Legenda lui Hercules

Legenda spune că Hercules s-a luptat cu hidra de pe Valea Lernei, care potrivit unor autori, ar fi chiar
Valea Cernei. Prima bătălie, spune legenda, ar fi fost undeva, la aprox. 40 km pe Valea Cernei, înspre
izvoare, la Cheile Corcoaiei, declarate monument al naturii. Extraordinara încleştare dintre Hercules si
balaurul cu mai multe capete, ar fi avut ca rezultat formarea cheilor care au într-adevăr, o formă
rotunjită, ca şi cum ar fi fost străbătute de corpul uriaş al hidrei urmărite de Hercules. Următoarea luptă
ar fi avut loc în zona “7 Izvoare”, unde Hercules, îmbăiat în apele miraculoaselor izvoare termale din
zonă, a mai tăiat un cap fiorosului balaur. În cinstea victoriei, oamenii timpului ar fi construit, sus pe
creasta muntelui din dreapta Cernei, o statuie megalitică, un chip de om care priveşte în zare, peste
Munţii Mehedinţi, statuie denumită Sfinxul Cernei sau Capul lui Hercules. Următoarea confruntare ar fi
avut loc pe locul unde se află Basorelieful lui Hercules, la parterul Hotelului Roman, unde Hercules s-ar fi
îmbăiat din nou în apele izvorului cu apă termosalină, care-i poartă numele şi cu forţe proaspete, a mai
tăiat un cap hidrei, care a fugit pe Cerna în jos, spre Dunăre. La Topleţ, eroul antic a ajuns balaurul şi i-
a mai tăiat un cap. Locul victoriei a fost marcat de localnici cu o nouă statuie megalitică, Sfinxul
bănăţean. În fine, ultima bătălie a avut loc undeva în Defileul Dunării, într-o peşteră, unde balaurul s-a
refugiat şi a blestemat că dacă Hercules îi va tăia şi ultimul cap, din sângele lui va lua naştere o muscă
ucigaşă ce va face prăpăd printre vitele oamenilor. Şi iată că în acest punct, legenda se împleteşte cu
realitatea pentru că într-adevăr, în zonă a existat musca columbacă, o muscă ucigaşă care se înfigea în
părţile cărnoase ale vitelor care fugeau cuprinse de durere, până-şi găseau sfârşitul în chinuri
groaznice. Oamenii au încercat să alunge roiurile de muşte ucigaşe cu fum sau să protejeze vitele,
ungându-le cu catran. Dar, de-abia când apele lacului de acumulare de la Porţile de Fier au inundat
peştera, oamenii au scăpat de acest adevărat flagel.

Herodot pomeneşte despre acest fenomen, spunând că „în ţara Agatârşilor nu se poate pătrunde din
cauza mulţimii muştelor care omoară omul şi animalele”. De asemenea, Francesco Grisellini, în a sa
Istorie a Banatului Timişan, descrie pe larg acest fenomen, realizând un adevărat studiu despre insecta
ucigaşă.

Potrivit unor autori, eroul mitologic, Hercules, ar fi acţionat în mod deosebit prin părţile Dunării (Istru,
cum i se spunea în antichitate), unde ar fi participat chiar la expediţia argonauţilor, prin anul 1225, î.
Chr..2, în căutarea lânei de aur.