Colegiul disciplinar

HOTĂRÎ RE
28 mai 2021 mun.Chişinău
nr. 6
Plenul Colegiului disciplinar în componenţa:
Preşedinte: Elena Cobzac
Membrii: Ruxanda Pulbere
Igor Mînăscurtă
Angela Otean
Stela Botnaru
Pavel Midrigan

examinând în şedinţă publică cauza disciplinară intentată în temeiul

sesizării [încheierii interlocutorii a Colegiului penal al Curţii Supreme de
Justiţie din 23 decembrie 2020), depuse de Preşedintele interimar al
Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie Timofti Vladimir, tn privinţa
judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea,

CONSTATĂ:

1. Conţinutul încheierii interlocutorii.

La data de 30 decembrie 2020 în adresa Consiliului Superior al
Magistraturii a parvenit încheierea interlocutorie din partea Colegiului
penal al Curţii Supreme de Justiţie, prin care se aduce la cunoştinţă despre
încălcările normelor de procedură penală de către judecătorul Judecătoriei
Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea, la adoptarea încheierii din 23
noiembrie 2020, prin care, repetat, contrar încheierii Colegiului penal al
Curţii Supremă de Justiţie din 21 octombrie 2020, şi a prevederilor legale
prevăzute de a rt2 4 8 2 Cod de executare şi art.4731 Cod de procedură
penală, a fost dispusă remiterea plângerii condamnatului Romanciuc
Anatolii împotriva administraţiei Penitenciarul nr.13 - Chişinău, către
Judecătoria Cahul, sediul Taraclia pentru examinare conform competenţei,
pe motiv că în raza de activitate a acestei instanţe îşi desfăşoară activitatea
instituţia care pune în executare pedeapsa aplicată în privinţa
condamnatului Romanciuc Anatolii, fiind indicat că această plângere
urmează a fi examinată conform prevederilor art469 alin.[l) pct.171
[constatarea condiţiilor de detenţie a condamnaţilor), 470 alin.[l) Cod de
procedură penală, iar condamnatul se deţinea la acel moment în
Penitenciarul nr.l - Taraclia, care se află în raza de activitate a Judecătoriei
Cahul, sediul Taraclia.

2.Opinia scrisă a judecătorului.

 Cu referire la circumstanţele invocate, judecătorul a invocat, că
eroarea admisă, expusă în încheierea interlocutorie din 23 decembrie 2020
a Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, a fost condiţionată de
volumul impunător de cauze, aflate pentru examinare în sarcina
judecătorului, este o eroare mecanică, fără intenţie şi neglijenţă. La
emiterea încheierii din 23 noiembrie 2020, judecătorul nu a acţionat
intenţionat în nici un mod în vederea încălcării drepturilor condamnatului
Romanciuc Anatolii şi nu a urmărit admiterea consecinţelor prejudiciabile
condamnatului. în temeiul considerentelor expuse, a solicitat încetarea
procedurii de examinare a sesizării înaintate.

