LICEUL TEHNOLOGIC BUCECEA

Judeţul Botoşani

PROIECT DE SPECIALITATE

Pentru examenul de certificare a

calificării absolvenților învățământului liceal filiera
tehnologică NIVEL IV

Calificare: Tehnician în industria alimentară

Tema proiectului:

Obținerea tăițeilor din sfeclă de zahăr

Prof. coordonator: Candidat:

Ștefan Ivona Elena Foca Tania-Sara

Bucecea
2020
 Cuprins

Capitolul I. PRELUCRAREA INIȚIALĂ A SFECLEI DE ZAHĂR

1.1. Manipularea şi transportul din cîmp al sfeclei de zahăr

1.2. Manipularea şi depozitarea sfeclei de zahăr în curtea fabricii în vederea
prelucrării
1.2.1. Descărcarea sfeclei din camioane și vagoane. Descărcarea
hidraulică
1.2.2. Descărcarea mecanică a sfeclei din camioane si vagoane
1.3. Depozitarea sfeclei în silozuri în vederea prelucrării
1.3.1. Silozuri platformă dreptunghiulare
1.3.2. Silozul platformă circulară (Polar)
1.4. Transportarea sfeclei în fabrică. Spălarea şi cîntărirea ei
1.4.1. Transportarea sfeclei în fabrică
1.4.2. Ridicarea sfeclei la maşina de spălat
1.4.3. Spălarea sfeclei

Capitolul II. OBȚINEREA TĂIȚEILOR

2.1. Transportul sfeclei pentru cīntărire și tăiere

2.2.Tăierea sfeclei de zahăr
2.2.1. Maşini de tăiat sfeclă de zahăr
2.2.2. Organele de tăiere ale maşinilor

2
 Argument

Zahărul constituie unul din cele mai importante alimente, fiind un produs pe

care organismul uman îl asimilează în totalitate, caracterizat şi printr-o valoare
calorică ridicată. Zahărul este una din cele mai vechi mărfuri (deopotrivă cu
bumbacul şi grâul) în istoria civilizaţiei. Ca produs al prelucrării trestiei de zahăr,
el era cunoscut în India mai bine de 2500 de ani în urmă, având şi rolul de valută în
schimburile comerciale dintre ţări.

Actualmente producţia mondială a zahărului constituie circa 130 mln tone anual,
dintre care circa 70% se obţine din trestie de zahăr şi 30% din sfeclă de zahăr.

  În ceea ce priveşte consumul zahărului, aproximativ 50% este destinat

alimentaţiei umane directe şi 50% industriei alimentare pentru obţinerea
produselor zaharoase, conservelor, a băuturilor răcoritoare şi băuturilor alcoolice,
etc.

Procesul tehnologic de fabricare a zahărului este unul complex, format din

diverse operaţii fizice, fizico-chimice şi chimice, în urma căruia se asigură
condiţiile tehnice cele mai favorabile extragerii şi cristalizării unei părţi cât mai
mari a zahărului, pe care îl conţine sfecla de zahăr şi trestia de zahăr supuse
prelucrării, cu un randament cat mai ridicat și cu cheltuieli minime.

Procesul tehnologic decurge astfel: sfecla de zahăr, care trebuie să conțină
16…18%zaharoză este spălată, curățată de impurități și tăiată în particule sub 
forma literei “V” denumite tăiței de sfeclă, apoi structura celulară
a tăițeilor de sfeclă este distrusă printr-un tratament hidrodinamic, denumit
“plasmoliză”, tăițeii de sfeclă plasmolizați sunt epuizați în zahăr. Întrucât difuzia
zahărului dizolvat în sucul celular depinde de suprafaţa de contact dintre sfeclă şi
apă, sfecla se taie sub formă de tăiţei subţiri în V. Datorită unei relative elasticităţi
şi rezistenţe la compresiune, tăiţeii subţiri nu se tasează în instalaţiile de
difuzie, permiţând ca apa de difuzie să treacă printre ei, difuzia zahărului fiind
rapidă şi completă.
Pentru ca extragerea zahărului din sfeclă de zahăr să se facă cât mai rapid și
mai complet, sfecla se taie în tăiței, operația realizându-se cu mașini speciale de
tăiat dotate cu cuțite adecvate. Scopul tăierii este acela de a mări suprafața de
contact a apei cu tăițeii de sfeclă, ceea ce conduce la: - mărirea cantității de zahăr
ce se extrage din tăiței; - micșorarea timpului de extracție. Cea mai frecventă formă

3
de tăiere, este în V, deoarece prezintă: - rezistență mare de tasare; - rezistență mică
la circulația zemii; - suprafață mare de contact cu apa de difuzie.

Capitolul I. PRELUCRAREA INIȚIALĂ A SFECLEI DE ZAHĂR

Tehnologia de prelucrare iniţială a sfeclei cuprinde operaţiile prezentate în figura

următoare:.
Sfeclã

Recoltare
- extragere din pãmânt
- decoletare
- sortare

Formare grãmezi în câmp

Transport la baza de receptie

,

Conservare în baza de receptie

,

Transport la fabricã si
, depozitare temporarã

Transportul sfeclei în fabricã

Ridicarea sfeclei la masina

, de spãlat

Spãlarea sfeclei

Ridicarea sfeclei la cântar si

, la masina
, de tãiat

Tãierea sfeclei în tãietei

,

Tãietei
,

1.2. Manipularea şi transportul din cîmp al sfeclei de zahăr

O industrie de zahăr modernă este neapărat legată și de o agrotehnică modernă a sfeclei,

