Teatrul grec s-a nascut din imnurile cantate in cor in cinstea lui

Dionisos.In zilele de sarbatoare, dupa ritualurile ceremoniale menite sa

obtina din partea zeului recolte bogate, urmau petreceri cu cantece si
dansuri. Cantaretii, purtand masti de tap (care in limba greaca se numeste
"tragos", de unde cuvantul "tragedie" - cantecul tapilor", infatisau
fapturile legendare numite sileni si satiri, prietenii lui Dionisos. Dionisos
este unul dintre cei mai importanti zei ai grecilor, fiind zeul vegetetiei, al
vinului si al extazului, dezlantuind deliruri si refulari, orgii si visari mistice
ce provoaca tulburari in lumea buna. Dionisos este cel care a descoperit
vita de vie si vinul. De aceea este considerat zeul betiei. Domina tinutul
Beotiei, tinut in care introduce sarbatorile numite Bacanale. Acestea sunt
renumitele festivitati in care toata populatia din acest tinut se lasa prada
betiei.
Dionisos este vanjos si gras, iubeste viata si placerile pe care
aceasta le poate oferi, reprezinta nebunia, desfraul, noaptea, locurile
intunecate.Teatrul lui Dyonisos-Situat la picioarele versantului sudic al
Acropole, langa Sanctuarul lui Dionysos, Teatrul lui Dionysos dateaza din
secolul al IV-lea i.h.
Putea sa primeasca pe cele 78 de randuri intre 17
000 si 20 000 de spectatori . Aici au fost jucate pentru prima data
tragediile si comediilor autorilor dramatici din antichitate. Primul rand al
teatrului este ocupat de 67 de scaune inalte, veritabile tronuri din
marmura care erau destinate nobililor si inaltilor demnitari: preoti si
magistrati, restul de 77 de randuri de scaune fiind destinate muritorilor de
rand.Tronul mare din centru era rezevat pentru preotul lui Dionysos.
Spatiul semicercular dintre scena si public era denumit orchestra si a fost
folosita de romani pentru luptele cu gladiatori si parodii ale bataliilor
navale. Tragedia caracteristici: Specie a genului dramatic in versuri sau
in proza,Personaje puternice,Conflict ntre un personaj i o putere
superioar, Conflictul se soluioneaza cu moartea eroului.Are ca efect
catharsis-ul (purificarea) de mila si frica a publicului datorita
sentimenteleor si suferintelor personajelor din opera dramatic. Comedia
caracteristici: Specie a genului dramatic in proza sau in versuri , Actiune
si deznodamant vesel ,Satirizeaza realitati sociale
Prezinta situatii hazlii
Se afla in contrast cu tragedia Prezinta fapte si oameni obisnuiti.
Tragedieni-Eschil,Sofocle,Euripide.Comedianti-Aristofan.
Eschil -525-426 ihr. A trait 69 de ani 90 de tragedii si drame cu satiri
Pana astazi s-au pastrat 7 : Persii Cei sapte contra Tebei Prometeu
inlantuit Agammemnon Choeforele Eumenidele Rugatoarele
A introdus al doilea actor
A micsorat in importanta corul
A redus lirismul tragediei
A pus accentul pe dialogul actorilor
A dat tragediei un puternic caracter dramatic