3. Constatările Inspecţiei Judiciare.

Prin rezoluţia Inspecţiei judiciare din 01 februarie 2021 a fost dispusă

pornirea procedurii disciplinare şi începerea cercetării disciplinare în
privinţa judecătorului Maria Tertea de la Judecătoria Chişinău, sediul
Ciocana, în baza art.4 alin.(l) liti) din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014.
în conformitate cu prevederile art.26 alin (2) din Legea cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, la data de 15 martie 2021,
Inspectorul-judecător Craiu Tatiana a întocmit rapartui prin care a invocat,
că se atestă o bănuială rezonabilă că, judecătorul Maria Tertea a încălcat
normele imperative ale legislaţiei la înfăptuirea justiţiei, acţiuni ce se
încadrează conform prevederilor art. 4 alin.(l) lit. i) din Legea nr. 178 din
25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, adică
încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a
justiţiei.
în motivarea concluziilor sale Inspectorul-judecător a invocat, că din
interpretările încheierilor Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din
21 octombrie 2020 şi 23 decembrie 2020, inclusiv din încheierea
interlocutorie din 23 decembrie 2020, se deduce încălcarea caracterului
imperativ al normelor legale de către judecătorul Maria Tertea, şi anume a
prevederilor a rt.4731 Cod de procedură penală şi prevederilor art. 4 36
alin. f2) Cod de procedură penală.
Inspectorul judecător a menţionat următoarea stare de fapt.
La data de 10 iunie 2020, condamnatul Romanciuc Anatolii s-a adresat
cu cerere în Judecătoria Cahul împotriva Administraţiei instituţiilor
penitenciare.
Potrivit informaţiilor din Programul integrat de gestionare a dosarelor
s-a stabilit că dosarul „Romanciuc Anatolii - Alte categorii noi apărute",
înregistrat la Judecătoria Cahul cu n r.l-1 0 0 6 2 8 2 1 -1 5 -2 1 ji-11062020-1, a
fost repartizat judecătorului Leonid Turculeţîn mod automat-aleatoriu.
Prin încheierea din 12 iunie 2020 emisă de judecătorul Judecătoriei
Cahul, sediul Central, Leonid Turculeţ a fost declinată competenţa pe cauza
la cererea condamnatului Romanciuc Anatolii privind dezacordul cu decizia
 de sancţionare aplicată de Administraţia Penitenciarului nr.13 - Chişinău
către Judecătoria Chişinău.
Potrivit fişei de repartizare a dosarului, „Romanciuc Anatolii - Alte
categorii noi apărute”, înregistrat la Judecătoria Chişinău cu nr. 1-
1 0 0 6 2 8 2 1 -1 2 -2 1 ji-1 1 0 6 2 0 2 0 a fost repartizat judecătorului Maria
Tertea în mod automat-aleatoriu.
Prin încheierea din 07 iulie 2020 a fost fixată şedinţa de judecată
pentru data de 24 august 2020, ora 15:00 cu citarea participanţilor Ia
proces.
Prin încheierea din 24 august 2020 emisă de judecătorul Judecătoriei
Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea s-a dispus remiterea cererii
condamnatului Romanciuc Anatolii împotriva Administraţiei instituţiilor
penitenciare, către Judecătoria Cahul, sediul Taraclia pentru examinare
conform competenţei.
Ulterior, fiind remisă cererea condamnatului Romanciuc Anatolii la
Judecătoria Cahul, repartizată judecătorului Leanid Turculeţ a fo s t emisă
încheierea la data de 23 septem brie 2020 de către judecătorul Judecătoriei
Cahul, sediul Central, Leonid Turculeţ fiind declinată competenţa pe cauza la
cererea condamnatului Romanciuc Anatolii privind dezacordul cu decizia de
sancţionare aplicată de administraţia Penitenciarului nr.13 - Chişinău către
Judecătoria Chişinău şi sesizată Curtea Supremă de Justiţie pentru
soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Potrivit informaţiilor din Programul integrat de gestionare a dosarelor,
cauza penală „Romanciuc Anatolii - Alte categorii noi apărute",
înregistrat Ia Curtea Supremă de Justiţie cu n r.l-20 0 6 2 8 2 1 -0 1 -lcs-
0 9102020, a fost repartizat judecătorului Liliana Catan, care face parte
din completul Iurie Diaconu - preşedinte şi judecătorul Ion Guzun.
Astfel, prin încheierea din 21 octombrie 2020 emisă de Colegiul penal
al Curţii Supreme de Justiţie s-a stabilit competenţa pentru examinarea
chestiunilor privind examinarea plângerii depuse de condamnatul
Romanciuc Anatolii împotriva Administraţiei Penitenciarului nr.13 către
Judecătoria Chişinău.
în motivarea încheierii Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie se
