17 afaceri la cheie sigure care iti aduc bani si succes

Introducere
Cuprins
  Capitolul 1
Capitolul 2
Capitolul 3

CAPITOLUL 1
DESCRIEREA AFACERII

SUMAR
Pregatirea lucrului
Incinta de lucru
Echipamentul de baza
Matrite
Materiale pentru lucrul cu matrite
Materiale pentru lumanari

Instalatii pentru confectionarea lumanarilor

Instalatie pentru confectionarea lumanarilor prin turnare in matrite
Obtinerea lumanarilor prin imersie
Obtinerea lumanarilor prin extrudare
Finisarea lumanarilor

Tehnologia confectionarii lumanarilor

Etapele procesului tehnologic
Masuri de protectie in timpul lucrului
Metode pentru economisirea timpului
Probleme tehnologice si solutii de rezolvare
Posibile defecte ale lumanarilor si remedierea lor

Lumanari ornamentale pentru cununie si botez

Lumanari ascutite confectionate prin scufundare

Lumanari subtiri rasucite
Lumanari impletite
Lumanari ingemanate

Lumanari suprascufundate
Lumanari colorate uniform
Lumanari colorate gradat
Lumanari marmorate

Lumanari confectionate in matrite

Etapele confectionarii lumanarilor in matrita
Lumanari confectionate prin turnare-varsare
Lumanari confectionate din bucati de ceara
 Lumanari plutitoare

Lumanari din ceara colorata

Coloranti pentru lumanari
Lumanari stratificate orizontal
Lumanari stratificate oblic

Lumanari folosite la parfumarea mediului

Arome
Generatoare de arome
Lumanari parfumate (1)
Lumanari parfumate (2)
Lumanari parfumate (3)
Lumanari parfumate (4)
Compozitii parfumate pentru combaterea insectelor
Lumanari pentru crearea unei atmosfere relaxante

Lumanari stralucitoare
Lumanari cu flacara colorata (1)
Lumanari cu flacara colorata (2)
Lumanari cu flacara colorata (3)
Lumanari cu flacara colorata (4)
Lumanari cu flacara colorata (5)
Lumanari cu mai multe flacari de diferite culori (1)
Lumanari cu mai multe flacari de diferite culori (2)
Lumanari cu flacara colorata care nu fumega (1)
Lumanari cu flacara colorata care nu fumega (2)

Lumanari tip candela

Lumanari tip candela cu suport pentru fitil (1)
Lumanari tip candela cu suport pentru fitil (2)

Lumanari pentru furtuna

Lumanari imbracate in fitil

Lumanari rulate

Lumanari confectionate in gheata

Lumanari confectionate in apa

Lumanari confectionate in nisip

Lumanari cu unul sau mai multe corpuri

Lumanari cu reziduuri recuperabile

Lumanari ornamentale
Lumanari cu decoratii exterioare
Lumanari cu decoratii interioare

Lumanari in container
Lumanari conservate in container metalic
Lumanari in container din plastic
Lumanari in container cu picior
Lumanari in container protector
Lumanari in container cu figurine
Lumanari in container cu circulatie de aer
Lumanari in container cu arc (1)
Lumanari in container cu arc (2)
Lumanari in container cu arc (3)
 Lumanari in container de azbest sau fibre de sticla

Lumanari pentru scopuri speciale

Lumanari cu mesaj personal pentru diferite ocazii (1)
Lumanari cu mesaj personal pentru diferite ocazii (2)
Lumanari muzicale (1)
Lumanari muzicale (2)
Lumanari pentru indicarea unui interval de timp
Lumanari fluorescente
Lumanari pentru efecte luminoase
Lumanari autostingatoare

Lista brevetelor de inventie folosite in lucrare

PREGATIREA LUCRULUI
Incinta de lucru
Orice incapere disponibila pentru confectionarea lumanarilor trebuie sa aiba o masa de lucru, o sursa de caldura, precum si apa
curenta. De obicei, datorita problemelor de spatiu si confort, bucataria sau o alta incapere dezafectata se dovedeste a fi cea
mai potrivita incapere pentru acest scop. Deoarece in timpul confectionarii lumanarilor pastrarea curateniei se face mai greu,
masa de lucru si podeaua trebuie acoperite cu hartie, ziare, folii de plastic etc. In zilele cu vreme buna si calda se poate lucra
in curte sau gradina, daca exista o asemenea posibilitate. Intr-o asemenea situatie, sursa de caldura poate fi un arzator cu gaz
metan sau alcool metilic si nu mai este necesara o grija deosebita pentru evitarea stropilor care apar la varsarea cerii topite.
Daca confectionarea lumanarilor devine cu timpul o pasiune, s-ar putea sa apara necesitatea unui spatiu special amenajat.

Echipamentul de baza
In luarea deciziei de achizitionare a echipamentului care mai este necesar pentru a putea incepe lucrul, un rol important il
joaca tipul de lumanari luat in consideratie, dotarea existenta, precum si bugetul disponibil. Cu cateva exceptii, majoritatea
articolelor nu sunt specializate (fig. 1- VEZI FOTO "Fig. 1 - Ustensile si echipamente") si de aceea procurarea lor se face destul
de usor.

Fig. 1 – Ustensile si echipamente

 Sursa de caldura
Reteaua de gaze naturale este cea mai potrivita sursa de caldura. Daca incinta in care se va desfasura procesul de
confectionare a lumanarilor nu are alimentare cu gaz natural, atunci se poate folosi o plita care poate fi incalzita cu alcool
metilic sau gaz din butelie.
 Vas pentru topirea cerii
Un vas de aluminiu, care se prezinta in conditie buna si are fund plat, este foarte potrivit pentru topirea cerii. Este preferabil ca
vasul sa fie dintr-o singura bucata, caci, in caz contrar, ceara se poate risipi prin intrarea in nervurile lui. Totodata, vasul
trebuie sa aiba neaparat un maner din material izolant termic, cu ajutorul caruia sa poata fi tinut in momentul turnarii cerii
topite.
Daca nu se lucreaza cu cantitati mari, un ibric de cafea vechi se poate folosi, de asemenea, pentru topirea cerii.
 Cutii metalice de diverse marimi
Cateva cutii metalice sunt intotdeauna binevenite, atat la topirea cerii in cantitati mici, cat si la pastrarea resturilor de ceara
dupa incheierea lucrului.
 Vas de fierbere cu fund dublu
Vasul cu ceara pusa la topit nu se asaza direct pe sursa de caldura, ci se pune intr-un vas cu fund dublu, care contine apa.

Sfatul nostruSe recomanda ca vasul cu fund dublu sa fie facut din aluminiu sau otel inoxidabil, deoarece interiorul lui va fi
expus la zgarieturi si stropire cu ceara.

De asemenea, vasul trebuie sa fie larg si nu prea inalt, pentru ca sa aiba stabilitate pe plita de incalzire.
 Baie de racire
Baia de racire este un vas in care se pune apa la temperatura camerei, pentru a grabi racirea cerii. Dimensiunea vasului
depinde de lungimea lumanarii, caci aceasta trebuie sa fie racita in intregime. Daca baia de racire se foloseste pentru lumanari
ascutite, atunci ea trebuie sa fie de aceeasi marime cu vasul de scufundare.

ATENTIE!In cazul confectionarii lumanarilor in matrita de metal, baia trebuie sa fie suficient de mare pentru ca matrita sa fie
complet acoperita. Nu se va folosi niciodata chiuveta sau cada drept baie de racire, caci ceara scursa accidental se intareste si
poate infunda canalizatia de evacuare a apei.

