G F Z O-3

Tema nr 10. Tulburări de ritm şi de conducere. Pag 1383-1410.
H
Subiect complement simplu. Întrebarea no 1. răspuns b
Care dintre următoarele afirmaţii despre nodul atrioventricular este falsă:
a. se află la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul
coronar
b. irigarea nodului atrioventricular provine în 90% din cazuri de la nivelul arterei coronare
drepte
c. fascicolul His ia naştere din nodul atrioventricular
d. proprietăţile electrofiziologice ale nodului constau în conducerea lentă a impulsului la
nivel AV
e. vagul alungeşte conducerea la nivelul nodului atrioventricular
Subiect complement simplu. Întrebarea no 2. răspuns c

Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul ţesutului de conducere
enumerate mai jos printre care una este falsă:
a. creşte conducerea impulsurilor la nivel atrial
b. creşte automatismul la nivelul nodului sinusal
c. creşte conducerea impulsurilor la nivelul nodului sinusal
d. reduce perioada refractară a nodului sinusal
e. scade conducerea la nivelul nodului atrioventricular
Subiect complement simplu. Întrebarea no 3. răspuns d

Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul ţesutului de conducere
enumerate mai jos printre care una este falsă:
a. scade automatismul nodului sinusal
b. alungeşte durata perioadei refractare a ţesutului din jurul nodului sinusal
c. alungeşte conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular
d. creşte într-un mod neomogen perioada refractară a ţesutului atrial
e. scade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial
Subiect complement simplu. Întrebarea no 4. răspuns a,b,c

Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:
a. potenţialul de acţiune al sistemului His-Purkinje are cinci faze care se bazează pe
curenţii ionilor membranari
b. depolarizarea rapidă – faza 0 – este determinată de un influx al ionilor de sodiu
intracelular
c. influxul de sodiu este urmat de un eflux de calciu care produce un curent lent spre
interior
d. etapele de repolarizare 1 şi 3 se bazează pe efluxul celular al ionilor de potasiu
e. faza a 4-a se numeşte faza de potenţial membranar de repaus
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 5. răspuns a,b,d,e

Refractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care defineşte perioada de recuperare de care
celula are nevoie pentru a se reface după ce anterior a fost descărcată, înainte de a fi reexcitată de
un stimul, care poate produce următoarele efecte corecte:
a. în perioada refractară absolută un stimul nu poate produce nici un fel de răspuns
b. în perioada refractară efectivă stimulul poate produce un răspuns local nepropagat
c. perioada refractară relativă se întinde de la debutul perioadei refractare efective pînă în
momentul când celula este complet repolarizată
d. stimulul mai intens decât valoarea prag aplicat în perioada refractară relativă produce
un răspuns propagat mai lent decât cel normal
e. la nivelul nodului AV recuperarea excitabilităţii este completă după refacerea
potenţialului de acţiune
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 6. răspuns a,c,d,e

Cauzele care pot produce disfuncţii ale nodului sinusal sunt:
a. degenerarea fibrelor nodului sinusal la vârstnici
b. stenoza mitrală reumatismală
c. amiloidoza la vârstnici
d. infiltrarea miocardului atrial
e. ischemia arterei nodului sinusal

Cauzele care pot produce bradicardie sinusală sunt reprezentate de:
a. hipotermia
b. hipoxemia severă
c. hipotensiunea acută
d. hipotiroidismul
e. febra tifoidă
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 8. răspuns a,b,c

Medicamentele care pot produce disfuncţii ale nodului sinusal fiind contraindicate la un pacient cu
suspiciune de boală de nod sinusal sunt:
a. glicozidele tonicardiace
b. beta-blocantele
c. chinidina
d. dihidropiridinele
e. inhibitorii de serotonină
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 9. răspuns a,b,c,d

Manifestările clinice caracteristice sindromului de sinus bolnav sunt următoarele:
a. sincopă
b. sindrom confuzional
c. bradicardie sinusală severă
d. bloc sinoatrial
e. bloc atrioventricular tranzitor

Care dintre următoarele teste noninvazive pot fi folosite pentru evaluarea funcţiei nodului sinusal:
a. masajul unilateral al nodului sinusal
b. manevra Valsalva
c. testul cu salbuterol
d. testul cu isoprotenerol
e. testul la atropină
Subiect complement simplu. Întrebarea no 11. răspuns a

Care este durata normală a timpului de recuperare a nodului sinusal evaluat prin studiu
electrofiziologic:
a. sub 550 msec
b. sub 650 msec
c. sub 750 msec
d. sub 850 msec
e. sub 950 msec

Care este durata normală a timpului de conducere sinoatrială evaluat prin studiu electrofiziologic
măsurat de la răspunsul nodului sinusal la depolarizările atriale premature sau prin înregistrarea
directă pe electrograma nodului sinusal:
a. 50 – 120 msec
b. 55 – 115 msec
c. 45 – 125 msec
d. 40 – 130 msec
e. 55 - 110 msec

Boala Lev este o afecţiune degenerativă care poate produce bloc atrioventricular prin degradarea
următoarelor structuri cardiace:
a. sclerozarea scheletului cardiac fibros
b. calcificarea valvelor aortice
c. calcificarea nucleului fibros
d. calcificarea tractului de ejecţie al ventriculului drept
e. defect septal interventricular asociat
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 14. răspuns a,c,d

Indicaţiile de cardiostimulare permanentă la adulţi de clasă I sunt următoarele:
a. bloc AV complet cu insuficienţă cardiacă congestivă
b. bloc AV complet fără perioade de asistolie şi frecvenţă de sub 55 bătăi/minut
c. bloc AV complet cu postablaţie a joncţiunii AV
d. bloc AV gradul II intermitent cu bradicardie simptomatică
e. bloc AV gradul II tip I asimptomatic
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 15. răspuns a,b,e

Indicaţiile de cardiostimulare permanentă în cazul unui bloc atrioventricular postinfarct sunt
următoarele:
a. bloc AV complet postinfarct
b. bloc AV gradul II avansat postinfarct
c. bloc AV gradul I persistent în prezenţa unui bloc de ramură nedemonstrat
anterior episodului actual
d. bloc complet de ramură stângă nou apărut
e. bloc AV avansat tranzitor asociat cu bloc de ramură

Care dintre următoarele situaţii nu prezintă indicaţie de cardiostimulare permanentă:
a. bloc fascicular fără BAV sau asimptomatic
a. bloc fascicular asimptomatic
b. bloc bifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fără simptome ce pot fi
atribuite blocului
c. bloc trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fără simptome ce pot fi
atribuite blocului
d. bloc fascicular cu bloc AV gradul I
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 17. răspuns b,c

Boala de nod sinusal prezintă indicaţie de cardiostimulare permanentă în următoarele situaţii
practice:
a. boală de nod sinusal la pacienţi asimptomatici cu frecvenţă cardiacă sub 40/minut este o
consecinţă a medicaţiei pe termen lung
b. boală de nod sinusal cu bradicardie simptomatică demonstrată
c. boală de nod sinusal cu bradicardie iatrogenă la care nu există altă metodă de tratament
alternativă
d. boală de nod sinusal la pacienţi peste 80 ani
e. boală de nod sinusal la care s-a dovedit că simptomatologia sugestivă de bardicardie nu
este asociată cu rtimuri cardiace rare
Subiect complement simplu. Întrebarea no 18. răspuns e

Care dintre următoarele nu reprezintă complicaţii ale cardiostimulării permanente:
a. hemoragia postimplantare
b. sindromul de pacemaker
c. tahicardia mediată de pacemaker
d. infecţiile postimplantare
e. histerezisul postimplantare
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 19. răspuns a,b,d

Sindromul de pacemaker se manifestă prin multiple efecte adverse hemodinamice care pot fi
explicate prin următoarele elemente fiziopatologice:
a. pierderea contracţiei atriale la sistola ventriculară
b. regurgitare venoasă pulmonară şi sistemică datorate contracţiilor atriale impotriva
valvelor atrioventriculare închise
c. endocardita bacteriană grafată pe sonda de stimulare
d. reflexe vasodepresoare iniţiate de undele a ample produse de contracţiile atriale
împotriva valvelor tricuspide închise
e. cardiomiopatia aritmică consecutivă implantării stimulatorului

Condiţiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare sunt reprezentate de:
a. neomogenitatea electrofiziologică la nivelul a două sau mai multe regiuni ale cordului
legate între ele pentru a forma un circuit închis
b. existenţa unui bloc unidirecţional la nivelul uneia dintre căi
c. existenţa a două căi rapide de conducere care să intre alternativ în funcţie
d. reexcitarea căii iniţial blocate ducând la închiderea circuitului de activare
e. existenţa unui bloc unidirecţional la capătul circuitului de reintrare

Condiţiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare ca mecanism de producere al
tahiaritmiilor sunt:
a. neomogenitatea electrofiziologică
b. existenţa blocului unidirecţional al unei căi
c. existenţa conducerii lente parasistolice alternative
d. diferenţa de omogenitate a perioadei refractare a două teritorii diferite
e. reexcitarea căii iniţial blocate, ducând la închiderea circuitului de reintrare

Care dintre următoarele structuri posedă proprietăţi de automatism:
a. nodul sinusal
b. atriul drept
c. atriul stâng
d. nodul atroiventriucular
e. celulele miocardice de lucru

Apariţia unui automatism anormal datorat depolarizărilor parţiale ale membranelor în stare de
repaus se poate produce consecutiv:
a. tulburări electrolitice
b. postmedicamentos
c. reducerea indexului cardiac
d. creşterea catecolaminelor endogene sau exogene
e. postischemie miocardică

Aritmiile datorate activităţii declanşate (trigger activity) pot fi produse de:
a. postdepolarizare precoce produsă la nivelul fazei 2 a potenţialului de acţiune
b. postdepolarizare precoce produsă la nivelul fazei 3 a potenţialului de acţiune
c. postdepolarizare tradivă produsă după faza a- 2 a potenţialului de acţiune
d. postdepolarizare tardivă produsă după faza a- 3 a potenţialului de acţiune
e. postdepolarizare tardivă produsă după faza a- 4 a potenţialului de acţiune

Aritmiile datorate activităţii declanşate (trigger activity) pot fi consecinţa următoarelor mecanisme:
a. intoxicaţie digitalică
b. hiperkaliemie
c. hipercalcemie
d. hipercatecolaminemie
e. hipocalcemie

Care dintre următoarele aritmii au ca mecanism de producere postdepolarizările precoce:
a. ritmul idioventricular accelerat
b. tahicardia ventriculară indusă de efort
c. tahicardia atrială post infarct
d. tahicardia atrială post intoxicaţie digitalică
e. torsada vârfurilor
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 27. răspuns c,e

Care dintre următoarele aritmii au ca mecanism de producere postdepolarizările tardive:
a. ritmul idioventricular accelerat
b. tahicardia ventriculară indusă de efort
c. flutterul atrial tipic
d. tahicardia atrială post intoxicaţie digitalică
e. torsada vârfurilor

Extrasistolele atriale sunt de obicei benigne şi asimptomatice şi se întîlnesc la adulţii normali într-
un procent de peste:
a. 30%
b. 40%
c. 50%
d. 60%
e. 70%
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 29. răspuns a,b

Locul de origine al extrasistolelor atriale poate fi la nivelul:
a. atriului stâng
b. atriului drept
c. nodul sinusal
d. nodul atrioventricular
e. fasciculului His

De obicei o extrasistolă atrială intră şi iese din nodul sinusal astfel încât suma intervalelor PP pre şi
postextrasistolic este mai mică decât suma a două intervale PP a ritmului sinusal, în acest caz se
poate spune că pauza postextrasistolică este:
a. compensatorie
b. necompensatorie
c. decalantă
d. fiziologică
e. prematură

Efectele adverse care pot apare după montarea unui pacemaker sunt:
a. fractura de electrod
b. sindromul de pacemaker
c. hemoragiile postimplantare
d. tahicardia mediată de pacemaker
e. histerezisul
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 32. răspuns a,c,d,e

Elementele fiziopatologice care duc la apariţia sindromului de pacemaker sunt următoarele:
a. pierderea contribuţiei atriale la sistola ventriculară
b. ruperea sondei de stimulare
c. regurgitare venoasă sistemică datorită contracţiei atriale împotriva valvei mitrale
d. regurgitare venoasă pulmonară datorită contracţiei atriale împotriva valvei tricuspide
e. reflexe vasodepresoare produse de undele a ample consecinţa contracţiilor atriale
desincronizate
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 33. răspuns b,c,d

Care dintre următoarele afirmaţii despre tahicardia mediată de pacemaker sunt adevărate:
a. depolarizarea atrială este obligatoriu anterogradă
b. depolarizarea ventriculară este prematură
c. repetarea fenomenului de conducere ventriculo-atrială poate conduce la tahicardie
d. fenomenul se poate corecta prin reprogramarea perioadei refractare atriale
e. fenomenul se poate corecta prin reprogramarea perioadei refractare ventriculare

Locul de origine al extrasistolelor joncţionale este la nivelul:
a. atriului drept bazal
b. atriului stâng bazal
c. porţiunii superioare a nodului atrioventricular
d. porţiunii inferioare a nodului atrioventricular
e. fasciculului His

Recunoaşterea pe electrocardiogramă a extrasistolelor ventriculare se bazează pe următoarele
argumente:
a. durata complexului extrasistolic peste 0,14 sec
b. absenţa undei P în faţa complexului QRS
c. aspectul de bloc de ramură dreaptă în V1 şi de bloc de ramură stângă în DI
d. pot surveni la un interval relativ fix faţă de bătaia sinusală precedentă
e. amplitudinea undei R a complexului QRS extrasistolic este dublă faţă de amplitudinea
undei T

Extrasistolele ventriculare pot prezenta conducere retrogradă spre atrii care se caracterizează din
punct de vedere electrocardiografic prin:
a. unde P negative în derivaţiile V5 şi V6
b. unde P negative în derivaţiile DII, DIII, aVF
c. pauza postextrasistolică produsă este mai mică decît cea compensatorie
d. alungirea primului intervalului PR postextrasistolic
e. alungirea duratei complexului QRS extrasistolic cu 0,04 sec peste durata complexului
ritmului de bază

Care dintre următoarele medicamente pot fi utilizate fără risc în tratamentul extrasistoliei
ventriculare pentru reducerea mortalităţii aritmice:
a. verapamilul
b. metoprololul
c. flecainida
d. encainida
e. moricizina

Care dintre următoarele reprezintă factori de risc în producerea morţii subite arirmice la un pacient
coronarian:
a. fenomenul R/T
b. alungirea intervalului QT
c. existenţa fenomenului de parasistolie ventriculară
d. existenţa extrasistolelor sub formă de cuplete
e. fracţia de ejecţie a ventricului stâng sub 40%

Fenomenul de parasistolie se caracterizează din punct de vedere electrocardiografic prin:
a. existenţa unui interval de cuplaj variabil faţă de bătaia precedentă
b. reprezintă manifestarea unui focar protejat de automatism ventricular anormal
c. unda P urmează complexului QRS parasistolic
d. intervalele interectopice rămîn relativ fixe cu variaţia lungimii medii a ciclului RR sub 120
msecunde
e. doi stimuli parasistolici consecutivi formează un cuplet parasistolic
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 40. răspuns a,c,e

Care dintre următoarele semne clinice sugerează prezenţa disociaţiei atrioventriculare:
a. intensitate variabilă a zgomotului 1 pe fondul unui ritm regulat
b. prezenţa zgomotului de galop presistolic al ventriculului stâng
c. variaţiile de amplitudine ale pulsului arterial carotidian
d. pulsaţiile neregulate ale pulsului jugular
e. prezenţa undelor a ample intermitente la nivelul pulsului venos jugular

Compresia de sinus carotidian la un pacient cu tahicardie sinusală produce:
a. discreta reducere a frecvenţei şi oprirea bruscă
b. reducerea frecvenţei cu revenirea gradată la cea iniţială
c. creşterea frecvenţei cu revenirea gradată la cea iniţială
d. accelerarea frecvenţei cu revenirea rapidă la cea iniţială
e. oprirea bruscă şi reluarea imediat a frecvenţei iniţial

La un pacient cu fibrilaţie atrială permanentă apariţia pe ECG a unei tahicardii joncţionale poate
sugera:
a. apariţia unui bloc atrioventricular complet
b. creşterea gradului de hipertensiune pulmonară
c. intoxicaţia digitalică
d. existenţa unui infarct miocardic în evoluţie
e. embolie sistemică sau pulmonară

În fibrilaţia atrială linia izoelectrică este înlocuită cu oscilaţii de mărime diferită, amplitudine
variabilă şi frecvenţa cuprinsă între următoarele limite:
a. 250-350 bătăi/minut
b. 350-450 bătăi/minut
c. 300-500 bătăi/minut
d. 350-550 bătăi/minut
e. 350-600 bătăi/minut
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 44. răspuns c,d

Frecvenţa ventriculară crescută a unei fibrilaţii atriale poate fi cauza producerii:
a. hipertensiune arterială
b. infarct miocardic
c. congestie pulmonară
d. angină pectorală
e. embolii sistemice

Antiaritmicele din clasa a III, utilizate în conversia la ritm sinusal a fibrilaţiei atriale prelungesc
durata potenţialului de acţiune în ţesuturi cu răspuns rapid al potenţialelor de acţiune din care fac
parte:
a. flecainida
b. sotalolul
c. amiodarona
d. moricizina
e. procainamida

Care dintre următoarele afecţiuni nu se acompaniază decît în mod excepţional de fibrilaţie atrială:
a. stenoză mitrală reumatismală
b. cardiopatie hipertensivă
c. defect septal interatrial
d. defect septal interventricular
e. tireotoxicoză

În cazul în care nu se poate converti la ritm sinusal, controlul frecvenţei fibrilaţiei atriale se poate
face cu următoarele medicamente:
a. amiodaronă
b. metoprolol
c. diltiazem
d. mexiletina
e. adenozina
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 48. răspuns b,d

Prevenirea recurenţelor fibrilaţiei atriale la un pacient în ritm sinusal poate fi efectuată cu:
a. tocainida
b. amiodarona
c. acenocumarol
d. flecainida
e. disopiramida

Care dintre următoarele afirmaţii despre flutterul atrial sunt adevărate:
a. activitatea atrială are frecvenţa cuprinsă între 250-350 bătăi/minut
b. derivaţiile unde se poate vedea cel mai bine activitatea atrială sunt DII şi DIII
c. etiologia flutterului are la bază o formă de reintrare atrială localizată în atriul drept
d. emboliile sistemice sunt mai frecvente în cazul flutterului decât în cazul fibrilaţiei
e. cel mai eficient tratament în cazul flutterului este chinidina
Care dintre următoarele tahiaritmii este cea mai frecvent întîlnită în prima săptămînă la pacienţii
operaţi pe cord deschis:
a. tahicardia atrială multifocală
b. fibrilaţia atrială
c. flutterul atrial
d. tahicardia prin reintrare atrioventriculară
e. tahicardia joncţională

Durata tratamentului anticoagulant a pacienţilor convertiţi în ritm sinusal din fibrilaţie atrială avînd
boală cardiacă organică este:
a. 2 săptămîni postconversie
b. 2 luni postconversie
c. 6 luni postconversie
d. 2 ani postconversie
e. toată viaţa

Prevenirea recurenţelor flutterului atrial la un pacient convertit la ritm sinusal poate fi efectuată cu:
a. flecainida
b. propafenona
c. adenozina
d. mexiletina
e. amiodarona
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 53. răspuns d,e

În absenţa sindromului de preexcitaţie tip WPW mecanismul de producere a peste 90% dintre
tahicardiile supraventriculare este prin:
a. focare ectopice atriale
b. postpotenţiale tardive
c. postpotenţiale precoce
d. reintrare în nodul atrioventricular
e. reintrare pe cale accesorie ascunsă atrioventriculară

Care dintre afirmaţiile despre tahicardia prin reintrare în nodul atrioventricular sunt adevărate:
a. poate fi iniţiată şi oprită prin extrasistole atriale
b. este mai frecventă la femei
c. frecvenţa tahicardiei este cuprinsă între 100-200 bătăi/minut
d. undele P retrograde pot fi absente sau incluse în complexul QRS
e. debutul tahicardiei se asociază aproape constant de scurtarea intervalului PR

Care dintre următoarele medicamente sunt de elecţie în tratamentul crizei de tahicardie prin
reintrare la nivelul nodului atrioventricular:
a. tonicardiacele digitalice i.v.
b. adenozina i.v.
c. verapamilul i.v.
d. metoprololul i.v.
e. lidocaina i.v.