menţionează: ... Plângerea condamnatului Romanciuc Anatolii cade sub
incidenţa prevederilor a rt 4731 Cod de procedură penală, ce invocă
depunerea plângerii judecătorului de instrucţie din instanţa în a cărei rază
teritorială se află organul respectiv, Colegiul penal conchide că, urmează a fi
transmisă Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana pentru ju decare în fon d.
Colegiul penai a constatat că, judecătorul de instrucţie al Judecătoriei
Cahul, corect a făcu t trimitere la prevederile art.4731 Cod de procedură
penală, atunci când a decis să-şi decline competenţa.
Faptul că, după sancţionarea disciplinară a condamnatului de către
administraţia penitenciarului, de fapt, după depunerea plângerii la
Judecătorie, condamnatul a fo s t transferat într-o altă instituţie penitenciară -
Penitenciarul nr.l, nu exclude competenţa Judecătoriei Chişinău de a
soluţiona plângerea."
 Este de menţionat, că încheierea Colegiului penal al Curţii Supreme de
Justiţie este executorie pentru instanţele ierarhic inferioare, din aceste
considerente dosarul penal în cauză a fost transmis spre examinare
Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana.
Judecătorul Maria Tertea, primind în procedură dosarul remis de
Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie, urma să judece fondul pentru a
nu încălca termenii de examinare a cererii respective, care este de 3 luni.
Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana din 23 noiembrie
2020 emisă de judecătorul Maria Tertea, s-a dispus remiterea repetată a
cererii condamnatului Romanciuc Anatolii pentru examinare la Judecătoria
Cahul, sediul Taraclia, unde a fost transferat condamnatul, pentru ispăşirea
pedepsei la Penitenciarul nr.l, încălcând astfel dispoziţia deciziei Colegiului
penal al Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, cauza repetat a fost remisă în
adresa Judecătoriei Cahul.
Deci, recepţionând cererea condamnatului Romanciuc Anatolii,
judecătorul Valeriu Curicheru de la Judecătoria Cahul, repetat a declinat
competenţa pe plângerea condamnatului Romanciuc Anatolii, privind
dezacordul cu decizia de sancţionare aplicată de Administraţia
Penitenciarului nr.13 - Chişinău către Judecătoria Chişinău şi a sesizat
repetat Curtea Supremă de Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ
de competenţă.
Potrivit datelor Programului integrat de gestionare a dosarelor, cauza
penală la plângerea condamnatului Romanciuc Anatolii, înregistrată la
Curtea Supremă de Justiţie cu n r.l-2 0 0 6 2 8 2 1 -0 1 -lc c -18122020, a fost
repartizată judecătorului Vladimir Timofti în mod automat aleatoria care
face parte din completul Vladimir Timofti - preşedinte şi judecătorii
Nadejda Toma şi Victor Boico.
Astfel, prin încheierea din 23 decembrie 2020 emisă de Colegiul penal
al Curţii Supreme de Justiţie s-a dispus repetat trimiterea pentru examinare
a plângerii depuse de condamnatul Romanciuc Anatolii împotriva
Administraţiei Penitenciarului nr.13 instanţei competente - Judecătoria
Chişinău, sediul Ciocana.
Ca urmare, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie la data de 23
decembrie 2020 a emis o încheiere interlocutorie în privinţa judecătorului
Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea pentru încălcarea
legislaţiei şi sesizat Consiliul Superior al Magistraturii.
Mai mult decât atât, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în
motivarea încheierii interlocutorii menţionează, că la examinarea plângerii
nominalizate supra, judecătorul Maria Tertea repetat, contrar încheierii
Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 21 octombrie 2020, în loc
să examineze în fond cererea condamnatului Romanciuc Anatolii, iarăşi şi-a
declinat competenţa, prin ce a ignorat executarea încheierii Colegiului penal
al Curţii Supreme de Justiţie din 21 octombrie 2020, ce nu poate fi acceptat
şi tolerat, şi urmează a fi verificat de organele competente ale Consiliul
Superior al Magistraturii, cu adoptarea măsurilor disciplinare respective.
 în cadrul cercetării disciplinare s-a stabilit că, Judecătoria Chişinău
prin încheierea din 23 noiembrie 2020 contrar dispoziţiilor instanţei
ierarhic superioare a remis plângerea condamnatului Romanciuc Anatolii
împotriva Administraţiei instituţiilor penitenciare, pentru examinare
conform competenţei Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, deşi, potrivit