Sofocle-496-406 i.hrA trait 90 de ani. I s-au atribuit peste 120 de tragedii

S-au pastrat 7: Antigona Oedip rege Oedip la Colonos Electra
Aiax Filoctet Trahinienele Omul secolului de aur al Atenei.
Introduce pe scena al treilea actor .Reduce elementul lyric.Dezvolta
dialogul dramatic .Da piesei o structura mai bogata Piesele lui reflecta
plenitudinea de ganduri si sentimente ale cetateanului noii Atene.
Euripide-480-406 ihr. A trait 74 de ani .78 de tragedii si drame cu satiri
Ni s-au pastrat 18 tragedii:Alcesta , Medeea, Heraclidele
Hippolytus, Andromaca, Hecuba Supliciile, Electra, Heracle
Troinele, Ion, Ifigenia in Taurida Elena, Fenicienele, Oreste
Bacchae, Ifigenia in Aulis.Era considerat un necredincios pentru ca
afirma ca toti oamenii sunt de
la natura egali. Prefera sa infatiseze
fapte secundare care sa aduca pe scena situatiile de mare efect patetic.
Prefera, ca protagoniste, femei. Coboara personajelor de pe piedestalul
sublimului conventional la nivelul oamenilor obisnuiti. Limbaj firesc al
vietii de toate zilele. Restrnge rolul corului. Introduce n compoziia
tragediei: intriga si prologul.
Aristofan-456-386 ihr.A scris peste 40 de comedii .S-au pastrat 11:
Lysistrata,Viespile,Pasarile Broastele ,Norii ,Aharnienii
Pacea,Cavalerii,Ecleziastele Bogatia , Thaesmophoriazele.
Actiunea comediilor sale este foarte deslanata, capricios condusa, fara sa
cunoasca nici o restrictie, nici o regula severa de compozitie. Scena
comediei nu era unica
.Decorul era multiplu. Actiunea se deplasa de la tara la oras, din lumea
reala in lumea basmului,
de pe pament in cer sau in infern. Coristii purtau masti, adeseori
fantastice, grotesti Personajele erau alegorice, Situatiile erau simbolice,
Satirica vie la adresa personajelor reale si situatiilor contemporane .
Psihologia personajelor sale e sumara.
Importanta teatrului antic.A pus bazele teatrului contemporan. Piesele
constitue adevarate cronici de civilizatie. Ne dezvaluie lumea ascunsa a
mitologiei grecesti.Face posibilia constituirea unei harti a dezvoltarii
treptate a teatrului. Propaga idei si valori valabile si in societatea in care
traim astazi.
Inceputurile teatrului-Figuri gravate si pictate descoperite in grota Trois
Freres din Arriege(Franta) ce reprezinta vrajitori executand un dans magic
datand din paleolitic.
In Babilon sarbatoarea anului nou se numeste Akitu unde era prezentat
poemul creatiei cu character mitic si cosmogonic .Era recitat in a 4a zi de
Akitu si povestea lupta dintre Tiamant si Marduk in urma careia s-a format
universal cerul si pamantul si omul.
Mitul lui Tammuz zeul vegetatiei si al fertilitatii .Astfel era explicate
periodicatea anotimpurilor.Legenda spune ca zeita iubirii Istar se
indragosteste de frumosul pastor Tammuz insa acesta moarte ucis de coltii
unui mistret.Aceasta coboara in taramul subpamantean pentru al aduce
inapoi dar este si ea prinsa acolo.In acest timp ,oamenii animalele si

plantele cad prada sterilitatii.In final zei se indura si ii elibereaza iar

pamantul isi recupereaza si el viata.
Civilizatia Egipteana
Stela de la Edfu ridicata in cinstea lui Horus
Ritualul deschiderii gurii-harazea mortului pe lumea cealalta capacitatea
de a manca
Nasterea si apoteoza lui Horus sau cum sa te transformi in soim
Alungarea lui Rerek-asigura somnul linistit al mortului.De asemeni o
importanta uriasa o avea si cantarea celor 4 vanturi ce ingaduia
raposatului stapanirea vanturilor.
Mitul lui Osiris- textul era impartit in trei episoade intre care aveau loc
dansuri si declamatii lirice partiturile sunt subliniate cu intrari si iesiri
din scena si actiunea dramatica este comentata de cor.
Civilizatia Indiana-Pentru a putea sa compuna Natyaveda, Brahma a
luat de la Raj, dansul, de la Sama cantecul, de la Yajus mimica, de la
Atharva pasiunile Mahabharata
- povestea zeului Krishna: erou tanar, stralucitor, invingator al
demonilor si iubit de pastori: nasterea lui era pusa in scena in cadrul
serviciului religios
Civilizatia chineza: exista dovezi ca in perioada lui Confucius (500 I Chr.)
au fost decapitati mai multi comedieni din cauza ca aluziile lor insultasera
pe mama unui suveran
Civilizatia ebraica: Cantarea cantarilor sau Cantul lui Solomon
Cortegiul lui Dionisos si sarbatorile acestuia
In frunte era insusi Dionysos care era invelit in piei de animale si avea
incolaciti in jurul braului serpi vii era urmat de trei feluri de satiri: cu
picioare de tap, cu picioare si coada de cal si ultimii cu corp de om si
coada de cal.La urma veneau bacantele sau menadele care erau
incununate asemeni zeului cu coroane de edera, beau si aveau deprinderi
animalice.Mai existau si silenii ce se deplasau calare pe un
magar.Dionisiile Campestre : aveau loc iarna si se manifestau prin cantece
obscene , procesiuni burlesti si galagioase
Dionisiile Urbane: - sarbatorite primavara, cand era reluata navigatia si
exista un aflux de turisti incepeau cu o procesiune religioasa la care
participau toate categoriile sociale , principalele manifestari erau
concursurile lirice si dramatice care durau 6 zile si aveau trei parti:
PROAGON (anuntarea pieselor, desfasurarea procesiunilor si a sacrificiilor,
prezentarea poetilor si desfasurarea concursurilor), COMOS (banchet cu
dansuri, cantece si mascarade) si reprezentarea propriu-zisa a comediilor
si tragediilor
Religie si teatralitate in practicile traditionale romanesti
Histria a fost distrusa in 248 dHR de catre goti insa au fost descoperite
trei banci de teatru din marmura care atesta prezenta unui amfiteatru .La
Tomis s-au descoperit numeroase stele funerare ale gladiatorilor ucisi in
luptele cu scop ritualic Sarmisegetuza detinea un amfiteatru de 5000 de
locuri a carui ruine au fost descoperite in 1890. Lung de 88m si lat de 69m
construit din piatra de rau, din stanca si caramida .158 dHR este contruit
amfiteatrul de la Porolissum care putea gazdui 5500 de spectatori si
reprezinta cea mai mare cladire publica descoperita pe teritoriul Daciei