astfel prețul de cost al materiei prime, respectiv al produsului finit, devine oneros.
Recoltarea sfeclei nu trebuie să se facă manual, ci doar cu combine de diferite tipuri și
sisteme.
Întrucât recepția sfeclei se face după conținutul ei de zahăr, atât interesul cultivatorului cit și
al fabricii este de a se prelucra sfecla proaspătă, având cel mai mare conținut de zahăr.
În consecință, în țările cu industria zahărului avansată recoltarea și transportul sfeclei se
face combinat. Fiecare combină este însoțită de un camion care merge pe câmp în paralel cu
4
combina; sfecla recoltată din combină, prin dispozitivul respectiv, este trecută direct în camion
care după ce se umple transportă sfecla la fabrică sau la centrul de recepție.
Transportul sfeclei la fabrică sau la centrul de recepție se face numai cu camioane pentru
care fapt fabrica de zahăr are pareul de camioane propriu sau închiriat pentru perioada
campaniei.
În cazul că încărcarea nu se face direct din combină, sfecla este transportată la marginea
tarlalei, se stivuiește provizoriu până sosește camionul care o transportă la fabrică, conform
planului de recoltare și transport în prealabil.
İncărcarea sfeclei in camioane din stive se efectuează cu ajutorul macaralelor
autopropulsate sau a tractoarelor lopată sau cu cupă.
Dacă transportul sfeclei se efectuează pe distanțe mai lungi, cu trenul, problema descărcării
camioanelor și a încărcării vagoanelor este rezolvată tot cu ajutorul mecanizării.
La gările respective, de obicei sunt două sisteme de transvazat sfecla din camion în vagonul
de tren:
- printr-o platformă basculantă;
- printr-un ascensor cu platformă ce se poate ridica și inclina după dorință, în funcție de înălțimea
vagonului, respectiv de cantitatea de pământ ce o conține sfecla.
Caracteristic pentru această fază a aprovizionării fabricii cu sfeclă este excluderea completă a
muncii manuale, ceea ce conduce la economii însemnate, reflectate într-un preț mai scăzut al
materiei prime.
1.2. Manipularea şi depozitarea sfeclei de zahăr în curtea fabricii în vederea prelucrării
1.2.1. Descărcarea sfeclei din camioane și vagoane. Descărcarea hidraulică
Sfecla care se trece imediat la prelucrare in fabrică se descarcă atât din camioane cit și din
vagoane pe cale hidraulică. În fig. 1 este dată schema de principiu a unei instalații pentru
descărcarea hidraulică a sfeclei din camioane sau vagoane.

Fig.1. Schema de principiu a unei instalații de descărcare hidraulică a sfeclei din camioane
și vagoane: 1 - vagon; 2 dispozitiv de descărcare hidraulică; 3 - canal pentru scurgerea sfeclei
spre canalul colector; 4 - canal principal pentru transportat sfecla in fabrică.
Vehiculul respectiv încărcat cu sfeclă, se introduce sub dispozitivul de descărcare hidraulică
care este astfel construit încât jetul de apă sub presiune poate fi îndreptat în oricare punct al
vagonului sau camionului. Se deschid pereții laterali ai vehiculului și cu jetul de apă sub presiune
de 2,5 at sfecla este antrenată de apă spre canalul colector, în care impreună cu apa utilizată la
descărcare se scurge spre fabrică.
1.2.2. Descărcarea mecanică a sfeclei din camioane si vagoane.
Descărcarea mecanică se efectuează în diferite moduri.
Dacă sfecla nu se mai depozitează, ci se trece direct la prelucrare, atunci la fabricile de mare
capacitate se descărca direct în canalul hidraulic central pentru transportul sfeclei. Descărcarea se
face prin platforme basculante, cu ajutorul cărora vehiculul încărcat cu sfeclă este înclinat lateral
fig. 2) sau frontal (fig. 2) și astfel sfecla se scurge direct în canalul de transport.

5
Fig. 2. Platformă basculantă pentru descărcat sfecla din vehicule, direct în canalul
principal hidraulic:
1 – vagon; 2 – platforma basculanta; 3 – canal de alimentare.

Fig. 3. Descărcarea autocamioanelor sau a vagoanelor prin basculare.

Dacă sfecla urmează să fie depozitată, este descărcată prin bascularea vehiculului de
transport, frontal sau lateral cu ajutorul platformelor basculante; cade pe o bandă de transport.
(fig. 3) care o transportă spre siloz pentru depozitare.
Pentru evitarea benzii de transport pe distante lungi se utilizează platforme basculante
mobile ce se deplasează în lungul platformelor silozului. Sfecla descărcată din camion cade într-
o pâlnie din care este preluată de o bandă de transport trecută peste curățitorul de pământ, de pe
care trece pe banda de transport a unui braț distribuitor, care așază sfecla în siloz.

Fig. 4 Platforma basculanta mobila pentru descărcat camioanele:

1 - cabina de manevrare și supraveghere; 2 - banda transportoare; 3 - platforma basculanta; 4 -
piston hidraulic pentru basculare.

Fig. 5. Combina complex TINS și BUM-4 pentru descărcat și însilozat sfeclă.

În prezent se utilizează pe scară largă combine pentru descărcat și aşezat sfecla în siloz (fig.
5). Acestea fiind autopropulsate se lucrează cu ele în modul următor: combina 1 intră pe
platforma 4 de depozitare a sfeclei, care este prevăzută și cu canalul 5 pentru transportul
6
hidraulic al sfeclei în fabrică și se aşază la o distanță potrivită de capul platformei. Camioanele
cu sfeclă intră pe platforma silozului, trec pe platforma basculantă 2 a combinei, care înclinându-
le lateral, descarcă sfecla; aceasta cade într-o pâlnie de unde este preluată de către un transportor
cu racleți, trecută peste curățitorul de pământ, din care este preluată de către banda de transport a
brațului distribuitor 3 ce o repartizează pe platforma de însilozare 6.
Pe măsură ce platforma se încarcă, combina se retrage spre celălalt cap al platformei și o
părăsește când este platforma complet încărcată. Cu aceste combine se pot realiza silozuri de 20-
40 m lățime și până la 8 m înălțime. Aceste combine se pot utiliza și la însilozarea sfeclei pe
lungă durată la centrele de recepție.
Acest mod de însilozare este mai ieftin decât instalațiile complicate ce utilizează poduri
portante, benzi cu racleți, benzi de cauciuc foarte lungi etc. nu sunt pretențioase la întreținere și
pot fi utilizate și pe terenuri care n-au fost amenajate în mod special.
Un alt mod de a descărca și a depozita sfecla este cu ajutorul unui pod portant (fig. 6).
Acesta rulează înainte sau înapoi pe şina de cale ferată. Pe ambele părți are înglobate în
construcție platforme basculante prin care se înclină vehiculele lateral. Sfecla cade în pâlnie,
banda transportoare cu racleți o trece până la separatorul de pământ, de pe care o altă bandă de
transport cu racleți o ridică până la banda transportoare a podului portant ce traversează
platforma de depozitare a sfeclei. De pe această bandă sfecla este preluată de către brațul
distribuitor, care repartizează sfecla pe întreaga suprafață a platformei.
Se mai utilizează podul portant și la descărcarea vagoanelor, descărcarea sfeclei efectuându-
se cu ajutorul unei cupe cu gheare. Asemenea construcții nu sunt recomandabile, deoarece
ghearele cupei rănesc o cantitate mare de sfeclă și astfel aceasta, în afară de faptul că nu mai
rezistă la depozitare, pierde o cantitate însemnată de zahăr în timpul transportului hidraulic; de
asemenea, cupa de multe ori deteriorează materialul rulant, ceea ce cauzează neplăceri fabricii.

Fig. 6. Pod portant pentru descărcat sfeclă din camion.