încheierii din 21 octombrie 2020 emisă de Colegiul penal al Curţii Supreme
de Justiţie s-a stabilit competenţa Judecătoriei Chişinău pentru examinarea
plângerii depuse de condamnatul Romanciuc Anatolii împotriva
Administraţiei Penitenciarului nr.13 - Chişinău. încheierea Colegiului penal
al Curţii Supreme de Justiţie fiind obligatorie pentru instanţa ierarhic
inferioară.
Prin urmare, au fost ignorate prevederile art.436 alin.(2) Cod de
procedură penală şi indicaţiile exprese a Colegiului penal al Curţii Supreme
de Justiţie de către judecătorul Maria Tertea, care a remis repetat plângerea
condamnatului Romanciuc Anatolii în adresa Judecătoriei Cahul, sediul
Taraclia pentru examinare conform competenţei.
Or, potrivit prevederilor art2 4 8 1 alin. (2) Cod de executare „Plângerea
împotriva deciziei privind aplicarea sancţiunilor disciplinare se
examinează în conformitate cu prevederile art 471 alin. (3) şi 4731 Cod
de procedură penală." Plângerea depusă nu suspendă executarea sancţiunii
disciplinare, cu exceppa izolării disciplinare.
Astfel, în motivarea încheierii din 11 decembrie 2020, Colegiul penal al
Curţii Supreme de Justiţie a indicat că, judecătorul de instrucţie al
Judecătoriei Cahul, a invocat just prevederile art. 4731 Cod de procedură
penală, conform cărora împotriva actelor organului care pune în executare
hotărârea judecătorească de condamnare privativă de libertate,
condamnatul, precum şi alte persoane ale căror drepturi şi interese legitime
au fost încălcate de aceste organe pot declara plângere judecătorului de
instrucţie din instanţa în a cărei rază teritorială se află organul respectiv.
însă, judecătorul Maria Tertea în motivarea încheierii Judecătoriei
Chişinău, sediul Ciocana din 23 noiembrie 2020, a invocat repetat şi greşit
că plângerea dată urmează să se examineze conform prevederilor art. 469
alin. [1) pct.171), 470 alin.(l) Cod de procedură penală, or din conţinutul
plângerii condamnatului Romanciuc Anatolii, rezultă că acesta nu se referă
la chestiuni ce ţin de constatarea condiţiilor de detenţie, dar contestă o
sancţiune disciplinară aplicată de administraţia Penitenciarului nr. 13 -
Chişinău, şi anume suspendarea dreptului Ia întrevederi [ art. 246 alin. [1)
lit. c) Cod de executare).
Din considerentele menţionate şi având în vedere, că plângerea
condamnatului cade sub incidenţa prevederilor art.4731 Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a conchis repetat că,
aceasta urmează a fi transmisă instanţei competente - Judecătoria Chişinău,
sediul Ciocana.
Prin urmare, nu poate fi reţinut argumentul judecătorului Maria
Tertea, precum că, eroarea admisă, expusă în încheierea interlocutorie din
23 decembrie 2020 a Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, a fost
 condiţionată de volumul impunător de cauze, aflate pentru examinare în
sarcina judecătorului, ca o eroare mecanică, fără intenţie şi neglijenţă.
^ Or, potrivit prevederilor art.4731 alin.(l) Cod de procedură penală,
„împotriva actelor organului care pune în executare hotărârea
judecătorească de condamnare privativă de libertate, condamnatul, precum
şi alte persoane ale căror drepturi şi interese legitime au fost încălcate de
aceste organe pot declara plângere judecătorului de instrucţie din instanţa
în a cărei rază teritorială se află organul respectiv".
Mai mult, potrivit încheierii din 21 octombrie 2020 emisă de Colegiul
penal al Curţii Supreme de Justiţie s-a stabilit competenţa Judecătoriei
Chişinău pentru examinarea chestiunilor privind examinarea plângerii
depuse de condamnatul Romanciuc Anatolii împotriva Administraţiei
Penitenciarului nr.13, fapt ignorat de judecătorul Maria Tertea.
Prin urmare, există o încheiere irevocabilă a instanţei judecătoreşti
ierarhic superioare, care are caracter obligatoriu şi care impune
examinarea plângerii condamnatului Romanciuc Anatolii anume de către
Judecătoria Chişinău.
Din cele expuse, se atestă o bănuială rezonabilă că, judecătorul Maria
Tertea a încălcat normele imperative ale legislaţiei la înfăptuirea justiţiei,
acţiuni ce se încadrează conform prevederilor art.4 alin.(l) lit.i) din Legea
nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor, adică încălcarea norm elor imperative ale legislaţiei în procesul
de înfăptuire a justiţiei.

