BETON ARMAT / ANALIZA PE ELEMENTE.

SECȚIUNILOR / ÎNCOVOIEREA + EFORT AXIAL

4.10 Considerarea unei distribuții triunghiulare pentru tensiunea de compresiune din beton

Distribuția triunghiulară este aplicabilă doar pentur o comportare elastică a secțiunii, și astfel
betonul are o comportare ce se poate considera a fi elastică doar pentru un nivel de încărcare
aferent SLS.

În practică distribuția tringhiulară nu este în general folosită cu excepția elementelor estanșe

din beton (ce rețin lichide – acestea nu au voie să fisureze) sau pentru calculul deschiderii
fisurilor și a deplasărilor (verificări SLS).

În cazul considerării unei distribuții triunghiulare (acest lucru însemană relație liniară
tensiune deformație) secțiunea se paote considera fisurată în zona întinsă sau nefisurată
betonul rezistând la o cantitate mică de întindere.

A) SECȚIUNE FISURATĂ

- zona întinsă de beton este ignorată în calcul

Tensiunea din armătura din zona întinsă F st trece prin centru de greutate al acesteia

Tensiunea din betonul comprimat F cc trece prin C.G a distribuției triunghiulare.

Din echilibru de forțe pe orizontală avem:

Calculând momentul după armătura întinsă rezultă (momentu capabil):

Calculul adâncimii axei neutre x :

BETON ARMAT / ANALIZA PE ELEMENTE. SECȚIUNILOR / ÎNCOVOIEREA + EFORT AXIAL

Deoarece betonul și metalul sunt 2 materiale cu proprietăți mecanice diferite pentru a putea
analiza secțiunea cu teoria elastică a învoierii trebuie să transformăm secțiunea reală într-o
secțiune echivalentă astfel încât secțiunea echivalentă să fie o secțiune care are aceleași
proprietăți mecanice pe toată suprafața ei.

Considerăm materialul principal betonul

Transformăm aria de armătură în arie echivalentă de beton:

Es
α c= −rapotul dintre modulele de elasticitate a celor 2 materiale
Ec

Rezultă secțiunea:

Pentru a calcula poziția axei neutre (coordonata x) știm că momentul static funție de axa
neutră este zero. Știind acest lucru și folosind teorema axelor paralele calculăm momentul
static al secțiunii față de muchia superioară a acesteia:

S Much . =S
¿
A.N
+ x∗ A (Unde SA .N =0)¿

De aici:

S Much . ¿

x= ¿
A

S b∗ x∗x
Much .¿ = +α c∗ A s∗d ¿
2

A=b∗x+ α c∗A s

b∗x∗x
+α c∗As∗d
2
x=
b∗x+ α c∗A s

De unde rezultă ecuația de gradul II

Ce are rădăcinile:
BETON ARMAT / ANALIZA PE ELEMENTE. SECȚIUNILOR / ÎNCOVOIEREA + EFORT AXIAL

Relațiile de mai sus pot fi folosite pentru a analiza o secțiune existentă.

OBSP: dacă momentul depășește momentul capabil calculat astfel distribuția tensiunilor din
beton nu va mai fi triunghiulară ???????

CALCULUL ARIEI NECESARE DE OȚEL:

Adâncimea axei neutre se poate exprima d easemenea funcție de deformațiile și tensiunile din
beton și armătură

Pentru o distribuție liniară a deformațiilor avem:

De unde:

Aceată relație și relația de calcul a

momnetului capabil pot fi folosite pentru a proiecta aria de armătură întinsă, considerând o
tensiune dorită sau astfel încât secțiunea să reziste un moment dorit.

B) SECȚIUNE NEFISURATĂ

- în acest caz considerăm și contribuția betonului întins la rezistența secțiunii

BETON ARMAT / ANALIZA PE ELEMENTE. SECȚIUNILOR / ÎNCOVOIEREA + EFORT AXIAL

- suplimentar față de situația fisurată apare rezultanta forței de întindere din beton F ct ce
acționează în centrul de greutate a distribuției triunghiulare a tensiunilor din zona
întinsă de beton.

Din echilibrulforțelor pe orizontală a secțiunii avem:

Calculând moment funcție de centrul de greutate al distribuției tensiunilor în betonul

comprimat avem:

Adâncimea axei neutre x se paote determina idem cazului fisurat doar că în acest caz secțiunea
echivalentă arată astfel:

OBSP: aici s-a luat întreaga arie de beton (deși pentru u ncalcul mai exact trebuia să se scadă
aria secțiunii transformate pentru armătură – acolo o arie este luată în calcul de două ori).
BETON ARMAT / ANALIZA PE ELEMENTE. SECȚIUNILOR / ÎNCOVOIEREA + EFORT AXIAL

Din distribuția liniară a deformațiilor pe secțiune avem valorile deformțiilor din betonul
comprimat respectiv armătura întinsă având valorile:

Aici ca reper în trasarea diagramei de deformații se ia

deformația maximă la întidere a betonului și nu cea la compresiune

De aici rezultă tensiunile din beton și armătură:

Astfel dacă se specifică deformația sau tensiunea minimă permisă pentru beton, este posibil să
se calculeze tensiunile corespunzătoare pentru betonul comprimat respectiv armătura întinsă.

Ecuațiile derivate se pot folosi pentru a analiza o secțiune dată pentru a determina momentul
capabil al secțiunii nefisurate. OBSP: Cât este momentul maxim pe care îl duce secțiunea astfel
încât să nu fisureze.