Există instalații de descărcare a vagonului și prin basculare. Deci din modul cum și cu ce se
manipulează sfecla în curtea fabricii, se desprind clar două tendințe:
- eliminarea completă a muncii manuale la descărcarea și însilozarea sfeclei;
- utilizarea de instalații de descărcare prevăzute cu curățitoare de pământ și care descarcă sfecla
în așa mod încit să fie cit mai puțin rănită.

1.3. Depozitarea sfeclei în silozuri în vederea prelucrării

1.3.1. Silozuri platformă dreptunghiulare
În general s-a renunțat la silozuri parțial sub nivelul terenului din motive constructive, canal
hidraulic pentru transportul sfeclei la mare adâncime, instalații pentru ridicat sfecla plasate sub
nivelul terenului etc.
Actualmente se construiesc silozuri la suprafața terenului cu înclinări mici spre canalul de
transport. Canalul are o înclinare de 14% în linie dreaptă și 18% în curbe.
Silozul se compune din mai multe sectoare aşezate unul lângă altul, despărțite între ele de un
perete de circa 50 cm. Pe partea superioară a pereților despărțitori, este montată conducta de aer
7
pentru aerisirea artificială a sfeclei, datorită cărui fapt înălțimea stratului de sfeclă poate ajunge
până la 8 m. Sectoarele prevăzute fiecare cu canal hidraulic pentru transportul sfeclei sunt
aşezate perpendicular pe canalul principal de transport, care colectează sfecla și o transportă în
fabrică.
Deasupra platformei este plasată instalația de transport și distribuire pe sectoarele platformei a
sfeclei descărcate prin bascularea vehiculelor. De pe platformele de depozitare, sfecla este
descărcată cu ajutorul hidranților cu jet de apă sub presiune. Amestecul de sfeclă și apă se scurge
în canalul sectorului de platformă, din care ajunge în canalul principal de transport.

1.3.2. Silozul platformă circulară (Polar)

De curând, depozitele pentru sfeclă din curtea fabricii se construiesc pe o suprafață circulară.
În fig. 7 este prezentat schematic un asemenea depozit.
Sfecla sosită cu camioanele sau cu vagoanele de cale ferată este descărcată prin basculare
laterală, ajunge în pâlnie, sub care trece banda transportoare, de pe care trece pe banda
transportoare colectoare. De pe aceasta sfecla trece pe banda de transport înclinată ce ridică
sfecla până la banda transportoare a platformei circulare. De pe această bandă, sfecla cade pe
banda podului distribuitor de sfeclă, ce se rotește 360° şi care distribuie sfecla pe întreaga
suprafață a platformei.

Fig. 7. Platformă circulară pentru depozitarea sfeclei:

a. 1 - hidrant pentru evacuarea sfeclei din siloz; 2 - platforma basculantă; 3 - pâlnie
colectoare; 4 - bandă transportoare; 5- curățitor de pământ; 6- bandă de transport
colectoare; 7 - bandă de transport înclinată; 8 - bandă transportoare la silozul polar; 9 -
pod distribuitor sfeclă; 10 - pod purtător hidraulic; 11 - Cabină de serviciu; 12 - silozul
polar; 13 - canal circular de aducțiune pentru sfeclă; 14 - hidrant evacuare sfeclă din
siloz; 15 - sfeclă de zahar; 16 - dispozitiv pentru aerisit artificial stecla.
b. 1 - Rampe de descărcare vagoane; 2 - benzi transportoare: 3 - transportor ascendent; 4 -
pod pivotant de depozitare; 5 - transportor navetă pentru depozitare; 6 - pod pivotant; 7 -
dispozitiv hidraulic pentru desprinderea și transportul sfeclei de zahăr; 8 - planşeu
eclipsabil.
Din depozit sfecla este descărcată prin intermediul jeturilor de apă sub presiune, prin
hidranți montați pe o grindă cu zăbrele ce se rotește la 360°. Deplasarea acestei grinzi, la distanța
optimă de stivele de sfeclă se face pe baza impulsurilor date de către detectoare de distanță

8
prevăzute cu celule fotoelectrice. Amestecul de sfeclă și apă se scurge în canalele hidraulice
circulare ce se deversează în canalul principal pentru transport în fabrică.
Întreaga suprafață a platformei este prevăzută cu dispozitive de aerisire artificială a
sfeclei și astfel stratul de sfeclă depozitat poate ajunge până la înălțimea de 8 m, fără pericol de a
se altera din cauza căldurii acumulate de sfeclă datorită respirației ei. Acest sistem de siloz este
avantajos datorită faptului că pentru o capacitate mare ocupă o suprafață mică. Instalațiile pentru
transport și distribuire a sfeclei sunt mai scurte, iar la antrenarea sfeclei cu apă în fabrici nu este
nevoie de personal. De obicei la cabina de serviciu este montată o cameră de televiziune cu
ajutorul căreia manipulantul de la mașina de spălat sfecla supraveghează și conduce de la
distanță expedierea sfeclei în fabrică.