 Cadru de scufundare
Daca se urmareste realizarea unor lumanari ascutite si drepte, atunci este nevoie de un cadru de scufundare. Cadrul este
format dintr-o tija filetata, la capetele careia se insurubeaza cate un disc usor conic si prevazut cu gauri. Lungimea tijei si,
implicit, distanta dintre discuri sunt determinate de lungimea lumanarilor care se doresc a fi confectionate. Gaurile discurilor
servesc la intinderea fitilurilor intre discuri, cu scopul de a preveni indoirea inevitabila in cazul unei simple scufundari in ceara
topita. Conicitatea discurilor usureaza scurgerea cerii prin gauri, cand cadrul se scoate din vasul pentru topit ceara.
 Suport de sustinere a fitilurilor
Suportul de sustinere a fitilurilor este o varianta a cadrului de scufundare. El este format dintr-o placa de lemn pe care se
insurubeaza cateva perechi de carlige. Fiecare carlig sustine cate un fitil. Deoarece carligele sunt distantate unele fata de
altele, lumanarile, care rezulta in urma depunerii de ceara pe fitiluri, nu se ating. Suportul permite scufundarea simultana a
doua sau mai multe perechi de lumanari. El este usor de folosit, dar lumanarile rezultate pot avea un aspect mai putin finisat.
 Maner de prindere a matritei
Un mijloc sigur de apucare a matritei pline cu ceara fierbinte este manerul de prindere. Matrita se poate tine cu ajutorul lui in
timpul mutarii in baia de racire.
 Cantar
Un cantar este intotdeauna necesar pentru determinarea exacta a cantitatii de ceara si de aditivi. Orice cantar de bucatarie
este potrivit pentru acest scop.
 Cana gradata
Masurarea volumului de ceara care intra intr-o matrita se face cu o cana gradata (450 g de ceara topita ocupa un volum
aproximativ de 0,5 l).
 Termometru pentru ceara
Un termometru este absolut necesar pentru turnarea cerii la o temperatura precisa. Termometrul trebuie sa aiba un cap de
masura lung, un dispozitiv de prindere pe marginea vasului, precum si o scara suficient de mare pentru a fi usor de citit.
Temperaturile care trebuie urmarite in cazul cerii sunt cuprinse in intervalul 45-1500° C.
 Tigaie
Cand se confectioneaza lumanari speciale, o tigaie se dovedeste utila pentru asezarea pe foc a containerelor mici cu ceara sau vopsea.
 Filtru mic de ceai (strecuratoare)
Separarea cerii de eventuale corpuri straine se poate face cu un mic filtru de ceai (strecuratoare). Nu este neaparat necesar ca filtrul sa fie nou,
dar nici nu trebuie sa fie ruginit.
 Dispozitiv de centrare a fitilului
Adeseori este nevoie de un dispozitiv cu ajutorul caruia sa se pozitioneze fitilul in centrul lumanarii, in timpul cat ceara este inca moale. In locul
unui asemenea dispozitiv, se poate folosi cadrul metalic al unui abajur de lampa.
 Vergea de strapungere
Pentru inlaturarea tensiunilor de la suprafata cerii si a bulelor de aer, care apar in apropierea fitilului, se foloseste o vergea metalica de
strapungere. Aceasta poate fi chiar o andrea sau o sarma foarte subtire si rigida avand lungimea fitilului.
 Lingura de lemn
Amestecarea cerii cu diverse ingrediente in scopul omogenizarii se face cu o lingura de lemn. Aceasta se incalzeste destul de greu si de aceea
amestecul nu se lipeste de suprafata ei.
 Lingura de metal
Inlaturarea bulelor de aer care se formeaza la suprafata cerii se face prin tasarea acesteia cu o lingura de metal. Topirea superficiala si indesarea
cerii in locul de contact au loc sub actiunea metalului incalzit al lingurii.
 Cutit ascutit
Lumanarile se taie sau se modeleaza cu ajutorul unui cutit bine ascutit.
 Foarfece
Largirea gaurilor in matritele improvizate sau executarea unui alt fel de gauri se face cu un foarfece bine ascutit.
 Manusi de cauciuc
Apucarea usoara si in conditii de siguranta a obiectelor fierbinti se face prin intermediul manusilor de cauciuc. Acestea trebuie sa fie comode la
prindere si sa lase mainilor libertatea de miscare.
 Carpe de bucatarie
Cateva carpe de bucatarie (sau prosoape vechi) se dovedesc utile cand se urmareste izolarea suprafetei de lucru fata de fundul cald al matritei sau
vasului de topire a cerii etc.
 Polonic
Cand se lucreaza cu matrite mici, apare necesitatea turnarii unor cantitati reduse de ceara. Un polonic de bucatarie obisnuit este foarte potrivit in
acest caz.
 Dispozitiv pentru formarea bazei lumanarii
Pentru ca lumanarile sa se fixeze cat mai bine in soclu, trebuie ca baza lor sa fie zimtata. Acest finisaj se realizeaza cu un dispozitiv care, in
general, este folosit de profesionisti. Desi nu este strict necesar, acesta se dovedeste a fi deosebit de util.

Matrite
Matrita este un vas al carui interior reproduce forma unui obiect. Prin topirea, turnarea, racirea si solidificarea cerii intr-un astfel de vas se pot
obtine lumanari. Matritele pentru lumanari pot fi facute pe cale industriala sau pot fi improvizate.
Datorita simplitatii constructive si materialelor ieftine sau ocazionale, care sunt necesare realizarii lor, matritele improvizate pot constitui mijloace
de lansare pentru oricare incepator in arta confectionarii lumanarilor. Fata de efortul depus si timpul consumat, rezultatele lucrului cu asemenea
matrite sunt adeseori spectaculoase.
Cu cateva zeci de ani in urma nu existau decat foarte putine tipuri de matrite destinate confectionarii lumanarilor. Astazi este disponibila o larga
varietate de matrite de metal, plastic flexibil sau cauciuc (fig. 2 - VEZI FOTO "Fig. 2 - Tipuri de matrite"). Fiecare din aceste tipuri de matrite
prezinta anumite avantaje. Astfel, matritele de metal sunt potrivite pentru confectionarea lumanarilor groase, cu suprafata neteda, margini
ascutite si bine definite, in timp ce matritele de cauciuc pot reproduce detalii de suprafata imposibil de obtinut pe alta cale.
Cele mai des intalnite sunt matritele de metal. Acestea pot fi dintr-una sau mai multe parti. Daca sunt intretinute cu atentie, matritele de metal au
o durata lunga de viata.
Matritele de plastic (care "se decojesc") au, de obicei, doua parti identice care se imbina pentru a crea o forma tridimensionala. Majoritatea
matritelor facute din mai multe bucati sunt prevazute cu cleme speciale care fac posibila strangerea, impiedicand astfel scurgerea cerii topite.
Matritele de cauciuc pot avea forme simple sau complicate. Ele sunt despicate in partile laterale, care se desfac atat cat este nevoie pentru
scoaterea lumanarii. Deoarece se manipuleaza usor, acest tip de matrita este folosit de fabricantii de lumanari cu volum de productie mare.
 Fig. 2 – Tipuri de matrite

Matrite impovizate
Se pot improviza matrite din diverse cutii care se gasesc in orice casa: cutii de lapte, cutii de inghetata, cutii de conserve etc. Acestea nu trebuie
sa prezinte indoituri prin care se poate scurge ceara. De asemenea, se pot improviza matrite punand nisip intr-un vas si facand forme in nisipul in
care se va turna ceara fierbinte.
In oricare din aceste cazuri, matritele trebuie sa suporte greutatea cerii si sa reziste la temperaturi ridicate, fara sa se inmoaie, sa se deformeze
sau sa se gaureasca. Pentru a preintampina deformarea, care poate sa apara in timpul turnarii cerii, matritele de carton se consolideaza lipind
banda adeziva in jurul lor. Spre deosebire de matritele facute pe cale industriala, care se pot folosi de mai multe ori, matritele de nisip se folosesc
numai o data. In ceea ce priveste matritele de carton, de obicei, acestea se distrug pentru a permite scoaterea lumanarii. Intr-un astfel de caz,
cand se prevede ca matrita sa fie distrusa chiar la prima utilizare, nu este nevoie ca partea ei superioara sa fie mai larga decat cea de jos, pentru
a usura scoaterea lumanarii.
Pozitionarea fitilului in matritele improvizate din diverse obiecte se face printr-o gaura executata cu ajutorul unui foarfece. Fitilul se introduce si se
fixeaza ca la matritele de metal. In cazul matritelor de nisip, se introduce o sarma groasa acolo unde urmeaza sa fie fitilul lumanarii.