romane .Un alt amfiteatru a fost descoperit la 200 de metrii de marele

castru de la Pomet
Sarbatorile de iarna: - Brumaliile (dura 24 de zile) erau inchinate in
onoarea lui Dionysos Tracicul si erau desfasurate la inceputul lunii
decembrie cand se serba culesul viilor => procesiuni ce cuprindeau
cantari si ditirambi in cinstea zeilor, dansuri, mascarade si jertfa tapului
unde se purtau masti
- Saturnaliile (17 20 decembrie) in onoarea lui Saturnus, zeul
semanaturilor presupuneau stergerea totala a diferentelor de clasa iar mai
tarziu sunt rasturnate total rangurile sociale astfel incat stapanii ajung
pentru cateva zile sa ii slujeasca pe sclavi - Opaliile : sarbatori inchinate
zeitei Opalia, sotia lui Saturnus ce personifica rodnicia pamantului
-Calendaele : serbarile in cinstea lui Janus cel cu doua fete(zeul luminii si
deschizatorul cerului) aveau loc la inceputul anului roman - Leneele :
calcarea vinului si asezarea lui in butoaie; constau in defilarea unor marete
cortegii in cinstea lui Dionysos in care participantii se grimau, se
travesteau si se mascau in diverse figuri mitologice sau chiar animale .
Exista patru mituri considerate a fii pilonii traditiei autohtone:
- Traian si Dochia simbolizeaza formarea poporului roman. A fost
formulat propriu-zis de Asachi(Dochia care impietreste cu oile sale fugind
de Traian), insa pe baza unor elemente populare si a unei legende
redactate de Dimitrie Cantemir.Miorita istoria ciobanului care voieste a
fii inmormantat langa oile sale simbolizeaza existenta pastorala a
poporului roman (G. Calinescu)
Mesterul Manole povestea zidarului de manastire care isi zideste sotia ca
sa opreasca surparea cladirii; mit estetic ce indica conceptia romaneasca
despre creatie ca rod al suferintei.Zburatorul personificarea invaziei
instinctului puberal; mit erotic
In Tara Oasului: fetele mari isi cautau norocul jucand goale in jurul
matragunei scoase din pamant
Toplita- jud. Harghita : - cand un copil se imbolnaveste e realizat un ritual
prin care sanatatea alunga boala - impiedicarea imprastierii albinelor in
timpul roirii
- vindecarea copilului fara somn - ferirea copilului de
duhuri necurate - sporirea laptelui la vaca - ferirea ogorului de grindina,
lacuste, seceta si talhari
Nerej jud. Vrancea: - vegherea mortului (dureaza 3 zile); se folosesc
masti din lemn ce infatiseaza oameni batrani, femei, animale, draci si
popi .
Mastile de animale : purtate mai des de barbati si mai rar de femei,
infatiseaza capete intregi lucrate cu grija si frumos impodobite; uneori
apar si travestirile totale cum este cazul ursului
Mastile omenesti pot fii hidoase sau comice, confectionate din lemn
(scoarta de tei) , piele (de cojoc), panza, stofa si carton: Unchiesul e
imbracat cu un cojoc intors, cu o cocoasa in spate, cu un ciomag gros in
mana si o traista la gat in care arse ceapa si mamaliga si din care
simuleaza ca mananca impreuna cu baba
Travesti-ul in drac sau un matahala presupune vopsirea fetei cu
taciune sau funingine Brezaia (sau Capra)
- dateaza din sec.