1.4. Transportarea sfeclei în fabrică. Spălarea şi cîntărirea ei

1.4.1. Transportarea sfeclei în fabrică
Transportul hidraulic al sfeclei în fabrică se face cu ajutorul apei care circulă prin canalele
silozurilor pentru sfeclă. Sfecla se poate transporta cu apă, întrucât are o densitate de 1,05-1,08,
aceasta corespunzând densității unei ape ce conține suspensii fine. Cantitatea de apă necesară
pentru transport este de 600-1 000% față de greutatea sfeclei.
Temperatura apei de transport. nu trebuie să depășească 20°C, deoarece se produc pierderi
mari de zahăr din sfeclă, în timpul transportului. La temperatura apei de 20°C se pierde 0,01-
0,02% zahăr raportat la greutatea sfeclei. Dacă se prelucrează sfeclă înghețată, apa de transport
este bine să aibă o temperatură cit mai scăzută; dacă temperatura apei este de exemplu peste
20°C se poate pierde în timpul transportului hidraulic până la 0,50% zahăr raportat la greutatea
sfeclei.
Pentru ca sfecla să intre ritmic în fabricație, pe canalul care transportă sfecla în fabrică este
așezat un dozator.
Pentru ca pietrele să nu ajungă în mașinile de tăiat sfecla, ele se îndepărtează din sfeclă cu
ajutorul prinzătoarelor de piatră. Acestea sunt așezate pe canalul colector înainte de intrarea în
fabrică.
Prinzătoarele constau din depresiuni 1 construite pe fundul canalului, în care pietrele fiind mai
grele ca sfecla se rostogolesc în ele, de unde, cu ajutorul unor dispozitive - în general cupe
perforate - sunt evacuate prin locașul 6 (fig. 8, a). Pentru ca separarea pietrelor din sfeclă să se
facă mai uşor și ca pietrele separate să se rostogolească uşor pe planul înclinat 4 spre dispozitivul
de evacuare, în interiorul depresiunii sunt racordurile 2 prin care se pompează apă sub presiune.
Jeturile de apă 3 din direcția axului canalului funcționează continuu, producând curenții necesari
pentru separarea pietrelor din sfeclă; cele care lucrează perpendicular pe axa canalului
funcționează intermitent o dată cu ridicarea registrului 5, ajutând la rostogolirea spre cupe a
pietrelor prinse.
Când sfecla este transportată de la silozuri printr-un jgheab aerian, se utilizează prinzătoare de
piatră cilindrice de tip Rande prezentate schematic în fig. 8, b.
Acesta se compune dintr-un cilindru cu fund conic 1 ce este prevăzut la partea inferioară cu
dispozitiv de evacuare a pietrei colectate 3, 4. În interior este prevăzut cu palete agitatoare 2 ce
se rotesc cu 35-40 rot/min.
Curentul de apă cu sfeclă pătrunde tangențial în cilindrul prinzătorului și-l părăsește printr-o
fantă așezată la 90°C față de cea de la intrare și cu câțiva centimetri mai jos. Sfecla plutind
părăsește împreună cu apa dispozitivul iar piatra cade la partea inferioară a cilindrului de unde
este evacuată.
Axul cu palete contribuie la separarea sfeclelor de piatră.
Pentru curățirea de paie, vrejuri, frunze etc. care înfundă cuțitele mașinilor de tăiat sfecla, de-a
lungul canalului colector se montează prinzătorul de paie. Acesta este format (fig.9) din mai
multe greble suspendate 1 ale căror vârfuri pătrund sub suprafața apei aşa încit pot colecta paiele
ce plutesc la suprafața apei de transport. Greblele colectoare sunt prinse pe un ax fixat pe lanț

9
Gall 2, care fiind acționat de tamburul de comandă 3 și ghidat de către mai multe valțuri 4, mişcă
greblele în sens contrar curgerii apei, le scoate din canal și le scutură de paiele colectate.

Figura 8

Fig. 9. Prinzător de paie.

Atât prinzătoarele de piatră cât și cele de paie, pentru ca efectul lor să fie optim, este nevoie
să fie precedate de cel puțin 2 m canal în linie dreaptă și în interior fără obstacole.
1.4.2. Ridicarea sfeclei la maşina de spălat
La silozurile pentru depozitarea sfeclei, pentru ca amestecul de sfeclă și apă să se scurgă prin
canale, spre fabrică, acestea trebuie să aibă o inclinare de 14-18%.
Ținând seama că un siloz are o lungime de 100-120 m și că de la siloz până la fabrică, în
general, este o distanță apreciabilă, canalul colector la intrarea în fabrică va fi mult sub nivelul
terenului. Deci, pentru ca sfecla să ajungă la maşina de spălat va trebui să fie ridicată.
Ridicarea sfeclei la maşina de spălat se face prin:
- roata elevatoare;
- pompa mamut;
- pompa pentru sfeclă.
Roata elevatoare. Ea se utilizează pentru ridicarea sfeclei până la înălțimea de circa 8 m.
În fig. 10 este reprezentată o roată elevatoare. Pe un ax orizontal 1 din oțel de grosime
corespunzătoare este prins corpul roții 2, constituit dintr-o suprafață circulară din tablă de oțel cu
un diametru de 6-10 m, fixată pe spițele roții. De tabla de oțel circulară sunt sudate două table 3
și 4, care constituie un canal circular ce are o înălțime de 40-80 cm și o adâncime de 30-50 cm.
10
1n interiorul acestui canal sunt montate profiluri din tablă 5 în aşa fel încât întreg spațiul
canalului circular al roții este împărțit în „cupe“ 6 sau buzunare. Tabla care formează obada roții
şi cea a cupelor este perforată. Din canalul de transport, apa cu sfecla cade în cupele roții.
Pe măsură ce roata se învertește şi cupele se ridică, apa se scurge prin tabla perforată a cupelor
și a obezii în canalul de evacuare. Când cupele ajung în poziție răsturnată, sfecla ridicată se
rostogolește din ele, cade pe un jgheab înclinat din tablă în mașina de spălat sfeclă.

Fig. 10. Roată elevatoare pentru sfeclă.

Dacă datorită condițiilor locale, și apa de transport trebuie să fie și ea ridicată, roata
elevatoare, cupele și obada roții se construiesc din tablă neperforată. În cazul când roata ridică și
apa de transport, jgheabul de legătură dintre roata elevatoare și maşina de spălat trebuie să fie
construit din grătar și astfel apa de transport să se scurgă prin grătar în canalul colector şi numai
sfecla să ajungă în mașina de spălat. Capacitatea unei roți elevatoare este în funcție de volumul
cupelor și de viteza periferică a cercului mediu al canalului cu cupe, care variază între limitele de
0,7-0,9 m/s.
Pompa Mamut. Principiul pe care se bazează funcționarea pompei mamut este următorul:
dacă într-un vas comunicant în formă de U (fig.11) intră apa cu sfecla și, în brațul opus intrării
apei cu sfeclă la circa 600 mm deasupra cotului, se introduce aer comprimat, în acest braț se
formează un amestec de apă, sfeclă și bule de aer, care are o greutate specifică mai mică decât
cel din brațul de la intrare. Astfel amestecul uşor din brațul al doilea va fi ridicat continuu de
coloana de amestec din brațul de la intrare cu înălțimea h, la înălțimea hg. Datorită lungimii mai
mari, coloana din al doilea braț va avea aceeași greutate şi va echilibra împingerea coloanei de la
intrare. Înălțimea la care se ridică cu pompa mamut este circa de două ori înălțimea coloanei de
intrare a apei cu sfeclă, respectiv hg=2h1. Deci, ca sfecla să poată fi ridicată din gura canalului
colector la mașina de spălat cu ajutorul pompei mamut este nevoie să se construiască un puț
adânc de 10-16 m şi pentru obținerea aerului comprimat este nevoie de o cantitate mare de
energie. O astfel de instalație este costisitoare.

11
 Fig. 11. Pompa Mammut

Fig. 12. Pompă pentru sfeclă.

