Militari, de la marginea Bucureștiului
Pe lângă întocmirea unui nou PUG ale cărui prevederi să nu mai aibă parte de excepții, o
soluție pentru eliminarea neregulilor din piața imobiliară ar putea fi și apariția unei legi care
să impună obligații dezvoltatorilor și mai multe drepturi pentru cumpărători. Avocatul Paul
Dumbrăvanu spune a avut o astfel de inițiativă, dar nu a avut nicio șansă să fie aprobată în
Parlament.
Specialistul în domeniul imobiliar atrage atenția că ar trebui ca în primul rând persoanele care
cumpără o locuință să fie atente la următoarele aspecte:
Volumul de locuințe a căror construcție a fost terminată în București în primele nouă luni din
2020 a depășit cu aproape 10% numărul locuințelor livrate în întregul an 2019, când a
fost stabilit un record absolut al ultimelor trei decenii, potrivit datelor Institutul Național
de Statistică (INS). În primele nouă luni ale anului trecut au fost finalizate aproape 9.500 de
locuințe. Datele finale pentru tot anul 2020 nu sunt încă gata, dar reprezentanții INS susțin că
numărul apartamentelor finalizate anul trecut a trecut de mai bine de 10.000.
„Volumul tranzacțiilor (n.r. - spațiile de birouri) din 2020 a fost în jur de 900 de milioane
de euro, în creștere cu 35 – 40% față de nivelul de anul trecut. Dar România este singura
țară din regiune unde lichiditatea a fost în creștere anul acesta“, a declarat, pentru publicația
profit.ro Andrei Văcaru, specialist în cadrul JLL România.
Nicușor Dan a explicat încă de săptămâna trecută că „este fals că nu se va mai construi deloc
în București. Se poate construi în continuare, dar pe baza Planului Urbanistic General, un
document echilibrat și care urmează să fie actualizat, ce ține cont atât de nevoia de spațiu
verde, cât și de dezvoltarea urbană firească pentru o capitală europeană. În al doilea rând,
e fals că se opresc construcțiile în derulare sau că se sistează construcțiile deja aprobate.
Orice proiecte care se află în derulare continuă, inclusiv cele pentru ridicarea de blocuri de
locuințe, astfel încât cei care au plătit deja avansuri pentru achiziția de apartamente nu vor
pierde banii”, a explicat primarul general Nicușor Dan, luni, într-o postare pe pagina sa de
Facebook.
https://romania.europalibera.org/a/imobiliare-bucure%C8%99ti-o-afacere-de-miliarde-de-ce-a-fost-
suspendat-urbanismul-de-sector/31130843.html