XVII-XVII,practicata mai ales in zonele muntoase

incepand cu
prima zi de Craciun
se vede in satele romane un om invaluit
intr-o manta lunga sau intr-o zeghe si
impodobit cu o multime de basmale, panglice
si flori de diferite culori
Dansul calusarilor : - prima marturie pe care o avem, referitoare la
acest joc
dateaza din 1572 - Dansul este executat numai de barbati
care poarta doua cingatoare colorate peste umeri
incrucisate pe piept peste costumul national, pe cap palarii impodobite
cu panglici colorate, la picioare ciucuri, pinteni si clopotei iar in mana tin
bete
- principalele personaje sunt vataful(inarmat cu o sabie de lemn),
stegarul, primul calucean (poarta capul de cal) si mutul (personaj comic,
are de obicei un bici)
- Poarta cu ei o figura simbolica inchipuind un cap de cal infipt intr-un bat
si invelit uneori in blana de iepure
Oratiile de nunta: faceau parte dintr-un ritual complex care pecetluia
casatoria. Cand un tanar vroia sa se insoare trimitea petitori la parintii
miresei; daca parintii primeau oferta se porneau la casa tanarului si se
hotara o zi pentru logodna sau incredintare.Vinerea sau sambata inaintea
nuntii se alegeau doi chematori care mergeau din casa in casa si chemau
la nunta pe sateni rostind o oratie si inchinand cu vin .In ziua nuntii mirele
insotit de toate rudele si de prietenii din sat porneau spre casa miresei.
Cortegiul se oprea la o oarecare distanta de casa si o luau inainte doar
vorniceii care erau intampinati de vorniceii miresei: avea loc un schimb de
glume si o simulare de lupta .Acesta este momentul in care era rostita
oratia : vorniceii se socoteau un soi de trimisi ai imparatului care plecand
la o vanatoare de caprioare si-a pierdut vanatul in aceasta casa si acum
vine sa o recupereze, iar daca nu e data de buna voie va veni imparatul
insusi si o va lua cu de-a sila .Elemente dramatice utilizate: alaiuri, stegari
cu flamuri, druste, tarafuri, dialoguri, lupte simulate si alergari cu caii
peste camp .Vicleimul sau Irozii dateaza din sec. XVIII
Format din doua parti: religioasa (prezentata de oameni) si profana
(infatisata prin jocul papusilor)
In Muntenia personajele sunt: Irod, cei trei magi, un ofiter, un copil, doi
soldati si un cioban
In Transilvania si in Maramures personajele sunt influentate de religia
catolica => apare si fecioara Maria, Iosif, diavolul, un fariseu si ingerul
Gabriel.
Jocul cu papusile Dateaza de la sf sec. XVIII
Provine din farsa populara turceasca karagz (= ochi negru): cele doua
personaje Karagz(ignorant, grosolan, fudul, dispus mereu spre glume
usturatoare) si Hagi-Avat(istet si naiv in acelasi timp) corespund intr-o
oarecare masura Paiatei si Unchiesului din jocurile romanesti
Papusile erau facute din lemn cioplit si imbracate in petice si erau manuite
de un papusar care punea lada pe doua scaune si se aseza in spatele ei .
Lada era captusita pe ambele parti cu hartie colorata si cu un covor din
piele de iepure. Era luminata cu doua lumanari. Partea din fata avea doua
geamuri prin deschizatura carora vorbeau papusile

