REFERAT BIOETICA

UCIDERE DIN CULPA

ACCIDENT DE CIRCULATIE. MANEVRA CHIRURGICALA DE DRENAJ TORACIC

EFECTUATA INADECVAT. LEZAREA CORDULUI VICTIMEI SI PROVOCAREA
UNUI STOP CARDIO-RESPIRATOR CARE A CONDUS LA DECES. CULPA
COMUNA A INCULPATULUI MEDIC IN PRODUCEREA DECESULUI VICTIMEI.

DR. POPESCU GEORGETA

MEDIC REZIDENT CHIRUGIE STOMATOLOGICA SI MAXILO-FACIALA ANUL II

ANUL 2021

1
PARTEA I

Fapta inculpatului medic de a leza cu trocarul cordul victimei, la nivelul preretelui

anterior stang, in timpul pozitionarii tubului de dren in cadrul manevrei chirurgicale de drenaj
pleural, respectiv la nivelul pericardului si al peretelui anterior al ventricului drept, in timpul
masajului cardiac intern, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa.

Inculpatul nu a respectat locul de elective recomandat pentru efectuarea inciziei in

vederea unui drenaj pleural, stability de literatura de specialitate si protocoalele operatorii ca
fiind la nivelul liniei axilare medii sau posterior, si nu a apreciat correct lungimea trocarului din
cavitatea toracica a victimei, facand astfel posibila inteparea cordului cu partea ascutita a
acestuia. De asemenea, inculpatul nu a actionat correct nici in timpul masajului cardiac intern,
care presupune interventia unei echipe multidisciplinare si nu trebuie efectuat mai tarziu de 25 de
minute de la instalarea stopului cardio-respirator, ceea ce nu s-a respectat, fiind produse cu
degetele plagi la nivelul pericardului si al peretelui anterior al ventricului drept.

Conform raportului medico-legal de necropsie, moartea victimei a fost violenta. Ea s-a

datorat hemoragiei externe si interne consecutive unei plagi penetrante la nivelul hemitoracelui
stang, cu leziuni de pericard si cord (perete anterior ventricul stang si perete anterior ventricul
drept), plagile de la nivelul pericardului si al cordului avand o legatura de cauzalitate directa cu
mecanismul tanatogenator, respect manevra chirurgicala efectuata de inculpate. Avizul comisiei
de avizare si control a actelor medico-legale si noul raport de expertiza medico-legala au
confirmat cauza mortii, precum si mecanismul prin care aceasta s-a produs: “Cauza mortii
victimei a fost insuficienta cardio-circulatorie si respiratory acuta survenita in urma hemoragiei
externe si interne consecutive solutiei de continuitate de la nivelul cordului, intre rupture
cordului si deces existand legatura directa de cauzalitate”.

2
PARTEA II

Nu au relevant in stabilirea vinovatiei inculpatului medic decizia Comisiei de malpraxis

si nici cea a Comisiei de disciplina a Colegiului Medicilor, contestate in instant de catre parti,
prin care nu s-a retinut malpraxis in sarcina inculpatului si nici incalcarea normelor legale
privind abaterile disciplinare; vinovatia se stabileste, in cadrul solutionarii actiunii penale, de
care instant de judecata.

PARTEA III

In raport de teoria echivalentei conditiilor, instant a retinut ca intre contributia

inculpatului care a produs accidentul de circulatie sic ea a inculpatului medic, ca urmarea a
efectuarii defectuoase a drenajului pleural si a masajului cardiac intern, exista o legatura, lantul
causal nefiind interrupt, asa cum rezulta din concluziile raportului medico-legal, care arata ca
intre rupture cordului si decesul victimei rezulta raport de cauzalitate, iar leziunile traumatice
produse victimei rezulta raport de cauzalitate, iar leziunile traumatice produse victimei in urma
accidentului de circulatie au avut un effect favorizant in realizarea decesului. Fara actiuneailicita
a primului inculpate, victima nu a ajungea in spital, deci actiunea infractionala a primului
inculpat a fost conditie fara de care nu se putea ajunge la rezultatul final, respective decesul
victimei. Actiunea secundara, post accident, este in stransa legatura cu actiunea infractionala
initiala, mai mult decat atat este determinate in mod essential de catre aceasta. Astfel, cei doi
inculpate au o culpa comuna in proportie de 50% fiecare in producerea decesului victimei.

PARTEA IV

Opinie separata: Accidentul de circulatie a provocat victimei o serie de leziuni

(politraumatise), care aveau aptitudinea de a determina deceseul persoanei vatamate, in lipsa
interventiei medicale calificate. Interventia medicala de specialitate a fost acordata persoanei
vatamate timp de cateva zile, evolutia fiind favorabila, astfel incat atat medicul currant, cat si
seful clinicii de chirurgie au apreciat ca starea generala a pacientei este buna (aceasta putand sa
stea asezata pe scaun langa pat). Prin urmare, lantul causal generat de contributia primului
inculpate a fost oprit in urma interventiei medicale de specialitate. La scurt timp insa a avut loc o
alta actiune umana, si anume interventia defectuoasa a inculpatului medic, care a generat
3
propriul lant causal si care, in final, a condus la deces. In concluzie, decesul victimei a fost
provocat exclusive de interventia inculpatului medic, fara a exista legatura de cauzalitate cu
actiunea primului inculpate (acesta putea fi eventual tras la raspundere pentru savarsirea
infractiunii de vatamare corporala din culpa, avand in vedere ca leziunile provocate de accidentul
de circulatie au pus in primejdie viata persoanei vatamate, iar accidentul s-a produs ca urmare a
nerespectarii de catre inculpate a dispozitiilor legale ce reglementeaza circulatia pe drumurile
publice).