ATENTIE!Ceara care se toarna in matritele improvizate are o temperatura mai mica fata de cea turnata in matritele obisnuite: numai 66 - 710° C,
in cazul matritelor de nisip, si 82 - 840° C, al celor de carton.
 Fig. 3 – Matrita

Un capac de plastic sau un carton tare se poate folosi ca suport pentru o matrita improvizata.
Racirea se face in aer liber.
In general, finisajul suprafetei lumanarii confectionate intr-o matrita improvizata este inferior celui obtinut cu ajutorul unei matrite din comert. Pe
suprafata lumanarii pot ramane incretituri. Aceste defecte nu sunt prea grave si pot fi corectate fara efort. De aceea, rezultatele lucrului cu matrite
improvizate sunt considerate destul de bune.
Un model de matrita improvizata este cel prezentat de brevetul de inventie US 4004773 A
(1997) - SUA (fig. 3 - VEZI FOTO "Fig. 3 - MATRITA").
Potrivit acestui brevet, cu ajutorul unui cilindru (10), deschis la ambele capete, se poate realiza o matrita, daca se ataseaza la unul din capetele
cilindrului o placa circulara (12) amovibila (care poate fi data la o parte). Placa circulara este strans fixata in aceasta pozitie de catre un capac
flexibil (24) a carui margine (25) se rasfrange peste capatul cilindrului.
Un fitil (22) trece prin gaura (26) capacului (24), precum si prin gaura (21) placii circulare (12).
Acest fitil se intinde pana la celalalt capat al cilindrului (10), unde se fixeaza cu ajutorul unei piese de retinere (31), de asemenea prevazuta cu o
gaura (32). Materialele din care se executa cilindrul (10), placa circulara (12) si capacul flexibil (24) sunt la libera alegere, dar trebuie sa
corespunda cerintelor tehnologice.

Matrite din carton

Cartonul, in special cel ondulat, se dovedeste a fi foarte potrivit pentru realizarea matritelor de lumanari. Cartonul ondulat confera lumanarii o
textura striata atractiva. Adeseori el se gaseste la interiorul unor cutii de ambalaj si se poate recupera dupa consumarea continutului din aceste
cutii.
Pentru realizarea unei matrite, se taie o bucata dintr-o foaie de carton ondulat la dimensiunea dorita, lasand un surplus de aproximativ 2 cm
necesar suprapunerii marginilor si lipirii lor. Se etanseaza matrita prin acoperire cu chit acolo unde este nevoie. Pentru siguranta, se mai poate
infasura matrita cu banda adeziva. Apoi, inainte de turnarea cerii fierbinti, se pulverizeaza un strat subtire de ulei siliconic sau ulei vegetal pe
peretii interiori ai matritei.
Matrita trebuie sa aiba un suport de fixare, pentru sustinerea ei in timpul umplerii si racirii. Unul dintre cele mai simple suporturi poate fi facut
dintr-o cutie cu nisip curat. Astfel, matrita se pozitioneaza usor, fiind sustinuta de nisipul care o inconjoara.

Matrite standard
Rezultate superioare certe se obtin cu matrite standard facute pe cale industriala din metal, plastic flexibil sau cauciuc. Aceste matrite se prezinta
intr-o larga gama de forme si modele, care pot fi alese corespunzator lumanarii dorite pentru confectionare.
 Matrite de metal
Matritele de baza utilizate de orice fabricant sunt cele de metal. Acestea sunt robuste, rezistente si au viata lunga de folosire. Matritele de metal
sunt utilizate, in special, la confectionarea lumanarilor cu dimensiuni mari. Ele asigura cerii un finisaj ridicat. Totusi, deoarece matritele de metal
nu pot scoate in evidenta detalii, ele nu sunt indicate daca se doreste realizarea de lumanari cu model pe suprafata.
Matritele de metal pot fi dintr-una sau mai multe parti. Daca matritele compuse din mai multe parti se utilizeaza la confectionarea unui numar
restrans de lumanari, atunci linia ce apare in relief la locul imbinarii partilor nu constituie o problema, deoarece netezirea suprafetei se face usor si
nu cere mult timp.

Sfatul nostruTemperatura de turnare a cerii in matritele de metal trebuie sa fie 92-93° C. Depasirea acestui interval de temperatura poate conduce
la efecte nedorite, de exemplu culori distorsionate (la 107° C culorile se modifica). De aceea, ceara trebuie mentinuta la temperatura
recomandata. De asemenea, majoritatea producatorilor recomanda ca matritele de metal sa fie incalzite cu apa calda turnata pe peretii exteriori,
chiar inainte de umplerea cu ceara. Cand se face aceasta operatie, trebuie sa se evite umezirea fitilului sau intrarea apei in interiorul matritei.

Racirea matritelor de metal se face intr-un vas cu apa (baie de racire).

Intretinerea matritelor de metal

Cu toate ca matritele de metal sunt foarte rezistente, trebuie luate masuri de protectie pentru mentinerea lor in starea cea mai buna. Orice lovire
sau trantire a matritei poate produce ruperea imbinarilor. De asemenea, orice zgarietura pe suprafata matritei afecteaza calitatea lucrarii si poate
ingreuna scoaterea lumanarii.

Sfatul nostruAtunci cand nu sunt utilizate, matritele din metal sa fie pastrate in ambalajul original. In acest mod, ele sunt ferite de praf si totodata
protejate contra lovirii accidentale cu alte obiecte.

Uneori, dupa scoaterea lumanarii, ramane ceara in matrita. Aceasta ceara se poate depune pe lumanarea confectionata ulterior, impiedicand
scoaterea acesteia din matrita. Eliminarea cerii remanente se face prin clatirea interiorului matritei cu apa clocotita, operatie urmata de stergere.

ATENTIE!Curatarea cu apa clocotita nu se face niciodata in chiuveta sau cada de baie, caci ceara scursa se poate solidifica, infundand canalizatia
de scurgere

Curatarea matritei se poate face si cu un solvent pentru ceara.

Unele matrite de metal au muchii foarte ascutite. Pentru ca utilizarea acestor matrite sa se faca in conditii de siguranta, se recomanda acoperirea
tuturor muchiilor cu banda adeziva.

Matrite de plastic
Matritele facute din material plastic reproduc foarte bine detalii de suprafata. Materialul folosit pentru aceste matrite este durabil si are o viata
lunga de lucru. Totodata, materialul plastic este si flexibil, astfel ca, dupa intarirea cerii, el permite indoirea matritei spre partea de jos si scoaterea
lumanarii prin "decojire".

Sfatul nostruCeara care se toarna in matrita de plastic trebuie sa aiba 880° C, daca nu sunt alte recomandari.