Care dintre următoarele afirmaţii despre tahicardia prin reintrare atrioventriculară sunt adevărate:
a. iniţierea tahicardiei printr-o extrasistolă ventriculară este esenţială pentru diagnostic
b. alternanţa complexelor QRS apare la 30% dintre subiecţi
c. undele P se suprapun de obicei peste complexul QRS care este discret deformat
d. fascicolul accesor nu poate conduce în sens anterograd în timpul ritmului sinusal
e. în timpul tahicardiei secvenţa activării iniţiale se produce la nivelul atriului stâng

Tahicardia prin reintrare la nivelul nodului sinusal se poate caracteriza prin următoarele:
a. este iniţiată invariabil de către o extrasistolă atrială
b. apare frecvent în contextul unor boli cardiace organice
c. intervalul PR din timpul tahicardiei este scurtat
d. morfologia undelor P este identică cu cea a ritmului sinusal
e. metoda cea mai eficientă de tratament este ablaţia prin radiofrecvenţă
Subiect complement multiplu. Întrebarea no 58. răspuns

Cauzele de producere ale tahicardiei atriale multifocale sunt următoarele:
a. intoxicaţie digitalică
b. exces de medicaţie adrenergică
c. hipokaliemie
d. hipocalcemie
e. hipotermie

În timpul tahicardiei din sindromul de preexcitaţie, impulsul este de obicei supus următorului
traseu:
a. condus anterograd pe cale accesorie şi retrograd pe calea AV normală
b. condus anterograd pe calea AV normală şi retrograd pe calea accesorie
c. condus anterograd pe cale accesorie şi retrograd pe altă cale accesorie
d. condus anterograd pe cale accesorie şi retrograd la nivelul fascicolului His
e. condus retrograd pe calea accesorie şi anterograd pe calea AV normală
Subiect complement simplu. Întrebarea no 60. răspuns

Tratamentul crizei de tahicardiei prin reintrare atrioventriculară din cadrul sindromului WPW se
face cu:
a. digitală
b. verapamil
c. metoprolol
d. procainamidă
e. teofilină
In timpul sarcinii: a) creste volemia; b) creste vol plasmatic; c) creste vol globular; d)
cresc si vol plasmatic si globular
Cauza edemului : aici nu am retinut decat blocajul limfatic care parea cel mai plauzibil
raspuns
Aspectul normal al qrs inV1
Care dintre urmatoarele 4 orificii este deschis cel mai putin timp :a) aortic; b)pulmonar;
c) mitral; d) tricuspid
Pompa de Ca sarcolemala: a)depinde de concentratia Ca din citosol; b)e contrloata de
fosfolambam; c) are actiune antagonica pompei Na/Ca; d) ?
Unde este cel mai bine reprezentat PEVS: a) carotidograma; b)jugulograma...
Eflux maxim de ioni are loc in fazele a)1; b)2; c)3; d)4.
Depolarizarea ventriculara : a) se face de la endocard spre epicard; b) dinspre baza spre
varf; c) intai la dreapta si apoi la stanga; d) ??..
Rolul functional al capilarelor: a) de schimb
Fluxul sanguin local e contrloat de: a)arteriole; b)capilare; c)venule; d) sunturi arterio-
venoase
Ag Rh sunt: a) naturali; b)glicolipide; c) rezultati in urma imunizarii; d) de tip Ig M si nu
depasesc bariera fetoplacentara
Hipovolemia policitemica apare in:...
Nivelul de eritropoietina creste in: a) insuficienta renala b)boli respiratorii....
Zgomotul 2..
ce influenteaza pompa de Ca (la naiba aici putea fi orice..voi ce va amintiti?)
Hemostaza secundara cuprinde: a) coagulare; b) vasoconstrictie...c)aderare si aglutinare..
Hemaoragia acuta la debut se caracterizeaza prin .. ceva cu hematocrit si volemie ??
Factorii care stimuleaza coloniile de geanulocite-monocite: a) interferon; b) interleukina
??...
Ceva cu aspectul curbei vol-presiune a ventriculului stang..
Hexokinaza eritrocitara
2,3 DPG
definitia debitului cardiac
Agregarea plachetara e inhibata de a) fibriniogen; b) trombina; c) tromboxani; d)
prostacicline
Valori fiziologice? al om normal a) presiunea in atriu dr 8mmHg; b) presiunea in atriul
strg 10 mmHg; c)55 mmHG in artera pulmonara; d) volum sistolic 90ml
Cine infl debitul cardiac..
1.ce rezulta prin activarea sistemului complement
2.unde nu s absoarbe apa
3. ce nu determina formarea d edeme
4.cea mai mare putere d fagocitoza- macrofagul
5. complianta venelor fata d artere- 24 d ori mai mare
6.presiunea sistolica medie
7. raspunsul incorect: pulsul 90 (asta e aiurea nu o intzeleg)
8cine nu action in RIN- limfocite
9.surfactantul
1. Din ce e alcatuita capacitatea vitala

CV = VIR(volum inspirator de rezerva) + VER(Vol. exp. rez.) + VR(Vol.
Rezidual)
2. Detresa noului nascut- ce substanta este implicata?
Surfactantul
3. Durerea rapidă
resimţită la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de
înţepătură
determinată în special de stimuli mecanici sau termici
transmisă prin fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s
se asociază cu reflex de retragere, răspuns simpatic, creşterea
presiunii arteriale şi mobilizarea rezervelor energetice ale
organismului
4. socul hemoragic - ce se intampla?
a. gresit!!! vasoconstrictie cerebrala
b. gresit!!! vasoconstrictie cardiaca
c. corect!!! creste nivelul circulant de catecholamine
5. Ce factor nu este secretat de thrombocite
ADP-ul şi TxA2 sunt secretate
6. Ce nu se regaseste pe toata lungimea tubului urinifer?
7. Efluxul ionilor de calciu in miocard
8. Pompa de calciu e controlata de:

corect: fosfolamban
9. Hipoventilatia
10. Organul tendinos Golgi: cand intervine?

Supracontractie. se activeaza la suprasolicitarea muschiului pentru a
proteja.
11. Prin cate straturi trece lumina ca sa ajunga la receptori?
Corect: toate
12. Complexul QRS este echidifazic in aVR(posibil aVL).
Corect: axa e la +60
13. ce e VEMS?(volum expirator maxim pe secunda,val normala 75-80%)
scade sau ramane acelasi in boli restrictive,scade in obstructive
14. in ce faza a PA miocardic se face cel mai mare transport ionic?
15. Medulosuprarenala de cine este stimulata?
Simpathetic stimulation
CNS
16. Numarul lui Reynolds

(Diametru*densitate)/ eta = 1000 reprezinta trecerea de la curgerea
laminara la curgerea turbulenta(perpendiculara pe peretii vasului)
17. In ce afectiune apare volumul urinar scazut?
18. Indicele de reactivitate bronsica
(VEMS/CVF) * 100
19. Unde se absoarbe glucoza
Corect: TCP (tub contort proximal)
20. Peptidul natriuretic atrial ce stimuleaza/inhiba?
Natriuretic peptides are involved in the long-term regulation of sodium and water
balance, blood volume and arterial pressure. This hormone decreases
aldosterone release by the adrenal cortex, increases glomerular filtration
rate (GFR), produces natriuresis and diuresis (potassium sparing), and
decreases renin release thereby decreasing angiotensin II. These actions
contribute to reductions in blood volume and therefore central venous pressure
(CVP), cardiac output, and arterial blood pressure
21. chemoreceptorii centrali
corect: au capacitatea de a se adapta la hipercapnie cronica
22. Proteina C are rol

anticoagulant
23. Mecanismul fosfoproteic in echilibrul acidobazic
actioneaza intracellular.
24. Presiunea telediastolica si telesistolica pe diagrama PV a ventricului au valoarea
40mm HG si 120mm HG
25. Presiunea CO2 din sange
este mai mare decat cea din aerul alveolar
26. Surfactantul
scade tensiunea superficiala
27. VEMS masoara
elasticitatea plamanului
28. Secretia de renina
inhibata de alcool
stimulata de scaderea sodiului si cresterea potassiului
29. Celulele Mezangiale au rol
in vasoconstrictie
30. Proprietatile circulatiei pulmonare
de tip terminal. Posibile anastomoze. Contaminare venoasa.
1Flux limfatic (erau mai multe variante printer care si asta si inca una fara kg corp 200
ml/min/kg corp. Nu stiu care era buna)
2VEMS pt ce se determina (pt complianta, elasticitate)
3Ap Golgi intervine in: insertia muschiului pe os , etc
4Curba vol-presiune:rasp corect vol telediastolic 120ml
5Hipoventilaria duce la: bronhoconstrictie, bronhodilatatie, secr de...
6In repaus, fluxul maxim se inregistreaza in: creier, muschi, rinichi
7Chemoreceptorii centrali sunt stimulati de: conc H din LCR (asta e corect)
8Vasodilatatia se produce cu exceptia:hipoxie, alcaloza, hipercapnie, hipertermie
9FNA:scade volemia
10.QRS echidifazic in AVR, D3 negativ, axul este la:-60 rasp corect
11.Creste fluxul renal cu exceptia: vasodil arteriolei aferente/ eferente…
12.Presiunea medie: media artim a pres sistolica si diastolita, e mai aproape de cea
sistolica, e mai aproape de cea diastolita…
13.ceva cu cel mesangiale , ceva legat de contractia lor
14.CV= VRC+VIR+VER
15. glucoza este reabsorbita total in: TCD,TCP+TCD, TCP, TCP+AH
16. lumina strabate urmatoarele straturi ale retinei pana ajunge sa nush ce sa faca…
17.secretia de H este insotita de:
1.Cantitatea cea mai mare de Ca 2+ care intra in citosol se realizeaza...dadea mai multe
etape dintre care cea corecta era faza a 2 a.
2.Lumina cand ajunge la celulele fotoreceptoare determina hiperpolarizare cu eliberare de
glutamat .Mai erau variante cu GABA alea nu aveau cum sa fie ...
3.Calcularea presiunii medii cand ti se da sistolik si diastolik .
4.Calcularea frecventei cardiace cand ti se dadea lungimea intervalului R-R in mm .
5.Canale ionice neselective ce fac , erau multe variante ...nush aici.
6.Hipervolemii cand apar.
7.Hiperpolicitemii cand apar.
8.Diureza cand apare.
9.Unde pe EKG.
10.Ce reprezinta intervalul PQ.
11. Idem 10 pt QRS .
12.Prin ce se caracterizeaza sinapsa electrik? E bidirectionala.
13.Timpul de sangerare creste in:
Atrombocitopenii
Bhemofilie A
Chemofilie B
Deliberare de pro accelerina
14.Pco 2 in artera pulmonara ...care e? 46 mmHg
15.Cum se poate calcula conc co2 cand stim pco2 ?cu ajut coef de solubilitate.
16.De ce nu depinde coeficientul de solubilitate al uni gaz ?de presiunea lui partiala.
17.Ce nu e opsonina? Rasp pe grila era Ig D.
18.Antigenele t dependente caracteristici .Induc raspunsul imun dep de LTH.
19.Reflexul de mictiune este amanat de creier.
20.Unde are centrul primar mictiunea? In maduva pelvina.
21.Trombina ce plm face ?
22.Clereance-ul inulinei nu e infl de diureza.
23.Atenuarea zgomotelor reflexul de atenuare , asta era pe undeva pe la ureche.
24.Corpusculul Pacini avea primul nod Ranvier in interiorul sau nu in exterior cum era in
grila . trebuia sa gesti exceptia.
25.Acuitatea vizuala maxima se gaseste in macula lutea
26.Complianta –distensibilitatea plamanului.
27.Diureza eliminarea urinei pe 24 de ore
28.Cum este secretat ionul H in TCP in antiport cu Na
29.Formula lui Fick –d.p. cu coef de solubilitate .
30.Absorbtia apei in abs ADH se face in....TCP
31.Stimularea SNS ce face pe vezica nu mai face pipi.
32.Cresterea diurezei ...
33.Diureza e data de dereglari hormonale
34.Capacitatea reziduala functionala var falsa –repr 20 de proc din CT
35.Rezistenta vasculara.
36.Arteriolele
37.Depozit de sange e mare in vene si venule .
38.Unda P dureaza 0,1 ms.
39.In sarcina creste VP si VG
40.Debitul cardiac var gresita dadea val de 2,5 l
41.Baroreceptorii intre ce variatii de presiune sunt excitati.
42.Eritropoietina creste in boli resp crionice
43.Cand are loc cea mai mare extractie tisulara de O2 in efort fizic
44.Irigatia cea mai mare e la nivel renal .
45.Hematocrit somatic,splenic
46 Relaxare izovolumik ce struct sunt deschise pulmonarele.
1.rezistenta vasc e invers proportionala cu:

2.in urma socului compensator se produce: a) formare de catecolamine
b) fm de angiotensina
3.medulosuprarenala:a)este un gg simpatic paravertebral
b)secreta preponderant noradrenalina
c)sectreta preponderant adrenalina
4.receptorii adrenergici produc:
5.jonctiunea neuromusculara
6. durerea lenta se caracterizeaza prin
7.hipovolemia
8. detresa respiratory= lipsa surfactantului
9.reabsorbtia glu
grile- fizio I
1.presiunea sistolica=. presiunea diastolica=, Cat e presiunea medie?.

2. Ag H. (are un radical terminal de L fucoza/ ag natural/)
3. cel dendritice- cel prezentatorare de antigen
4. creste perneabilitatea capilara : histamina
5. in timpul relaxarii izovolumetrice sg curge prin : orificiile
venelor pulmonare
6. imunitatea innascuta nespecifica e asigurata de : nivelul
cortizolemiei
7. pompa de Ca
8. fosfofructokinaza stimulata si inhibata de ...
9. daca lungimea intervalului R-R =.. mm, la o viteza a penitei de
...mm/s cat e frecventa cardiaca
10. Sistola atriala corespunde... undei a pe jugulograma
11. trombina - activeaza agregarea plachetara
12. unda P
13.intervalul PQ
14. in hemoliza intravasculara posttransfuzionala cresc LDH si
bilirubina indirecta
15. intervalul de presiune la care raspunsul baroreceptorilor e
maxim.....
16. cel mai mare debit local in conditii de repaus este coronarian/
cerebral/ muscular/renal
17... eritropoieza...
18, in timpul potentialului de actiune cardiac, in ce etapa are loc
transportul maxim de ioni raspuns : 0 sau 3
1. sp mort anatomic (150)

2. curba volum presiune – rasp correct era ceva cu 5 mm
3. ph=0.9 hco3= 15 co2 = 50 ...c fel d acidoza este
4. leziune subepicardica... dar nu mai stiu ce cerea
5. cel mai mare flux d ioni..in ce faza a pot d act este? 0/3
6. reflexul miotatic...unde: fb intrafusale/extrafusale/TNL/Golgi?
7. cresterea conc plasmatice a K
8. determ frecv cardiaca dak v=50m/s si dist RR = 30 (100)
9. timpi cale intrinseca
10. presiunea medie
11. scaderea ventilatiei ..cand?
12. edeme
13. derive stg directa (d1)
14. dak axa e la -30 in ce derive e echidifazic? ( D2)
15. dak axa e la -30 in ce deriv vect d depolariz e max? (d1)
16. canale d ca
17. perioada cea mai scurta de deschidere (aortic, mitral, tricuspid, pulmonar) aorta
18. reabs max d glu
19. reabs de aa (activa)
20. reabs d proteine
21. cea mai mare capacit d fagocitoza
22. ce secreta macrofagul?
23. proteina c (nijte variante tu tre s alegi exceptia)
24. de ce stim contractia mm laringelui? Nc mij din gr resp ventr
25. Activarea complexului ce genereaza ? anafilatoxine
26. ce nu face parte din RIU especific ? limf
27. care e macrofag tisular specific (microglia)
28. fractia de filtrare – varianta incorecta din cele datae d ei (% plasma care devine
filtrat)
29. pompa ce Ca
proteina c
ce gen activ compl
intervalul de pres intre care nu se modif activ barorec (pres carot 60-80 si pres aorta 90-
110)
canale de calciu
timpi pe calea intreinseca
scadereea ventil
reabs max de gl /aa
cine inhiba fibrinoliza
1. daca axa inimii este la -30 grade,qrs este echidifazic in:….raspuns d2

2. spatiul mort anatomic ……150ml
3. inhiba sistemul fibrinoliotic…….streptokinaza
4. cel mai puternic fagocitar………..macrofag
5. care este macrofag tisular cu activitate specifica…
a. alveolocite
b. podocite
c. microglia
d. neuron
6. macrofagul ,in ce intervine:
• reglarea eritropoiezei
• secretia eritropoietinei
• reglarea complementului
7. PS=125, PD=80 , cat este presiunea medie…..raspuns 95

8. ventilatia creste in toate situatiile mai putin:
• folosirea unei masti de gaz
• altitudine
• hipertermie
• efort
9. cel pigemtare rol :
• support,secretie vit a
• fagociteaza discurile cel bipolare
• rol in fototransductie
10. in raspuns imun nespecific intervine :
• limfocite
• pmn
• eozinofile
• macrofag
11. reflexul miotatic se declanseaza la nivelul:
• fb.intrafusale
• fb. Extrafusale
• TNL
• Ap.golgi
12. in timpul P.A. in ce etapa are lok transport ionic masiv:
• 1
• 2
• 3
• 4
13. diatanta intre doua varfuri RR de pe un ECG este de 3mm ,viteza este de
50m/sec,care este frecventa cardiaca:
• 75batai/min
• 60
• 120
• 100
14. ph=7,09 ;conc CO2=50 ;conc HCO3=15 :ce avem :

• acidoza respiratoire compensata
• acidoza metabolica compensata
• acidoza respiratorie decompensata
• acidoza mixta
15. apa se reabsorbe pasiv in afara de :
• AH ascendenta
• AH descendenta
• TCP
16. unde se absoarbe glucoza ?
17. prin activarea complementului rezulta :
• anticorpi
• anafilatoxine
18. trombocitul nu secreta :
• plasmina
• FVW
• Fbn
19. PCR are urmatoarele actiunii in afara :
• Asigura fluiditatea
• Inhiba fact V
• Inhiba fact VIII
• Stimuleaza plasmina
20. afecteaza excretia de proteine:
• afectarea mb glomerulare
• effort fizic
• variatia proteinelor plasmatice
21. ce valva este deschisa cel mai putin timp:
• mitrala
• tricuspida
• aorta
• pulmonara
22. ventilatia alveolara este mare cand ;
• ventilatia respiratorie este 400 si frecventa este de 15
• …200…20.
• 300…15
23. limfocitele T cu memorie,exceptia :
• au durata de viatza mare
• receptori putini
• au avut activarea prelabila cu APC
• afinitate mica AG
24.contractia muschiului scheletic :