PARTEA V

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Arad, inregistrat la aceasta instant

la data de 23.07.2014, s-a dispus punerea in miscarea a actiunii penale si trimiterea in judecata a
inculpatiilor: M.A.D., pentru savarsirea unei infractiuni de ucidere din culpa, prevazute si
pedepsite de art. 178 alin. (2) CP 1969 si doua infractiuni de vatamare corporala din culpa,
prevazute si pedepsite de art. 184 alin. (1), (3) CP 1969, cu aplicarea art.33 lit b) CP 1969, si
K.E., pentru savarsirea unei infractiuni de ucidere din culpa, prevazute si pedepsite de art.178
alin. (2) CP 1969.

In fapt, s-a retinut ca, in data de 17.06.2012, in jurul orelor 14:00, inculpatul M.A.D. a
provocat din culpa un accident de circulatie, avariind trei autoturisme dintre care primul lovit,a
fost rotit din cauza socului aproimativ 90º spre dreapta, in sesnul acelor de ceasornic. Ajutat si de
participantii la traffic a reusit sa-i scoata din autoturism pe pasagerii autovehiculului grav avariat,
cel mai grav ranit dintre acestia fiind victim A.A. Toti cei patru pasageri din autoturism au fost
transportati la Spitalul Clinic Judetean A. cu ambulantele sosite la fata locului. Persoanele ranite
au primit ingrijiri medicale in Unitatea de Primiri Urgente a spitalului, iar o parte dintre ele,
printer care si victima A.A., au ramas internati. Potrivit rapoartelor de constatatre medico-legala,
una din partile vatamate A.I. a suferit leziuni traumatice ce au necessitate pentru vindecare un
numar de 18 zile ingrijiri medicale, iar alta parte vatamata T.M. a suferit leziuni traumatice ce au
necesitat pentru vindecare un numar de 45 de zile de ingrijiri medicale. Victima A.A., in varsta
de 61 de ani, a fost internata in spital la data de 17.06.2012, dupa accidentul rutier in care a fost
implicate, cu diagnosticul comotie cerebral, traumatism thoracic cu fractura coastelor V-X stanga
si IV, V, VI, dreapta, contuzie abdominal, luxatie sold stang, contuzie genunchi stang, pericardita
lichidiana minima, comotie cerebral. A fost consultata in U.P.U. de medicul de garda K.M.G.,
medic specialist chirurg, care a constat ca starea generala a pacientei era buna, constienta,
cooperanta, compensata respirator si hemodinamic, acuza dureri toracice bilateral, dureri sternale
si la nivelul soldului stang. La dispozitia medicului de garda, victimei A.A. i-au fost facute mai
multe investigatii medicale, respective radiografie toracica, ecografie abdominala si ecografie de
cord, precum si analize uzuale. In aceeasi zi de 17.06.2012, inainte de internare si apreciindu-se

4
ca starea medicala a pacientei o permite , victimei i s-a efectuat reducerea ortopedica a luxatiei
de sold. In dimineata zilei de 18.06.2013, cazul victimei A.A. a fost prezentat de martorul
K.M.G. la raportul de garda, iar ulterior, in cadrul vizitei effectuate de seful de sectie dr. T.D.,
acesta a solicitat efectuarea consultului neurochirugicl si tomografie toracica.

Consultul neurochirurgului nu a evidentiat leziuni patologice intracerebrale, iar

tomografia toracica, ambele efectuare la E. Romaaia SRL – Centrul de Diagnosticare Imagistica
A., in dupa-amiaza zilei de 18.06.2012, a evidentiat in plus fata de rezultatul initial, respective
radiografia toracica, prezenta unui revarsat pleural bilateral in cantitate medie cu pulmoni
expansionaati bilateral, rezultate normale insa in contextual fracturilor costale pe care victim le
avea. In dimineata zilei de 19.06.2012, in jurul orelor 08:30, cu ocazia vizitei uzuale effectuate
de medici in salonul victimei A.A., s-a constat ca aceasta avea o stare generala de sanatate
relative buna, insa, cum tomografia din seara precedent evidentiase un revarsat pleural bilateral,
la indicatia martorului T.B.D. – seful sectiei chirurgie medicul currant K.M.G. a cerut consult de
specialitate chirurgie toracica inculpatului K.E. In acest context, dupa ce inculpatul a consultat
victim, a decis transferarea de urgent in Sectia ATI, apreciind ca trebuie echilibrata, “intrucat era
palida, tahipneeica”. Victima A.A. a fost transferata din Sectia Chirurgie in Sectia ATI, unde a
fost internata in jurul orei 10:00, urmand a-i fi monitorizate toate functiile vitale in timpul
drenajului toracic. A fost internata in salonul 6, patul 2, iar martorul A.T. (fosta M.) – medic
specialist ATI, si-a notat parametrii hemodinamici si respiratori in foaia de tereapie intensive,
respective “pacienta constienta, cooperanta, respire spontan cu O2 pe masca facial”.

