EXERCIȚIU SEMINAR 1:

Lecturați fragmentul următor1:

<Micul Prinț: Bună ziua!

Afaceristul: Trei și cu doi fac cinci. Cinci și cu șapte doisprezece. Bună ziua! Cincisprezece și cu
șapte douăzeci și doi. Douăzeci și doi și cu șase fac douăzeci și opt. Douăzeci și șase și cu cinci
treizeci și unu. Uff! Asta face deci cinci sute unu milioane șase sute douăzeci și două de mii șapte
sute treizeci și unu.
Micul Prinț: Cinci sute de milioane de ce?
Afaceristul: Poftim? Ești tot aici? Cinci sute unu milioane de…Nu mai știu. Am atâta treabă! Eu
sunt un om serios, nu mă distrez cu baliverne! Doi și cu cinci fac șapte…
Micul Prinț: Cinci sute unu milioane de ce?
Afaceristul: De cincizeci și patru de ani de când locuiesc pe planeta asta, n-am fost deranjat decât
de trei ori. Prima dată, acum douăzeci și doi de ani, de un cărăbuș care căzuse Dumnezeu știe de
unde. Făcea un zgomot înfiorător și am greșit de patru ori la o adunare. A doua oară, acum
unsprezece ani, din cauza unei crize de reumatism. Nu fac deloc mișcare. N-am timp să hoinăresc.
Eu sunt un om serios! A treia oară, iată! Spuneam așadar cinci sute unu milioane…
Micul Prinț: Milioane de ce?
Afaceristul: Milioane din chestiile alea mici care se văd uneori pe cer.
Micul Prinț: Muște?
Afaceristul: Nu…chestiile alea mici care strălucesc.
Micul Prinț: Albine?
Afaceristul: Nici vorbă. Chestiile alea mici, aurii, care îi fac pe trândavi să viseze. Eu sunt un om
serios! N-am timp să visez cu ochii deschiși.
Micul Prinț: Aha!Stele!
Afaceristul: Asta e!
Micul Prinț: Și ce faci cu cinci sute de milioane de stele?
Afaceristul: Cinci sute unu milioane, șase sute douăzeci și două de mii șapte sute treizeci și unu.
Eu sunt om serios! Sunt precis.
Micul Prinț: Și ce faci tu cu stelele astea?

1
Această activitate se bazează pe un extras din romanul „Micul Prinț”, de Antoine de Saint-Exupéry.
Afaceristul: Nimic. Le posed.
Micul Prinț: Dar am văzut deja un rege care…
Afaceristul: Regii nu posedă, ei domnesc. E cu totul altceva.
Micul Prinț: Și la ce-ți folosește să posezi?
Afaceristul: Îmi folosește să fiu bogat.
Micul Prinț: Și la ce-ți folosește să fii bogat?
Afaceristul: La cumpărat alte stele.
Micul Prinț: Cum poate cineva să posede stelele?
Afaceristul: Ale cui sunt? (nervos)
Micul Prinț: Nu știu. Ale nimănui.
Afaceristul: Atunci sunt ale mele, căci eu m-am gândit primul la asta.
Micul Prinț: Oare asta e de ajuns?
Afaceristul: Bineînțeles. Când găsești un diamant care nu e al nimănui, e al tău. Când găsești o
insulă care nu e a nimănui, e a ta. Eu posed stelele, deoarece nimeni niciodată nu s-a gândit să le
posede.
Micul Prinț: Asta e adevărat. Și ce faci cu ele?
Afaceristul: Le administrez. Le număr și iar le număr. E greu. Eu sunt un om serios.
Micul Prinț: Eu, dacă posed un fular, îl pot pune în jurul gâtului și-l pot lua cu mine. Dacă posed
o floare, îmi pot culege floarea și o pot lua cu mine. Dar tu nu poți culege stelele!
Afaceristul: Nu, dar le pot depune la bancă.
Micul Prinț: Ce înseamnă asta?
Afaceristul: Asta înseamnă să scriu pe o hârtiuță numărul stelelor mele. Apoi închid cu cheia
hârtiuța asta într-un sertar.
Micul Prinț: Și asta-i tot?
Afaceristul: E suficient!
Micul Prinț: Eu posed o floare pe care o stropesc în fiecare zi. Posed trei vulcani cărora le curăț
coșurile în fiecare săptămână. E de folos vulcanilor mei și e de folos florii mele pentru că îi posed.
Dar tu nu ești de folos stelelor!
Micul Prinț plecă. „Oamenii mari sunt, cu siguranță, ciudați!” >
Cerință:
Realizați o comparație între Micul Prinț și Afacerist, prin prisma calităților de
administrator ale fiecăruia.