Racirea matritei se face intr-o baie cu apa la temperatura camerei.

Matritele de plastic se utilizeaza la confectionarea lumanarilor care trebuie decorate cu motive artistice inspirate din teme biblice, flori, fructe,
animale etc.
Exista matrite care nu au gaura pentru introducerea fitilului, fiindca acesta se lipeste cu banda adeziva de una din partile matritei, atat sus, cat si
jos. Alte matrite din plastic au gaura si vergea de sustinere a fitilului. Exista insa si matrite care au nevoie de gaura pentru introducerea fitilului sau
turnarea cerii. Aceste matrite se gauresc cu un foarfece bine ascutit, avand grija ca plasticul sa nu crape.
Un dezavantaj al matritelor de plastic consta in faptul ca, datorita frecventelor indoiri, ele se deformeaza in timp, capatand o abatere fata de
forma initiala. De asemenea, lucrul cu matritele de plastic necesita luarea unor masuri preventive. Unele dintre aceste masuri se refera chiar la
matrite. Astfel, matritele facute din mai multe bucati trebuie bine stranse pentru a nu permite scurgerea cerii prin locurile de imbinare a partilor
componente. In lipsa unor cleme de strangere se pot folosi orice fel de agrafe, o garnitura de cauciuc sau banda adeziva. Matritele de plastic
trebuie prevazute cu un suport pe care sa se sprijine in timpul turnarii cerii. Cel mai simplu suport poate fi facut dintr-o cutie de conserve cu
capac.

ATENTIE!Alte masuri preventive privesc ceara care se toarna pentru obtinerea lumanarii. In matritele de plastic nu se toarna niciodata ceara de
albine. Aceasta se lipeste de suprafata interioara a matritei si, drept urmare, lumanarea se deformeaza la scoatere.

Intretinerea matritelor de plastic

La fel ca in cazul matritelor de metal, sunt necesare masuri de protectie a matritelor de plastic. Pentru prevenirea oricarui accident care ar putea
sa deterioreze matrita, se recomanda pastrarea ei in ambalajul original. Astfel se asigura si protectia contra prafului a suprafetelor acesteia.

ATENTIE!Ceara ramasa in matrita dupa scoaterea lumanarii se indeparteaza prin turnarea unei cantitati de apa clocotita. Apa clocotita inmoaie
ceara. Operatia de scurgere a cerii se face intotdeauna intr-un vas: niciodata nu se va efectua scurgerea in chiuveta sau cada de baie, caci se
poate infunda canalizatia de scurgere a apei. Dupa indepartarea cerii ramase in matrita se pulverizeaza cu un spray siliconic special.

Curatarea matritelor de plasic se mai poate face prin frecarea cu o carpa moale si curata, in care s-a turnat solvent: nu se va folosi niciodata
aplicarea directa a solventului.

Matrite de cauciuc
Capatul deschis al matritelor de cauciuc nu trebuie sa fie prea mare, deoarece despicaturile laterale permit desfacerea matritei atat cat este nevoie
pentru scoaterea lumanarii. Matritele de cauciuc fac posibila realizarea unor modele deosebite chiar si pe partile laterale ale lumanarii. Tot din
cauza ca matritele de cauciuc se desfac relativ putin, in aceste matrite se poate folosi ceara de albine pentru confectionarea lumanarilor. Daca nu
exista alte recomandari, ceara trebuie incalzita la 820° C.
In caz ca matrita de cauciuc nu are gaura de fitil, se procedeaza ca in situatia matritelor de plastic. Gaura se executa cu un foarfece.
Uneori, la locul de imbinare a partilor matritei apare o linie in relief. Pentru a mentine deschizaturile laterale aliniate si etanse, matrita se infasoara
cu banda adeziva, inainte de umplerea cu ceara.
Este de preferat ca racirea matritelor din cauciuc sa se faca incet. De aceea, unii fabricanti recomanda racirea intr-o baie de apa calda. De cele
mai multe ori, suportul de fixare a matritei poate servi si drept baie de racire. Atunci se pune suportul intr-un vas care contine apa. Indiferent daca
matrita este pusa in suport inainte sau dupa umplerea cu ceara, trebuie ca nivelul apei sa ajunga pana la capatul superior al matritei.

Intretinerea matritelor de cauciuc

Pastrarea matritelor de cauciuc in ambalajul original asigura integritatea suprafetei lor si protectia contra prafului.

ATENTIE!Este recomandabil ca depozitarea acestor matrite sa nu se faca in vecinatatea unor agenti cu origina petroliera (de exemplu benzina)
fata de care cauciucul este sensibil. Resturile de ceara se pot inlatura prin turnarea unei cantitati de apa clocotita in interiorul matritei.

Materiale pentru lucrul cu matrite

In afara de rezistenta la temperatura ridicata si greutate, turnarea cerii in stare fierbinte impune cateva conditii oricarei matrite. Acestea sunt
usurinta manipularii, mentinerea formei, absenta resturilor de ceara si etansarea. Daca usurinta manipularii matritei poate fi asigurata prin
alegerea modalitatii de apucare cu mana, iar mentinerea (stabilitatea) formei - prin optiunea corecta fata de tipul de matrita, absenta resturilor de
ceara si etansarea depind de materialele folosite pentru scopul respectiv si de constiinciozitatea cu care se executa fiecare din aceste operatii.

Materiale pentru indepartarea cerii din matrite

In afara de turnarea in matrita a unei cantitati de apa clocotita, pentru inlaturarea cerii ramase dupa scoaterea lumanarii se mai poate executa
pulverizarea unui strat subtire de ulei siliconic sau ulei vegetal. Aceste substante au rolul de a inmuia si dizolva ceara remanenta, care se poate
amesteca cu ceara turnata ulterior.

ATENTIE!Uleiul de masline formeaza o pelicula nedorita pe suprafata lumanarii. De aceea, acest ulei nu este indicat pentru curatarea cerii ramase
in matrita.

Ceara remanenta se mai poate inlatura folosind orice solvent pentru ceara. In cazul matritelor de plastic, solventul nu se toarna direct, ci se aplica
pe o carpa curata, inainte de a trece la frecarea suprafetei pe care se afla ceara.

Materiale de etansare pentru matrite

Etansarea anumitor parti ale matritelor se poate face cu un chit rezistent la apa. Acest chit trebuie sa aiba plasticitate mica, pentru a putea
ramane mereu in strans contact cu suprafetele intre care trebuie facuta etansare. Multi producatori de matrite furnizeaza chit de etansare, odata
cu matrita. Totusi, se recomanda ca intotdeauna sa existe la indemana o cantitate suplimentara din acest material.
Asigurarea etansarii se face prin infasurarea matritei cu banda adeziva. Banda adeziva preseaza strans partile matritei, opunandu-se indepartarii
lor reciproce ca urmare a incalzirii de catre ceara turnata.