In salonul ATI a mers apoi inculpatul K.E., insotit de martor M.C.E., intrumentara in
Sectia de chirurgie pentru efctuarea drenajului pleural. Dupa efectuarea anesteziei locale,
inculpatul a efectuat incizie, pe unde apoi a introdus un trocar FR 28 cu un tub de dren. Potrivit
declaratiei martorei K.M.G., inculpatul a facut incizia si a introdus trocarul cu tubul de dren “la
nivelul hemitoracelui stang pe linia medio-claviculara in imediata apropiere a inciziei de
mastectomie pe care o prezenta pacienta”, in conditiile in care, prin protocoalele operatorii de
literature de specialitate, se arata ca locul de elective optim, pentru drenaj toracic efficient, este
spatial IV-V intercostals pe linia axilara mijlocie. De altfel, prin raportul intocmit la data de
28.06.2012., la solicitarea martorului T.B., inculpatul K.E. arata ca cel putin anestezia a facut-o
“in regiune axilara stanga pe spatial 5 intercostal stang mediu-clavicular”. Cert este ca, imediat
ce inculpatul K.E. a introdus trocarul cu tubul de dren in cavitatea toracica a victimei A.A.,
aceasta s-a depreciate brusc hemodiamic si respirator, “starea de sanatate a pacientei s-a
depreciate in sensul ca si-a pierdut constienta si parea ca este lesinata”, astfel ca a fost chemat un
medic anestezist. Fiind in apropierea patului victimei, a intervenit martorul A.T. (fosta M.) /
medic specialist ATI, care a constat ca victina “era in colaps, cu pierderea starii de constienta,
tensiunea arteriala devenise nedecelabila, respiratia superficiala”, astfel ca a decis de urgenta de
urgenta intubatie oro-traheala si ventilatie mecanica. Martorula mai constat ca tegumentele
victimei erau palide, iar in recipientul de drenaj erau aprxoimativ 200 ml de sange proaspat,

5
astfel ca a recoltat de urgenta prin puntie femurala sange pentru determinarea grupei sangune si
RH-ului, solicitand totodata transfuzzie urgenta si masiva de sange. Ulterior, in timpul manevrei
chirurgicale de drenaj pleural efectuata de inculpat, martora A.T.(fosta M.) - medic specialist
ATI a fost “frapata ca era mult sange proaspat in patul pacientei, in recipientul de drenaj, precum
si ca se evidentia sange pe langua tubul de dren. Aspecte similare despre starea pacientei, imediat
dupa momentul introducerii tubului de dren, sunt relatate si de martora M.C., care arata ca
“....am vazut ca acesta din urma (inculpatul K.E.) introdusese trocarul in cavitatea toracica a
pacientei A.A., iar pe tubul de dren, pe portiunea lasata libera de mandren (partea metalica sau
trocar), se vedea un lichid rosu, insa, nu pot aprecia cu exactitatea timpul scurs, am vazut ca si
starea de sanatatea a pacientei s-a depreciat, in sensul ca si-a pierdut constienta si parea ca este
lesinata”.

Toate aceste manifestari exterioare si simptome ale victimei s-au datorat faptului ca
inculpatul K.E. i-a lezat cu varful trocarului, la nivelul peretelui anterior stang, introducerea
acestuia in cavitatea toracica si in timp ce, probabil, incerca pozitionarea tubului de dren, intrucat
nu a apreciat corect lungimea acestuia din torace ori/si locul de electie a inciziei nu a fost ales
corespunzator. Imediat victima A.A. a intrat si in stop cardiac prin disociatie electromecanica,
pentru prima data la ora 10:20. Au inceput apoi manevrele de resuscitare efectuate de catre
martorul T.A. si echipa sa, pe o durata de aproximativ 40 de minute, dupa care cordul si-a reluat
activitatea in sensul ca avea contractii de ritm sinusal, dar victima era cu instabilitate
hemodinamica, tenesiune arteriala nedecelabila sub administrarea continua de adrenalina si
transfuzie de sange si derivate de ssange. Au continuat apoi cu reechilibrare volemica a victimei,
cu traasnfuzie de sange, solutii coloide in cantitate mare si perfuzie continua cu adrenalina pe
seringa automata, iar dupa aproximativ 10 minute se produce un nou stop cardiac prin fibrilatie
ventriculara. Se reincep de catre martora T.A. si echipa ei manevrele de resuscitare cu masaj
cardiac extern, administrare de adrenalina si administrare succesiva de soc electric extern 360 J
cu conversie spre dislocatie electromecanica. S-a continuat masajul cardiac extern si
administrarea de adrenalina, timp in care inculpaul K.E. a suspicionat o tamponare pericardiaca
(sange in sacul pericardic in cantitate mare, care duce la contractilitatea ineficienta a cordului),
astfel ca a efectuat o toracotomie stanga minima, cu scopul drenajului pericardic. Acesta a
inceput apoi efectuarea masajului cardiac intern, concomitent fiindu-i administrata victimei
adrenalina intracardiac. Avnd in vedere ca doar inculpatul K.E. i-a efectuat victimei A.A. masaj
cardiac intern, in timpul acestei manevre chirurgicale ii produce plagile de la nivelul pericardului
si a peretelui anterior al ventricului drept.

La ora 11:40, inculpatul K.E. a decis transferarea victimei in blocul operator pentru
“continuarea interventiei,respectiv inchiderea pericardului, drenaj etc.”. Inainte ca victima sa fie
transferata in blocul operator si parcursul transportului, inculpatul K.E. a efectuat masaj cardiac
intern, introducand mana prin incizia largita si a injectat intracardiac adrenalina si atropina. De
mentionat ca, in acest timp, in permanenta s-a exteriorizat sange la nivelul inciziei chirurgicale.
De asemenea, in timp ce inculpatul K.E. efectua masaj cardiac intern, acesta spunea ca pacienta

6
are cord cu activitate sporadica pe monitorul EKG. In acest context, martora T.A. a spus ca, daca
s-ar fi oprit masajul cardica intern, cordul nu s-ar fi contractat spontan, ceea ce s-a si intamplat
ulterior. In blocul operator s-au continuat manevrele de resuscitare a victimei, fiindu-i
administrat sange si derivate concomitent cu solutii de reechilibrare volemica, totalizand 8 unitati
de MER, voluven 2500 ml, NaCl 0.9% 500 ml, adrenalina 50 fiole, atropina 5 fiole. Cu toate
eforturile medicilor, la ora 12:05 a fost declarat intraoperator decesul victimei A.A.(...)