• ca cheama ca
• canale ca voltaj dependente
25.fractia de filtrare
• frp/rgf ???
• 15-20% din debit renal
• Variaza cu p intre 80-150
26.FNA exceptia
• +reab de Na
• -vasopresina
• -angiotensina
• -renina adh
27.derivatie directa stanga
• D1
• D3
• aVL
• V5
28.valorile normale la adultul sanatos
• PS pulmonara este de 25mmHg
29. diagrama volum presiune pt ventriculul stg
• VTD=90
• VTS=55
• P ejectia rapida =90
• Umplerea rapida 5mai mult….
30.curent de leziune subepicardic stang……
31. baroreceptori din carotida sunt stimulati la variatia de impuls :
• 30-50
• ..
• …
• 120-150
32.po2 este ct,p CO2 este crescuta ,ph ct
• Receptori j
• +directa a GRD
• Transformarea Co2 in H la nivel de LCR
• Baroreceptori pulmonari
33. hemofilia a
• Nu este corectata prin ser plasmatic
34. ce timp nu apare in coagularea intrinseca
• Timp de recalcifiere
• Timp de cefalina
• TH
• TT
35.QRS este la -30,unde este amplitudinea maxima..??
36.unde se reabsorb aa ?
37.ce se intampla cand conc k creste
• Renina
• Creste aldosteron
38.ADH este stimulat de toti ,exceptie :
• Nicotina
• P osm
39.pompa de ca din sarcolema reglata de fosfolamban
40.ca in fb miocardica
41.aldosteronul
• Ingestie de sare
• Ingestie de apa
42.bronhiolele sunt contractate cand
• B adrenergici
• Scade o2 alveolar
• Creste co2
• PGE2
43.urina este ,exceptia
• TCP este izoton
• AH hipoton
• TCD izoton
TC hipo hiperton
Intrebari grila vara 2006
1 Care este frecventa cardiaca daca R-R=30mm, v de derulare a hartiei=50mm/sec

Raspuns correct=100batai/min
2 Prin care din urmat. Orif. Se inregistreaza flux minim de sg : mitrala, tricuspidiana,
aortica, pulmonara
3 Sa stii sa deosebesti derivatii directe, indirecte, unipolare, bipolare, stg si dr(una din
intrebari era : Care din urmatoarele este der stg?)
4 Sa stii sa calculezi axa electrica a inimii si vect electric al depolarizarii ventric.Ex: In
caz EKG cu axa electrica a inimii la 90 vect electric al depolarizariiva avea val cea
mai marein derivatia:a AVF, b dI, c DII, d AVL
Sau: In cond norm., in cazul unui complex echibifazic pe deriv aVF, axa electrica va fi
orient la :90, 30,etc(erau vreo 2 intrebari de genul asta in grille)
5 Care din urm reprezinta macrofage tisulare specifice?
Neuron, microglie, podocit, alveolocit
6 P in aa pulmonara este: 25 mmHg
7 Care din urmat. investigatii nu se face in explorarea coagularii pe cale
intrinseca(rasp e TQ)
8 Ceva de complement…majoritatea comp sale sunt secretate de macrophage,
macrofagul are recept pt complement
9 Ceva de prot C(vezi complex anticoagulare)
10 Peptidul atrial natriuretic( nu mai stiu ce ne cerea)
11 RIU secundar sau primar-erau mai multe var si tu trebuia sa o gasesti pe cea
incorecta
12 Care din urmatoarele are cea mai mare de fagocitare:macrofagele(clar asta e
correct), neutrofilele, etc
13 Ceva de VEMS
14 Iti dadea niste conditii sit u trebuia sa vezi daca e vb de disfunctie ventilatorie
obstuctiva sau restrictive
15 Surfactantul: scade tensiunea superf
16 Spatiu mort anatomic? Rasp:150ml
17 Sa stii P care intervin in producerea unui edem(vezi forte Starling:D)
18 Ce se intampla cu VC si frecventa respiratory in cazul utilizarii mastii de protectie
cu aer
19 Hemostaza primara:ce nu se intampla
20 In care din fazele PA se inregistreaza flux max de ioni?
21 Capacit vitala
22 Cand creste flux renal?
23 Filtrarea glomerulara
24 Fractia dde filtrare
25 Sa stii in ce segm se realiz reabs glucoza, apa, Na, etc
26 Secr de H din tubul proximal este cuplata cu…
27 Unde se realiz reflex miotatic?var: fb intrafusale, fb extrafusale, TNL, Golgi
28 Sa stii pe ce recept actioneaza A si Na si unde se gasesc acestia
29 Rolul epit celulelor pigmentare
30 Durerea rapida
1. Din ce e alcatuita capacitatea vitala
CV = VIR(volum inspirator de rezerva) + VER(Vol. exp. rez.) + VR(Vol.
Rezidual)
2. Detresa noului nascut- ce substanta este implicata?

Surfactantul
3. Durerea rapidă
resimţită la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de
înţepătură
determinată în special de stimuli mecanici sau termici
transmisă prin fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s
se asociază cu reflex de retragere, răspuns simpatic, creşterea
presiunii arteriale şi mobilizarea rezervelor energetice ale
organismului
4. socul hemoragic - ce se intampla?

a. gresit!!! vasoconstrictie cerebrala
b. gresit!!! vasoconstrictie cardiaca
c. corect!!! creste nivelul circulant de catecholamine
5. Ce factor nu este secretat de thrombocite

ADP-ul şi TxA2 sunt secretate
6. Ce nu se regaseste pe toata lungimea tubului urinifer?
7. Efluxul ionilor de calciu in miocard
8. Pompa de calciu e controlata de:

corect: fosfolamban
9. Hipoventilatia
10. Organul tendinos Golgi: cand intervine?

Supracontractie. se activeaza la suprasolicitarea muschiului pentru a
proteja.
11. Prin cate straturi trece lumina ca sa ajunga la receptori?

Corect: toate
12. Complexul QRS este echidifazic in aVR(posibil aVL).

Corect: axa e la +60
13. ce e VEMS?(volum expirator maxim pe secunda,val normala 75-80%)

creste in boli restrictive,scade in obstructive
14. in ce faza a PA miocardic se face cel mai mare transport ionic?
15. Medulosuprarenala de cine este stimulata?

Simpathetic stimulation
CNS
16. Numarul lui Reynolds

(Diametru*densitate)/ eta = 1000 reprezinta trecerea de la curgerea
laminara la curgerea turbulenta(perpendiculara pe peretii vasului)
17. In ce afectiune apare volumul urinar scazut?
18. Indicele de reactivitate bronsica

(VEMS/CVF) * 100
19. Unde se absoarbe glucoza

Corect: TCP (tub contort proximal)
20. Peptidul natriuretic atrial ce stimuleaza/inhiba?

Natriuretic peptides are involved in the long-term regulation of sodium and water
balance, blood volume and arterial pressure. This hormone decreases
aldosterone release by the adrenal cortex, increases glomerular filtration rate
(GFR), produces natriuresis and diuresis (potassium sparing), and decreases
renin release thereby decreasing angiotensin II. These actions contribute to reductions
in blood volume and therefore central venous pressure (CVP), cardiac output, and arterial blood
pressure
21. chemoreceptorii centrali

corect: au capacitatea de a se adapta la hipercapnie cronica
22. Proteina C are rol

anticoagulant
23. Mecanismul fosfoproteic in echilibrul acidobazic

actioneaza intracellular. ???
24. Presiunea telediastolica si telesistolica pe diagrama PV a ventricului au valoarea

120mm HG si 40mm HG
25. Presiunea CO2 din sange

este mai mare decat cea din aerul alveolar
26. Surfactantul
scade tensiunea superficiala
27. VEMS masoara

elasticitatea plamanului
28. Secretia de renina

inhibata de alcool
stimulata de scaderea sodiului si cresterea potassiului
29. Celulele Mezangiale au rol

in vasoconstrictie
30. Proprietatile circulatiei pulmonare

de tip terminal. Posibile anastomoze. Contaminare venoasa.
31. NU TOATE RASPUNSURILE SUNT CORECTE!!! SA NU VI LE SCHIMBE!!!

1Flux limfatic (erau mai multe variante printer care si asta si inca una fara kg corp 200
ml/min/kg corp. Nu stiu care era buna)
2VEMS pt ce se determina (pt complianta, elasticitate)
3Ap Golgi intervine in: insertia muschiului pe os , etc
4Curba vol-presiune:rasp corect vol telediastolic 120ml
5Hipoventilaria duce la: bronhoconstrictie, bronhodilatatie, secr de...
6In repaus, fluxul maxim se inregistreaza in: creier, muschi, rinichi
7Chemoreceptorii centrali sunt stimulati de: conc H din LCR (asta e corect)
8Vasodilatatia se produce cu exceptia:hipoxie, alcaloza, hipercapnie, hipertermie
9FNA:scade volemia
10.QRS echidifazic in AVR, D3 negativ, axul este la:-60 rasp corect
11.Creste fluxul renal cu exceptia: vasodil arteriolei aferente/ eferente…
12.Presiunea medie: media artim a pres sistolica si diastolita, e mai aproape de cea
sistolica, e mai aproape de cea diastolita…
13.ceva cu cel mesangiale , ceva legat de contractia lor
14.CV= VRC+VIR+VER
15. glucoza este reabsorbita total in: TCD,TCP+TCD, TCP, TCP+AH
16. lumina strabate urmatoarele straturi ale retinei pana ajunge sa nush ce sa faca…
17.secretia de H este insotita de:
1. prag de sensibilitate cel mai mic: kinina
2. Ca2+ se reabs la niv pol bazal in TP
3. Ald det reabs de Na
4. hipercapnie cronica e reglata prin mecanoreceptori periferici
5. reflexul miotatic – intindere intrafusala
6. depolarizarea fb musculare e datorata activarii can de Ca2+
7. difuziunea O2 - 21 ml/min
8. fractia de filtrare RFG….habar n-am ce inseamna
9. reabs activa a apei – in ansa henle asc
10.aa se reabs in TCP
11.cel pigmentare au rol de support, macrophage pt conuri si bast, deposit
vit A
12.veg – bronhoconstrictie (asa scrie pe foaie)
13.Ach- creste rezistenta
14.emfizemul creste CVF
15.ceva de complianta
16.F de recul de cine nu este data
17.Hipertermia activeaza centrii resp din hipotalamus
18.inulina- raspuns ceva cu filtr glomerular
19.raportul V/Q cum creste sau scade nu mai stie
20.P CO2 in aerul expirat este mica decat in alveole
21.Mb Hamburger este implicate in schmburile tisulare
22.cine stimuleaza renina? E cu semn de intrebare pe foaie in privinta
raspuns: scaderea Cl in TCD sau hypoxia
23.CO2 stimuleaza chemoreceptorii centrali prin transf in H+
24.undfe ai filtrate hiper si hipoton
25.gata asta este de la seria 3 dar nu mi-a dat decat sem 2
1.Cantitatea cea mai mare de Ca 2+ care intra in citosol se realizeaza...dadea mai multe
etape dintre care cea corecta era faza a 2 a.
2.Lumina cand ajunge la celulele fotoreceptoare determina hiperpolarizare cu eliberare de
glutamat .Mai erau variante cu GABA alea nu aveau cum sa fie ...
3.Calcularea presiunii medii cand ti se da sistolik si diastolik .
4.Calcularea frecventei cardiace cand ti se dadea lungimea intervalului R-R in mm .
5.Canale ionice neselective ce fac , erau multe variante ...nush aici.
6.Hipervolemii cand apar.
7.Hiperpolicitemii cand apar.
8.Diureza cand apare.
9.Unde pe EKG.
10.Ce reprezinta intervalul PQ.
11. Idem 10 pt QRS .
12.Prin ce se caracterizeaza sinapsa electrik? E bidirectionala.
13.Timpul de sangerare creste in:
Atrombocitopenii
Bhemofilie A
Chemofilie B
Deliberare de pro accelerina
14.Pco 2 in artera pulmonara ...care e? 46 mmHg
15.Cum se poate calcula conc co2 cand stim pco2 ?cu ajut coef de solubilitate.
16.De ce nu depinde coeficientul de solubilitate al uni gaz ?de presiunea lui partiala.
17.Ce nu e opsonina? Rasp pe grila era Ig D.
18.Antigenele t dependente caracteristici .Induc raspunsul imun dep de LTH.
19.Reflexul de mictiune este amanat de creier.
20.Unde are centrul primar mictiunea? In maduva pelvina.
21.Trombina ce plm face ?
22.Clereance-ul inulinei nu e infl de diureza.
23.Atenuarea zgomotelor reflexul de atenuare , asta era pe undeva pe la ureche.
24.Corpusculul Pacini avea primul nod Ranvier in interiorul sau nu in exterior cum era in
grila . trebuia sa gesti exceptia.
25.Acuitatea vizuala maxima se gaseste in macula lutea
26.Complianta –distensibilitatea plamanului.
27.Diureza eliminarea urinei pe 24 de ore
28.Cum este secretat ionul H in TCP in antiport cu Na
29.Formula lui Fick –d.p. cu coef de solubilitate .
30.Absorbtia apei in abs ADH se face in....TCP
31.Stimularea SNS ce face pe vezica nu mai face pipi.
32.Cresterea diurezei ...
33.Diureza e data de dereglari hormonale
34.Capacitatea reziduala functionala var falsa –repr 20 de proc din CT
35.Rezistenta vasculara.
36.Arteriolele
37.Depozit de sange e mare in vene si venule .
38.Unda P dureaza 0,1 ms.
39.In sarcina creste VP si VG
40.Debitul cardiac var gresita dadea val de 2,5 l
41.Baroreceptorii intre ce variatii de presiune sunt excitati.
42.Eritropoietina creste in boli resp crionice
43.Cand are loc cea mai mare extractie tisulara de O2 in efort fizic
44.Irigatia cea mai mare e la nivel renal .
45.Hematocrit somatic,splenic
46 Relaxare izovolumik ce struct sunt deschise pulmonarele.
1. FNA – creste diureza
2. Absenta actiunii ADH-apa se reabsoarbe cel mai bine in TCP
3. In TCP protonii se secreta in principal prin: antiport cu sodiu
4. Centrii primari ai mictiunii sunt in maduva
5. Mictiunea poate fi amanata prin : control cortical
6. Diureza este : urina/24 ore
7. alfa (coef de solubilitate) nu dep de : pp gaz, solvent, Temp (correct e
solvent)
8. difuzuiunea este direct proportionala cu coef de solub
9. corp. Pacini :se adpteaza usor
10.reflexul de atenuare – apare cand creste frecventa sunetului
11.sinapsa electica- e bidirectionala
12.cum se calc conc. CO2 stiind ppCO2 : conc.=ppCO2*alfa
13.complianta masoara: grad de distensibilitate a plam
14.F de recul elastic: cand creste ,cand scade?
15.CRF afirmatia incorecta: ca repr 20 % din CPT
16.CRF dep de elasticitatea plam
17.P CO2 in a pulmonara: 46
18.simpaticul : scade diureza
19.cresteri ale cantit de urina: hormonale
20.in hipervolemii : creste ultrafitr
21.vasoconstrictie pe a eferenta:creste filtr glomerul
22.Clerance de inulina: nu infl diureza
23.lumina la niv fotoreceptorilor face hiperpolarizare
24.canale fara poarta ; Aquaporine
urm sunt din sem I
25.rezistenta cea mai mare este in arteriole
26.scaderea p puls in : cresterea rezistentei periferice
27.p venoasa centrala: se modifica cu fazele ciclului cardiac
28.teritoriul vascular in care vol sanguine e cel mai mare : vene si venule
29.hipervolemia policitemica : boli respiratorii cornice
30.hemoragia acuta de debut: hipovolemie normocitemica
31.care este organul in care DC maxim : rinichi
32.qrs se suprapune cu repol atriala
33.segm pq este intre und p si q
34.unda r lungime
35.sa se calc frecv cardiaca daca se stie dist intre 2 u R=20 mm deci 20*0.04
=0.8;60/0.8=75
36.se da pres sistolica sic ea diastolica sa se calc pres medie
37.care nu-s opsonine: IgDIgG4 C3b io cred ca IgD
38.in sarcina creste volemia si vol globular
39.in effort creste extractia de O2
40.niste timpi quick ,tromb,de sangerare daca stie cineva sa-mi zica si mie
41.cam atat bafta sisper sapice macar unele k la seria 3 au fost cam diferite
de seria 2,astea sunt de la seria 2
grile- fizio I
1.presiunea sistolica=. presiunea diastolica=, Cat e presiunea medie?.

2. Ag H. (are un radical terminal de L fucoza/ ag natural/)
3. cel dendritice- cel prezentatorare de antigen
4. creste perneabilitatea capilara : histamina
5. in timpul relaxarii izovolumetrice sg curge prin : orificiile
venelor pulmonare
6. imunitatea innascuta nespecifica e asigurata de : nivelul
cortizolemiei
7. pompa de Ca
8. fosfofructokinaza stimulata si inhibata de ...
9. daca lungimea intervalului R-R =.. mm, la o viteza a penitei de
...mm/s cat e frecventa cardiaca
10. Sistola atriala corespunde... undei a pe jugulograma
11. trombina - activeaza agregarea plachetara
12. unda P
13.intervalul PQ
14. in hemoliza intravasculara posttransfuzionala cresc LDH si
bilirubina indirecta
15. intervalul de presiune la care raspunsul baroreceptorilor e
maxim.....
16. cel mai mare debit local in conditii de repaus este coronarian/
cerebral/ muscular/renal
17... eritropoieza...
18, in timpul potentialului de actiune cardiac, in ce etapa are loc
transportul maxim de ioni raspuns : 0 sau 3
1.viteza de 25mm/s si distanta dintre 2 varfuri RR 25mm - frecventa de 60 batai/min
2.Care din urmatoarele afirmatii este incorecta: R - urina este izotona in ansa Henle
3. Mastocitul - secreta Histamina
4.Factor ce se opune aderarii plachetare – prostaciclina
5. Pentru ce este util fen de membrana Hamburger - pentru transport CO2
6.glucoza este absorbita in TCP
7. Ce valva este deschisa cel mai mult timp – Aorta
8. In expir de CO2 - presiunea CO2 expirat(atmosferic)<presiunea CO2 alveolar
9.Fact Na-uretic - creste diureza
10. Fractia de filtrare - scuze dar nu mai stiu care era rasp corect(A/B)
11.Celulele pigmentare (ap vizual) – rol
12.Trombocitul nu secreta – plasmina
13.Absorbtia Fe2+ - ?
14.Era o chestie cu cel mai scazut prag de sensibilitate este pentru: 1.HCl ... 4.Sucroza ???????
15. Determinare Clearance se face cu PAH
16.Contractia musc este data de contr fibrelor intrafusale
refl miotatic - fibre intrafuzale