Materiale pentru lumanari

Caracteristicile lumanarii depind de felul partilor sale componente: ceara, aditivii si fitilul. Astfel, calitatea cerii si punctul de topire joaca un rol
important in procesul de confectionare a lumanarii, iar aditivii, precum si dimensiunea si tipul fitilului, afecteaza viteza de ardere. Cunoasterea
proprietatilor tuturor acestor elemente este esentiala pentru prevenirea eventualelor defecte ale lumanarilor sau, daca totusi acestea au aparut,
pentru determinarea cauzelor. Modelarea lumanarilor este o ocupatie in care neprevazutul poate sa apara oricand. De aceea, confectionarea
lumanarilor va trebui sa includa intotdeauna si o perioada de incercari.
O lumanare de calitate este una care arde linistit, dureaza mult timp, produce o cantitate mica de fum si da o lumina buna. Ceara folosita pentru
fabricarea celor mai multe si mai moderne lumanari este realizata dintr-un amestec de parafina si stearina, fapt ce duce la obtinerea unor produse
de calitate, care au o ardere completa, nu produc fum si nu se inmoaie la caldura sau nu se deformeaza in timp. La confectionarea lumanarilor de
lux se foloseste in mod normal doar stearina, un produs natural si biodegradabil, obtinut din extragerea grasimilor vegetale din fructul de palmier
si nu de mult timp si din soia. Stearina are insa un cost de fabricatie ridicat, de aceea se foloseste in combinatie cu parafina, mult mai ieftina.
Pentru fabricarea lumanarilor se mai folosesc ceara de albine, geluri (un amestec de rasina si ulei mineral), ceruri vegetale (in general de palmier,
carnauba, mirt sau soia) sau seul (utilizat azi foarte rar datorita alternativelor oferite de chimie).

Ceara
Ceara este un produs solid sintetic sau natural (de origine animala, vegetala sau minerala), insolubil in apa si care se topeste la temperaturi destul
de joase. Inainte de descoperirea parafinei in 1850, ceara de albine si grasimile animale erau in Europa si America principalele materii prime
folosite pentru confectionarea lumanarilor. In alte zone geografice, oamenii exploatau resursele naturale disponibile pentru obtinerea altor tipuri
de ceara, cum ar fi ceara de bumbac, ceara insectei de lac chinezesc, ceara din carbuni fosili (ceara de Montana) etc. Toate aceste tipuri de ceara
au caracteristici diferite. Unele ard mai incet, altele au aroma etc.

Ceara de albine
Ceara de albine este o substanta relativ moale si lipicioasa cu un punct de topire in jur de 640° C. Are o culoare specifica galbena si aroma
dulceaga, calitati care au facut din ea, timp de secole, materia prima preferata. Uneori, ceara de albine este decolorata pentru a deveni alba. A
fost folosira pentru producerea lumanarilor inca din cele mai vechi timpuri. Este o excelenta materie prima pentru lumanarile obtinute prin
cufundare si turnare, dar destul de scumpa, iar lumanarile facute din ceara de albine sunt considerate un lux.
Aceasta ceara se recolteaza prin topirea fagurilor de albine. Dupa ce este extras mierea, ceara se curata, se topeste si se purifica de orice
reziduuri, pentru a fi apoi gata de folosit.
Ceara de albine este alcatuita din peste 3.000 de componente avand o structura formata din 35% monoesteri, 14% diesteri, 14% hidrocarburi,
12% acizi liberi, 8% hidroxi-poliesteri, 4% hidroximonoesteri, 3% triesteri, 2% poliesteri acizi, 1% esteri acizi, 1% alcooli liberi si 6% substante
neidentificate. Aceste ingrediente naturale fac din ceara de albine o materie prima valoroasa pentru confectionarea lumanarilor. Pe langa faptul ca
lasa o aroma foarte placuta de miere, aceasta ceara arde mai mult timp cu o flacara galbena stralucitoare.
Ceara de albine nu se contracta cand se intareste si de aceea nu este nevoie de nivelarea capetelor lumanarilor. Un dezavantaj al cerii de albine
consta in faptul ca ea se scoate relativ greu din matrita. Ceara de albine nu se foloseste niciodata la confectionarea lumanarilor in matrita de
plastic, caci, lipindu-se de pereti, ea se deformeaza la scoatere prin operatia de "descojire" a matritei.
Foile de ceara de albine se gasesc intr-o larga varietate de culori, de exemplu albastru, rosu, verde si, bineinteles, culoarea lor naturala. Facand
diverse combinatii, se pot obtine usor lumanari foarte frumoase.
In decursul timpului, ceara de albine a avut multiple utilizari ca: lumanari simple, protectie
pentru metale, tabla de scris, material de modelare, sigiliu pentru scrisori etc.
In Evul Mediu, multe ordine religioase cresteau albine ca sa obtina miere si ceara pentru lumanari. Ceara de albine a ajuns, in ultima vreme, sa fie
folosita in numeroase alte scopuri incluzand cosmetica, armament, pielarie, stabilizarea margarinei etc.
Vechile metode de confectionare a lumanarilor din ceara de albine sunt astazi redescoperite si apreciate. Ceara de albine este mult mai scumpa
decat parafina, dar calitatea lumanarilor rezultate este de necontestat. Cu toate acestea, din motive de cost si pentru a creste si mai mult timpul
de ardere, ceara de albine se foloseste tot mai mult combinata cu parafina.
Un procentaj minim de 5% ceara de albine se recomanda a fi adaugat la parafina pentru a obtine lumanari de calitate superioara, cu timp de
ardere si aspect imbunatatit, chiar prin reducerea proportiei de ceara de albine. Lumanarile folosite in biserici contin, de regula, 25% ceara de
albine. Se mai pot folosi si alte combinatii: 50% parafina si 50% ceara de albine sau 70% parafina, 20% acid stearic si 10% ceara de albine.
Din cauza lipsei de ceara si a pretului ei ridicat, se produc din ce in ce mai mult lumanari din ceara de albine in amestec cu alte substante
minerale, vegetale sau animale, ca parafina, stearina, ozocherita, seu si alte ceruri.
Lumanarile pot fi confectionate numai din ceara de albine, parafina sau stearina, dar si din amestec de ceara de albine, in diferite proportii, cu
stearina, parafina, ozocherita si cerezina. Pentru aceasta exista numeroase retete de fabricare:
Reteta 1:
← Ceara de albine: 10 parti
← Stearina: 20 parti

← Parafina sau parafina in amestec cu ozocherita si cerezina: 70 parti.

Reteta 2:
← Ceara de albine: 25 parti
← Stearina: 15 parti

← Parafina sau parafina in amestec cu ozocherita si cerezina: 60 parti.

Reteta 3:
← Ceara de albine: 55 parti
← Stearina: 10 parti

← Parafina sau parafina in amestec cu ozocherita si cerezina: 35 parti.

Cele mai apreciate lumanari sunt cele din ceara de albine, care ard cu o flacara stralucitoare, nu fac fum si nu degaja miros neplacut. Materialul
care serveste la confectionarea lumanarilor, este alcatuit dintr-un amestec realizat dupa una din retetele de mai sus.

Parafina
Parafina este numele comun pentru un grup de hidrocarburi alcanice cu masa moleculara mare cu formula generala C nH2n+2, unde n este in jur de
20, descoperite de Carl Reichenbach in 1850. Ceara de parafina este cea mai importanta materie prima utilizata pentru realizarea lumanarilor.
Parafina complet rafinata, care este cea mai buna, este de la opac la transparent fara culoare, miros si gust si este dura sau solida la temperatura
camerei. Este insolubila in apa si solubila in eter, bezen si esteri. Parafina nu este atacata de cei mai multi agenti chimici si arde usor.
Parafina se intrebuinteaza la fabricarea lumanarilor, la impregnarea hartiei si a tesaturilor etc. Parafina nu este lipicioasa, nu are miros, arde mai
repede si se scoate mai usor din matrita decat ceara de albine. Parafina se comercializeaza sub forma de calupuri sau granule. Se recomanda
verificarea existentei unei etichete pe sacii sau pungile cu parafina.
Pe eticheta sa fie mentionate: numele producatorului, calitatea parafinei, numarul lotului, data etc. In comert se gasesc calitati de parafina care nu
prezinta acelasi punct de topire. Punctele de topire diferite determina feluri de lumanari bine definite.