In drept, fapta inculpatului M.A.D., respectiv de a cauza un accident de circulatie in urma

caruia le-au fost cauzate leziuni traumatice partilor vatamate T.M. si A.I., ce au necesitat pentru
vindecare un numar de 45, respectiv 18 zile de ingrijiri medicale, iar, ulterior, a decedat
victimma A.A., fapte care au intrunit elementele constitutive a doua infractiuni de vatamare
corporala din culpa, prevazute si pedepsite de art.184 alin. (1), (3) CP 1969, si a unei infractiuni
de ucidere din culpa, prevazute si pedepsite de art. 178 alin. (2) CP 1969, toate trei aflate in
concurs ideal, realizat printr-o singura actiune, cu aplicarea art.33 lit b) CP 1969. Fapta
inculpatului K.E., respectiv de a leza cu trocarul cordul victimei A.A., la nivelul peretelui
anterior stang, in timpul pozitionarii tubului de dren in cadrul manevrei chirurgicale de
drenajpleural, respeciv la nivelul pericardului si al peretelui anterior al ventricului drept, in
timpul masajului cardiac intern, a intrunit elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din
culpa, prevazute si pedepsite de art.178 alin. (2) CP 1969.

Vinovatia inculpatului M.A.D., in conformitate cu art. 396 alin. (2) NCPP, a rezultat
dincolo de orice indoiala rezonabila, fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de catre
acesta, asa cum a rezultat din probatoriul administrat in cursul urmarii penale si inclusiv in fata
instantei, inculpatul recunoscand faptul ca accidentul rutier a avut loc exclusiv din vina lui.
Culpa in producerea accidentului rutier a apartinut in exclusivitate inculpatului M.A.D.,
incalcand dispozitiile art.148 pct.8 din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr. 195/2002,
republicata. Judecatoria a apreciat ca neintemeiata schimbarea incadrarii juridice solicitata de
inculpatul M.A.D., prin aparator ales, din infractiunea de vatamare corporala din culpa,
prevazuta si pedepsita de art. 184 alin.(1) si (3) CP 1969 si, ca urmare a schimbarii incdrarii
juridice, sa fie achitat inculpatul, in temeiul art.16 alin.(1) lit. b) teza I NCPP.

Legatura de cauzalitate este liantul intre elementul material (cauza) si urmarea imediata
(efectul) cerut de lege pentru existenta infractiunii. Sunt considerate cauze ale rezultatului produs
toate conditiile care l-au precedat si a avut o legatura cat de mica cu rezultatul este cauza a
acestuia, este echivalentul cu cauza. Este considerat drept cauza a rezultatului orice conditie
necesara pentru producerea acestuia tinandu-se seama de contributia concreta adusa de fiecare
conditie. Acitivitatea infractionala a inculapatului M.A.D. a determinat un lant cauzal care a
necesitat interventia inculpatului K.E., cele doua activitati infractionale au condus ulterior la
decesul victimei A.A., nu se poate sustine faptu ca, fara activitatea infractionala a inculpatului
M.A.D., decesul victimei nu s-ar fi produs, deci activitatea infractionala a acestuia a fost
necesara si trebuie socotita cauza a rezultatului.

7
 Judecatoria a retinut ca, din concluziile raportului medico-legal de necropsie din
17.10.2012, rezulta ca “leziunile traumatice descrise la examenul extern – leziuni traumatice
externe – au putut fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, in conditiile unui accident de
circulatie. Leziunile traumatice cu caracter vital evident descrise la nivelul pelvisului osos si a
peretelui osos al toracelui au putut fi produse prin lovire cu si de corpuri dure/comprimare intre
corpuri/planuri dure, in conditiile unui accident de circulaatie si au avut un efect favorizant in
realizarea efectului (moartea sus-numitei)”.

Avand in vedere faptul ca inculpatul M.A.D. a recunoscut doar faptul ca a produs

accidentul rutier si, implicit, vatamarea corporala a victimei A.A., dar nu si contributia sa la
decesul victimei, aspect ce tine si de situatia de fapt, si nu numaide incadrarea juridica a
activitatii infractionale a acestuia, acesta nu poate beneficia de prevederile art.357 raaprtat la art.
396 alin. (10) NCPP, in opinia judecatoriei. Vinovatia inculpatului K.E., in conformitate cu art.
396 alin. (2) NCPP, a rezultat dincolo de orice indoiala rezonabila, fapta exista, constituie
infractiune si a fost savarsita de care acesta, asa cum a rezultat din probatoriul administrat in
cursul urmarii penale si inclusiv in fata instantei astfel:

Inculaptul K.E. nu a respectat locul de electie recomandat pentru efectuarea inciziei in

vederea unui drenaj pleural, stabilit de literatura de specialitate si protocoalele operatorii ca fiind
la nivelul liniei axilare medie sau posterior. De asemenea, nu a apreciat corect lungimea
trocarului din cavitatea toracica a victimei, facand astfel posibila inteparea cordului cu partea
ascutita a acestuia, in continuare fiind expuse probele care dovedesc vinovatia inculpatului astfel:

Din concluziile raportului medico-legal de necropsie din 17.10.2012, intocmit de S.J.M.L

Arad, rezulta ca “moartea numitei A.A. a fost violenta. Ea s-a datorat hemoragiei externe si
interne consecutive unei plagi penetrante la nivelul hemitoracelui stang, cu leziuni de pericard si
cord (perete anterior ventricul stang anterior ventricul drept). Plaga de la nivelul peretelui
anterior al ventricului stang a putut fi produsa prin actiunea unui agent traumatic mecanic de tip
intepator-taietor (posibil instrument medical chirurgical), iar plagile de la nivelul pericardului si
al peretelui anterior al ventricului drept au putut fi produse prin actiunea unui agent traumatic
mecanic de tip intepator-taietor (posibil instrument medical chirurgical) si/sau a unui agent
traumatic mecanic de tip contondent (posibil deget), cu mentiunea ca plaga penetranat de la
nivelul peretelui anterior al ventricului drept a fost produsa ulterior plagii de la nivelul
pericardului (fibros si seros parietal) si plagii penetrante de la nivelul peretelui anterior al
ventricului stang. Plagile de la nivelul pericardului si al cordului au o legatura de cauzalitate
directa cu mecanismul tanatogenerator”. Din avizul Comisiei de avizare si controlal actelor
medico-legale din 06.02.2013, intocmit de I.M.L. Timisoara rezulta ca “plagile penetrante (pe
straturi anatomice dinafara-inauntru, respectiv peretele toracic, pericardul, apoi cordul) au fost
produse in data de 19.06.2012, prilejuite intitial de solutia de continuitate creata, in timpul
manevrei chirurgicale de drenaj pleural stang. Leziunile traumatice iatrogene (post manevra
chirurgicala) s-au putut produce ulterior drenajului pleural, cand s-a produs o plaga pleuro-

8
pericardiaca, a carei evolutie a fost spre extindere si agravare (cu ruptura de ventricul stang si
ventricul drept), intre ruptura cordului si deces exista legatura directa de cauzalitate.

Martorul dr. T.B.D., cu ocazia audierii sale in fata instantei, a declarat ca victima avea
leziuni incompatibile cu viata, pe ventriculul drept nu s-a mai incercar nici o operatiune medicala
din clipa respectiva, martorul apreciind ca a fost incorect introdus de inculpatul K.E. tubul de
pleurotomie, fapt care a dus la lezarea ventricului stang si ulterior la stopul cardiac. Martora dr.
K.M.G. a declarat ca, “dupa ce pensa a fost indepartata, s-a putut constata ca nu se mai
extravazeaza sange pe tubul de dren, ci la nivelul inciziei de pleurotomie. Sub pacienta era o
canitate mare de sange, dr. K.E. a scos tubul de dren si la locul inciziei respective a introdus
degetul protejat de manusa, afirmand ca “bombeaza pericardul”. Martora a mers dupa seful de
sectie din nou sa aduca la cunostinta faptul ca dr. K.E. a introdus degetul pe incizia respectiva si
faptul ca bombeaza pericardul, iar in momentul in care s-a intors in salonul de reanimare insotita
de dr. T.B. a constat ca incizia de aproximativ 2 cm de pleurotomie a fost prelungita si
transformata in incizie de toracotomie, iar dr. K.E. a aratat o ruptura de aproximativ 4 cm pe
partea stanga a pericardului. Pacienta a facut al doilea stop cardio-respirator in sectia ATI.
Martora dr. T.A. a declarat ca “in jurul orelor 09:30 a fost informata ca la ora 10:00 urmeaza sa
fie adusa pacienta A.A., iar in urma consultului pe care l-a efectuat, a constatat ca starea
generala era buna, avea tensiune buna 148/90 mmHg, o frecventa de 150 batai peminut, respira
spontan cu oxigen pe masca faciala saturatie 94%, constienta, cooperanta si acuza dureri
toracice”. In perioada in care a asistat si a fost prezenta langa victima A.A., in afara de dr. K.E. si
instrumentara C.M., nu a intervenit nimeni asupra pacientei cu instrumente chirurgicale. Masajul
cardiac interna fost efectuat doar de catre dr. K.E., in afara de acesta nu a mai efectuat nimeni.
De asemenea, martorul dr. A.M.D., cu ocazia audierii sale, a declarat ca, pe perioada garzii care
dureaza 24 de ore in sfarsit de saptamana, victima A.A. nu a prezentat nici un semn clinic de
gravitate a starii generale, tensiune normala, respiratie normala, singurele probleme semnalate
au fost durerea toracica si durerea de sold. Dupa interventia inculpatului a observat 2 leziuni, una
pe ventriculul stang, punctiforma de 3-4 mm si cea de a doua, sfasiere de ventricuk drept. Dupa
aprecierea sa, pe ventriculul drept leziunea era de 6 cm.

Cu privire la exitenta unui filmulet cu privire la interventia chirurgicala ce a fost realizata

de inculpatul K.E., realizat de catre medicul realizat de catre medicul rezident M.I. cu telefonul
mobil, respinsa in instanta in sedinta publica din data de 05.06.2014, s-a retinut ca filmarea cu
acest telefon mobil s-a realizat in sala de operatie, nu si in sala ATI, filmareanu a fost realizata in
conditii legale si cu o aparatura adecvata. Avand in vedere concluziile raportului medico-legal,
faptul ca a fost lezat cordul victimei A.A. nu putea fi surprins de telefonul mobil, fimarile fiind
efectuate de la o distanta oarecare de corpul victimeim si nu in interiorul corpului victimei, in
timp ce se manevrau instrumentele chirurgicale de catre inculpatul K.E.