Pompa pentru sfeclă. Tot pentru ridicarea sfeclei la înălțimi mari până la 20 m, se utilizează
pompa pentru sfeclă. În fig. 12 este reprezentată o secțiune printr-o astfel de pompă. Aceasta are
carcasă de construcție obişnuită și un rotor de construcție specială, astfel ca să nu zdrobească
sfecla. Şi pentru această instalație este nevoie de o construcție sub nivelul terenului, iar
acționarea pompei necesită un motor electric de mare putere, deci este costisitoare.
Pompa mamut și pompa pentru sfeclă, datorită costului lucrărilor de construcție și a
consumului mare de energie, se utilizează numai acolo unde roata elevatoare nu poate face față
înălțimii de ridicare.
1.4.3. Spălarea sfeclei
Prin spălarea sfeclei se urmăreşte îndepărtarea impurităților aderente pe suprafața sa, ca:
pământ, nisip etc., totodată se face și îndepărtarea impurităților transportate de către apă, o dată
cu sfecla, ca: noroi, nisip, pietre, paie, frunze etc. În consecință, o mașină de spălat sfeclă va
12
trebui să fie astfel construită încât sfecla care părăseşte mașina și trece la tăiere să fie curată, să
nu conțină nisip, pietre și paie, care distrug sau înfundă cuțitele de la maşinile de tăiat.
O mașină de spălat este formată dintr-o albie lungă de 8-11 m, cu fund semicilindric, în care
se roteşte unul sau două axe pe care sunt montate palete din oțel sau fontă, așezate elicoidal.
În fig. 22 este reprezentată o mașină de spălat modernă cu mare capacitate de spălare, prin
care să poată fi spălată bine și sfecla recoltată cu combine, care de obicei conține între 15 și 40%
pământ.
În general, maşina este împărțită în trei compartimente. În primul compartiment în care intră
sfecla în mașină se face îndepărtarea pământului, în compartimentul al doilea este prinzătorul de
piatră, iar în compartimentul al treilea se prinde nisipul și codițele de sfeclă.
Primul compartiment I are fundul construit din tablă perforată. Sub fundul perforat este
montat un colector tronconic din tablă, care la partea lui inferioară este prevăzut cu o clapetă ce
se poate închide și deschide pentru îndepărtarea impurităților, printr-o instalație pneumatică.
Compartimentul II, despărțit de primul și al treilea printr-un perete de tablă, este construit în
modul următor: în loc de tablă perforată, fundul este construit din două grătare ce se pot roti în
jurul unor axe, perpendiculare pe axul mașinii, Sub grătare este montat un colector din tablă de
construcție dreptunghiulară care are rolul să colecteze piatra separată din sfeclă. Tot în acest
colector este montat un sistem de elice prin care se provoacă un curent turbionar ascendent de
apă. Aşa după cum se vede din figură, pe porțiunea grătarelor, pe axe, nu sunt montate palete.
Pentru manevrarea grătarelor este prevăzut un mecanism cu manetă. Evacuarea pietrelor
colectate se face printr-o clapetă montată pe partea anterioară a colectorului, fiind acționată la
partea ei inferioară printr-un dispozitiv pneumatic.

13
 Compartimentul III are o construcție identică cu primul. Maşina funcționează în modul
următor:
Se introduce în maşină apă curată prin conducta montată deasupra ultimului compartiment;
pentru ca apa să circule în sens opus sfeclei, se pun în mişcare axele cu palete ce se rotesc în sens
invers unul față de celălalt, însă în sensul dinspre mijloc spre marginea maşinii. Se introduce
sfecla cu roata elevatoare sau alte mijloace în primul compartiment. Aici, ea este preluată de
către paletele axelor care o împing înspre al doilea compartiment. în această operație, sfeclele se
freacă de suprafața paletelor și între ele și astfel pământul aderent, înmuiat de către apă, este
îndepărtat de pe suprafața sfeclei. Acesta trece prin tabla perforată a fundului mașinii, se
sedimentează în colectorul tronconic, de unde din când în când este evacuat la canal prin clapeta
respectivă.
Din primul compartiment, prin intermediul paletei de construcție specială sfecla este trecută
peste peretele despărțitor în compartimentul al doilea, în spațiul de deasupra grătarelor. Curentul
ascendent de apă, care se roteşte în sens invers acelor ceasornicului (privind maşina din față),
preia sfecla și o împinge peste grătare și peste peretele despărțitor de la marginea celui de-al
doilea compartiment. Pe acest parcurs, pietrele fiind mai grele decât sfecla se separă și cad
printre grătare în canalul colector sau rămân pe grătar, dacă au dimensiuni mai mari. Acestea,
14
prin înclinarea grătarelor, cu ajutorul manetei cad și ele în colector, de unde, prin clapeta de
evacuare, sunt scoase din mașină și transportate afară. În continuare, sfecla este preluată de
palete și împinsă spre compartimentul al treilea, în care se separă din nou de pământ, nisip și
pietriş mărunt ce a trecut peste prinzătorul de pietre. Aceste impurități trec prin tabla perforată de
la fundul maşinii în colector, de unde sunt evacuate la canal prin clapeta respectivă.
Apa de spălare, în cantitate de 40% din greutatea sfeclei, se introduce în mașină continuu și se
evacuează prin preaplinul montat la primul compartiment. Sfecla astfel spălată este evacuată din
maşină.
În fabricile moderne, după cum s-a arătat mai înainte, pentru a se putea îndepărta o cantitate
cât mai mare de impurități aduse cu sfecla recoltată mecanic, după spălare, sfecla este trecută din
nou printr-un prinzător de paie și piatră.
În fig. 13 este reprezentată o astfel de instalație. Ea constă dintr-un prinzător de piatră 1 din
care sfecla trece în melcul 2 care ridică sfecla spre elevator. Curentul de apă provocat de către
instalația prinzătorului de piatră are sensul dinspre grătare spre melc. În fața acestui curent, in
partea opusă prinzătorului de piatră este montat un valț arici 3 construit din table circulare
crestate care se rotește în același sens ca și turbionul de apă și colectează de pe suprafața apei
paiele, frunzele și alte impurități care plutesc, evacuându-le din instalație.
Sfecla astfel spălată se va putea transforma de către maşini în tăiței de calitate superioară și
pierderile de zahăr la difuziune vor fi cât se poate de mici.
În ultimul timp s-a introdus în producție un nou tip de maşină de spălat cu rulouri și jeturi de
apă sub presiune (U.C.M.A.S. Tirlemont). În fig. 14 este prezentată schematic o asemenea
mașină de spălat. Aceasta este construită dintr-un rezervor cu pereți verticali laterali, care la
partea lui inferioară este prevăzut cu trei pâlnii și o coloană hidraulică prinzătoare de pietre.
În interiorul rezervorului, deasupra celor trei pâlnii, sunt prevăzute rulouri acționate electric
prin care sfecla este transportată de la intrare spre ieşirea mașinii de spălat.