ATENTIE!Punctul de topire al parafinei intrebuintate la confectionarea lumanarilor trebuie sa fie in intervalul 46-690° C.

Parafinele care au punctul de topire in jur de 580° C sunt ideale pentru realizarea lumanarilor in zonele cu clima temperata, iar cele cu punctul de
topire mai ridicat este indicat sa fie utilizate in zonele cu temperaturi ridicate.

Tipul lumanarilor Punctul de topire al parafinei

subtiri si ascutite, rulate, in container 52-550° C
subtiri si ascutite, confectionate in nisip 60-630° C
suprascufundate, confectionate in nisip, 68-690° C
pentru furtuna

Stearina
Stearina a fost descoperita in anul 1818, devenind in scurt timp materialul preferat pentru producerea lumanarilor de lux. Lumanarile din stearina
produc foarte putin fum si nu se inmoaie la caldura. Stearina este un ester al acidului stearic, mai precis un ester tristearat de glycerol cu formula
chimica C3H5 (C18 H35 O2)3, care intra in componenta grasimilor animale si vegetale. Stearina este o substanta solida de culoare alba sau
galbuie, cristalina, insolubila in apa si foarte putin solubila in alcool. Nu este doar o materie prima importanta in industria lumanarilor, ci este de
asemenea utilizata ca agent de intarire pentru parafinele cu punct de topire mai mic, avand o stabilitate termica buna. Cantitatea de stearina
utilizata este variabila in functie de calitatea dorita pentru lumanari. Stearina se foloseste de la 10% pana la 50% pentru lumanari utilizate in
special in medii mai calde. Stearina este cea mai buna resursa utilizata pentru a produce lumanari care au urmatoarele avantaje:
- un timp de ardere uimitor de lung;
- nu se inmoaie;
- ard curat;
- nu au miros;
- au o structura cristalina foarte frumoasa.
Tot sub numele de stearina este cunoscut si un amestec de acid stearic cu acid palmitic sau oleic, obtinut din unele grasimi solide si folosit la
fabricarea lumanarilor, in industria textila si in cea a cauciucului. Materia prima pentru obtinerea stearinei o constituie grasimile si uleiurile vegetale
si animale.
Grasimile si uleiurile vegetale, foarte raspandite in natura, se gasesc in celulele anumitor parti ale plantelor (graunte si fructe in mod special), din
care se extrag prin presare sau cu ajutorul solventilor. Cu exceptia uleiului de jojoba, de exemplu, grasimile si uleiurile vegetale sunt amestecuri
de gliceride, dar, in timp ce in uleiurile solide exista o preponderenta de gliceride solide la temperatura ambianta (de exemplu esterii acizilor
palmitic si stearic), uleiurile fluide contin in principal gliceride lichide la temperatura ambianta (esteri ai acizilor oleic, linoleic, linolenic etc.) care
sunt predominante in uleiurile fluide.
Stearina poate fi produsa din ulei de palmier, fiind complet naturala si biodegradabila, in comparatie cu parafina (ceara folosita la lumanarile
clasice) care lasa in urma arderii mai mult fum si un reziduu toxic. Stearina mai poate fi obtinuta prin extragerea grasimilor vegetale din fructul de
palmier importat din Malaezia si din Indonezia. Uleiul de palmier contine un amestec de acizi grasi in urmatoarele proportii: 44% acid oleic, 10%
acid linoleic, 40% acid palmitic, 5% acid stearic.
Grasimile animale sunt de asemenea utilizate pentru obtinerea stearinei. Produsele provenite din presarea unturii topite sunt stearina din untura si
uleiul de untura, iar din presarea seului se
obtin oleo-margarina, uleiul de seu si oleo-stearina. In aceste procese de presare, untura topita sau seul sunt asezate timp de trei sau patru zile in
cuve incalzite unde stearina din untura sau oleostearina capata structura cristalina. Masa granulata rezultata este apoi presata pentru a separa
uleiul de stearina. Partea solida care ramane dupa presarea slaninii sau a altor grasimi de porc presate sau topite consta intr-o grasime alba,
denumita stearina din untura.
Sunt doua forme de stearina: comestibila si necomestibila. Stearina din untura, comestibila, este utilizata mai ales in amestec cu untura pe care o
face omogena si mai consistenta. Stearina din untura, necomestibila, este utilizata ca lubrifiant sau ca materie prima la fabricarea glicerolului, a
stearinei sau a oleinei. Partea cea mai solida, care ramane dupa extragerea oleo-margarinei si a uleiului de seu si denumita oleo-stearina sau seu
presat, este formata in principal dintr-un amestec de gliceride ale acizilor stearic si palmitic (tristearina si tripalmitina). Se prezinta in general in
blocuri sau pastile de consistenta dura si fragila, are o culoare alba, este inodora si insipida.

Compozitie de ceara pe baza de parafina (1)

Mult timp lumanarile s-au confectionat din ceara naturala, de exemplu ceara de albine, ceara de China, ceara de Montana sau ceara de Carnauba.
Pe langa faptul ca are calitati fluctuante, o asemenea ceara este scumpa si greu de procurat.
Datorita acestor dezavantaje s-a trecut treptat la confectionarea lumanarilor din ceara pe baza de parafina, care sunt mai ieftine si se prelucreaza
ceva mai usor in matrita. Ceara pe baza de parafina mai poate fi totusi imbunatatita in ceea ce priveste usurinta scoaterii din matrita si rezistenta
la indoire.
Un exemplu in aceasta privinta il constituie compozitiile de ceara prezentate de brevetul de inventie EP 0 860 472 A1 (1998) - Nippon Oil
Co., Ltd. - Japonia. Acest brevet a fost elaborat in urma unor cercetari care au avut in vedere ca ceara pe baza de parafina petroliera este un
compus chimic format dintr-un ulei lubrifiant usor si un amestec de hidrocarburi (alcani normali) cu 20-28 atomi de carbon in molecula.
Cercetarile facute au aratat ca neajunsurile mentionate pot fi depasite prin limitarea la o anumita valoare a proportiei fractiunilor in ceara de
parafina, prin stabilirea unui domeniu de variatie a punctului de topire, precum si prin includerea unei cantitati determinate de ulei mineral in
ceara. Inventia mentionata se refera la trei compozitii de ceara a caror componenta principala o constituie parafina cu peste 24 atomi de carbon in
molecula.
Astfel, prima dintre aceste compozitii de ceara contine, la 100 parti de greutate, cel putin 97 parti de parafina cu mai mult de 24 atomi de carbon,
cel mult 2-3 parti dintr-o fractiune cu mai putin de 23 atomi de carbon (fractiunea usoara) si 0,1-0,3 parti de ulei mineral.

ATENTIE!Ideal ar fi ca fractiunea usoara sa lipseasca cu totul din compozitie. Daca fractiunea usoara depaseste 3% parti de greutate, nu se pot
obtine compozitii de ceara pentru lumanari care sa se scoata usor din matrita, sa nu se incovoaie si sa nu se lipeasca unele de altele cand se
depoziteaza.

In cazul celei de a doua compozitii de ceara, la 100 parti de greutate revin 50-80 parti de parafina cu 24-29 atomi de carbon.
Cea de a treia compozitie are 20-50% parti de greutate de parafina cu mai mult de 30 atomi de carbon.
Numarul de atomi de carbon ai fractiunilor parafinice din fiecare compozitie se determina prin metoda cromatografiei in stare gazoasa. Punctul de
topire al cerii rezultate din aceste compozitii variaza in intervalul 45-650° C.