Pentru infractiunile savarsite, instanta a aplicat inculpatilor pedeapsa cu inchisoarea.

9
 Impotriva sentintei penale nr. 1680 din 19.06.2014, pronuntata de Judecatoria Arad, au
declarat apel inculpatii M.A.D. si K.E., inregistrat pe rolul Curtii de Apel Timisoara la data
25.07.2014. Din analiza sentintei apelate, prin prisma motivelor de apel invocate si analizate din
oficiu, in limitele prpevazute de art.417 alin.(2) NCPP, Curtea, in opinie majoritara, a retinut
urmatoarele:

Instanta de apel si-a insusit starea de fapt retinuta de prima instanta, precum si
rationamentele de interpretare a probatoriul administrat, folosite in ambele faze ale procesului
penal, respectiv urmarire penala si judecata, si din care rezulta vinovatia inculpatiilor sub
aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. (2) CP 1969 cu
aplicarea art. 5 NCP.

In cauza s-a stabilit faptul ca inculpatul M.A.D. a avut o culpa exclusiva in producerea
accidentului de circulatie, intrucat, la data producerii acestuia, a avut in timpul mersului
preocupari de natura a-i distrage atentia in mod periculos de la condus, incalcand dispozitiie art.
148 pct. 8 din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr. 195/2002.

In ceea ce priveste fapta imputata inculpatului K.E., acesta a lezat cu trocarul cordul
victimei A.A. la nivelul peretelui anterior stang, in timpul pozitionarii tubului de dren in cadrul
manevrei chirurgicale de drenaj pleural, respectiv la nivelul pericardului si al peretelui anterior al
ventricului drept, in timpul masajului cardiac intern. De asemenea, inculpatul nu a respectat locul
de electie recomandat pentru efectuarea inciziei in vederea unui drenaj pleural, stabilit de
literatura de specialitate si protocoalele operatorii ca fiind la nivelul liniei axilare medii sau
posterior, si nu a apreciat corect lungimea trocarului din cavitatea toracica a victimei, facand
astfel posibila inteparea cordului cu partea ascutita a acestuia. De asemenea, inculpatul K.E. nu a
actonat corect nici in timoul masajului cardiac intern, care presupune necesitatea unei echipe
mutlidisciplinare si nu trebuie efectuat mai tarziu de 25 de minute de la instalarea stopului
cardio-respirator, cea ce nu s-a respectat si au fost produse cu degetele plagi la nivelul
pericardului si al peretelui anterior al ventricului drept.

Pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa prevazuta de art.184 alin. (1) si (3)
CP 1969, svarsita de inculpatul M.A.D. fata de persoanele vatamate T.M. si A.I., in mod corect,
prima instanta a dispus achitarea potrivit art. 16 alin. (1) NCPP, aspecte necontestate de catre
inculpati in apel.

In cauza a fost efectuat raportul medico-legal de necropsie din 17.10.2012, intocmit de

S.J.M.L. Arad, si raportul de o noua expertiza medico-legala din 20.05.2013, intocmit de I.M.L.
Timisoara, avizate de Comisia de avizare si control a actelor medico-legale prin avizul din
22.05.2013.

Potrivit raportului de noua expertiza medico-legala, “leziunile traumaticesuferite de

victima A.A. in urma accidentului rutier din data de 16.06.2012, conform celor descrise in RML
de autopsie coroborat cu diagnosticele clinice si paraclinice consemnate in foile de observatii

10
sunt: echimoze si escortiatii, infiltrat hemoragic epicranian occipital stanga, multiple fracturi
costale; apreciem conform descrierii ca, in urma accidentului rutier, s-au produs fracturi costale;
apreciem conform descrierii ca, in urma accidentului rutier, s-au produs fracturile costale C6-C9
dreapta si fractura la nivel costal C6-C9 stanga, fractura de stern, luxatie incompleta articulatie
intervertebrala T10-T11, mici plagi la nivelul pleurei parietale stangi in unele din focarele de
fractura costala si hemotorax bilateral, contuzie pulmonara stanga, plaga superficiala lob hepatic
stang si contuzie lob hepatic drept cu hemoperitoneu minim, infiltrat hemoragic in tesuturile moi
invecinate a articulatiei cocso-femurale stangi, fractura incompleta ramura pubiana dreapta, cu
moderat infiltrat hemorgic in tesuturile moi invecinate focarului de fractura. Leziunile traumatice
cu caracter vital evident descrise la nivelul pelvisului osos si al peretelui osos al toracelui au
putut fi produce prin lovire cu si de circulatie si au avut un efect favorizant in realizare efectului
(moartea victimei)”.

De asemenea, se arata ca “leziunile posibil produse pe parcursul spitalizarii ar putea fi

plagile punctiforme pentru tratamentul medicamentos injectabil, plaga afrontata chirurgical la
nivelul hemitoracelui stang, fracturi costale (altele decat cele mentionate mai sus) produse in
timpul manevrei de resuscitare, plaga pleuro-pericardiaca cu infiltrat hemoragic evident in
marginile solutiei de continuitate, plaga penetranta la nivelul ventricului drept cu infiltrat
hemoragic moderat si minim in mariginile solutiei de continuitate. Leziunile de la nivelul
pericardului si al cordului victimei s-au putut produce prin actiunea unui agent traumatic
mecanic de tip intepator-taietor (posibil instrument medical chirurgical), iar plagile de la nivelul
pericardului si al peretelui anterior al ventricului drept au putut fi produse prin actiunea unui
agent traumatic mecanic de tip contondent (posibil deget). Cauza mortii victimei A.A. a fost
insuficienta cardio-circulatorie si respiratorie acuta survenita in urma hemoragiei externe si
interne consecutive solutiei de continuitate de la nivelul cordului, intre ruptura cordului si deces
existand legatura directa de cauzalitate”.