Enso: termoreglare - t crescuta - hipotalamus - + ventilatie
Enso: fractia de filtrare
Enso: debit glomerural
Enso: stimul pt chemorecep centrali co2 - h+
Enso: cel pigmentare
Enso: fototransductia
reabs apa pasiv exceptie - tcd
Enso: reabs calciu
Enso: osmolaritatea pe segmente de tub urinifer
Enso: si intreaba de ansa henle
vivi: aha
Enso: rezistenta la flux de aer
Enso: reabs aminoacizi
Enso: chemoreceptori periferici
Pe sem 1 multa imunitate..d genu..ce secreta mastocitu, cva 2,3 dpg, eritrocitu c contine/prezinta,
ce nu secreta macrofgu(rsp era arilsulfataza), cva cu eozinofilul(park tot c secreta) cum s scoate
calciu din fb musc cardiaca, cva cu diagrama volum pres a vs, pevs, sistola vs, niste chestii dspr
fe l kr rsp era k s reasoarbe 5% zilnic in tgi, trombocite, c fc p selectina, val debitului sg in
conditii fizio, metode de corectare a hemoragiilor bruste
La sem 2 mai multe intr cu chemoR perif/centrali, hipercapnia, cine sesisz intinderea musculara,
fototranduscutia, rol cel pigmentare, sesib gustatica max la chinina, val p l pres o2 si coef lui d
difuziune, p la co2, elasticitatea pompei toraco-pulmonare, fact kr influenteaza, declansarea
potentialului de actiune in muschi striat, cel mai mare debit de sg unde in repaus, efectele PST la
respirator,una cu o acidoza metcompensare d kr t prinzi:), ablica cu cva cu gradu de saturatie al
hb.
Multiubiti colegi: in urma pisalogelii mele si a apelarii in mod repetat la memoria
dumneavoastra de scurta durata, in timpul zilei de ieri am reusit inegalabila
performanta de a strange cele 25 de grile de la seriile 1 si 3; majoritatea sunt fara
variante de raspuns dar ata ete, grila de dar nu se cauta de raspunsuri..oricum
astept completari!!
voila:
1. In timpul sarcinii: a) creste volemia; b) creste vol plasmatic; c) creste vol

globular; d) cresc si vol plasmatic si globular
2. Cauza edemului : aici nu am retinut decat blocajul limfatic care parea cel
mai plauzibil raspuns
3. Aspectul normal al qrs inV1
4. Care dintre urmatoarele 4 orificii este deschis cel mai putin timp :a) aortic;
b)pulmonar; c) mitral; d) tricuspid
5. Pompa de Ca sarcolemala: a)depinde de concentratia Ca din citosol; b)e
contrloata de fosfolambam; c) are actiune antagonica pompei Na/Ca; d) ?
6. Unde este cel mai bine reprezentat PEVS: a) carotidograma;
b)jugulograma...
7. Eflux maxim de ioni are loc in fazele a)1; b)2; c)3; d)4.
8. Depolarizarea ventriculara : a) se face de la endocard spre epicard; b)
dinspre baza spre varf; c) intai la dreapta si apoi la stanga; d) ??..
9. Rolul functional al capilarelor: a) de schimb
10. Fluxul sanguin local e contrloat de: a)arteriole; b)capilare; c)venule; d)
sunturi arterio-venoase
11. Ag Rh sunt: a) naturali; b)glicolipide; c) rezultati in urma imunizarii; d) de
tip Ig M si nu depasesc bariera fetoplacentara
12. Hipovolemia policitemica apare in:...
13. Nivelul de eritropoietina creste in: a) insuficienta renala b)boli respiratorii....
14. Zgomotul 2..
15. ce influenteaza pompa de Ca (la naiba aici putea fi orice..voi ce va amintiti?)
16. Hemostaza secundara cuprinde: a) coagulare; b) vasoconstrictie...c)aderare
si aglutinare..
17. Hemaoragia acuta la debut se caracterizeaza prin .. ceva cu hematocrit si
volemie ??
18. Factorii care stimuleaza coloniile de geanulocite-monocite: a) interferon; b)
interleukina ??...
19. Ceva cu aspectul curbei vol-presiune a ventriculului stang..
20. Hexokinaza eritrocitara
21. 2,3 DPG
22. definitia debitului cardiac
23. Agregarea plachetara e inhibata de a) fibriniogen; b) trombina; c)
tromboxani; d) prostacicline
24. Valori fiziologice? al om normal a) presiunea in atriu dr 8mmHg; b)
presiunea in atriul strg 10 mmHg; c)55 mmHG in artera pulmonara; d)
volum sistolic 90ml
25. Cine infl debitul cardiac..
cam atat am putut descifra din ce am scris ieri..
poate face cineva rost si de ceva grile de la alte serii ...
spor si bafta celor 10 noo celorlalti pace si vacanta placuta
Completari la grile:
1.la grila cu hipovolemia policitemica,variantele pe kre mi le aduc
aminte erau:a)in boli resp cronice , b)in insuf renala cronica
2.la cea cu Zg II-rasp era -dedublat fiziologic in inspir
3.la cea cu hemoragia acuta-caract prin Ht normal si volemie scazuta
cred..
4.la factorul ce infl coloniile granulo-mono,mai era o varianta cu Beta
nuj ce factor transormant:-s, dar nu cred k era rasp bun:|
1. sp mort anatomic
2. curba volum presiune – rasp correct era ceva cu 5 mm
3. ph=0.9 hco3= 15 co2 = 50 ...c fel d acidoza este
4. leziune subepicardica... dar nu mai stiu ce cerea
5. cel mai mare flux d ioni..in ce faza a pot d act este?
6. reflexul miotatic...unde: fb intrafusale/extrafusale/TNL/Golgi?
7. cresterea conc plasmatice a K
8. determ frecv cardiaca dak v=50m/s si dist RR = 30
9. timpi cale intrinseca
10. presiunea medie
11. scaderea ventilatiei ..cand?
12. edeme
13. derive stg directa
14. dak axa e la -30 in ce derive e echidifazic?
15. dak axa e la -30 in ce deriv vect d depolariz e max?
16. canale d ca
17. perioada cea mai scurta de deschidere (aortic, mitral, tricuspid, pulmonar)
18. reabs max d glu
19. reabs de aa (activa)
20. reabs d proteine
21. cea mai mare capacit d fagocitoza
22. ce secreta macrofagul?
23. proteina c (nijte variante tu tre s alegi exceptia)
24. de ce stim contractia mm laringelui?
25. Activarea complexului ce genereaza ?
26. ce nu face parte din RIU especific ?
27. care e macrofag tisular specific
28. fractia de filtrare – varianta incorecta din cele datae d ei
29. pompa ce Ca
30. CEL MAI IMPORTANT: sa nu vi le schimbe!!!
a. alveolocite
b. podocite
c. microglia
d. neuron

• altitudine
• hipertermie
• efort
• limfocite
• pmn
• eozinofile
• macrofag
• fb.intrafusale
• fb. Extrafusale
• TNL
• Ap.golgi
• 1
• 2
• 3
• 4
• 75batai/min
• 60
• 120
• 100

• acidoza mixta
• AH ascendenta
• AH descendenta
• TCP
• anticorpi
• anafilatoxine
• plasmina
• FVW
• Fbn
• Inhiba fact V
• effort fizic
• mitrala
• tricuspida
• aorta
• pulmonara
• …200…20.
• 300…15

• ca cheama ca
• canale ca voltaj dependente
• frp/rgf ???
• 15-20% din debit renal
• Variaza cu p intre 80-150
26.FNA exceptia
• +reab de Na
• -vasopresina
• -angiotensina
• -renina adh
• D1
• D3
• aVL
• V5
• PS pulmonara este de 25mmHg
• VTD=90
• VTS=55
• P ejectia rapida =90
• Umplerea rapida 5mai mult….
• 30-50
• ..
• …
• 120-150
• Receptori j
• +directa a GRD
• Transformarea Co2 in H la nivel de LCR
• Baroreceptori pulmonari
33. hemofilia a
• Nu este corectata prin ser plasmatic
• Timp de recalcifiere
• Timp de cefalina
• TH
• TT
• Renina
• Creste aldosteron
• Nicotina
• P osm
41.aldosteronul
• Ingestie de sare
• Ingestie de apa
• B adrenergici
• Scade o2 alveolar
• Creste co2
• PGE2
• TCP este izoton
• AH hipoton
• TCD izoton
• TC hipo hiperton
a. alveolocite
b. podocite
c. microglia
d. neuron

• altitudine
• hipertermie
• efort
• limfocite
• pmn
• eozinofile
• macrofag
• fb.intrafusale
• fb. Extrafusale
• TNL
• Ap.golgi
• 1
• 2
• 3
• 4
• 75batai/min
• 60
• 120
• 100

• acidoza mixta
• AH ascendenta
• AH descendenta
• TCP
• anticorpi
• anafilatoxine
• plasmina
• FVW
• Fbn
• Inhiba fact V
• effort fizic
• mitrala
• tricuspida
• aorta
• pulmonara
• …200…20.
• 300…15

1 ca cheama ca
2 canale ca voltaj dependente
1 frp/rgf ???
2 15-20% din debit renal
3 Variaza cu p intre 80-150
26.FNA exceptia
1 +reab de Na
2 -vasopresina
3 -angiotensina
4 -renina adh
1 D1
2 D3
3 aVL
4 V5
1 PS pulmonara este de 25mmHg
2 VTD=90
3 VTS=55
4 P ejectia rapida =90
5 Umplerea rapida 5mai mult….
1 30-50
2 ..
3 …
4 120-150
1 Receptori j
2 +directa a GRD
3 Transformarea Co2 in H la nivel de LCR
4 Baroreceptori pulmonari
33. hemofilia a
1 Nu este corectata prin ser plasmatic
2 Timp de recalcifiere
3 Timp de cefalina
4 TH
5 TT
1 Renina
2 Creste aldosteron
1 Nicotina
2 P osm
41.aldosteronul
1 Ingestie de sare
2 Ingestie de apa
1 B adrenergici
2 Scade o2 alveolar
3 Creste co2
4 PGE2
1 TCP este izoton
2 AH hipoton
3 TCD izoton
4 TC hipo hiperton
1.Unda T-cum e?-asimetrica
2.Complex echidifazic in D1-unde e axa?-+/-90
3.Hemoliza acuta intravasc -knd apare?-posttransfuzie
4.Ce det Ca?---nu mai stiu exact unde cerea
5.|Cum e transp Ca in fb miocardica?-mec Ca cheama Ca-gradient electric
6.Calc frecv cardiace-prea usor sa mai scriu
7.Ce repr r in V1?-depolariz septala
8.Ce repr s in D2?oare are rost sa scriu?----depolariz bazei VS
9.Ce contine ramura alba(probabil comunicanta)-n.preggl Simpatic
10.CV=4000,|CI(ideala)=6000(nuj ce e asta:|),VEMS=1900.Se corecteaza VEMS la 3000.Ce
e?obstructiva/restrictiva/IBR crescut-habar n am
11.Abs Na in TCP-cik sg varianta era cotransport
12.Ce det FNA?-nu mai are rost sa scriu
13.|Cu cine se combina H in TCD?-NH3
14.Ceva cu circulatia pulm
15.Sinapsa electrica-2D
16.Zona West2-atentie k erau 2 variante corecte!
17.Ce face eozinofilu?-CIK secretie de arilsulfataza si histaminaza:|
18.Ceva cu MHC
19.Cel mezangiale-secretoare de citokine
20.Caz cu acidoza,ph uri...prea usor sa l mai scriu
21.|Ce masoara VEMS?- randament sau permeabilitate.
22.Ce stimuleaza chemoreceptorii centrali--tare intrbarea asta:D..astept sa va vad
23.Ce face surfactantul?--D'oooooh
24.|Ce determina hiperpotasemia?-hiperaldosteronism
25.Diureza crescuta-produsa de modif hormonale
26.Mictiunea automata-prod de taiere in zona sacrala
27.Ce inseamna P50 crescut?-acidoza
28.PFK-inhibaata de ATP
29.Amoniogeneza-TCP,TCD,TC
30.Imunitatea innascuta nespecifica-cortizolemia crescuta
31.Receptorii plachetari-ce natura au?-nu f sigur,dar park Lipoproteica
32.Trombina-ce activeaza?(Fact V)
33.MAstocit:|
34.Eritrocit:|
35.IL2:|
CURS 1 - FIZIOLOGIA SANGELUI
1. Volumul sanguin total (volemia), din greutatea corporala reprezinta:

a) 7,5 – 8,4%;
b) 6,2 – 6,4%;
c) 6,9 – 7,4%;
d) 10,2 – 10,4%;
e) 9,2 – 9,5%.
2. Volumul globular reprezinta:

a) 55 % din volemie;
b) 40 % din volemie;
c) 50 % din volemie;
d) 45 % din volemie;
e) 42 % din volemie;
3. Valoarea hematocritului la femei este de:

a) 45%;
b) 40%;
c) 46.5%;
d) 55%;
e) 42%.
4. Valoarea hematocritului la barbati este de:

a) 46,5%;
b) 45%;
c) 50%;
d) 55%;
e) 42%.
5. Hematocritul ( Ht ) scade in :
a) boli respiratorii cronice;
b) anemii;
c) poliglobulii;
d) deshidratare celulara;
e) boli cardiace.
6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin:

a) prin funcţia circulatorie sângele contribuie la menţinerea şi reglarea presiunii sanguine;
b) funcţia de termoreglare reprezintă un element de bază al homeostaziei generale, condiţionând viteza şi
randamentul reacţiilor metabolice;
c) sângele reprezintă, un mijloc de asigurare a simultaneităţii de acţiune a organelor şi sistemelor,
simultaneitate ce conţionează adaptarea la condiţiile mediului ambiant.
d) prin functia nutritiva sangele este principalul transportor al cataboliţilor de la nivel tisular la nivel de
organe excretoare;
e) funcţia de apărare se realizează prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi), precum şi prin
intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).
7. Densitatea sângelui are valoarea:

a) 1055 g/l
b) 1025 g/l.
c) 1020g/l
d) 1050 g/l.
e) 1045 g/l.
8. Valoarea presiunii coloidosmotică (oncotică) este de:

a) 32 mmHg;
b) 300 osm/litru;
c) 280 osm/litru;
d) 28 mmHg;
e) 30 mmHg.
9. Ph-ul sanguin are valoarea cuprinsă între:

a) 7,00 – 7,10;
b) 8,38 – 8,42;
c) 7,38 – 7,42 ;
d) 9,38 – 9,42;
e) 6,38 – 6,42.
10. Gruparea hem este constituita din:

a) lipide (0,7%), proteine (10%), glucide (0,5%);
b) două lanţuri alfa, cu câte 141 de aminoacizi;
c) două lanţuri beta, cu câte 164 de aminoacizi;
d) dintr-o grupare polipeptidică;
e) dintr-un atom de fier (Fe2+) fixat în centrul unui nucleu tetrapirolic.
11. Reacţia de fixare a O2 la Hb este:

a) o reacţie de oxidare;
b) o reacţie de oxigenare;
c) o reacţie de esterificare;
d) o reacţie de hidrolizare;
e) o reacţie de condensare.
12. O moleculă de Hb poate transporta atunci cand este saturata:

a) 2 molecule de O2;
b) 6 molecule de O2;
c) 4 molecule de O2;
d) 8 molecule de O2;
e) 10 molecule de O2.
13. Eritronul este un sistem format din:

a) totalitatea eritrocitelor si trombocitelor;
b) totalitatea eritrocitelor si leucocitelor;
c) totalitatea leucocitelor si trombocitelor;
d) totalitatea eritrocitelor si eozinofilelor;
e) totalitatea celulelor eritropoietice şi a eritrocitelor adulte.

a) sediul eritropoiezei este în măduva roşie (hematogenă din oase);
b) sediul distrugerii lor (hemoliza fiziologică) se află în sistemul monocitomacrofagic din splină, ficat,
circulaţie generală;
c) grupa AB poate primi de la grupele 0, A si B;
d) 85% din populaţie mai prezintă pe hematii încă un antigen denumit Rh;
e) grupa O poate dona la toate grupele (donator universal), dar nu poa-te primi decât de la grupa O.
15. După aspectul nucleului, leucocitele se clasifică în:

a) limfocite si monocite;
b) neutrofile si eozinofile;
c) monocite si mononucleare;
d) polinucleare si bazofile
e) polinucleare si mononucleare.
16. Leucocitele mononucleare sunt:

a) limfocite, neutrofile si bazofile;
b) limfocite si monocite;
c) monocite, eozinofile si bazofile;
d) neutrofile, eozinofile si bazofile;
e) limfocite si neutrofile.
17. Leucocitele polinucleare sunt:

a) limfocite si neutrofile;
b) monocite si eozinofile;
c) eozinofile, bazofile si limfocite;
d) neutrofile, eozinofile, bazofile;
e) neutrofile, monocite, mastocite.
18. Urmatoarea afirmatie este adevarata:

a) granulocitelor bazofile au rol in fagocitoza;
b) granulocitelor bazofile detin funcţia secretoare a leucocitelor în cursul inflamaţiei;
c) granulocitelor bazofile au rol metabolic;
d) granulocitelor bazofile au functie secretoare;
e) granulocitelor bazofile sunt granulocite specializate în stocarea şi eliberarea de histamină
19. Complexul monocitomacrofagic este constituit din:

a) limfocite si grupul macrofagelor fixe;
b) monocite si grupul macrofagelor fixe;
c) neutrofile si monocite;
d) neutrofile si grupul macrofagelor fixe;
e) monocite si eozinofile.
20. Macrofagele au urmatoarele functii:

a) fagocitară, secretoare, eliberarea de histamină;
b) eliberarea de histamină, imunitară, metabolică;
c) fagocitară, secretoare, imunitară si metabolică;
d) eliberarea de histamină, secretoare, imunitară, metabolică;
e) fagocitară, stocarea de histamină, imunitară, metabolică.
21. Opsoninele sunt:

a) sistemul complement, anticorpii si antigenele;
b) proteina C reactivă, antigenele si anticorpii;
c) proteina C reactivă, sistemul complement si antigenele;
d) plachetele sangvine, sistemul complement si anticorpii;
e) proteina C reactivă, sistemul complement si anticorpii.
22. Durata de viata a trombocitelor este de :

a) 8 zile;
b) 120 zile;
c) 1-4 zile
d) 2 zile
e) 14 zile
23. Fenomenele de hipercoagulabilitate apar la o valoare a trombocitelor de peste :

a) 150000/mm3
b) 360000/mm3
c) 500000/mm3
d) 400000/mm3
e) 180000/mm3
24. Hemostaza fiziologică, spontană se desfăşoară în:

a) 6 timpi
b) 5 timpi
c) 2 timpi
d) 4 timpi
e) 3 timpi
25. Timpul parietal reprezinta :
a) formarea trombusului alb;
b) ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micşorează;
c) ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfăşoară în decurs de 3 – 5 min. de la producerea leziunii
vasculare;
d) procesul ce apare după 7 zile când trombusul de fibrină este distrus prin procesul de fibrinoliză;
e) procesul fiziologic prin care spaţiile formate sunt imediat ocupate de fibroblaşti, care secretă colagen,
determinând fibroza şi închiderea definitivă a vasului lezat.
26. Coagularea sangelui se desfasoara in :

a) patru faze;
b) doua faze;
c) trei faze;
d) sase faze;
e) cinci faze.
27. Faza a III-a de formarea fibrinei:

a) are o durata de 10 sec;
b) se desfasoara pe doua cai: intrinseca si extrinseca;
c) tromboplastina transformă protrombina în trombină;
d) trombina desface, din fibrinogen, nişte monomeri de fibrină, care polimerizează spontan;
e) dureaza 4 – 8 min.