Pe langa papusar umbla si un lautar cu vioara care zicea cantecul de la

papusi
Tipologii de papusi: Ciobanul, oaia, Vasilache, Ilenuta, Gaita, femeia lui
Vasilache, un turc, un cazac, un dascal, un drac, un calic, un soarec, o
mata, Napoleon Bonaparte
Teme jucate: Vanatorul fara noroc, politaiul corupt, popa beat, dansatorii
de moda noua, cersetoarele de meserie .La inceput a fost interpretata de
dascalii religiosi si mai tarziu de taranii care compuneau singuri versurile,
cantecele si confectionau costumele si decorurile .
Teatrul Jienilor
In prima parte a secolului XIX s-a bucurat de succes teatrul cu subiecte din
viata haiduceasca
Teatrul Jienilor , numit in Muntenia Haita era jucat de flacai travestiti in
haiduci cu plete, printre ei aflandu-se si cate o fata, iubita eroului , si un
cantaret din fluier
Drama incepe in general prin aparitia a doua personaje antagonice, anul
nou , un tanar chipes plin de veselie, reprezentat cate o data printr-o
mireasa , si anul vechi , un mosneag obosit . Anul nou il ucide pe cel vechi
cu o sabie de lemn. Apoi intevine popa care parodiaza slujba de
inmormantare . In urmatorul episod apar haiducii care asteptandu-l pe
Iancu Jianu, povestesc viata lor si ceea ce i-a facut sa ajunga haiduci.
Capetenia lor este prinsa de potera si pus in lanturi, si este salvat prin
interventia mamei, a iubitei sau a surorilor insa de cele mai multe ori prin
coruperea celui care comanda potera , sau prin trecerea unor soldati
nemultumiti de partea hatducilor.
Teatrul popular satiric
In Oravita la lasata secului locuitorii aveau obiceiul de a organiza un
convoi de care alegorice si aratari carnavalesti cu intentia de a ironiza si a
satiriza diferite intamplari din viata cotidiana si politica de peste an cu
scopul de a indrepta moravurile.
In Mehedinti exista obiceiul ca in seara de lasata secului de branza baietii
sa se furiseze din case si sa se duca pe doua dealuri fata in fata si sa
inceapa sa strige unii la altii dandu-si cu parerea cu privire la purtarea
fetelor si femeilor de peste an , dupa care se porneau pe huiduieli. Un alt
obicei teatral il reprezenta imitarea executorilor si a perceptorilor de catre
localnicii din Bihor , iscand dialoguri dure la adresa autoritatilor
Elemente dramatice de natura folclorica abunda in nenumarate datini ale
poporului. Dintre cele mai raspandite si care au biruit vremea mentionam
Plugusorul si Paparudele.
Malanca-Teatru ambulant interpretat de flacai mascati .Personajele
infatiseaza diferite categorii sociale cu ocupatiile lor : fierari, cizmari, mire,
mireasa, mosneag, baba, tigan,tiganca, scripcar E insotita de ursar care
joaca ursul si zornaie un lant pe o tava imitand sunetul banilor .
Concluzii finale
Teatrul popular are un caracter ambulant, scena fiind odaia de oaspeti a
gospodarului, ograda sau ulita satului Uneori intreg satul ia parte la
specatcol care capata astfel o mare amploare .Teatrul popular nu foloseste
decoruri si alte elemente de scena intrebuintate mai tarziu in teatrul
cult.Constituie sursa pentru o serie de scrieri dramatice :
Ion Heliade Radulescu Sarbatoarea romaneasca