Curtea a inlaturat apararile inculapatului K.E. referitoare la faptul ca a ales corespunzator

locul de electie recomandat pentru efectuarea inciziei in vederea unui drenaj pleural stabilit de
literatura de specialitate si protocoalele operatorii ca fiind la nivelul axilare medie sau posterior,
intrucat aceste aparari sunt contrazise de raportul de necropsie si de cele ale noului raport de
expertiza medico-legala efectuate in cauza pentru considerentele aratate, precum si de martorii
audiati, acestia confirmand modul gresit de efectuare a drenajului pleural de catre inculpatul K.E.
De asemenea, stareaa victimei in perioada in care a fost internara in spital, respectiv 17.06.2012,
ora 14:45, pana in momentul drenajului pleural 19.06.2012, ora 10:00, nu a avut vreo influenta
asupra plagilor provocate de inculpatul K.E. asupra cordului victimei, leiuni descrise prin
concluziile rapoartelor medico-legal, acestea fiin generae de utilizarea instrumentelor
chirurgicale si respectiv, deget.

In ceea ce priveste sustinerea inculpatului referitoare la faptul ca, in momentul efectuarii

drenajului pleural, nu i-au fost comunicati toti parametrii, respectiv ruptura de C2, care ar fi putut
duce direct la stopul respirator prin pozitionarea pacientei in pozitie laterala, instanta a constat ca

11
nici un inscris medical nu confirma faptul ca victima ar fi avut ruptura de C2, astfe incat
afirmatiile inculapatului K.E. sunt nefondate. Curtea a inlaturat apararile inculpatului K.E.
referitoare la faptul ca victima A.A. nu ar fi fost investigata corespunzator de catre ceilalti medici
dupa internarea sa la data de 17.06.2012, fiind tratata necorespunzator, fapt ce ar putea explica
complicatiile suferite si decesul victimei, intrucat aceste afirmatii sunt contrazise de probatoriul
administrat, respectiv de raportul de expertiza medico-legala efectuat in cauza, care nu retine o
alta culpa medicala drept cauza a producerii decesului, in afara de interventia necorespunzatoare
a medicului K.E. privind drenajul pleural si masajul cardiac intern.

Cu privire la proba video solicitata de catre inculapatul K.E., constand in inregistrarea

video efectuata de doctorul rezident I.M. in data de 19.06.2012 cu telefonul mobil, in mod corect
prima instanta a inlaturat aceasta proba, deoarece imaginilie inregistrate nu vizeaza operatiunile
de drenaj pleural si masajul cardiac intern efectuate de catre inculaptul K.E., pentru care s-a
retinut vinovatia inculapatului, ci surprind momentele unei interventii efectuate ulterior acestor
operatiuni in sala de operatie, aspecte pentru care nu s-a solicitat condamndarea inculpatului.

Referitor la criticile inculapatului K.E. privind afectiunile cardiace preexistente ale

victimei care ar fi dus la decesul acesteia, instanta de apel le-a considerat nefodate, intrucat,
potrivit probelor stiintifice, a fost descris mecanismul tanato-generator cu privire la cord,
respectiv patrunderea si perforarea tesusturilor s-au realizat dinspre exterior in interior: peretele
toracic, pericard si ulterior ventricul stang.

Cu privire la deciziile Comisiei de malpraxis si, respectiv, Comisiei de disciplina a

Colegiului Medicilor A., prin care nu s-a retinut malpraxis in sarcina inculpatului K.E. si nici
incalcarea normelor legale privind abaterile disciplinare, instanta de apel a constatat, pe de o
parte, ca aceste decizii nu sunt definitive, fiind contestate in instanta de catre parti, iar, pe de alta
parte, aceste decizii nu stabilesc vinovatia inculpatului, aceasta stabilindu-se in cadrul
solutionarii actiunii penale de catre instanta de judecata. Astfel, in cauza, in baza probatoriului
administrat, s-a dovedit dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul K.E. a savarsit
infractiunea de ucidere din culpa.

Referitor la fapta inculpatului M.A.D., s-a constatat ca leziunile cauzate victimei ca

urmare a accidentului de circulatie, asa cum se retine in rapoartele medico-legale de necropsie si
respectiv de noua expertiza medio-legala, au avut un efect favorizant in realizarea efectului,
respectiv decesul victimei. Curtea a considerat ca intre fapta inculpatului M.A.D. si decesul
victimei A.A. exista o legatura de cauzalitate, leziunile produse in accident fiind o cauza care a
avut un efect favorizant in realizarea decesului. Sunt nefondate criticile inculpatului M.A.D.
referitoare la faptul ca, in cauza, nu este aplicabila teoria echivalentei cauzelor, ci teoria riscului
deviat, astfel incat singurul vinovat de decesul victimei ar fi inculpatul K.E., intrucat intre
ruptura cordului si deces exista legatura directa de cauzalitate.