a) timpul trombocitar reprezintă ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micşorează;
b) timpul plasmatic reprezintă formarea trombusului alb care închide lumenul vascular deja contractat;
c) hemostaza definitivă, apare după 7 zile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vascular lezat, agregarea
şi metamorfoza vâscoasă a acestora ducând la oprirea hemoragiei;
d) timpul parietal reprezintă ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfăşoară în decurs de 3 – 5 min. de
la producerea leziunii vasculare;
e) trombusul de fibrină apare ca urmare a transformării fibrinogenului în fibrină sub influenţa trombinei.
29. Despre plasma sanguina nu se poate afirma ca:

a) volumul plasmatic reprezintă cca 4 – 5% din greutatea corporală;
b) plasma conţine 90% apă şi 10% reziduu uscat, constituit din numeroase substanţe organice şi anorganice;
c) substanţele organice neazotate reprezintă 1% din reziduul uscat al plasmei şi sunt constituite din: cloruri,
sulfaţi, fosfaţi de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc.;
d) substanţele organice neproteice sunt: ureea acidul uric, creatina şi creatinina, amoniacul, aminoacizii şi
polipeptidele;
e) substanţele organice plasmatice sunt reprezentate si de: corpii cetonici, pigmenţii biliari, urobilinogenii.
30. Substanţele organice neazotate plasmatice sunt:

a) corpii cetonici, pigmenţii biliari, urobilinogenii;
b) glucoză, acid lactic, acid piruvic, acid oxalic, acid fumaric;
c) proteine complexe de tipul glicoproteinelor şi al lipoproteinelor;
d) fosfolipide; gliceride, mai ales trigliceride; colesterol liber şi esterificat; acizii graşi si produşi finali ai
catabolismului proteic;
e) aminoacizii, polipeptidele, glucoză, acid lactic, acid fumaric.
CURS 2 - FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR. INIMA
1. Inima este organul propulsor ce asigură deplasarea sângelui în:

a) circulaţia sistemică asigură deplasarea sângelui din ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule,
vene, ajungând în ventriculul drept;
b) circulaţia pulmonară asigură deplasarea sângelui din atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în
atriul stâng prin venele pulmonare;
c) circuitul închis al marii şi micii circulaţii;
d) mica circulaţie asigură deplasarea sângelui din ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în
atriul drept prin venele pulmonare;
e) circuitul deschis al marii şi micii circulaţii.
2. Marea circulaţie (circulaţia sistemică) asigură deplasarea sângelui din:

a) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
b) atriul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în ventriculul drept;
c) ventriculul stang la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul drept prin venele pulmonare;
d) ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în atriul drept;
e) ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în ventriculul drept.
3. Mica circulaţie (circulaţia pulmonară) asigură deplasarea sângelui din:

a) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în ventriculul stâng prin venele pulmonare;
b) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
c) atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în ventriculul stâng prin venele pulmonare ;
d) atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
e) ventriculul stang la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare.
4. Inima este situată în:

a) mediastin;
b) spatiul 5 intercostal stang;
c) diafragm;
d) spatial intercostal drept;
e) hipocondru.
5. Vârful inimii orientat în jos şi spre stânga este situat în:

a) spaţiul 4 intercostal stâng, paasternal;
b) spaţiul 5 intercostal stâng pe linia axilara anterioara;
c) spaţiul 4 intercostal stâng pe linia medioclaviculara stanga;
d) spaţiul 5 intercostal stâng, parasternal;
e) spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculara stângă.
6. Urmatoarele afirmatii sunt false, mai putin:

a) inima are forma unui con turtit, culcat pe mediastin;
b) circulaţia pulmonară asigură deplasarea sângelui din atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în
atriul stâng prin venele pulmonare;
c) atriul stâng comunică cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonară.
d) ventriculul stâng comunică cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonară
e) marea circulaţie asigură deplasarea sângelui din ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene,
ajungând în ventriculul drept
a) inima este alcătuită din trei straturi ce se suprapun de la exterior spre interior: pericard, miocard, endocard;
b) pericardul seros se află în interiorul pericardului fibros şi este format din două foiţe: una internă (viscerală),
epicardul, care căptuşeşte suprafaţa interna a miocardului; una externă (parietală), care tapetează suprafaţa
externa a pericardului fibros;
c) miocardul este alcătuit din miocardul contractil şi din miocardul embrionar ;
d) intre cele două foiţe ale pericardului seros se află cavitatea pericardică, ce conţine o cantitate mică de lichid
pericardic;
e) pericardul seros se află în interiorul pericardului fibros şi este format din două foiţe: una internă (viscerală),
epicardul, care căptuşeşte suprafaţa externă a miocardului; una externă (parietală), care tapetează suprafaţa
internă a pericardului fibros.
8. Prin orificiile arteriale se realizeaza comunicarea dintre:

a) atriul stang cu venele pulmonare si atriul drept cu vena cava inferioara;
b) ventriculul drept cu artera pulmonara si atriul drept cu vena cava inferioara;
c) ventriculul drept cu artera pulmonara si ventriculul stang cu aorta;
d) atriul drept cu artera pulmonara si atriul stang cu aorta;
e) atriul stang cu aorta si ventriculul drept cu artera pulmonara.
9. Legatura anatomica si functionala dintre atrii si ventricule este realizata de:
a) reţeaua subendocardică Purkinje;
b) ţesutul embrionar;
c) valvulele atrioventriculare;
d) valvulele semilunare;
e) valva mitrala.
10. Tesutul nodal este constituit din:

a) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, fasciculul His, reţeaua
subendocardică Purkinje;
b) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, reţeaua subendocardică Purkinje, valvele semilunare;
c) fasciculul His, valvele atrioventriculare, reţeaua subendocardică Purkinje;
d) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, nodul atrioventricular Aschoff-Tawara si valvele mitrale;
e) nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, fasciculul His, reţeaua subendocardică Purkinje;
11. Urmatoarea afirmatie despre nodulul Aschoff-Tawara este adevarata:

a) este situat in ventriculul stang in apropierea varsarii venelor pulmonare;
b) este situat in atriul drept in apropierea aortei;
c) este situat subendocardic în partea dreaptă şi posterioară a marginii inferioare a septului interatrial;
d) este situat în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei cave superioare;
e) este situat subendocardic în partea dreaptă şi posterioară a marginii inferioare a septului interventricular.
12.Urmatoarea afirmatie despre nodul sinoatrial este adevarata:

a) este situat subendocardic în partea dreaptă şi posterioară a marginii inferioare a septului interventricular
b) este situat în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei cave superioare;
c) este situat subendocardic în partea dreaptă şi posterioară a marginii inferioare a septului interatrial;
d) este situat în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei pulmonare;
e) este situat în atriul stang, în vecinătatea vărsării venei cave superioare;
13. Despre endocard putem spune ca:

a) intre foitele endocardului se afla o cantitate mica de lichid;
b) tapetează cavităţile inimii si este alcatuit dintr-un sac dublu:fibros si seros;
c) din punct de vedere morfologic este un muşchi striat;
d) tapetează cavităţile inimii şi este alcătuit din trei straturi (extern, mijlociu şi intern);
e) din punct de vedere funcţional are proprietăţile muşchiului neted.
14. Sistemul valvular cardiac:

a) este constituit din fibre musculare striate;
b) este acoperit de endoteliu endocardic;
c) este constituit din fibre musculare netede;
d) este constituit din tesut nodal;
e) este constituit din tesut embrionar.
15. Automatismul reprezinta:

a) proprietate miocardului de a păstra o anumită tensiune şi în timpul diastolei;
b) perioada răspunsului local gradat care urmează imediat perioadei refractare absolute;
c) capacitatea celulelor cardiace de a genera spontan impulsuri;
d) capacitatea miocardului în repaus de a răspunde la diferiţi excitanţi prin apariţia potenţialului de acţiune;
e) capacitatea miocardului de a răspunde la excitanţi cu valoare supraliminară.
16. Perioada refractara totala este formata din:

a) perioada de revenire, perioada refractară relativă, perioada refractară absolută;
b) perioada refractară absolută, perioada supranormală, perioada refractară relativă;
c) perioada răspunsului local gradat, perioada refractară relativă, perioada supranormală;
d) perioada refractară absolută, perioada răspunsului local gradat, perioada refractară relativă;
e) perioada refractară absolută, perioada refractară relativă, perioada de revenire.
17. Extrasistola poate apare in inima normala, dar mai putin:
a) reflexe abdominal;
b) stimulări cerebrale;
c) exces de cafea, fumat, alcool;
d) anxietate, oboseală excesivă, diferite droguri;
e) la jumătate intervalului dintre două depolarizări.
18. Frecventa de descarcare a nodului sinoatrial este de:

a) 40 – 60/min
b) 70 – 80/min
c) 20 – 40/min
d) 80–90/min
e) 80–100/min
19. Sursa principala de ATP este:

a) acidul lactic din sânge;
b) acizi graşi liberi ;
c) glucoza din sânge;
d) mono- si dizaharidele;
e) fosforilarea oxidativă mitocondrială.
20. Componenta extrinseca a tonicitatii cardiace este reprezentata de:

a) miofilamentele de actină şi miozină;
b) influenţele nervoase vegetative, în special de tonusul simpatic;
c) mitocondrii;
d) reticulul sarco-plasmic şi sistemul T de tuburi;
e) tensiunea elementelor contractile şi elastice.
21. Reticulul sarco-plasmic şi sistemul T de tuburi la nivelul miocardului reprezinta:

a) componentă intrinsecă ce asigura tonusul miocardului;
b) sistemul energogen;
c) componentă extrinsecă a miocardului;
d) sistemul de cuplare al excitaţiei cu contracţia;
e) sistemul contractil.
22. Despre sistola atriala putem afirma, mai putin:

a) durează 0,1 – 0,15 sec, determină umplerea completă a ventriculelor;
b) valvulele atrioventriculare in timpul sistolei atriale „plutesc” într-o poziţie intermediară;
c) durata diastolei atriale cca 0,7 sec;
d) pe electrocardiogramă este evidentiata ca unda P;
e) presiunea din atriul stâng creşte cu 6 – 8 mmHg, iar în atriul drept, cu 4 – 6 mmHg.
23. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin:

a) diastola atriala durează cca 0,7 sec;
b) sistola atrială determină umplerea completă a ventriculelor, contribuind cu cca 70% din volumul ventricular;
c) unda R de pe ECG reprezinta momentul în care depolarizarea a cuprins vârful inimii si începe contracţia
ventriculară;
d) faza de ejecţie lentă durează cca 0,15 – 0,30 sec, si încheie sistola ventriculară;
e) repolarizarea ventriculara pe ECG, reprezinta unda T.
24. Sistola atrială durează:

a) 0,1 – 0,15 sec;
b) 0,7 sec;
c) 0,27 – 0,3 sec ;
d) 0,5 sec;
e) 0,05 sec.
25. Faza izovolumetrică se caracterizeaza prin:

a) presiunea de120 – 140 mmHg în aortă şi de 20 – 25 mmHg în artera pulmonară;
b) presiunea aortică de 40 – 50 mmHg şi de 10 – 12 mmHg în artera pulmonară
c) presiunea aortică de140 – 160 mmHg în aortă şi de 60 – 75 mmHg în artera pulmonară;
d) presiunea aortică de 60 – 70 mmHg şi de 10 – 12 mmHg în artera pulmonară;
e) presiunea de100 – 120 mmHg în aortă şi de 40 – 45 mmHg în artera pulmonară.
26. Volumul postsistolic reprezinta:

a) 10 – 30% din volumul total (presistolic) de sânge neevacuat în timpul sistolei ventriculare;
b) 20 – 30% din volumul sângelui care ajunge în ventricule;
c) 30 – 50% din volumul total (presistolic) de sânge neevacuat în timpul sistolei ventriculare;
d) 30 – 50% din volumul sângelui care ajunge în ventricule;
e) 10 – 30% din volumul sângelui care ajunge în ventricule.

a) relaxarea peretelui ventricular determină începerea scăderii presiunii intraventriculare şi durează 0,02–0,04
sec;
b) umplerea ventriculară lentă, durează 0,12 – 0,20 sec care începe din momentul în care presiunile din atrii şi
ventricule s-au egalat;
c) umplerea ventriculară rapidă, care durează 0,20 sec;
d) contracţiile atriilor sunt răspunzătoare pentru cca 10 – 15% din volumul sângelui care ajunge în ventricule;
e) segment izoelectric ST pe ECG reprezinta inceputul repolarizării ventriculare.
28. La fiecare sistolă, din fiecare ventricul, inima pompează:

a) 140 – 180 ml sânge;
b) 170 – 190 ml sânge;
c) aproximativ 70 – 90 ml sânge;
d) 30 – 45 ml sânge;
e) aproximativ 70 – 90 ml sânge.
29. Ritmul sinusal normal:

a) este de 40 contracţii/minut;
b) este de 35 contracţii/minut;
c) se datoreaza nodulului atrioventricular;
d) este de 70 contracţii/minut;
e) este determinat de reteaua Purkinje.
30. Pentru fiecare litru de O2 consumat suplimentar, debitul cardiac creşte cu:
a) 30 litri de sânge
b) 5 – 6 litri de sânge
c) 30 – 40 litri de sânge
d) 20 litri de sânge
e) 1-2 litri de sânge.
CURS 3 – FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR. SISTEMUL VASCULAR
1. La nivelul arterelor mari şi mijlocii, presiunea arterială atinge în diastolă valori de:
a) 120 – 140 mmHg;
b) 30 – 35 mmHg;
c) 50 – 60 mmHg;
d) 70 – 90 mmHg;
e) 35 – 40 mmHg.
2. Presiunea la capătul arterial al capilarelor este de:

a) cca 30 mmHg;
b) cca 10 mmHg;
c) cca 20 mmHg;
d) cca 40 mmHg;
e) cca 60 mmHg.
3. Rezistenţa capilară, comparativ cu rezistenţa arteriolară este de:

a) 1/5;
b) 1/6;
c) 2/5;
d) 3/5;
e) 5/6.
4. Presiunea la nivelul atriului drept este de:

a) 10 mmHg ;
b) 5 mmHg ;
c) 1 mmHg ;
d) 2 mmHg ;
e) –2 mmHg.

a) viteza sângelui este maximă în centrul vasului şi scade spre periferie;
b) scăderea mare a presiunii la nivelul venelor este determinată de rezistenţa scăzută a venelor;
c) dacă viteza de scurgere creşte (ex. eforturi fizice), sau vâscozitatea scade (ex. anemii) turbulenţa poate să
apară în toate arterele mari;
d) viteza de curgere a lichidelor este direct proporţională cu debitul şi invers proporţională cu suprafaţa de
curgere;
e) presiunea la începutul sistemului venos, deci al venulelor, este de cca 10 mmHg.
6. Viteza curgerii sangelui de cca 10 cm/sec o intalnim in:

a) capilare;
b) venule;
c) arteriole;
d) venele mari;
e) arterele mari.
7. Despre viteza curgerii sangelui putem afirma, exceptand:

a) viteza curgerii sângelui în vene creşte progresiv de la venule spre venele mari, unde atinge viteza de cca 10
cm/sec;
b) viteza de curgere prezintă o valoare mai ridicată în timpul sistolei comparativ cu diastola;
c) viteza la nivelul venei cave superioare este de cca 0,4 – 0,5 m/sec, în diastolă scade la 0,2 m/sec;
d) creşterea treptată a vitezei sângelui în vene se datorează diminuării treptate a suprafeţei totale de curgere a
sângelui;
e) viteza curgerii sângelui în vene creşte progresiv de la venule spre venele mari.
8. La nivelul arterelor mari şi mijlocii, presiunea arterială, în timpul sistolei, atinge valori de:
a) 120 – 140 mmHg
b) 160 – 180 mmHg
c) 12 – 14 mmHg
d) 70 – 90 mmHg
e) 80 – 100 mmHg
9. Arteriolele, care opun cea mai mare rezistenţă vasculară (cca 1/2 din rezistenţa întregului sistem
circulator), determină o scădere a presiunii arteriale:
a) pana la 30 mmHg
b) cu cca 35 mmHg;
c) cu cca 10 mmHg;
d) cu cca 20 mmHg;
e) pana la 20 mmHg.
10. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt, mai putin:

a) elasticitatea sistemului arterial.
b) volumul sanguin
c) frecvenţa cardiacă
d) debitul sistolic şi rezistenţa periferică.
e) diferenţa dintre presiunea maximă şi minimă.
11. Presiunea convergentă este:

a) reprezentată de diferenţa dintre presiunea maximă şi minimă;
b) are valori cuprinse între 45 – 50 mmHg;
c) presiunea arterială cu minima crescută pe fondul unei maxime normale;
d) presiunea sistolică din artera pulmonară ce are valoarea de cca 25 – 28 mmHg;
e) scăderea presiunii minime, cu menţinerea presiunii sistolice în limite normale.
12. Presiunea diastolică din artera pulmonară este de:

a) 25 – 28 mmHg;
b) 20 – 30 mmHg;
c) 70 – 80 mmHg;
d) 8 – 10 mmH;
e) 15 – 20 mmHg.
13. Viteza undei pulsatile depinde de:

a) elasticitatea sistemului arterial
b) sistola atriala;
c) sistola ventriculara;
d) contractilitatea sistemului arterial;
e) conductibilitatea.
14. Urmatoarea afirmatie este falsa:

a) presiunea diferenţială este reprezentată de diferenţa dintre presiunea maximă şi minimă;
b) presiunea diastolica 1/2 din valoarea presiunii sistolice, plus 10 mmHg;
c) presiunea sistolică din artera pulmonară este de cca 25 – 28 mmHg;
d) capătul arterial al capilarelor, la valoarea de cca 25 – 30 mmHg;
e) presiunea convergenta se întâlneşte la sportivi antrenaţi cu tonus vagal crescut sau la pacienţi cu
insuficienţă aortică.
15. Reţeaua capilară nu este caracterizata de:

a) la nivelul reţelei capilare se realizeaza schimburile nutritive şi a produşilor de excreţie rezultaţi din
procesele catabolice celulare;
b) reţeaua capilară este dublată în anumite teritorii de anastomoze arteriovenoase, care nu sunt prevăzute cu
musculatură netedă;
c) variaţiile tonusului reţelei capilare, produse pe cale nervoasă sau umorală, determină fie scurtcircuitarea,
fie dirijarea unei cantităţi mai mari de sânge spre capilarele din jur;
d) viteza de curgere a sângelui în capilare scade la 0,5 – 0,8 mm/sec, favorizând schimburile de substanţe
între plasma sanguină şi lichidul interstiţial;
e) reţeaua capilară realizează o suprafaţă de 6300 m².
16. Sistemului circulator cu presiune joasă este constituit din:

a) capilarele, vene, atrii, ventriculul drept, sistemul arterial;
b) capilarele, vene, atrii, sistemul arterial, ventriculul drept, mica circulaţie;
c) sistemul arterial, vene, atrii, ventriculul drept, mica circulaţie şi sistemul limfatic;
d) capilarele, vene, atrii, ventriculul drept, mica circulaţie şi sistemul limfatic;
e) mica circulaţie, sistemul arterial şi sistemul limfatic.
17. Viteza de curgere a sângelui în capilare este de:

a) 0,5 – 0,8 mm/sec;
b) 0,1 – 0,2 mm/sec;
c) 10 – 15 mm/sec;
d) 0,2 – 0,4 mm/sec;
e) 30 – 35 mm/sec.
18. Deplasarea în afară a plasmei sanguine este data de suma dintre presiunile:
a) presiunea hidrostatică intracapilară, presiunea coloidosmotică capilară, presiunea hidrostatică interstiţială
negativă si presiunea coloidosmotică interstiţială;
b) presiunea coloidosmotică capilară, presiunea hidrostatică interstiţială negativă si presiunea coloidosmotică
interstiţială;
c) presiunea hidrostatică intracapilară , presiunea hidrostatică interstiţială negativă si presiunea
coloidosmotică interstiţială;
d) presiunea hidrostatică intracapilară, presiunea coloidosmotică capilară si presiunea coloidosmotică
interstiţială;
e) presiunea hidrostatică intracapilară, presiunea hidrostatică interstiţială negativă si presiunea
coloidosmotică capilară.
19. Presiunea coloidosmotică capilara, se opune filtrării cu o forţă de:

a) 13,3 mmHg;
b) 28 mmHg;
c) 41,3 mmHg;
d) 30 mmHg;
e) 6 mmHg.
20. La nivelul polului arterial al capilarului acţionează o forţă pozitivă de:

a) 30 mmHg;
b) 5,3 mmHg;
c) 6 mmHg;
d) 28 mmHg;
e) 13,3 mmHg.
21. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, exceptand:

a) volumul venos este de trei ori mai mare decât cel arterial, în teritoriul venos aflandu-se cca 75% din
volumul sanguin;
b) presiunea sângelui în vene este foarte joasă: 10 mmHg la originile sistemului venos şi 0,5 mmHg la
vărsarea venelor cave în atriul drept;
c) viteza de circulaţie a sângelui creşte de la periferie spre inimă, atingând valoarea de 100 mm/sec în cele
două vene cave;
d) din punct de vedere structural, venele sunt “conducte fibromuscu-lare” al căror calibru creşte de la
periferie la inimă;
e) venele pulmonare spre deosebire de restul sistemului venos, transportă sângele oxigenat de la plămâni în
atriul stâng.
22. Factorul determinant al circulaţiei venoase este reprezentat de:

a) aspiraţia cardiacă si toracică, tonusul capilar;
b) contracţia musculaturii scheletice, forţa gravitaţională, valvulele venoase, pulsaţiile arterelor;
c) aspiraţia cardiacă şi toracică, presa abdominală, forţa gravitaţională, valvulele venoase;
d) gradientul de presiune existent între capătul periferic şi central;
e) presa abdominală, contracţia musculaturii scheletice, forţa gravitaţională, valvulele venoase.
23. În poziţia orizontală valoarea presiunii venoase la nivelul venelor mijlocii este de:
a) 3 – 4 mmHg;
b) 7 – 8 mmHg;
c) 10– 12 mmHg;
d) 5 – 6 mmHg;
e) 8 – 10 mmHg.
24. În sinusul sagital intracranian, în poziţia verticală, presiunea venoasa variaza între:
a) –1,5 – 2 mmHg;
b) 7 – 8 mmHg;
c) –10 mmHg;
d) + 90 mmHg;
e) 0 mmHg .
25. Alegeti afirmatia corecta:

a) vasele limfatice mici prezintă un endoteliu cu fenestraţii prin care trec proteinele în trunchiurile colectoare;
b) din punct de vedere structural, vasele limfatice nu sunt prevăzute cu valvule;
c) 20 – 25% din plasma filtrată la capătul arterial al capilarelor rămâne în spaţiile interstiţiale şi va fi drenată
de sistemul limfatic;
d) capilarele limfatice, nu opun rezistenţă la trecerea proteinelor sau altor particule mari din lichidul
interstiţial în trunchiurile colectoare;
e) în condiţii de repaus se formează 12 – 14 litri de limfă/zi.
26. Endotelina, un polipeptid:

a) are un important rol in drenajul substantelor;
b) are un puternic efect vasodilatator;
c) are rol in apărarea tunicii vasculare;
d) asigura transportul substantelor;
e) are un puternic efect vasoconstrictor.
27. Efect vasodilatator manifesta, mai putin:

a) scăderea PO2 şi a pH-ului;
b) creşterii locale a PCO2;
c) acetilcolina, când se aplică asupra unui vas lezat;
d) la nivelul miocardului, adenozina manifestă efect vasodilatator;
e) lactatul.
28. Urmatoarele afirmatii sunt false, exceptand:

a) substanţele care determină vasoconstricţie includ kininele plasmatice, peptidul intestinal vasoactiv,
peptidul atrial natriuretic;
b) vasodilataţia pe cale sistemică este produsă de noradrenalina (NA) şi adrenalină (A), vasopresină şi
angiotensină II;
c) acetilcolina, când acţionează asupra unui vas intact provoacă vasoconstricţie;
d) vasodilatatori locali sunt şi tromboxanii şi unele prostaglandine;
e) scăderea PO2 şi a pH-ului, determină vasodilataţia arteriolelor şi relaxarea sfincterului precapilar.
29. Vasoconstricţia pe cale sistemică este produsă de:

a) noradrenalina (NA) şi adrenalină (A), peptidul atrial natriuretic;
b) vasopresină, peptidul intestinal vasoactiv şi angiotensină II;
c) noradrenalina (NA), kininele plasmatice, vasopresină şi angiotensină II;
d) noradrenalina (NA) şi adrenalină (A), vasopresină şi angiotensină II;
e) adrenalină (A), peptidul atrial natriuretic, vasopresină şi angiotensină II.

a) arterele şi arteriolele lezate intră într-o puternică vasoconstricţie;
b) vasodilatatori locali sunt şi tromboxanii şi unele prostaglandine;
c) vasodilataţie produc kininele plasmatice, peptidul intestinal vasoactiv, peptidul atrial natriuretic;
d) vasoconstricţia pe cale sistemică este produsă de noradrenalina (NA) şi adrenalină (A), vasopresină şi
angiotensină II;
e) histamina, eliberată din celulele lezate, intensifică permeabilitatea capilară.
CURS 4 - FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
1. Respiratia este caracterizata de urmatorii factori, mai putin:

a) fenomene fizice;
b) fenomene chimice;
c) fenomene biologice;
d) nu implica participarea sangelui ;
e) asigura schimburile de gaze intre organism si mediu.
2. Respiratia nu este caracterizata de:

a) cuprinde transportul sanguin majoritar al oxigenului de la tesut la plamani
b) cuprinde etapa pulmonara
c) cuprinde etapa tisulara
d) cuprinde etapa sanguina
e) cuprinde respiratia celulara propriu-zisa
3. Urmatoarele afirmatii despre zona respiratorie a polului pulmonar sunt false, mai putin:
a) are loc respiraţia internă cu participarea a două categorii de procese, fizice şi chimice;
b) la acest nivel are loc schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, prin intermediul lichidului
interstiţial;
c) are loc respiraţia internă celulară, cu utilizarea oxigenului şi formarea bioxidului de carbon, de către
celule;
d) este reprezentată prin cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee şi bronhiile principale;
e) este sediul hematozei pulmonare.
4. Despre polul pulmonar putem afirma, mai putin:

a) zona nealveolizată, nu participă la schimburile gazoase;
b) zona respiratorie este reprezentată prin acinii pulmonari;
c) schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, se realizeaza prin intermediul lichidului interstiţial;
d) zona de conducere este reprezentată de cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee şi bronhiile principale;
e) zona alveolizată, este sediul hematozei pulmonare.

a) respiraţia se realizează cu participarea căilor aeriene şi a plămânilor, pe de o parte, şi a pompei cardiace, pe
de altă parte;
b) acinii pulmonari sunt alcătuiţi din bronhiile principale, bronhiolele respiratorii, ductele alveolare, sacii
alveolari şi alveolele pulmonare;
c) schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, se realizeaza prin intermediul lichidului interstiţial;
d) legătura între polul pulmonar si cel tisular o realizează sângele, care este calea de transport a gazelor
respiratorii;
e) respiraţia internă celulară, utilizeaza oxigenului şi formarea bioxidului de carbon, de către celule.
6. Viteza de deplasare a aerului prin căile respiratorii este de:

a) 8–10 mm/min;
b) 20–26 mm/min;
c) 20–30 mm/min;
d) 10–16 mm/min;
e) 5–10 mm/min;
7. Functia respiratorie a cailor aeriene inferioare este :

a) de menţinere a echilibrului fluidocoagulant;
b) să asigure transportul şi distribuţia gazelor respiratorii;
c) de control a presiunii arteriale pulmonare şi sistemice;
d) ţesutul conjunctiv cartilaginos le conferă o rigiditate, care le permite să rămână permeabile în cazul
presiunii crescute intratoracice, din expirul forţat;
e) de menţinere a echilibrului fluidocoagulant.
8. Este functie nerespiratorie a cailor aeriene inferioare:

a) componenta musculară, prin colabarea adecvată, determină creşterea vitezei de mişcare a aerului,
favorizând eliminarea sa;
b) realizează schimbul gazos respirator;
c) asigură transportul şi distribuţia gazelor respiratorii;
d) laringele participă la fonaţie;
e) asigura menţinerea promptă (de 1 – 15 min) a echilibrului acidobazic.
9. Cantitatea de lichid pleural este de:

a) 15 – 25 ml;
b) 15– 20 ml;
c) 1 – 15 ml;
d) 15 – 150 ml;
e) 0,1 – 1,5 ml.

a) foiţa parietală este aderentă de pereţii cutiei toracice;
b) vidul pleural dintre cele două foiţe determină aderarea pleurei viscerale de cea parietală;
c) lichidul pleural existent permite alunecarea foiţelor una pe alta;
d) suprafaţa pleurală totală este de circa 1 m²;
e) vidul pleural dintre cele două foiţe apare in cazul patologiei pulmonare.

a) la procesele respiratorii participă doar coastele adevarate;
b) coastele false sau flotante sunt articulate cu sternul prin intermediul cartilajului coastei a VIII-a;
c) cutia toracică este separată de cavitatea abdominală prin muşchiul diafragm;
d) in expiraţie forţată, coloana vertebrală va efectua o mişcare de extensie, proporţională cu profunzimea
expiraţiei;
e) în inspiraţia normală coloana vertebrală va efectua o mişcare de extensie accentuând orizontalizarea
coastelor.
12. În inspiraţia normală coloana vertebrală:

a) va efectua o mişcare de extensie accentuând orizontalizarea coastelor;
b) constituie punct fix;
c) va efectua o mişcare de flexie accentuând orizontalizarea coastelor;
d) va efectua o mişcare de extensie şi creşterea suplimentară a volumului cutiei toracice;
e) va efectua o mişcare de flexie accentuând orizontalizarea coastelor.
13. Arterele bronşice:

a) asigura plămânului sânge încărcat cu CO2;
b) asigura ramificatii până la nivel alveolar, unde formează o reţea capilară perialveolară care aparţine
funcţional membranei alveolo-capilare;
c) sunt ramuri ale arterei azygos;
d) asigura plămânului sânge oxigenat şi încărcat cu substanţe nutritive pentru arborele bronşic, parenchimul
pulmonar şi arterele pulmonare;
e) debitul sanguin din arterele bronşice reprezintă circa 3-5% din cel cardiac.
14. Presiunea din teritoriul arterial pulmonar este determinată de:

a) plexul peribronşic;
b) plexul submucos;
c) debitul arterial bronşic;
d) artera azygos;
e) artera hemiazygos.
15. Despre zona 1 a fluxului sangvin pulmonar putem spune ca:

a) cu irigaţie continuă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine superioară presiunii alveolare;
b) cu circulaţie intermitentă, datorită faptului că presiunea arterială sistolică este superioară presiunii
alveolare, iar presiunea distolică este inferioară celei alveolare;
c) lipsită de irigaţie, datorită faptului că presiunea alveolară este inferioară presiunii arteriale;
d) cu irigaţie intermitentă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine superioară presiunii alveolare;
e) lipsită de irigaţie, datorită faptului că presiunea alveolară este superioară presiunii arteriale.
16. Urmatoarearea afirmatie este falsa:

a) aerul expirat are o compoziţie variabilă, dependentă de amplitudinea respiraţiei;
b) la nivelul plamanilor avem o zona cu irigaţie continuă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine
inferioară presiunii alveolare;
c) aerul alveolar reprezintă ultima porţiune a aerului expirat printr-o expiraţie forţată;
d) normoventilaţia se realizează în condiţiile unei compoziţii a aerului alveolar menţinut de ritmul ventilator
de repaus (eupnee);
e) aerul expirat constituie un amestec al aerului atmosferic din spaţiul mort (cca 150 – 200 ml), cu aerul
alveolar (cca 300 – 350 ml).
17. Spatiul mort se caracterizeaza prin, mai putin:

a) cuprinde spaţiul mort anatomic şi spaţiul mort fiziologic;
b) spaţiul mort anatomic menţine un raport constant între aportul de O2 şi eliminarea CO2;
c) spaţiul mort fiziologic numit şi spaţiu mort funcţional (total) cuprinde teritoriul respirator neperfuzat ;
d) spaţiul mort alveolar este reprezentat de alveolele aerate, irigate funcţional;
e) spaţiul mort anatomic participă la reîncălzirea şi umectarea aerului inspirat.
18. Capacitatea vitală pulmonată (CV) reprezintă:

a) cantitatea de aer de 2500–3000 ml care rămâne în plămân după o expiraţie normală;
b) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
c) cantitatea de aer care poate fi expirată forţat după o inspiraţie maximă;
d) cantitatea de aer (500 – 800 ml) care este inspirată sau expirată în timpul unui act respirator de repaus;
e) volumul de aer (800 – 1500 ml) ce poate fi expirat forţat după o expiraţie de repaus.
19. Volumul curent (VC) sau volumul tindal (VT) este:

a) cantitatea suplimentară de aer (1500 – 2000 ml) care poate fi inspirată forţat după o inspiraţie de repaus;
b) volumul de aer rămas în plămâni (1000 – 1500 ml) după o expiraţie maximă;
c) cantitatea de aer care poate fi expirată forţat după o inspiraţie maximă;
d) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
e) cantitatea de aer (500 – 800 ml) care este inspirată sau expirată în timpul unui act respirator de repaus.
20. Debitul respirator de repaus (DVR) reprezintă:

a) cantitatea de aer, care poate fi ventilată prin plămâni în mod voluntar în unitatea de timp;
b) produsul capacitatea vitală cu frecvenţa respiratorie;
c) produsul capacitatea funcţională reziduală cu frecvenţa respiratorie;
d) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
e) cantitatea de aer proaspăt care ventilează plămânii în decursul unui minut.
21. Frecvenţa respiratorie (FR) este în repaus de:

a) 18–24 resp/min;
b) 8–10 resp/min;
c) 20–30 resp/min;
d) 12–16 resp/min;
e) 40–50 resp/min.
22. Prin coborârea diafragmului cu un cm se produce:

a) o micsorare a cavităţii toracice cu circa 300 ml;
b) o mărire a cavităţii toracice cu circa 800 ml;
c) o mărire a cavităţii toracice cu circa 300 ml;
d) o micsorare a cavităţii toracice cu circa 800 ml;
e) o mărire a cavităţii toracice cu circa 600 ml.
23. În inspiraţia de repaus participă muschii:
a) supracostali, intercostalii externi,diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi marele dinţat;
b) supracostali, intercostalii externi, sternocleidimastoidieni, scalenii, trapezul si pectoralii;
c) intercostalii externi, diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi marele dinţat;
d) supracostali, intercostalii externi şi diafragmul;
e) supracostali, diafragmul, scalenii, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi marele dinţat.
24. Muşchii intercostali interni realizeaza:

a) comprimarea viscerelor abdominale;
b) coborârea coastelor;
c) ridicarea extremităţii anterioare a coastelor;
d) proiectarea în afară, a coastelor determinând creşterea diametrului transversal;
e) orizontalizarea coastelor.
25. Factorii care determină difuzia gazelor respiratorii sunt, mai putin:
a) permeabilitatea membranei;
b) mărimea suprafeţei alveolare;
c) viteza circulaţiei pulmonare;
d) viteza reacţiilor chimice din sânge;
e) elasticitatea toracelui, care îi permite revenirea la forma iniţială, după ce contracţia muşchilor inspiratori a
încetat.
26. Alveolele pulmonare – alegeti afirmatia corecta:

a) sunt în număr de circa 30 milioane;
b) realizează o suprafaţă de schimb de circa 70 m²;
c) sunt în număr de circa 700 milioane;
d) realizează o suprafaţă de schimb de circa 300 m²;
e) sunt în număr de circa 70 milioane.

a) membrana alveolocapilară reprezintă sediul proceselor de schimb gazos la nivelul pulmonar;
b) schimbul de gaze se realizează la nivel pulmonar prin membrana alveolocapilară;
c) Saturarea sângelui capilar cu O2 se face rapid în circa 0,30 sec;
d) la nivel pulmonar, difuziunea O2 în gradient se realizează dinspre aerul alveolar, spre sângele arterial din
capilarele pulmonare;
e) difuziunea O2 în gradient se realizeaza de la valori ale presiunii de 100 mmHg spre valori de 40 mmHg.
28. Saturarea sângelui capilar cu O2 se face rapid în aproximativ:

a) 0,03 sec;
b) 0,90 sec;
c) 0,30 sec;
d) 0,09 sec;
e) 0,60 sec.

a) difuziunea CO2 în gradient se realizeaza de la valori ale presiunii de 40 mmHg spre valori de 46 mmHg ;
b) schimbul de gaze are loc instantaneu, cu o viteză de 25 ori mai mare pentru O2, comparativ cu CO2;
c) schimbul este facilitat de solubilitatea şi capacitatea de difuziune superioare a O2 faţă de CO2;
d) începând cu extremitatea arterială a capilarului pulmonar se constată o creştere progresivă a PaCO2
(presiunea parţială a CO2 arterial);
e) la nivel pulmonar, difuziunea CO2 în gradient se realizează dinspre sângele venos din capilarele
pulmonare, spre aerul alveolar.
30. Circulaţia pulmonară a eritrocitului este de:

a) 2,5 sec;
b) 0,5 sec;
c) 0,2 sec;
d) 1,5 sec;
e) 0,75 sec.
CURS 5 - FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
1. O hematie conţine:
a) 30.000 molecule de hemoglobină
b) 3.000 molecule de hemoglobină
c) 3.000.000 molecule de hemoglobină
d) 300.000 molecule de hemoglobină
e) 250.000 molecule de hemoglobină
2. Globina are in structura ei:

a) doua lanţuri alfa ce conţin 146 de aminoacizi şi doua lanţuri beta ce conţin 141 de aminoacizi;
b) doua lanţuri alfa ce conţin 141 de aminoacizi şi doua lanţuri beta ce conţin 146 de aminoacizi;
c) un lanţ alfa ce conţine 141 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 146 de aminoacizi;
d) un lanţ alfa ce conţine 146 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 141 de aminoacizi;
e) doua lanţuri alfa ce conţin 141 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 146 de aminoacizi.
3. Hemoglobina poate forma următoarele combinaţii fiziologice:

a) oxihemoglobina, carboxihemoglobina şi hemoglobina redusă;
b) oxihemoglobina carbohemoglobina şi carboxihemoglobina ;
c) carbohemoglobina, hemoglobina redusă, carboxihemoglobina şi methemoglobina;
d) oxihemoglobina, carboxihemoglobina şi methemoglobina;
e) oxihemoglobina, carbohemoglobina şi hemoglobina redusă.
4. Hemoglobina poate forma următoarele combinaţii nefiziologice:

a) oxihemoglobina, carbohemoglobina;
b) carbohemoglobina şi hemoglobina redusă;
c) carboxihemoglobina şi methemoglobina;
d) carbohemoglobina şi methemoglobina;
e) hemoglobina redusă şi methemoglobina.
5. Urmatoarele afirmatii sunt false exceptand:

a) hemoglobina, la nivel pulmonar fixează rapid oxigenul, iar la nivel tisular îl eliberează rapid şi uşor;
b) hemul reprezintă 96% din greutatea hemoglobinei şi are o structură generală comună în toate hemoglobinele;
c) globina este o grupare prostetică;
d) hemul este o grupare proteică;
e) globina este constituită dintr-un nucleu tetrapirolic, care conţine fier (Fe2+), şi este comun tuturor
hemoglobinelor.
6. Alegeti afirmatia falsa:

a) o hematie conţine 300.000 molecule de hemoglobină;
b) globina reprezintă 96% din greutatea hemoglobinei;
c) hemul este constituit dintr-un nucleu tetrapirolic, care conţine fier (Fe2+);
d) combinaţiile nefiziologice ale hemoglobinei sunt: carbohemoglobina şi methemoglobina;
e) hemoglobina reprezintă 80-90% din rezidul uscat al hematiei şi este o feroproteină cu structură tetramerică.
7. Un gram de Hb pură poate fixa:

a) 4 moli O2;
b) 20,85 ml O2;
c) 1,39 ml O2;
d) 0,29 ml O2;
e) 19,5 ml O2.