Matei Millo Baba Harca si Jianu

Vasile Alecsandri Nunta Taraneasca, Ion Papusarul Iasii in
carnaval, etc.
Alecu Russo Jignicerul Vadra
Teatrul curtilor domnesti si boeresti
Teatrul de curte,A existat in Franta lui Ludovic al XIV si in Rusia Ecaterinei a
II-a.A folosit regilor si tarilor pentru domesticirea nobilimii distragandu-le
atentia de la intrigi si conspiratii => teatrul contribuie la saparea temeliei
feudalitatii .Reprezentatiile nu erau veridice din punct de vedere istoric :
costumele si comportamentul personajelor erau adaptate la obiceiurile si
portul de la curte.
Teatrul de curte in Tarile Romane
Apare in sec. XVII in Moldova si mai tarziu in Tara Romaneasca
Manifestarile artistice aveau o puternica influenta turceasca
Nuntile constituiau pretextul principal pentru desfasurarea de manifestari
cu carater teatral - nunta fiicei celei mari a lui , Vasila Lupu, domnita
Maria cu Cneazul Radzivil 1645 -Radu Voda al Munteniei se incuscreste
cu Duca Voda al Moldovei nunta Ruxandrei, fiica lui Vasile Lupu, cu Timus
Hmelnitchi 1652 .
Un spectacol inedit il constituia iesirea domnului la plimbare: Nicolae
Mavrogheni iesea intr-o caleasca poleita trasa de patru cerbi cu coarnele
aurite si inconjurat de slugi, arnauti, suitari si paiate cu caciuli de postav
pestrit impodobite cu cozi de vulpe si clopotei care se strambau la
trecatori si insultau femeile cu vorbe nerusinate
Forme de teatru si personaje
Pehlivanii (luptatori in lb. turca)- prezentau exercitii acrobatice usoare
demonstrandu-si maiestria si forta trupului la diverse serbari, inveselindu-i
cu jocurile lor pe meseni la logodne si nunti
Mascaricii, erau meniti sa alunge pentru un timp ucigatoarea plictiseala
- un fel de bufoni tocmiti anume la alaiuri domnesti sau la festivitati
particulare pentru a inveseli lumea
- la incoronari mergeau inaintea alaiului domnesc, incalecati invers pe
cai impodobiti si dusi de slugi domnesti; calarind faceau felurite
scalambaieli, tipau si se straduiau sa faca sa rada poporul
- erau imbracati in haine impestritate cu toate culorile batatoare la ochi
si cu felurite gaitane; pe cap aveau fesuri rosii de care-si atarnau doua sau
trei cozi de vulpe ce fluturau in jurul capului
Jocul Halcalei (din tr. inel sau veriga) se desfasura in camp deschis si la el
luau parte domnul si boierii asejati pe jilturi : pe cine din boieri randuia
domnul, incaleca pe cal domnesc si in viteza trebuia sa ia cu sulita cercul
halcalei. Cel care castiga jocul se inchina domnului sarutandu-i mana si
poala in timpul jocului canta meterhaneaua iar dupa joc urmau altfel de
glume
Suitarii : purtau caciuli mari de piele de tigru impodobite cu oglinzi, la brau
pistoale iar in maini toporase ,mergeau pe jos inaintea alaiului si faceau fel
de fel de sarituri comice si ghidusii, strambandu-se si razand cu hohote
catre lumea adunata ca ea sa fie vesela si cu chef pe cand trece voda

,boierii isi trimiteau suitarii sa-si bata joc de adversari iar acestia le
raspundeau cand prindeau ocazia cu aceeasi moneda .
Jocul cu lumanarea: se punea o lumanare aprinsa in mijlocul unei gramezi
de faina, in care se ascundeau niste bani. Un tigan domnesc era pus sa
scoata banii care-i erau promisi, cu dintii. Cum, pentru a ajunge la bani
primul gand era sa sufle in lumanare, faina se aprindea si ii sarea in fata;
uneori in loc de faina se punea funingine si boierii faceau haz nespus.
Distractii populare
Sursa principala de distractie o constituiau actorii de balci, cei mai multi
dintre ei straini
Acestia se prezentau inaintea domnitorului pentru a obtine invoire de la
acesta 1789 domnitorul Hangerli da invoire unor comedieni straini (prima
autorizatie de spectacol public) : faceau gimnastica, dansau iar dupa moda
timpului cantau cantece patriotice cu caracter revolutionar ecou al ideilor
revolutionare burgheze din Franta
In tarile romane s-au perindat astfel:
- turci care faceau scamatorii, scoteau foc pe nas si inghiteau sabii
- italieni cu maimute pe spate
- nemti ce se jucau cu ghiulele de tun de parca ar fii nuci si ridicau in
spate cai
- greci care dadeau reprezentatii in cafenelele din Iasi infingandu-si
cutite in frunte, agatand lacate de gura sau sfredelindu-si palmele
La Iasi apare jocul cu marionete de origine nemteasca .
La Bucuresti apare teatrul optic si diorama.
Sasul Mathias Brody a instalat o baraca de scanduri in spatele curtii
Banului Manolache Brancoveanul, oferind prin diorame primul spectacol
public din Bucuresti. Erau reproduse pe panza si prezentate imagini din
orase apusene, scene din razboaie, calatorii pe mare, incoronari de regi si
imparati .
La Iasi au venit nemti cu panorame dar care se pricepeau sa arate pe
pereti si umbre chinezesti .
ConcluziiAceste manifestari teatrale oglindeau viata de huzur a nobilimii autohtone,
in mare parte ignoranta si dornica de petreceri deseori obscene
Daca o buna parte din aceste manifestari teatrale, statice, artificiale, au
disparut in timp, o parte din ele clovneriile de pilda au ajutat la
dezvoltarea dramei populare dar si a jocurilor vechi autohtone
Teatrul medieval religios si profan
Timp de 600 de ani, teatrul nu a fost decat o amintire. Oamenii se
multumeau cu mici reprezentatii stradale sustinute de jongleuri,
imblanzitori de ursi sau simplii povestitotri
Jongleur-ul, bufonul, trubadurul si saltimbancii migrau din oras in oras .
Pentru a antrena imaginatia credinciosilor clericii mimeaza anumite scene
biblice: pelerinajul pastorilor, pelerinajul magilor, masacrul pruncilor si
viata unui sfant sau a unui profet .Drama liturgica jucata de calugari in
limba latina ,rolurile de femei sunt interpretate tot de calugari - nu se
foloseau costume dar existau cateva obiecte de recuzita cu simbolistica
sacra (ex. giulgiul)Incurajati de succesul pe care teatrul il are in biserica se