12
 In literatura penala s-au formulat mai multe teorii referitoare la legatura de cauzalitate,
care pot fi cuprinse in doua categorii. Din prima categorie fac parte teoriile care sustin ca dintre
actiunile care au precedat rezulatul una singura trebuie considerata drept cauza a lui, celelalte
avand semnificatia unor conditii. In cea de-a doua categorie se includ teoriile care admit o
pluritate de cauze ce concura la producerea rezultatului. Din totalitatea de teorii care o explica,
cele mai reprezntative sunt teoria cauzei eficiente, teoria cauzei preponderente si teoria cauzei
adecvate (tipice). Potrivit teoriei echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non, cea
mai raspandita teorie si acceptata in doctrina si practica penala, se presupune a fi cauza a unui
efect orice conditie necesara, fara de care nu s-ar fi produs acel defect. Aceast teorie larg
raspandita a fost formulata pentru prrima data in 1860 de enalistul german Von Buri.
Demonstratia faptului ca o conditie a fost sau nu cauzala se face prin metoda eliminarii si daca se
observa ca, fara o anumita conditie, rezultatul nu s-ar fi produs, i se atribuie valoare de conditie.
In urma acestei verificari, conditiile devin echivalente, univoce si necesare, avand un caracter
indispensabil in conduita umana.

In cauza, raportandu-ne la aceasta teorie, se constata ca intre cele doua contributii,

respectiv a inculpatului M.A.D., ca urmare a producerii accidentului de circulatie, si a
inculaptului K.E., ca urmare a efectuarii defectuoase a drenajului pleural si a masajului cardiac
intern, exista o legatura de cauzalitate, iar leziunile traumatice produse victimei in urma
accidentului de circulatie au avut un efect favorizant in realizarea decesului. Fara actiunea ilicita
a inculpatului M.A.D., victima A.A. nu ajungea in spital, deci actiunea infractionala a primului
inculpat a fost o conditie fara de care nu se putea ajungea la rezultatul final, respectiv decesul
victimei. Actiunea secundara, post accident, este in stransa legatura cu actiunea infractionala
initiala, mai mult decat atat este determinata in mod esential de catre acesta. Astfel, cei doi
inculpati au o culpa comuna in proportie de 50% fiecare in producerea decesului victimei A.A.

Nu poate fi retinuta solicitarea inculpatului M.A.D. privind schimbarea incadrarii juridice

a faptei de infractiunea de ucidere din culpa in infractiunea de vatamare corporala din culpa,
intrucat in cauza s-a produs decesul victimei, iar lantul cauzal nu a fost inrerupt potrivit teoriei
echivalentei conditiilor.

Pentru toate aceste considerente, in baza art.421 pct.1 lit. b) NCPP, Curtea de Apel
Timisoara, prin decizie definitiva, a respinsa ca nefondate apelurile declarate de inculapatii
M.A.D. si K.E.

In opinia separata la decizia penala nr. 1049/a/09.12.2014, pronuntata de Curtea de Apel

Timisoara, s-a retinut:

Opinia separata vizeaza exlcusiv solutia adoptata in privinta inculpatului M.A.D., in

raport de care se impundea a se dispune achitarea sub aspectul acuzatiiei de ucidere din culpa,
intrucat nu exista legatura de cauzalitate intre fapta acestuia si decesul victimei. In antecedenta

13
cauzala pot fi identificate doua contributii umane, care ar putea avea legatura cu rezultatul
speciic infractunii de ucidere din culpa, si anume:

1) Accidentul de circulatie provocat de inculpatul M.A.D. in data de 17.06.2012;

2) Inteparea cordului victimei A.A. cu trocarul de catre inculpatul K.E. in date de
19.06.2012;

Accidentul de circulatie a provocat numitei A.A. o serie de leziuni (politraumatisme), care aveau
aptitudinea de a determina decesul persoanei vatamate in lipsa interventiei medicale calificate
(aceasta imprejurare rezulta din concluziile raportului medico-legal de necropsie). Interventia
medicala de specialitate a fost acordata persoanei vatamate timp de cateva zile, evolutia fiind
favorabla, astfel incat in data de 19.06.2012, la ora 08:30, atat medicul curant dr. K.M.G., cat si
seful clinicii de chirurgie din cadrul spitalului dr. T.B. au apreciat ca starea generala a pacientei
este buna (s-a consemnat chiar ca aceasta putea sa stea asezata pe scaun langa pat). Prin urmare,
lantul cauzal generat de contributia inculpatului M.A.D. a fost oprit in urma intrventiei medicale
de specialitate. La scurt timp insa (19.10.2012, in jurul orei 10:00) a avut loc o alta actiune
umana, si anume interventia defectuoas a inculpatului K.E. (medic la unitatea spitaliceasca unde
fusese internata victima), care, cu ocazia efectuarii drenajului pleural, a intepat cu trocarul
(instrumentul folosit la drenaj) cordul victimei (leziune vitala), actiune care a generat prporiul
lant cauzal si care, in final, a condus la deces (aspect consemnat in raporul medico-legal de
necropsie).

In concluzie, decesul victimei a fost provocat exclusiv de interventia inculpatului K.E.,

fara a exista legatura de cauzalitate cu actiunea inculpatului M.A.D. (acestea putea fi eventual
tras la raspundere pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, avand in vedere
ca leziunile provocate de accidentul de circulatie au pus in primejdie viata persoanei vatamate,
iar accidentul s-a produs ca urmare a nerespectarii de catre inculpat a dispozitiilor legale ce
reglementeaza circulatia pe drumurile publice).

14
 BIBLIOGRAFIE

1) CODUL PENAL

2) CODUL DE PROCEDURA PENALA

3) C.A. TIMISOARA, S.PEN., DEC. NR. 700 DIN 25.06.2015, DEFINITIVA

4) WWW.ROLII.RO

5) ROXANA MARIA CALIN, “MALPRAXIS”, ED.HAMANGIU, 2016

15