a) saturaţia cu oxigen a sângelui (SO2) exprimă raportul între cantitatea de O2 combinată cu hemoglobina şi
capacitatea de oxigenare a sângelui;
b) capacitatea de oxigenare a sângelui (CO2) reprezintă volumul maxim de O2 ce poate fi fixat de 1 g Hb;
c) oxigenul pătruns în sânge va fi transportat sub două forme: sub formă solvită (dizolvată) în plasmă (3%) şi sub
formă combinată cu hemoglobina (97%);
d) saturaţia cu oxigen a sângelui are o valoare de 95-97% în sângele arterial şi 75% în sângele venos
e) 1 mol Hb poate fixa 8 moli O2.
9. Valorile medii ale diferenţei arteriovenoase (DAV)sunt de:

a) 0,6 ml/dl;
b) 4,6 ml/dl;
c) 0,4 ml/dl;
d) 4,0 ml/dl;
e) 6,4 ml/dl.
10. Curba de disociere a HbO2 deviază spre dreapta în ţesuturi prin, mai putin:
a) creşterea concentraţiei 2,3 – difosfogliceratului (2,3 – DPG) intraeritrocitar;
b) creşterea concentraţiei bioxidului de carbon;
c) creşterea concentraţiei ionilor de hidrogen (H+);
d) scăderi ale 2,3 – DPG–ului intraeritrocitar;
e) creşterea temperaturii.

a) anhidraza carbonica accelerează procesul de hidratare a CO2 la nivelul hematiilor de cca 200-300 de ori;
b) cantitatea de CO2 hidratat este de cca 700 de ori mai mică decât forma solvită gazoasă;
c) hidratarea CO2 se produce spontan şi lent, în hematii sau rapid în plasmă;
d) din cantitatea de CO2 solvită în plasmă, 0,15 ml/dl se hidratează spontan, transformându-se în H2CO3;
e) hidratarea CO2 se produce spontan şi lent, în plasmă sau rapid în hematii
12. Formarea carbarmaţilor este însoţită de eliberarea unei cantităţi de:

a) Hb;
b) Na+;
c) K+;
d) Fe²+;
e) H+.
13. Raportul CO2 combinat/CO2 dizolvat pentru sângele arterial este de:
a) 16,69;
b) 17,70;
c) 7,70;
d) 6,69;
e) 1,69.
14. Din cantitatea totala de CO2 ,52,68 ml/dl, în sângele venos, se găseste în formă combinată:
a) 2,98 ml/dl;
b) 17,70 ml/dl;
c) 2,62 ml/dl;
d) 49,7 ml/dl;
e) 16,69 ml/dl.
15. Faza de glicoliză anaerobă furnizează energie pentru refacerea a:

a) unei molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a unei molecule de ATP;
b) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a unei molecule de ATP;
c) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 2 molecule de ATP;
d) unei molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 2 molecule de ATP;
e) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 3 molecule de ATP.
16. Metabolismul aerob are loc la nivelul:

a) ribozomilor;
b) mitocondriilor
c) retinei cand se contractează o datorie de oxigen;
d) reticulului endoplasmatic;
e) Aparat Golgi.

a) în hematii, retină şi cartilaje, metabolismul este predominant anaerob;
b) metabolismul aerob are loc la nivelul mitocondriilor;
c) in etapa tisulara, la nivelul mitocondriilor are loc stocarea energiei produse sub forma legăturilor fosfat
macroergice în ATP;
d) coeficientul respirator (QR) este dat de raportul dintre CO2 eliberat şi O2 consumat;
e) randamentul reacţiilor de oxidoreducere, cuplate cu cele de fosforilare oxidativă, este de 8 molecule de
ATP/mol gram de glucoză.

a) coeficientul respirator (QR) este de 200;
b) coeficientul respirator (QR) este de 250;
c) ritmicitatea mişcărilor respiratorii este sub dependenţa activităţii permanente a centrilor nervoşi
d) senzorii transmit informaţiile specifice de la centrii reglatori catre efectorii musculari;
e) ritmicitatea mişcărilor respiratorii este independentă de activitatea centrilor nervoşi bulbari.
19. Rolul fundamental în controlul respiraţiei îl îndeplineşte:

a) un centru, localizat în treimea inferioară a punţii;
b) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea ventrolaterală a bulbului;
c) centrul pneumotaxic, localizat dorsal în porţiunea superioară a punţii;
d) grupul respirator dorsal localizat în porţiunea dorsală a bulbului;
e) grupul respirator dorsal localizat în treimea inferioară a punţii.
20. Centrul apneustic este localizat în:

a) în porţiunea superioară a punţii;
b) în porţiunea dorsală a bulbului;
c) treimea inferioară a punţii;
d) în porţiunea ventrolaterală a bulbului;
e) în treimea inferioara a bulbului.
21. Urmatoarele afirmatii sunt false, exceptand:

a) centrul apneustic este localizat în treimea inferioară a punţii, care are efecte inhibitoare asupra bulbului;
b) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea superioară a bulbului, poate determina atât expiraţia,
cât şi inspiraţia;
c) grupul respirator dorsal (GRD), localizat în porţiunea inferioară a bulbului, determină inspiraţia;
d) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea superioară a bulbului, poate controla atât frecvenţa, cât
şi tipul respiraţiei;
e) centrul pneumotaxic este localizat dorsal în porţiunea superioară a punţii, si controlează atât frecvenţa, cât şi
tipul respiraţiei.
22. Nervul frenic ia naştere la nivelul:

a) segmentelor T1–T7;
b) segmentelor T7–T12;
c) segmentelor C3 – C4;
d) segmentelor C1–C2;
e) segmentelor T3–T4.
23. Centrii respiratori sunt urmatorii, cu exceptia:

a) centrul respirator pneumotaxic;
b) grupul respirator dorsal;
c) grupul respirator ventral;
d) grupul respirator lateral;
e) centrul apneustic.

a) nervii intercostali provin din segmente T7–T12, inervează alţi muşchi inspiratori;
b) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată de scoarţa cerebrală prin intermediul căilor
piramidale;
c) la nivelul segmentelor cervicale (C5 – C7) ia naştere nervul frenic, care inervează diafragmul
d) din segmente T7–T12, provin nervii musculaturii abdominale ce intervine în inspiraţii forţate
e) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată doar de centrii respiratori bulbopontini.

a) nervii intercostali provin din segmente T1–T7;
b) nervul frenic, inervează diafragmul;
c) din segmentele T7–T12, provin nervii musculaturii abdominale ce intervine în expiraţii forţate;
d) sistemul limbic influenţează activitatea respiratorie în diverse stări comportamentale;
e) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată doar de centrii respiratori bulbopontini.
CURS 6 - FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
1. Segmentele tubului digestiv sunt, cu exceptia:

a) cavitatea bucala;
b) faringe;
c) laringe;
d) esofag;
e) stomac.
2.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre faringe, mai putin:

a) muschii constrictori micşorează prin contracţie lor diametrele faringelui;
b) muschii ridicători ridică în timpul deglutiţiei faringele;
c) prezinta adventice aponevroză intrafaringiană; muşchi striaţi mucoasă;
d) este un organ musculomembranosdispus de la baza craniului până în dreptul vertebrei C10;
e) se continua cu esofagul.
3. Alegeti afirmatia incorecta:

a) tunica musculară a esofagului prezinta fibre longitudinale la exterior şi circulare la interior (în 1/3
superioară fibrele musculare sunt striate, iar în rest netede);
b) tunica submucoasă a esofagului prezintă cute longitudinale ce dispar la trecerea bolului alimentar, având
rol de transport.
c) esofagul prezinta tunica submucoasă ce conţine glande care secretă mucus ce uşurează înaintarea bolului
alimentar;
d) tunica mucoasă a esofagului prezintă cute longitudinale ce dispar la trecerea bolului alimentar, având rol
de transport;
e) esofagul este un canal musculomembranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac.
4. La nivelul stomacului plexul mienteric Auerbach se afla in:

a) tunica submucoasa a stomacului;
b) tunica mucoasa a stomacului;
c) tunica seroasa a stomacului;
d) plexul submucos;
e) stratul muscular al stomacului.
5.Glandele gastrice, alegeti varianta corecta:

a) glandele cardiale produc gastrină, glandele fundice produc mucus şi acid clorhidric;
b) glandele fundice produc pepsinogen şi acid clorhidric;
c) glandele fundice produc mucus şi acid clorhidric, glandele pilorice produc pepsinogen şi gastrină;
d) glandele cardiale produc pepsinogen, glandele fundice produc gastrină şi acid clorhidric;
e) glandele cardiale produc mucus, glandele pilorice produc acid clorhidric şi gastrină.

a) musculatura stomacului prezintă contracţii tonice şi peristaltice;
b) în stratul muscular al stomacului se găseşte plexul mienteric Auerbach;
c) tunica submucoasă gastrica conţine vase, nervi, plexul submucos Meissner, foliculi limfatici;
d) porţiunea orizontală a stomacului are două zone: o zonă mai dilatată ce continuă corpul stomacului
(canalul piloric) şi o zonă ce se continuă cu duodenul (antrul piloric);
e) stomacul este situat în etajul supramezocolic al cavităţii abdominale între splină şi ficat.
7. Mucoasa intestinului subţire are:

a) un epiteliu pluristratificat;
b) un epiteliu unistratificat format din celule cu platou striat;
c) un epiteliu pseudostratificat;
d) in structura ei plexul Meissner;
e) in structura ei plexul mienteric Auerbach.
8. Alegeti varianta corecta:

a) duodenului i se descriu 14 –16 flexuozităţi;
b) tunica musculară a intestinului subtire prezinta fibre musculare netede dispuse longitudinal la exterior şi
circular la interior, are in structura plexul mienteric Meissner;
c) intestinul subtire la nivelul tunicii mucoase prezintă plici circulare şi vilozităţi intestinale (absorbţia
intestinală);
d) vilozităţile intestinale sunt in numar de 50 milioane;
e) glande interstiţiale Lieberkűhn se gasesc in tunica submucoasa a intestinului subtire.

a) cecul, are formă de sac şi se găseşte în fosa ileacă stangă;
b) colonul se termină în dreptul vertebrei S1;
c) rectul, începe de la nivelul vertebrei S1 şi se sfârşeşte la nivelul orificiului anal;
d) intestinul gros continuă jejunoileonul şi se deschide la exterior prin rect;
e) vilozităţile intestinale sunt în număr de 5 milioane.

a) ficatul este situat în etajul supramezocolic, la exterior este acoperit de peritoneul visceral;
b) în vestibulul bucal se deschide canalul Stenon (canalul excretor al glandei submandibulare);
c) pancreasul exocrin este format din acini de la care pleacă ductele colectoare interlobulare şi interlobare;
d) ductul principal Wirsung şi accesor Santorini, străbat pancreasul de la coadă la cap şi se deschid împreună
cu canalul coledoc în duoden prin ampula Vater;
e) pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Langerhans care sunt răspândite difuz în ţesutul exocrin
11. Contractiile tonice ale stomacului prezinta urmatoarele caracteristici, mai putin:
a) sunt contracţii de intensitate mică, încep în apropierea cardiei şi avansează spre pilor;
b) determinând amestecarea alimentelor cu secreţia gastrică şi deplasarea straturilor cele mai externe ale
alimentelor spre antrul piloric;
c) se repetă la cca 20 sec;
d) se intensifică în momentul evacuării conţinutului gastric în duoden;
e) sunt contracţii de adaptare la conţinut şi amestecare.
12. Limitele între care se face stocarea alimentelor în stomac fără modificări însemnate ale presiunii
intragastrice acestea sunt:
a) 0,5-1 litri;
b) 2-3 litri;
c) 2,5-3 litri;
d) 2,5-3,5 litri;
e) 1–1,5 litri.

a) contracţiile peristaltice gastrice sunt prelungiri ale contracţiilor tonice, care devin de intensitate mare la
nivelul antrului piloric;
b) la fiecare undă peristaltică numai câţiva ml din conţinutul antrului piloric sunt expulzaţi în duoden;
c) procesul de evacuare a stomacului este determinat, de gradientul de presiune dintre antrul piloric şi duoden
de 1 – 2 cm H2O;
d) contracţiile peristaltice intermitente, determină o presiune mai mare de 50 – 70 cm H2O în regiunea
antrului piloric;
e) mişcarea de retropulsie a stomacului contribuie într-o mare măsură la amestecarea conţinutului gastric.
14. Semnalele nervoase determinate de distensia stomacului de către alimente, urmând căile vagale,
ajung la:
a) centrul gastromotor din sistemul limbic;
b) centrul gastromotor din punte;
c) centrul gastromotor din mezencefal;
d) centrul gastromotor de pe scoarta cerebrala;
e) centrul gastromotor bulbar.
15. Cale eferentă vagală:

a) stimuleaza tonusul zonei gastrice proximale (de depozit);
b) inhibă tonusul zonei gastrice proximale (de depozit);
c) micsoreaza capacitatea de depozitare prin inhibarea activitatii peristaltice a zonei distale;
d) stimuleaza relaxarea sfincterului piloric;
e) inhibă activitatea peristaltică a zonei distale („pompa pilorică”);
16. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la motilitatea intestinului subtire, exceptand:
a) mişcările segmentare sunt considerate ca fiind efectul contracţiilor izolate ale fibrelor longitudinale,
intervenind şi în amestecarea conţinutului;
b) mişcările pendulare apar simultan în diverse porţiuni ale intestinului, pe care îl împart în segmente egale
sau inegale;
c) mişcările pendulare apar cu frecvenţă de 8 – 12/min si se instalează în segmentele intesinale care au fost
relaxate;
d) mişcările tonice sunt prezente în toate zonele tubului digestiv prevăzute cu musculatură netedă;
e) mişcările peristaltice sunt mişcări prin care muşchiul îşi modifică lungimea fără a-şi modifica tensiunea.
17. Motilitatea intestinala este inhibata de:

a) encefalinele;
b) serotonina;
c) histamina;
d) motilina;
e) gastrina.
18. Intensifică peristaltismul în ileon, determină pătrunderea în cecum la fiecare undă peristaltică a:
a) cca 1 ml chil intestinal;
b) cca 2 ml chil intestinal;
c) cca 3 ml chil intestinal;
d) cca 4 ml chil intestinal;
e) cca 5 ml chil intestinal.
19. Factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de:
a) gastrină şi histamina;
b) gastrină şi motilina;
c) serotonină şi motilina;
d) serotonină şi encefalinele;
e) gastrină şi serotonină.

a) jumătatea distală a colonului este legată, îndeosebi, de procesul de absorbţie;
b) mişcările în masă ale colonului pot fi iniţiate prin stimulare intensă a parasimpaticului;
c) jumătatea proximală a colonului este răspunzătoare de conservarea materiilor fecale
d) prin fecale se elimină doar 180 – 200 ml H2O;
e) propulsia materiilor din cecum în colonul transvers necesită cca 16 – 20 ore.
21. Calea eferentă a defecatiei este reprezentată prin:

a) fasciculelor spinotalamice;
b) calea fasciculelor Goll şi Burdach;
c) fibrele căilor piramidale;
d) fibrele parasimpatice ale nervului pelvic;
e) nervii hipogastrici.
22. Calea eferentă a defecatiei este reprezentată prin fibrele parasimpatice ale nervului pelvic, care:
a) diminua peristaltismul intestinal şi anorectal şi contracta sfincterul intern neted;
b) diminua peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul intern neted;
c) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi contracta sfincterul intern neted;
d) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul anal extern striat;
e) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul intern neted;
23. Sfincerul anal extern striat primeste impulsuri prin:

a) intermediul căilor piramidale;
b) calea fasciculelor Goll şi Burdach şi spinotalamice;
c) nervii ruşinoşi;
d) nervii pelvici;
e) nervii hipogastrici.
24. Urmatoarea afirmatie este falsa

a) în stadiul de „contenţie” centrii corticali menţin sfincterul extern într-o stare de contracţie tonică;
b) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şi motilina;
c) frecvenţa defecaţiilor este de 1 – 3/zi;
d) centrul simpatic se află în măduva lombară, care asigură „contenţia” materiilor fecale;
e) semnalele nervoase sunt conduse prin nervii pelvici în centrii sacrali ai defecaţiei (S2 – S4).

a) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şi serotonină;
b) deplasarea materilor fecale, devenite semisolide, din colonul transvers în colonul sigmoid se realizează, cu
precădere, prin contracţiile în masă;
c) mişcările în masă pot fi iniţiate prin stimulare intensă a parasimpaticului;
d) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şi serotonină;
e) centrul simpatic se află în măduva sacrală, care asigură „contenţia” materiilor fecale.
INTREBARI CURS 7- FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
1. Celulele oxintice secretă :

a) acidul clorhidric, pepsinogen;
b) acidul clorhidric, mucus;
c) factorul intrinsec, pepsinogen;
d) factorul intrinsec, acidul clorhidric;
e) pepsinogen, mucus.
2. Suma acidităţii libere şi a celei combinate este constituita din, mai putin:
a) acidul clorhidric, lactic, butiric si factorul intrinsec;
b) acidul lactic, butiric, clorhidric si gelatinaza;
c) acidul lactic, butiric, carbonic si acidul clorhidric;
d) acidul butiric, pepsina, HCl si acidul lactic;
e) acidul butiric, carbonic si acidul clorhidric.
3. Este o enzima secretată de celulele principale ale glandelor fundice:

a) labfermentul;
b) lipaza;
c) mucina;
d) catepsina;
e) pepsinogenului.
4. Catepsina este:
a) o enzima ce produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil;
b) o enzima proteolitica ce participa la digestia proteinelor numai la sugar;
c) o enzima ce produce scindarea gelatinei, o proteină componentă a ţesutului conjunctiv;
d) o glicoproteină ce favorizează absorbţia vitaminei B12 la nivelul intestinului subţire;
e) o enzima care exercită atât o protecţie mecanică, cât şi chimică a mucoasei gastrice, prin fixarea,
neutralizarea HCl şi inactivarea pepsinei.
5. Este o glicoproteină ce favorizează absorbţia vitaminei B12 la nivelul intestinului subţire:
a) factorul intrinsec;
b) lipaza;
c) mucina;
d) gelatinaza;
e) catepsina.