15
 Fig. 13. Prinzător de pietre și paie „arici“ după mașina de spălat.
Deasupra rulourilor sunt montate dispozitive pentru injectarea cu apă sub presiune care este
proiectată peste sfeclă şi astfel, aceasta este spălată de pământul aderent.
Modul de funcționare al mașinii este următorul: sfecla intră în separatorul 1 unde se separă de
apa de transport. În acest compartiment, sfecla înaintează cu ajutorul rulourilor 2 compuse din
plăci rotunde prevăzute cu ,degete" de cauciuc, printre care se scurge apa murdară. Aceste
rulouri sunt montate într-un plan înclinat cu 5° față de orizontală, datorită cărui fapt sfecla
înaintează în pantă.
Două dispozitive cu injectoare de apă murdară 3 și un dispozitiv cu injectoare pentru
pulverizat apa curată 4 au rolul de a curăța sfecla de cozi, paie și frunze, de pietricele și de a face
prima spălare a sfeclei.
Apa de spălare se scurge prin pâlnia de dedesubtul compartimentului, trece într-un vas
decantor, unde se separă de cozi, paie și frunze.

16
 Fig. 14. Maşina de spălat cu rulouri și jeturi de apă.
Din primul compartiment, sfecla cade în prinzătorul de pietre 5, de unde este ridicată de
curentul de apă ascendent și trecută în compartimentul separator 6.
Viteza apei din prinzătorul de piatră poate li reglată prin pompa elicoidală 19 care asigură
circulația apei în prinzătorul de piatră hidraulic. Pietricelele cad în jos unde sunt eliminate printr-
un dispozitiv cu funcționare continuă cu valve duble 7.
Deasupra dispozitivului de eliminarea pietrelor există un dispozitiv 8 pentru eliminarea
codițelor ce eventual au căzut odată cu pietrele.
Sfecla trecută în compartimentul următor este transportată de către rulourile 9 și separată de
apa murdară ce se scurge în pâlnia de sub compartiment. De pe rulourile de separare sfecla
înaintează spre compartimentul de spălare propriu-zisă 10 prevăzut cu rulouri de otel. 11. În
acest compartiment rulourile sunt montate într-un plan înclinat cu 5° descendent față de
orizontală. Deasupra rulourilor sunt montate injectoare pentru apă sub presiune 12 care
efectuează spălarea efectivă și completă a sfeclei. La sfârșit, sfecla cade pe trei rulouri de otel 14
unde se separă de apă și apoi alunecă pe un grătar separator 15 pentru a se zvântă, de pe care
trece pe banda rulantă transportoare 16 spre mașina de tăiat sfecla. Pâlnia 17 care colectează apa
separată de la prinzătorul de pietre colectează și apa de spălare propriu-zisă, de unde printr-un
preaplin 13 se varsă în pâlnia 18. Apa ce părăsește ultima pâlnie este trecută printr-un decantor
unde se separă de codițele prinse în prinzătorul de piatră și apoi este trimisă spre gospodăria de
apă.
Avantajele ce le prezintă acest sistem de maşină:
- nu rănește sfecla și nu o zdrobeşte ca în maşinile cu palete;
- spălarea se poate efectua mai eficient datorită jeturilor de apă sub presiune;
- dimensiunea mai redusă a maşinii; pentru o fabrică de 2 500 t/24 h gabaritul maşinii este de 9,8
m lungime şi 1,6 m lățime.
Capacitatea maşinii de spălat se calculează ținându-se seama că sfecla, pentru a se spăla bine,
este necesar să rămână în primul compartiment cel puțin 5 min.
17
 Capitolul II. OBȚINEREA TĂIȚEILOR
2.1. Transportul sfeclei pentru cīntărire și tăiere
La fabricile moderne în general spălarea sfeclei se efectuează în clădire separată şi la o
oarecare distanță de hala principală a fabricii, aceasta pentru a evita ceața ce se formează de
obicei în sala maşinii de spălat când intră aerul cald și umed din hală și pentru a se evita
introducerea în fabrică a murdăriei și a infecției ce în general predomină la spălătoria de sfeclă.
Pentru transportul sfeclei spălate în fabrică de obicei se utilizează banda de transport din
cauciuc, înclinată, care totodată ridică sfecla până la cântarul Cronos sau la buncărele de
deasupra maşinilor de tăiat sfecla.
Când din lipsă de spațiu, nu se poate utiliza banda de transport înclinată, atunci sfecla se
ridică cu elevatoare clasice pentru sfeclă.
Pentru ținerea evidenței sfeclei intrate în fabricație, aceasta trebuie să fie cântărită.
La fabricile înzestrate cu instalații de difuziune moderne, această cântărire se efectuează în
cântare aşezate sub banda de transportat tăițeii proaspeți, deci sfecla se cântărește sub formă de
tăiței.
Întrucât precizia de cântărire a cântarelor bandă nu poate asigura o evidență corectă a sfeclei
intrate în fabricație, este recomandabil ca sfecla să fie cântărită în cântare de tip Cronos cu cupă
care răstoarnă.
În fig. 15 este redată schema principiului de funcționare a cântarului automat cu cupă ce se
răstoarnă. De pârghia 1 care se sprijină pe cuțitul 2 este prinsă cupa 3 și contragreutatea 4, care
echilibrează cupa, plus greutatea sfeclei ce urmează să fie cântărită (400, 500, sau 600-800 kg).
Punctul de sprijin 5 al cupei este astfel ales încit, când cupa este goală, centrul ei de greutate se
află în dreapta punctului de sprijin, și astfel ea stă în poziție de încărcare. Când cupa se umple cu
cantitatea de sfeclă prevăzută, centrul ei de greutate se mută în stânga punctului de sprijin 5 și
cupa se răstoarnă rotindu-se de la dreapta spre stânga, în jurul punctului de sprijin și astfel sfecla
cade în
Fig. 15 Cântar automat cu cupă.