4.Constatările Plenului Colegiului Disciplinar

Audiind opinia inspectorului-judecător, participant în şedinţa plenului

Colegiului Disciplinar referitor Ia faptele constatate de Inspecţia judiciară în
contextul examinării cauzei disciplinare intentate în baza încheierii
interlocutorii şi analizând poziţia din opinia scrisă a judecătorului vizat, şi
materialele cauzei disciplinare, Plenul Colegiului Disciplinar ajunge la
concluzia de a înceta cauza disciplinară intentată în privinţa judecătorului
judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea din următoarele
considerente.
Prin dispoziţia inspectorului-judecător principal din 31 decembrie
2020, sesizarea a fost repartizată pentru examinare inspectorului-judecător
Tatiana Craiu.
Potrivit prevederilor art.3 din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, judecătorii răspund disciplinar pentru
comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta lege. încălcarea
prevederilor altor acte normative atrage răspunderea disciplinară numai în
cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu
prevederile art.4. Deci, legislatorul a stabilit expres care sunt condiţiile
angajării răspunderii judecătorului, inclusiv răspunderea disciplinară.
Conform prevederilor art.34 alin.(5) din Legea cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, cauza disciplinară se examinează
 doar în limitele raportului inspecţiei judiciare, întocmit în conformitate cu
prevederile art. 26 alin. (2).
Conform prevederilor art. 36 alin. [1) lit. c) din Legea cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul Disciplinar poate constata
încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere
disciplinară.
Plenul Colegiului Disciplinar remarcă faptul că potrivit art. 19 din
Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor,
(1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare
comise de judecători poate fi înaintată de:
a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei
comise de judecător sau o altă persoană care poate invoca un interes
legitim;
b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) Colegiul de evaluare a performanţelor, în condiţiile prevăzute la
art. 23 alin. (4) al Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea
performanţelor şi cariera judecătorilor;
d) Inspecţia judiciară, prin autosesizare în urma controalelor
efectuate în condiţiile prevăzute de art. 72 al Legii nr. 947-XIII din 19 iulie
1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi în cazul
recepţionării raportului privind rezultatele evaluării integrităţii
instituţionale, întocmit de către Centrul Naţional Anticorupţie.
(2) Subiecţii prevăzuţi la alin.(l) pot înainta sesizarea privind faptele
care le-au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuţiilor de
funcţie ce le deţin sau în baza informaţiilor difuzate de mass-media.
Totodată, art. 20 al aceleiaşi Legi prevede condiţiile de formă şi
conţinut ale sesizării.
Având în vedere prevederile legale citate mai sus, Plenul Colegiului
Disciplinar atestă că la caz se constată, că Inspectorul judecător eronat a
considerat încheierea interlocutorie parvenită din partea Colegiului Penal al
Curţii Supreme de Justiţie ca sesizare, şi fără a se autosesiza, a dispus
pornirea procedurii disciplinare şi a purces la examinarea cauzei
disciplinare, considerându-1 pe Preşedintele interimar al Colegiului penal al
Curţii de Apel ca petiţionar şi subiect de sesizare prevăzut Ia art.19 din
Legea nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
Astfel, din materialele procedurii disciplinare rezultă, că conform
încheierii interlocutorii, pronunţate de Colegiul penal al Curţii Supreme de
Justiţie, la 23.12.2020, s-a adus Ia cunoştinţă Consiliul Superior al
Magistraturii despre încălcările normelor de procedură penală de către
judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea, la
adoptarea încheierii din 23 noiembrie 2020, prin care, repetat, contrar
încheierii Colegiului penal al Curţii Supremă de Justiţie din 21 octombrie
2020, şi a prevederilor legale prevăzute de a r t2481 Cod de executare şi
art.4731 Cod de procedură penală, a fost dispusă remiterea plângerii
condamnatului Romanciuc Anatolii împotriva administraţiei Penitenciarul
nr.13 - Chişinău, către Judecătoria Cahul, sediul Taraclia pentru examinare
 conform competenţei, pe motiv că în raza de activitate a acestei instanţe îşi
desfăşoară activitatea instituţia care pune în executare pedeapsa aplicată în
privinţa condamnatului Romanciuc Anatolii, fiind indicat că aceasta
plângere urmează a fi examinată conform prevederilor art.469 alin.(l)
pct.171 (constatarea condiţiilor de detenţie a condamnaţilor), 470 alin.(l)
Cod de procedură penală, iar condamnatul se deţinea la acel moment în
Penitenciarul nr.l - Taraclia, care se află în raza de activitate a Judecătoriei
Cahul, sediul Taraclia.
Se reţine, că potrivit art.218 Cod procedură penală, instanţa de
judecată, constatînd în procesul de judecată fapte de încălcare a legalităţii şi
a drepturilor omului, o dată cu adoptarea hotăririi, emite şi o încheiere
interlocutorie prin care aceste fapte se aduc la cunoştinţa organelor
respective, persoanelor cu funcţie de răspundere şi procurorului. în termen
de cel mult o lună, instanţa de judecată va fi informată despre rezultatele
soluţionării faptelor expuse în încheierea interlocutorie.
Astfel, Plenul Colegiului disciplinar constată, că Colegiul penal al Curţii
Supreme de Justiţie a adoptat încheierea interlocutorie, aducând la
cunoştinţă Consiliului Superior al Magistraturii despre încălcările legalităţii
de către judecătorul vizat la adoptarea încheierii din 23 noiembrie 2020,
privind strămutarea repetată a cauzei în privinţa condamnatului
Romanciuc Anatolii, contrar încheierii Colegiului penal al Curţii Supremă
de Justiţie din 21 octombrie 2020, prin care s-a stabilit competenţa
judecătoriei Chişinău (sediul Ciocana) la examinarea plângerii date, în
conformitate cu prevederile art.45 Cod procedură penală.
Astfel, la caz sunt relevante prevederile art.45 Cod procedură penală,
care stipulează, că încheierea instanţei care soluţionează conflictul de
competenţă este definitivă, însă argumentele dezacordului cu ea pot fi
invocate în apel sau, după caz, în recurs împotriva hotărârii în fond. Instanţa
căreia i s-a trimis cauza prin încheiere de stabilire a competentei nu-si mai
poate declina competenţa, în afară de cazul în care. în urma noii situaţii de
fgpt rezultată din com pletarea cercetării judecătoreşti, se constată ca fapta
constituie o infracţiune dată prin leae în competenta altei instanţa.
Totodată, se reţine că Inspectorul judecător în raport impute
judecătorului încălcarea prevederilor art.436 Cod procedură penală, care nu
sunt relevante spetei date. or acestea reglementează procedura de
rejudecare a cauzei după casarea hotăririi în recurs şi limitele acesteia.
Analizând circumstanţele cauzei, în raport cu prevederile a r tl9 din
Legea nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, se
constată, că încheierea interlocutorie adresată Consiliului Superior al
Magistraturii, eronat a fost catalogată ca o sesizare, iar Preşedintele
interimar al Curţii Supreme de Justiţie Timofti Vladimir - ca petiţionar, or,
la caz doar unul din membrii Consiliului Superior al Magistraturii, sau
Inspectorul judecător era în drept să înainteze o sesizare, cu respectarea
prevederilor art.20 din Legea nr.178, dacă ajungea la concluzia, că din
conţinutul încheierii interlocutorii rezultă o bănuială rezonabilă, că
judecătorul a comis o abatere disciplinară, fapte ce la caz nu se constată. Or,
 art. 19 al.l din Legea nr.178 indică direct care sunt subiecţii de sesizare
privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători.
în astfel, de circumstanţe, Colegiul disciplinar consideră, că Inspecţia
judiciară (Inspectorul-judecător) nu a respectat aceste cerinţe legale, prin
admiterea spre examinare a încheierii interlocutorii, care nu poate fi
apreciată ca sesizare în sensul art.19 al legii indicate, totodată lipsind şi
sesizarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sau
autosesizarea inspectorului-judecător.
La caz însă, procedura de intentare a cauzei disciplinare în privinţa
judecătorului vizat nu a fost respectată de către inspecţia judiciară. Or, în
speţă, nu se atestă întrunirea nici uneia din condiţiile indicate în
prevederile art.19 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor, nerespectând-se astfel procedura.
Având în vedere faptul că cauza disciplinară a fost intentată în afara
limitelor legal procedurale stabilite de prevederile art.19-20 al Legii cu
privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Plenul Colegiului
Disciplinar dispune încetarea procedurii disciplinare, or prin reţinerea unei
cauze intentate cu încălcarea normelor procedurale, se poate admite o
încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, Ia caz a
judecătorului.
Aici, Colegiul disciplinar ţine să menţioneze, că garanţiile unui proces
echitabil în materie penală, stabilite de către Curtea Europeană, sunt
aplicabile în egală măsură şi procedurilor disciplinare (cauza Vanjak vs
Croaţia, 14 ianuarie 2010 şi Hotărârea Curţii Constituţionale a RM nr. 24 din
16.09.2016 pentru controlul constituţionalităţii a rt 55, alin. (2) şi (8) din
Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului şi p c t 59, subpct
2) şi 5) şi p c t 65 din Statutul disciplinar al poliţistului).
Din aceste considerente Colegiul disciplinar conchide, că
circumstanţele constatate supra constituie un impediment justificat legal
care condiţionează imposibilitatea examinării cauzei disciplinare în fond,
deoarece potrivit prevederilor art. 34 alin. (5) al Legii cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, cauza disciplinară se examinează
doar în limitele raportului Inspecţiei judiciare, fapt ce evidenţiază natura
acuzatorie a acestui act, de aceea examinarea cauzei disciplinare în
condiţiile existenţei încălcărilor de procedură la întocmirea Raportului
Inspecţiei ar duce Ia încălcarea dreptului judecătorului la o procedură
disciplinară echitabilă.
Ca urmare, Colegiul penal reţine că în speţă nu poate fi constatat
faptul existenţei abaterii disciplinare, dar reieşind din aceea că Legea cu
privire la răspunderea disciplinară nu stabileşte ce hotărâri poate emite
Colegiul disciplinar în cazul stabilirii unor vicii de procedură, Plenul, fară a
examina şi a se expune pe fondul raportului, dispune încetarea procedurii
disciplinare în baza art. 36 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, din motivul că nu a fost comisă o
abatere disciplinară.
 în conformitate cu prevederile art, 36 alin. (1) lit. c), art. 39 alin. (1) al
Legii nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Plenul
Colegiului Disciplinar,
HOTĂRĂŞTE: j

Se încetează procedura disciplinară intentată, în temeiul sesizării (încheierii

interlocutorii al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 23 decembrie
2020), depuse de Preşedintele Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie Timofti
Vladimir, în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria
Tertea, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.
Hotărârea poate fi atacată în Consiliul Superior al Magistraturii în
termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii motivate.

Preşedinte: /semnătura/ /Elena Cobzac

Membrii: /semnătura/ Huxanda Pulbere
/semnătura/ Igor Mînăscurtă
/semnătura/ Angela Otean
/semnătura/ Stela Botnaru
/semnătura/ favel Midrigan