dezvolta noi meserii: scriitor de teatru si actori .Spectacolele se intsaleaza

in pietele publice din fata catedralelor sau pe trotuare .Incepand cu sec. XII
pe scena nu se mai vorbeste latina ci franceza
Grandoarea spatiului, frumusetea altarului, corul bisericesc, arcadele
catedralelor, contribuiau toate la crearea unei atmosfere de spectacol =>
Biserica da nastere la un teatru nou .
Misterele - Relateaza lungi pasaje din biblie cum ar fii : Misterul lui Adam si
al Evei sau Misterul mortii lui Iisus (jucat in 1547 la Valencia, reprezentatia
dura 25 de zile si erau recitatte intre 1800 si 2500 de versuri pe zi)
Jocurile infatisau viata unui sfant sau a unui om extraordinar
Tablourile infatisau viata lui Iisus, prezentand scene dispuse simultan
dupa modelul vitraliilor Erau folosite scene tip mansion unele ajungand
panala 50 m lungime
70 de scene puteau fii jucate simultan intr-un amestec de culori si costume
Participau pana la 100 de actori care interpretau mai multe roluri
Farsele
- Comediile latine au succes si sunt studiate in marile institutii din Europa
Scenele religioase sunt abandonate in favoare unor scene triviale savurate
intr-o atmosfera de carnaval .Sunt piese comice jucate de sarbatori si la
nunti .Personajele au ca si scop sa le insele pe celelalte personaje
folosindu-se de jocuri de cuvinte, tertipuri si uneori chiar si busculade
.Actorii se reunesc in trupe si joaca in aer liber .Se folosesc masti sau
machiaje cu faina ca sa infatiseze personaje cunoscute privitorului:
negutatorul zgarcit, burghezul naiv, sotul inselat, femeia usoara .Ex. Farsa
Jupanului Pathelin, Farsa hardaului
Sotiile
Inspirate din sarbatoarea nebunilor
Jucate de actori costumati in nebuni care poarta vesminte bicolore (verde
si galben) si urechi de magar pe cap.Ca si la carnaval, rolurile si valorile
sunt inversate=> stapanii devin sclavi, credinciosii devin preoti .Critica
societatea .Personajele infatiseaza grupuri sociale : nobili, judecatori,
negustori .
Moralitatea
Are ca scop educarea spectatorului .Este mai putin amuzanta .Personajele
au nume de defecte umane, calitati, boli .Ex: Condamnarea banchetului
(sec. XV): Foamea si Pofta sunt agresate de Apoplexie, Paralizie si
Hepatita. Banchetul este acuzat si condamnat la Dieta Scop: evidentierea
importantei unui regim sanatos .
Primele spectacole platite au loc in sec. XV => accesul la teatru este
restrictionat celor care nu aveau bani .Pana atunci spectacolele erau
gratuite .Pentru a supraveghea intrarile spectacolele incepeau sa fie jucate
in spatii inchise si apar primele preocupari legate de comfortul
spectatorului .Laicizarea teatrului scandalizeaza biserica=> 1444
Facultatea de Teologie din Paris condamna Sarbatoarea Nebunilor care
inversand valorile ridiculizeaza autoritatea Bisericii. Un secol mai tarziu
misterele sunt interzise de parlamentul Parisului (17 noi. 1548).Piesele
comice pot fii jucate in continoare dar opunerea statala a taiat elanul care
anima ansamblul de actori si autori .