buncărele maşinilor de tăiat sfecla. Pentru ca sfecla să nu cadă din cupă în timpul încărcării ei,
gura de descărcare este închisă cu un capac 6 prins de cupă prin balamale; când cupa se răstoarnă
pentru descărcare, capacul este împins de către sfeclă și deschis, iar sfecla poate cădea complet
din cupă. Mişcările cupei cântarului acționează și un mecanism care lasă să intre sfecla în cupă
când aceasta s-a golit și oprește intrarea sfeclei când s-a ajuns la greutatea stabilită.
Cantitatea de sfeclă cântărită este înregistrată de către un aparat înregistrator automat, care la
fiecare răsturnare a sfeclei înregistrează cantitatea (400, 500 sau 600 kg) pentru care a fost
construit cântarul. Dacă în cupă a intrat mai multă sfeclă decât greutatea fixată, acest surplus este
înregistrat pe o altă scală a automatului de înregistrare, care se află plasată sub scala înregistrării
principale.
Când se face citirea cantității de sfeclă prelucrată, se citeşte scala de sus și cea de jos, iar
cifrele se adună.
De exemplu:
06 945 500 scala principală ce înregistrează din 500 în 500 kg;
00 036 796 scala secundară ce înregistrează kilogramele cântărite în plus;
6 982 296 kg total sfeclă prelucrată.
18
2.2.Tăierea sfeclei de zahăr
Prin tăierea sfeclei se urmărește crearea condițiilor ca zahărul. ce se află dizolvat în sucul
ei celular să poată fi extras cu apă prin metoda difuziunii. Dacă se introduce în apă caldă sfecla
întreagă, sau în bucăți mari, va trece în apă doar zahărul din celulele straturilor superficiale care
se află în contact cu apa. Pentru a se putea extrage practic tot zahărul din steclă și
repede, va trebui să se mărească suprafața de contact a sfeclei cu apa de extracție. Aceasta se
realizează prin transformarea sfeclei în bucăți mici.
Asemenea bucăți se pot realiza prin transformarea ei în:
--terci prin maşini speciale;
--tăiței prin maşini de tăiat.
Prin transformarea sfeclei în terci, ea capătă o suprafață foarte mare, bucățile sunt de
dimensiuni mici si astfel drumul parcurs de molecula de zahăr din sucul celular ca să treacă în
apa de difuziune este scurt, aceasta facându-se repede. Dezavantajul ce-l prezintă însă utilizarea
terciului de sfeclă la extragerea zahărului prin difuziune rezida în faptul că acesta când este
introdus în instalațiile de difuziune se tasează și astfel, oprește circulația zemii printre particulele
lui, se înfundă instalația şi ca urmare, extracția nu mai poate avea loc. Prin transformarea sfeclei
în tăiței cu ajutorul maşinii de tăiat sfeclă, aceasta de asemenea capătă o suprafață mare de
contact, În consecință extracția zahărului din ea se va putea face cit mai complet. Dacă tăițeii
sunt suficient de subțiri, drumul parcurs de către molecula de zahar din sucul celular va fi scurt,
deci difuziunea se va putea face repede. Utilizarea tăițeilor de sfecla la extragerea zaharului prin
difuziune avantajul că aceștia,având oarecare elasticitate și rezistență la compresiune, nu se
tasează când sunt introduși în instalația, de difuziune și rămâne printre ei un spațiu suficient de
mare - circa 45% din volumul lor prin care apa și zeama de difuziune poate circula și astfel
extracția este ușu-rată, exploatarea instalației putându-se face în condiții normale Forma cea mai
potrivită de tăiței, după cele constatate din practică, este a unui jgheab în formă de V. În fig. 16
este schițat un asemenea tăițel.

Fig. 16. Tăițel de sfeclă cu secțiunea În forma

de V.

Această formă de tăiței prezintă cea mai mare

rezistența la casare, mai mică rezistență la
circulația zemii și o suprafață mare de contact.
Pentru exprimarea calității tăițeilor de sfeclă se utilizează testele: cifra Silin și cifra suedeză.
Întrucât lungimea tăițeilor este în funcție de tipul și dimensiunile cuțitului utilizat, pentru a se
putea controla calitatea tăițeilor obținuți prin diferite cuțite, Silin a întocmit un tabel cu lungimea
tăițeilor ce trebuie să se obțină prin cuțitul respectiv. Pentru cuțitele tip Goller aceste valori sunt
următoarele:
Caracteristicile Lungimea Greutatea tăițeilor Maximum de
cuțitului a10 g g/m sfărâmituri
mm m %
7,2x5 13—14 7,7—7,15 4
6x4,5 16—18 6,25—5,55 4
6x4,0 19—20 5,3—5,0 4
Lungimea tăițeilor este determinata de tipul instalației de difuziune ce se utilizează.

19
2.2.1. Maşini de tăiat sfeclă de zahăr
Sfecla spălată, din rezervorul colector de deasupra mașinilor de tăiat. ce trebuie să aibă o
capacitate care asigură aprovizionarea fabricii timp de 30 min, timp necesar pentru curățirea
maşini de spălat, cade în mantaua cilindrică a maşinii. Greutatea proprie a coloanei de sfeclă
formată, apasă asupra sfeclei ce se află pe discul ce se rotește și astfel cuțitele a căror gura
depăşeşte nivelul discului eu 3-5 mm, transforma sfecla în tăiței ce cad în spațiul de sub disc într-
o pâlnie care-i dirijează înspre transportorul de tăiței al instalației de difuziune.
În fabricile moderne se utilizează trei tipuri de maşini de tăiat sfecla și anume:
a) maşini de tăiat suspendate cu disc orizontal;
b) maşini de tăiat eu rotor orizontal centrifug;
c) maşini de tăiat centrifuge, eu rotor vertical, tip Maguin.
Caracteristicile unei maşini de tăiat sunt:
--diametrul discului;
--numărul locaşurilor pentru portcuțite;
--lungimea gurii de tăiere a cuțitului;
--turația discului sau a rotorului centrifug.
a) În fig. 42 este reprezentată schița unei maşini moderne de tăiat cu disc orizontal.
Mașinile cu disc orizontal se construiesc cu diametre cuprinse între 1 350-2 200 mm, eu 12-
28 lăcaşuri pentru portcuțite în disc, lungimea gurii de tăiere a unui cuțit 274-111 mm, iar turația
discului 60-70 rot/min. Din acest tip de mașini se construiesc exemplare având capacitatea de
500- 2 400 t sfeclă tăiată în 24 ore.
b) Maşinile cu rotor centrifugal au diametrul rotorului de 2 000 mm, lungimea gurii de
tăiere a cuțitului 334 mm, iar turația 60-8 Sfecla, prin pâlnia de alimentare, ajunge în rotorul
centrifugal, forța centrifugă apasă sfecla asupra cuțitelor fixate în portcuțitele ce sunt introduse în
poziție verticală în rama portcuțit a maşinii, care este fixă și astfel sfecla este transformată în
tăiței.
Maşinile centrifuge orizontale de tăiat sfecla prezintă avantajul că portcuțitele fiind montate
pe rama exterioară fixă, se pot scoate în timpul funcționării mașinii și astfel se pot curăți,
îndrepta sau schimba cuțitele din mers, pe când la maşina cu disc orizontal aceste operații nu se
pot face decât eu discul oprit. Acestea sunt de mare capacitate, o singură mașină putând asigura
alimentarea unei fabrici eu capacitatea de prelucrare de 2 000 t/24 ore.

20
c) Maşina de tăiat centrifugă, cu rotor vertical tip Maguin se compune dintr-un tambur 3 cu
ax orizontal 10 (fig. 17) ce se rotește Într-o carcasă fixă 4. Pe suprafața ei laterală sunt prevăzute
locaşuri în care se introduc portcuțitele 5; acestea sunt aşezate in aşa mod încit gura cuțitelor este
înspre interior și paralelă cu generatoarea cilindrului. Una din bazele carcaselor fixe este
prevăzută cu un orificiu prin care cu ajutorul pâlniei 1 și a melcului 2 se introduce sfecla în
interiorul maşinii.