ATENTIE!Cand continutul de ulei mineral al compozitiilor are mai putin de 0,1% parti de greutate, atunci ceara se dovedeste greu de scos din
matrita. Daca procentajul depaseste 0,3%, ceara rezultata are rezistenta nesatisfacatoare la incovoiere, precum si tendinta de lipire in cazul
alaturarii lumanarilor.

Compozitiile de ceara, care fac obiectul inventiei, pot include aditivi, daca acestia nu exercita nici o influenta nefavorabila asupra bunelor
caracteristici ale cerii. Asemenea aditivi sunt acidul stearic, ceara naturala, polietilenele lineare avand greutatea moleculara 200-12.000,
polietilenele cu un indice de inmuiere de la 1 la 70, copolimerii acetatului de etilenvinil cu indice de inmuiere de aproximativ 2-50, precum si
amestecuri ale acestora.

Compozitie de ceara pe baza de parafina (2)

Brevetul de inventie 04059897 A (1992) - Tonen Corporation - Japonia are ca obiect o compozitie de ceara pe baza de parafina dovedind
caracteristici excelente de ardere si rezistenta deosebita.
Aceasta compozitie se obtine prin combinarea unor cantitati anumite de ester gras sorbitic cu ceara pe baza de parafina. Astfel, la 100 parti de
greutate de ceara, din care 35-45% parti de greutate de parafina, se adauga 1% (preferabil 3-15%) ester gras sorbitic compus din monostearat
sorbitic si/sau monopalmitat sorbitic.

Compozitie de ceara pe baza de parafina (3)

O importanta problema, care apare in timpul turnarii cerii, este aceea a formarii bulelor de aer intre peretii vasului si ceara. Faptul nu trebuie
neglijat in cazul lumanarilor care se introduc intr-un container de sticla transparenta sau colorata. De altfel, acesta este motivul pentru care se
folosesc containere din sticla polizata disimuland prezenta bulelor de aer.
Brevetul de inventie FR 2686894 A1 (1993) - Franta se ocupa de selectionarea unor constituenti care, atunci cand sunt amestecati cu
componentele traditionale ale unei lumanari, prezinta doua proprietati:
← inmuiere importanta, care conduce la repartizare si difuzie mai mare in masa de substanta care se toarna;
← contractie practic nula la rece.

Pe de alta parte, lumanarile care au fost imbunatatite trebuie sa-si pastreze caracteristicile traditionale, de exemplu garantia continuitatii arderii,
indiferent daca aceasta se face cu sau fara arome.
Toate aceste obiective sunt obtinute prin adoptarea solutiilor recomandate de brevetul de inventie mentionat. Astfel, pentru inmuiere se
recomanda folosirea palmitatului de izopropil in proportie de 15-40% din greutatea totala a ingredientelor cerii.
De asemenea, in componenta cerii se poate include stearatul de butil - un alt produs cu punct de inmuiere coborat. De exemplu, potrivit inventiei,
se poate realiza o lumanare in care proportia stearatului de butil si a palmitatului de izopropil sa fie de 25%, respectiv 75% parti de greutate. In
acelasi timp, inventia indica proportiile unor constituenti a caror prezenta permite turnarea lumanarilor la temperaturi in intervalul 0-350° C, fara
aparitia fenomenului de contractie a cerii:

Constituenti de greutate Parti

produse dure: ceara microcristalina/parafina 5-15%/20-30%
produs moale: unsoare minerala 25-35%
produse lichide cu punct de inmuiere scazut: stearat de butil 15-30% palmitat 15-30%
de izopropil

Compozitie de ceara pe baza de parafina (4)

Dezavantajele compozitiilor de ceara pe baza de parafina constau, de cele mai multe ori, in faptul ca diferitele componente sunt materiale moi cu
punct de topire mic, care nu asigura o buna rezistenta la rupere, caldura si incovoiere in timpul arderii lumanarilor.
Uleiul continut de parafina intensifica degajarea de fum care insoteste procesul de ardere. Acelasi fenomen se produce si la compozitiile care
contin stearina si se caracterizeaza printr-un miros neplacut. Pe de alta parte, cerezina (o ceara obtinuta din mineralul ozocherita) si stearina, care
sunt substante complementare parafinei in cazul lumanarilor cu corp facut cu precadere din parafina (60-80% parafina, 20-40% cerezina si/sau
stearina), se gasesc foarte greu, fiind necesare si in alte domenii, de exemplu sinteza plastifiantilor si lubrifiantilor, obtinerea parafinei clorurate,
sinteza acizilor grasi prin oxidarea parafinei.
Brevetul de inventie 87002 (1985) - Intreprinderea Chimica "Victoria" - Bucuresti - Romania are ca obiect o compozitie care  inlatura dezavantajele
prezentate, prin aceea ca, in scopul obtinerii unor produse fara degajare de fum in timpul arderii si cu viteza mare de solidificare a topiturii, ea
poate fi constituita din 10-90% (de preferinta 10-50%) parafina cu punct de topire 52-620° C si 90-10% (de preferinta 90-50%) oligomeri etilenici
(rezultati ca subproduse la fabricarea polietilenei cu inalta densitate) cu punct de topire 90-105° C si masa moleculara medie 500-1.000,
compozitia avand punctele de topire si de picurare in intervalul 52-105° C. Deoarece atat parafina cat si oligomerii sunt constituiti din hidrocarburi
aciclice saturate, compatibilitatea acestor doua materiale este excelenta. Pentru obtinerea unui anumit punct de topire al compozitiei, trebuie sa se
aiba in vedere ca acesta creste cu:
- cresterea punctului de topire al parafinei;
- cresterea masei moleculare medii a oligomerilor etilenici;
- cresterea proportiei de oligomer etilenic in amestec cu parafina.
Reglarea usoara a punctului de topire si a duritatii permite adaptarea compozitiei la conditiile tehnologice de fabricare a lumanarilor. Astfel,
lumanarile subtiri (cu diametrul de 5-15 mm) se obtin prin procedeul de infasurare pe tambure, unde compozitia trebuie sa aiba un punct de
topire mai mic. Lumanarile groase (15-50 mm diametru) se obtin prin imersarea fitilului sau prin turnarea in forme, procedee care permit utilizarea
unei compozitii cu punct de topire mai mare. La toate aceste procedee, productivitatea este proportionala cu viteza de intarire a compozitiei, care
creste odata cu sporirea proportiei de oligomeri etilenici din amestecurile cu parafina.
Punctul de topire a compozitiei pentru fabricarea lumanarilor poate fi reglat continuu intre limita inferioara corespunzatoare parafinei (52-69° C) si
limita superioara caracteristica oligomerilor etilenici (90-105° C). La marirea concentratiei de oligomer in amestecul de parafina, punctul de topire
creste odata cu cresterea masei moleculare medii a oligomerului si a temperaturii de topire a parafinei. Deoarece duritatea compozitiei pentru
confectionarea lumanarii depinde de aceiasi factori ca si punctul de topire, ea poate fi reglata in acelasi mod prin variatia acestora.
Rezistenta la rupere, caldura si incovoiere in timpul arderii sunt mai mari datorita valorilor mai inalte ale duritatii si punctului de topire. Reglarea
usoara a duritatii si a punctului de topire al compozitiei permite o adaptare optima la procedeele obisnuite de fabricare a lumanarilor. De aceea, nu
este necesara nici un fel de modificare a utilajelor. Datorita inlocuirii totale a stearinei si cerezinei, precum si a inlocuirii partiale a parafinei din
compozitiile clasice cu oligomeri etilenici, arderea compozitiei realizate conform acestui brevet de inventie nu este insotita de degajare de fum.