Fig. 17. Schița maşinii de tăiat cu rotor vertical de tip Maguin:

1 - pâlnie de alimentare cu sfecla:2 - melc pentru alimentarea sfeclei; 3- tambur rotativ: 4 -
carcasa fixa; portcuțit: 6- sabot fix: 7 - virgula; 8 - prinzător de piatra; 9 - pâlnie scurgere tăiței;
10 - ax pentru acționare.
21
 Sfecla antrenată de către tambur în mișcare de rotație este dirijată de către piesa sabotului fix
6 din interior numită virgulă, apăsată în spre carcasa portcuțitelor și astfel este transformată în
tăiței ce se scurg prin partea inferioară a mașinii. Toate mașinile de tăiat ce se construiesc în
prezent au dispozitive pen-u reglarea automată a turației în vederea alimentării corespunzătoare a
instalațiilor de difuziune cu funcționare continuă.
2.2.2. Organele de tăiere ale maşinilor
Transformarea sfeclei în tăiței în formă de jgheab se realizează prin cuțite de formă specială care
au gura în formă de zig-zag., Se deosebesc în general două categorii de cuțite: frezate și
matrițate,Cele frezate sunt de tipul Königsfeld, Cizek etc., iar cele matrițate de tip Goller.
Cuțitele Königsield etc. (fig. 45) sunt construite din plăci de oțel de o anumită formă care
sunt frezate în formă de cuțit în zig-zag.

Fig. 18. Cuțit Königsfeld (frezat).

Cuțitele matrițate tip Goller (fig. 17) sunt construite

din tablă de oțel de compoziție specială, muchiile cuțitului
fiind realizate prin matrițare la cald a tablei, care pe urmă
se călește în ulei.

Fig. 19. Cuțit Goller (välțuit).

Caracteristica unui cuțit este dată de înălțimea dintelui h și de deschiderea dintre doi dinți
consecutivi a (1) -lungimea cuțitului (fig. 18).

Fig. 20. Caracteristicile unui cuțit.

În industria zahărului de la noi din țară, se
utilizează doar cuțite Goller,acestea fiind mai
ieftine, mai uşor de ascuțit și mai ușor de
manipulat.
Cuțitele Goller se execută cu următoarele
caracteristici:
a 7,2 7,2 6 6 6 6
h 5 6 4 4,5 5 6
Pentru ca prin tăierea sfeclei să se obțină tăiței cu jgheab în formă de V,este nevoie ca un
cuțit față de cel următor să fie decalat lateral cu o jumătate de deschidere.
Pentru a se putea realiza acest lucru fără ca lăcașurile pentru portcuțite din disc să fie aşezate
pe diferite diametre, cuțitele sunt construite de două tipuri: nr. 1 (stânga) și nr. 2 (dreapta).
Aceasta înseamnă, ținând cuțitul în mâini cu tăișul spre exterior și privindu-l de sus, partea din
stânga terminându-se cu un dinte complet, că acest cuțit este de tipul stânga" (nr. 1), iar dată
dintele întreg este în partea dreaptă, este cuțit dreapta" (nr, 2).
Datorită acest or două forme de cuțit și succesiunii lor nr. 1 și 2 la tăierea sfeclei, se obține
profilul dorit de tăiței în formă de V.

22
 Dacă se analizează modul cum este atacată de către cele două tipuri de cuțite sfecla nou
introdusă în mașină, vom vedea că abia după ce stecla a ajuns sub al 5-lea cuțit este tăiată în
formă de jgheab regulat. În fig. 48 este redată schița cu profilele succesive ale tăițeilor până la al
5-lea cuțit.
Fig. 21., Profiluri mecanice ale tăițeilor de sfecla până la al 5-lea cuțit.

Din aceasta se vede că chiar dacă maşina este perfect pusă la punct, totuşi, datorită
specificului cuțitelor și a faptului că în continuu intră în mașină sfeclă nouă, nu se pot obține
exclusiv tăiței jgheab în formă de V. Când se lucrează cu maşina foarte bine pusă la punct,
conținutul de tăiței în formă de jgheab este de circa 50-55%.
Pentru introducerea cuțitelor în maşină de tăiat și ca acestea să poată fi ușor schimbate, ele
sunt montate în dispozitive speciale, numite portcuțite, ce se pot introduce sau scoate-uşor şi
rapid din lăcaşurile discului orizontal, sau rama circulară a maşinilor de tăiat.
În fig. 22 este redată fotografia unui portcuțit pentru cuțitele de tip Goller.

Fig. 22. Portcuțit.

El se compune din rama portcuțitului 1 pe care sunt montate prin şuruburi cu cap îngropat:--
placa striată 2 pe care se aşază cuțitul, striurile ei corespunzând ca dimensiune și număr striurilor
cuțitelor;-- contraplaca striată 3 prin care se strânge cuțitul în portcuțit;-- placa frontală 4.
Portcuțitele sunt construite pentru cuțite tip nr. 1 și nr. 2 și se așază în maşină succesiv.
Montarea cuțitelor în portcuțit trebuie să fie făcută cu foarte mare grijă și exactitate, deoarece
abateri mai mari de 0,2-0,3 mm a cuțitului ce urmează, față de cercul parcurs de cuțitul anterior,
duc la obținerea de tăiței deformați de proastă calitate, ceea ce are influență asupra întregului
proces tehnologic de fabricare.
În fig. 23 este dată schița unei secțiuni
transversale printr-un portcuțit pentru cuțite tip
Goller.

Fig. 23. Secțiune printr-un portcuțit de tip

Goller:
1 - rama portcuțitului; 2 - contraplaca de
strângere; 3-placa frontală.

La montarea cuțitului, în portcuțit trebuie să

fie respectate cu strictețe înălțimea m a gurii cuțitului deasupra plăcii frontale 3-4 mm şi distanța
p dintre placa frontală și gura cuțitului 4-7 mm (în funcție de înălțimea h a cuțitului), pentru a nu
se obține la tăiere plăci și piepteni din sfeclă și ca tăițeii tăiați să poată trece uşor sub partea
inferioară a cuțitului și astfel să nu sfărâme tăițeii, respectiv să nu se înfunde maşina.
Bibliografie

23
1. D .CULACHE, V. PLATON, Tehnologia zahărului. Editura Tehnica,
Bucuresti, 1983.

2. BANU CONSTANTIN: Tratat de industrie alimentara, Ed.A.S.A.B.,

Bucuresti, 2009

24