Compozitie de ceara pe baza de polietilenglicol

Se cunosc lumanari facute din polietilenglicol cu greutatea moleculara cuprinsa intre 1.300 si 4.500, cu adaos de alcool polimerizat si de substanta
colorata (o sare de bor, tanin sau glicerina). Aceste lumanari dau o lumina colorata, de exemplu galbena, verde sau rosie. Ele prezinta insa, ca
neajuns, un debit relativ ridicat de fum, in timp ce colorarea flacarii le limiteaza aplicabilitatea la scopuri decorative.
Neajunsul mentionat a creat necesitatea unei lumanari din polietilenglicol, care sa dea o lumina cat mai apropiata de cea alba, avand insa o
emanatie redusa de fum. Astfel de lumanari sunt necesare pentru incaperi slab aerisite si in care arderea este permanenta, de exemplu lacasurile
de cult.
Brevetul de inventie 70891 (1980) - Intreprinderea Chimica "Victoria" - Bucuresti - Romania are ca obiect o lumanare din
polietilenglicol care inlatura neajunsul mentionat prin aceea ca, in scopul diminuarii debitului de fum, amestecul este format din mai multi
polietilenglicoli (cu greutatea moleculara de peste 600), la care se adauga glicerina si un colorant galben.
De asemenea, se foloseste polietilenglicol cu greutatea moleculara de peste 4.000 in proportie de 40-80%, polietilenglicol cu greutatea moleculara
cuprinsa intre 1.500 si 2.000 in proportie de 2050%, precum si un plastifiant amestecat cu un colorant galben in proportie de 4-10%. Drept
colorant se recomanda glicerina sau ulei de ricin.
Brevetul mentionat recomanda 4 exemple de compozitii. Aceste compozitii se obtin prin amestecarea cu agitare a ingredientelor in stare topita
la o temperatura de 50-55° C. Conform unui prim exemplu, amestecul este format din 60 kg de polietilenglicol cu greutatea moleculara minima
4.000, 35 kg de polietilenglicol cu greutatea moleculara 2.000, 5 kg de polietilenglicol cu greutatea moleculara 600 si 0,050 kg de colorant galben.
Un al doilea exemplu de compozitie prezinta un amestec format din 55 kg de polietilenglicol cu greutatea moleculara minima 4.000, 40 kg de
polietilenglicol cu greutatea moleculara 1.500 si 5 kg de polietilenglicol cu greutatea moleculara 600.
Al treilea exemplu de compozitie indica un amestec format din 70 kg de polietilenglicol cu greutatea moleculara minima 4.000, 25 kg de
polietilenglicol cu greutatea moleculara 1.500 si 5 kg de polietilenglicol cu greutatea moleculara 600.
Al patrulea exemplu de compozitie consta dintr-un amestec format din 60 kg de polietilenglicol cu greutatea moleculara minima 4.000, 34 kg
de polietilenglicol cu greutatea moleculara 1.500, 6 kg de glicerina si 0,005 kg de colorant galben.
Oricare dintre compozitiile de ceara pe baza de polietilenglicol obtinute in urma recomandarilor brevetului 70891 (1980) pot fi supuse turnarii si
extrudarii prin tehnologia obisnuita de confectionare a lumanarilor.

Compozitie de ceara pe baza de ulei vegetal

In India, Nepal, Tibet si alte zone geografice unde predomina credinta budista, uleiul vegetal este intotdeauna folosit pentru confectionarea
lumanarilor. Acest ulei este in stare lichida si de aceea el se ia usor pe mana. Astfel, obiectele de cult, ofrandele, vesmintele se pot manji,
capatand un aspect unsuros si neplacut, sinonim cu lipsa de respect fata de ceremonie. Folosirea unui ulei vegetal in stare solida ar putea sa
inlature acest neajuns.
Se stie ca, in general, lumanarile obisnuite emit fum si un miros greu cand ard. Urmarind sa inlature simultan aceste deficiente, brevetul de
inventie US 5171329 A (1992) - SUA prezinta o metoda de realizare a unei lumanari, din ulei vegetal amestecat cu un ulei in stare solida.
Compozitia astfel realizata poate include arome care prin ardere sa parfumeze mediul.
Potrivit acestui brevet, uleiul vegetal este format din ulei de palmier (50-58%), ulei de nuca de cocos (30-35%), ulei de samanta de bumbac (5-
8%), ulei de bob de soia (5-8%), arome (2%) si acid palmitic (sub 0,1%) la care se aduga emulsificator, aroma de unt, acid citric si fl-caroten.
Temperatura de topire este 35-370° C.
In general, un ulei cu larg domeniu de puncte de topire poate juca rolul uleiului vegetal considerat in brevetul de inventie mentionat. In ceea ce
priveste uleiul in stare solida, o parte din acesta incepe sa se topeasca pe masura ce temperatura creste. Sporirea volumului intregii mase de ulei
este proportionala cu cantitatea care a trecut in stare lichida si, de aceea, raportul solidlichid poate fi controlat prin variatia temperaturii.
Cercetarile facute au aratat ca raportul optim (in parti de greutate) dintre uleiul vegetal si uleiul in stare solida variaza de la 5/3 (preferabil) la 3/5,
pentru a rezulta o compozitie care prin solidificare sa formeze un corp de lumanare.
Amestecarea uleiului vegetal cu uleiul in stare solida se face sub controlul temperaturii si al gradului de dizolvare. Uleiul in stare solida trebuie sa
aiba o anumita valoare a unor parametri, pentru ca, dupa amestecarea cu uleiul vegetal, sa formeze in continuare o compozitie solida
asemanatoare cerii:

Parametrul luat in considerare Valoare

indicele de aciditate (numarul de miligrame de hidroxid de potasiu neutralizate 0,5
de un gram de ulei)
indicele de saponificare (numarul de miligrame de hidroxid de potasiu 195-198
consumate la saponificarea unui gram de ulei)
temperatura de topire peste 600° C
apa si impuritati sub 2,0%

Indiferent de raportul in parti de greutate considerat potrivit recomandarii din brevet, uleiul vegetal se incalzeste la aproximativ 500° C, pana se
topeste. Se adauga ulei in stare solida, se agita si se incalzeste tot amestecul la 800° C, timp de 20 de minute, efectuand totodata parfumarea si
colorarea lui. Urmeaza apoi turnarea amestecului intr-o matrita care se lasa la racit pana la 18-220° C.
Cand este incalzita, compozitia se topeste si poate fi absorbita de un fitil. Arderea are loc fara
emanare de fum sau miros.

Compozitie de ceara pe baza de acizi grasi

Lumanarile de parafina in care procentajul de acid stearic ajunge uneori pana la 20% (parti de greutate) se prelucreaza prin presare sau extrudare
cu un echipament destul de simplu. Avand ca scop crearea posibilitatii de imbinare intre excelentele calitati de ardere ale unui continut mai mare
de acid stearic (care cere, insa, un control precis al temperaturii de turnare) si usurinta de prelucrare caracteristica compozitiei pe baza de
parafina, brevetul de inventie EP 0 265 976 A1 (1988) - Unilever NV - Olanda prezinta cateva exemple de compozitii numai pe baza de
acid stearic (fara parafina), care au fost supuse testarii si au dat rezultate foarte favorabile.
In principiu, o asemenea compozitie este alcatuita in proportie de 75-99% parti de greutate dintr-un amestec de acid stearic si palmitic (raportul
in parti de greutate corespunzatoare acestor acizi fiind intre 20/80 si 80/20), la care se adauga un agent de modificare cristalina (0,2-10% parti de
greutate, preferabil 0,5-6%) si o componenta optionala (0,5-15% parti de greutate, preferabil 0,5-6%) formata dintr-un derivat al unui acid gras