a) mucina este o enzimă care scindeaza hidrolitic lipidele fin emulsionate din lapte şi gălbenuşul de ou;
b) lipaza scindeaza o proteină componentă a ţesutului conjunctiv;
c) pepsinogenul este o enzimă bactericidă identică cu cea salivară;
d) labfermentul este o enzimă proteolitică ce participă la digestia proteinelor numai la sugar;
e) lipaza gastrică este o enzimă întâlnită numai în sucul gastric al copilului, scindând hidrolitic lipidele fin
emulsionate din lapte şi gălbenuşul de ou.
7. Secreta numai mucus:
a) glandele pilorice si fundice;
b) celulele parietale marginale si oxintice;
c) glandele fundice si cardiale;
d) glandele pilorice şi cardiale;
e) celulele caliciforme si celulele parietale.
8. Urmatoarearele afirmatii sunt adevarate mai putin:

a) factorul intrinsec se formează în celulele oxintice, alături de HCl, din glandele regiunii fundice;
b) mucina este secretata sub forma de gel de catre celulele oxintice;
c) sucul gastric conţine lizozim care este o enzimă bactericidă identică cu cea salivară;
d) labfermentul produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil în cazeină şi paracazeină
care, în prezenţa calciului, se transformă în paracazeinat de calciu;
e) pepsina este principala enzimă a sucului gastric, secretată de celulele principale ale glandelor fundice sub
formă inactivă de pepsinogen.
9. Valoarea pH-ului sucului pancreatic este de:

a) pH = 0,85
b) pH = 7-7,5
c) pH = 8-8,5
d) pH = 0,8-0,85
e) pH = 0,7-0,8
10. Enzimele proteolitice ale secretiei pancreatice sunt:

a) tripsină, chimotripsină, lizozim, carboxipeptidază, colagenază;
b) tripsină, chimotripsină, carboxipeptidază, colagenază, elastază, ribonucleaze;
c) tripsină, colagenază, carboxipeptidază, lipaza, elastază, ribonucleaze;
d) chimotripsină, elastază, gelatinaza, carboxipeptidază, ribonucleaze;
e) tripsină, chimotripsină, colagenază, elastază, gelatinaza, mucina.
11. Tripsina actioneaza asupra:

a) asupra proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice si determina coagularea laptelui;
b) legăturilor peptidice al colagenului la nivelul aminoacizilor scinzandu-le;
c) lanţului polipeptidic micsorand-ul cu un aminoacid;
d) proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice şi asupra nucleoproteinelor, până la scindarea acestora în
acizi nucleici determina şi coagularea sangelui;
e) acizilor ribo- şi dezoxiribonucleici din care in urma reactiei de hidrolizare rezulta nucleotide.
12. Activarea amilazei pancreatice se realizeaza in prezenta:

a) Ca2+ şi Mg2+ ca activatori;
b) vitaminei B12;
c) ionului de clor;
d) HCl la un pH sub 6;
e) ionilor de Ca.
13. Este o exopeptidază care scurtează lanţul polipeptidic cu un aminoacid:

a) chimotripsina;
b) tripsina;
c) colagenaza;
d) elastaza;
e) carboxipeptidaza.
14. Acţionează asupra proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice:

a) tripsina si chimotripsina;
b) colagenaza şi elastaza;
c) tripsina si carboxipeptidaza;
d) chimotripsina si elastaza;
e) colagenaza si ribonucleazele.
15. Amilaza pancreatică:

a) scindează trigliceridele în acizi graşi şi monogliceride, în prezenţa Ca2+ şi Mg2+ ca activatori;
b) hidrolizează amidonul, glicogenul şi alte glucide, cu excepţia celulozei;
c) hidrolizează esterii de colesterol;
d) activată de tripsină, desprinde acizii graşi din fosfolipide;
e) coagulează sângele.
16. HCl conţinut în chim determină eliberarea din mucoasa duodenală a unui hormon care, ajuns în
sânge, va stimula la nivelul pancreasului secreţia unui suc pancreatic bogat în apă şi electroliţi. Care
este acest hormon:
a) peptidul intestinal vasoactiv (VIP);
b) somatostatina;
c) colecistochininpancreozimina (CCK) ;
d) secretina;
e) peptidul gastroinhibitor (GIP).
17. Sărurile biliare reprezentate de glicocolaţi şi taurocolaţi de Na şi K, îndeplinesc mai multe funcţii,
mai putin:
a) scade tensiunea superficială a particulelor mari de grăsime şi favorizeaza fracţionarea în particule fine, în
vederea emulsionării lor;
b) protejeaza mecanic pereţii intestinului gros;
c) contribuie la neutralizarea sucului gastric acid ajuns în duoden;
d) favorizeaza absorbţia acizilor graşi, monogliceridelor, a vitaminelor liposolubile, a colesterolului şi a unor
metale ca fierul;
e) are acţiune antiputridă asupra florei de putrefacţie din colon.
18. Constituienţii principali ai bilei sunt:

a) colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina, sucraza ;
b) sărurile biliare, acizii graşi, alfa-dextrinaza limită si substanţele anorganice: cloruri de Na, K, Ca,
bicarbonaţi şi fosfaţi;
c) sărurile biliare, colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina şi substanţele anorganice: cloruri de Na, K, Ca,
bicarbonaţi şi fosfaţi;
d) sărurile biliare, colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina, nucleaze şi nucleotidaze;
e) colesterolul, lecitina, acizii graşi, sărurile biliare, aminopeptidaze şi substanţele anorganice: cloruri de Na,
K, Ca, bicarbonaţi şi fosfaţi.
19. Digestia glucidelor începe în cavitatea bucală sub acţiunea:

a) sucrazei;
b)maltozei;
c) carboxipeptidazei;
d) alfa-dextrinazei;
e) ptialinei.
20. Neutralizarea acidităţii chimului la nivelul duodenului se realizeaza datorita unor cantitati mari, in
sucul pancreatic de:
a) NaHCO3;
b) gelatinaza;
c) factorul intrinsec;
d) mucina;
e) catepsina.
21. Transportul glucozei este determinat de :

a) mecanismul difuziei;
b) tripsina, chimotripsina şi elastaza;
c) coenzima A (CoA);
d) concentratia de Na+ din lumenul intestinal;
e) colipaza.
22. Cantitatea maximă de glucoză care poate fi absorbită la nivelul intestinului subţire este de:
a) 100 g/oră.
b) 120 g/oră;
c) 110 g/oră.
d) 125 g/oră.
e) 115 g/oră.
23. Sunt absorbite prin mecanismul difuziei următoarele glucide:

a) fructoza, galactoza;
b) glucoza, galactoza;
c) galactoza;
d) pentozele;
e) fructoza, glucoza.
24. Carboxipeptidazele pancreatice şi aminopeptidazele intestinale acţionează ca exopeptidaze,

determinand:
a) scindarea legăturilor peptidice din interiorul moleculei, rezultând oligopeptide;
b) pot acţiona şi asupra proteinelor native, care nu au suferit transformări prealabile la nivelul stomacului;
c) scurtarea polipeptidul cu un aminoacid ;
d) pot scinda şi colagenul din muşchi a cărui hidroliză va facilita digestia ulterioară a proteinelor din carne;
e) aparitia de nucleotide.
25. Funcţionează ca endopeptidaze :

a) tripsina, chimotripsina şi elastaza pancreatică ;
b) chimotripsina, elastaza pancreatică si aminopeptidazele intestinale;
c) tripsina, elastaza pancreatică si carboxipeptidazele pancreatice;
d) tripsina, chimotripsina si aminopeptidazele intestinale;
e) elastaza pancreatică, carboxipeptidazele pancreatice si aminopeptidazele intestinale.
26. Emulsionarea lipidelor în intestinul subţire are loc prin:

a) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, peptidazelor pancreatice şi intestinale;
b) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, fosfolipidelor, carboxipeptidazele pancreatice;
c) fosfolipidelor, carboxipeptidazele pancreatice şi peptidazelor pancreatice;
d) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, fosfolipidelor şi monogliceridelor;
e) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, monogliceridelor, carboxipeptidazele pancreatice şi peptidazelor
pancreatice;
27. Colipaza este secretata sub forma inactiva, procolipaza de:

a) sucul gastric;
b) sucul pancreatic;
c) bila;
d) glandele Ebner ;
e) sucul intestinal.
28. Inervaţia extrinsecă a tractusului gastrointestinal este asigurată de:

a) fibrele vegetative parasimpatice (colinergice) care inhiba activitatea musculaturii netede;
b) plexul Meissner localizat în submucoasă;
c) fibrele vegetative simpatice care inhibă activitatea muşchilor netezi şi contracţia sfincterului, şi fibrele
vegetative parasimpatice care stimulează activitatea musculaturii netede;
d) plexul mienteric (Auerbache) localizat între stratul muscular longitudinal şi stratul circular;
e) fibrele vegetative simpatice (noradrenergice) care stimulează activitatea muşchilor netezi şi contracţia
sfincterului.
29. Colecistochininpancreozimina (CCK) este secretată de celulele mucoase porţiunii superioare a

intestinului si determina, mai putin:
a) stimularea contracţiei colecistului si inhibă golirea stomacului;
b) stimularea secreţiei pancreatice, bogată în enzime si intensifică efectul secretinei;
c) intensificara secreţiei enterochinazei si amplifică motilitatea intestinului subţire şi a colonului;
d) intensificarea efectului secretinei si secreţia enterochinazei;
e) stimularea secreţiei intestinale de electroliţi şi apă, şi dilată vasele sanguine din circulaţia sistemică.

a) substanţa P se află în celulele endocrine ale tractusului gastro-intestinal si inhibă secreţia de gastrină, VIP,
GIP, S, motilina;
b) somatostatina este secretată de celulele delta ale pancreasului şi de mucoasa tractusului gastrointestinal si
inhibă secreţia de gastrină, intensifică secreţia sucului pancreatic apos şi alcalin;
c) peptidul gastroinhibitor (GIP) este secretat de mucoasa duodenului şi a jejunului si inhibă secreţia şi
motilitatea gastrică si stimulează activitatea gastrointestinală în faza interdigestivă;
d) secretina (S) este secretată de celulele S din mucoasa gastrică, submucoasa şi stratul muscular al
esofagului si intensifică secreţia sucului pancreatic apos şi alcalin;
e) glucagonul este secretat de celulele pancreatice alfa şi de mucoasa gastrică şi duoden;
CURS 8 - FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL

1. Rinichiul este alcătuit din :
a) capsula renala si o zona centrala numita medulara;
b) o zonă centrală numită medulară si o zonă periferică, numită corticală;
c) parenchimul renal si o zonă periferică, numită corticală;
d) două părţi: capsula renală şi ţesutul sau parenchimul renal;
e) ţesutul sau parenchimul renal si o zonă centrală numită medulară.
2. Parenchimul renal este alcătuit din:

a) medulară si piramidele Malpighi;
b) o zonă centrală si tubii colectori Bellini;
c) o zonă centrală numită medulară si o zonă periferică, numită corticală;
d) aria cribrosa si o zonă periferică, numită corticală;
e) piramidele Malpighi si tubii colectori Bellini.
3. Piramidele lui Malpighi sunt în numar de:

a) 1 până la 7
b) 7 până la 14
c) 5 până la 7
d) 14 până la 28
e) 1 până la 5
4. Papilele renale se gasesc la nivelul:

a) corticalei;
b) coloanelor Bertin;
c) tubiilor colectori Bellini;
d) piramidelor Ferrein;
e) piramidelor Malpighi.
5. Aria cribosa este constituită:
a) de un număr variabil de orificii (15 – 20);
b) de un număr variabil de piramide Malpighi (15 – 20);
c) de un număr variabil de coloane Bertin (15 – 20);
d) de un număr variabil de piramide Ferrein (300-500);
e) de un număr variabil de papile renale.
6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate mai putin:

a) suprafaţa fiecărei papile renale este perforată de un număr variabil de orificii aria cribrosa;
b) numărul de lobi renali este egal cu numărul piramidelor Malpighi;
c) coloanele Bertin, sunt prelungiri ale corticalei în medulară;
d) urina se scurge prin tubii colectori Bertin în calicele renale mici;
e) piramidă Ferrein are semnificaţia unui lobul renal şi reprezintă prelungiri ale medularei în corticală.
7. Piramidele Ferrein, sunt:

a) în număr de 7 – 14 pentru fiecare piramidă Malpighi.
b) în număr de 300 – 500 pentru fiecare piramidă Malpighi.
c) în număr de 200 – 300 pentru fiecare piramidă Malpighi.
d) în număr de 100 – 150 pentru fiecare piramidă Malpighi.
e) în număr de 30 – 50 pentru fiecare piramidă Malpighi.
8. Urmatoarea afirmaţie este adevarată:

a) piramidă Ferrein are semnificaţia unui lob renal;
b) arterele drepte adevărate străbat piramidele Malpighi în tot lungul lor, de la bază la vârf;
c) piramidă Malpighi are semnificaţia unui lobul renal;
d) coloanele Bertin, sunt prelungiri ale medularei în corticală;
e) piramidele Ferrein sunt orientate cu baza spre către corticală, şi cu vârful spre hilul renal.
9. Capsula Bowman reprezintă:

a) aria cribrosa;
b) unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului;
c) porţiunea iniţială a piramidei Malpighi;
d) porţiunea iniţială a nefronului;
e) porţiunea iniţială a piramidei Ferrein.
10. Următoarea afirmaţie este falsă cu privire la capsula Bowman:

a) reprezintă porţiunea iniţială a nefronului
b) este situată în corticală şi are forma unei cupe cu pereţii dubli, prezentând doi poli;
c) foiţa internă a capsulei Bowman este formată din celule turtite;
d) foiţa externă a capsulei se continuă cu tubul contort proximal;
e) capsula Bowman, împreună cu polul urinar, formează corpusculul renal Malpighi.
11. Sistemul tubular măsoară:

a) 3 – 4 cm;
b) 1 – 2 cm;
c) 4 – 6 mm;
d) 8 – 9 cm;
e) 3 – 4 mm.
12. Tubul contort proximal este constituit din:

a) epiteliu cilindric pseudostratificat;
b) epiteliu simplu pavimentos;
c) epiteliu simplu cubic cu margine în perie;
d) epiteliu simplu cilindric ciliat;
e) epiteliu pluristratificat cubic.
13. Sistemul tubular al nefronului este constituit din:

a) tub contort proximal, ansa Henle, tub colector Bellini;
b) ansa Henle, tub colector Bellini, tub contort distal;
c) tub contort proximal, tub colector Bellini, tub contort distal;
d) tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal;
e) tub contort proximal, tub colector Bellini, ansa Henle, tub contort distal.
14. Aparatul juxtaglomerular are rolul de a secreta:

a) eritropoetina;
b) renina şi eritropoetina;
c) renina si angiotensinogen;
d) eritropoietina si angiotensinogen;
e) renina.
15. Mai mulţi tubi controrţi distali se varsă:
a) într-un tub colector Bertin;
b) într-un tub contort proximal;
c) în ramura descendentă a ansei Henle;
d) în macula densa;
e) într-un tub colector Bellini.
16. Tubii colectori Bellini se varsă în:

a) tubul contort proximal;
b) tubul contort distal;
c) calicele renale mici prin orificiile de la suprafaţa papilelor renale;
d) porţiunea contortă a tubului distal;
e) porţiunea dreaptă a tubului contort distal.
17. Vasa recta sunt anse ale capilarelor desprinse din:

a) arterele arcuate;
b) reţeaua capilară peritubulară;
c) arterele drepte adevarate în ”ploaie“
d) arterele interlobulare;
e) venele pre- şi retropielice.
18. Următoarea afirmaţie este falsă:

a) capilarele peritubulare sunt un pat capilar de joasă presiune;
b) patul capilar glomerular este un pat capilar de înaltă presiune;
c) vasa recta are un rol deosebit în procesul de concentrare a urinei;
d) prin vasa recta curge 20% din debitul sanguin renal;
e) în vena renală stângă se varsă şi vena testiculară la bărbat sau ovariană la femeie.
19. Principalele zone de rezistenţă a presiunilor în circulaţia renalăsunt:

a) arterele renale mici, arteriola aferentă şi arteriola eferentă;
b) arterele arcuate, arteriola aferentă;
c) areterele renale mici şi venele renale;
d) arterele prepieliceşi arterola eferentă;
e) arterele pre- şi retropielice.
20. Următoarele afirmaţii sunt false, mai puţin:

a) căile urinare extrarenale cuprind porţiunea bazală a bazinetului, ureterul, vezica urinară şi uretra.
b) căile urinare intrarenale sunt reprezentate de calicele renale mici, calicele renale mari şi dinspre vârf a
bazinetului;
c) numărul calicelor renale mici este egal cu numărul piramidelor Malpighi;
d) vârful bazinetului este situat în jos şi înăuntru şi se continuă cu calicele renale mari;
e) baza este îndreptată în sus şi în afară şi se continuă cu ureterul.
21. Trigonul vezical se caracterizează:

a) printr-un strat de ţesut conjunctiv lax;
b) prin prezenţa a trei straturi de fibre musculare netede;
c) prin prezenţa unui epiteliu pseudostratificat;
d) prin prezenţa unui epiteliu simplu cilindric;
e) printr-o mucoasă netedă, fără cute.
22. Segmentul evacuator al aparatului renal prin care urina este eliminată din vezica urinară în timpul
micţiunii este:
a) ureterul;
b) uretra;
c) calicele renale mari;
d) bazinetul;
e) calicele renale mici.
23. Filtrarea glomerulară depinde de următorii factori:

a) constricţia arteriolei eferente scade presiunea intraglomerulară, şi implicit, volumul filtratului glomerular
b) reabsorbţia selectivă la nivelul diferitelor segmente ale nefronului a substanţelor necesare organismului;
c) stimularea sistemului vegetativ simpatic determină vasoconstricţia preferenţială a arteriolei aferente, prin
care induce creşterea filtrării glomerulare;
d) structura şi suprafaţa membranei filtrante, presiunea efectivă de filtrare şi debitul circulator renal.
e) secreţia prin tubul nefronului a unor componente care vor fi eliminte prin urină.
24. Următoarea afirmaţie este adevărată:

a) mărimea porilor din membrană permite trecerea moleculelor care nu depăşesc 6 nm;
b) proteinele plasmatice pot trece prin porii membranei glomerulare, astfel încât filtratul glomerular conţine
cca. 7 % proteine
c) stratul celulelor endoteliale ale capilarelor este străbătut de o reţea de fibre de proteoglicani;
d) stratul celulelor epiteliale, ce delimitează suprafaţa capsulei Bowman (foiţa viscerală a capsulei Bowman),
este continuu;
e) serumalbuminele, care au o greutate de cca. 69000, se filtrează în cantitate de 0,5% din substanţa prezentă
în plasmă.
25. Presiunea arterială la nivelul glomerulului este de:

a) 18 mmHg;
b) 32 mmHg;
c) 60 mmHg;
d) 28 mmHg;
e) 32 mmHg.
26. Creşterea debitului circulator real intensifică rata de filtrare glomerulară din cauza:
a) scăderii presiunii efective de filtrare şi presiunii coloidosmotice intraglomerulare;
b) creşterii presiunii efective de filtrare şi a scăderii presiunii coloidosmotice intraglomerular;
c) scăderii presiunii efective de filtrare;
d) creşterii presiunii efective de filtrare şi presiunii coloidosmotice intraglomerulare;
e) creşterii presiunii coloidosmotice intraglomerulare.
27. Constricţiei arteriolei aferente asupra filtrării glomerulare determină:

a) scăderea presiunii intraglomerulare;
b) creşte cantitatea de filtrat glomerular format;
c) măreşte rezistenţa la curgerea sângelui din glomerul;
d) creşte presiunea intraglomerulară;
e) intensifică fluxul sanguin în zona corticală a rinichiului şi diminuează circulaţia în zona medulară
28. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, mai puţin:

a) fiecare nefron posedă două mecanisme feedback care se desfăşoară, numai la nivelul complexului
juxtaglomerular;
b) fibrele musculare netede ale arteriolelor aferente şi chiar eferente sunt umflate şi umplute în special cu
granule de renină inactivă, formând celulele juxtaglomerulare;
c) complex alcătuit din „macula densa” şi celulele juxtaglomerulare, formează complexul (aparatul)
juxtaglomerular;
d) rata filtrării glomerulare (RFG) variază, în cazul modificărilor mari ale presiunii arteriale sistemice în zona
valorilor de 75 – 160 mmHg.
e) mecanismele feedback sunt declanşate de compoziţia chimică a lichidului ce scaldă zona maculei densa.
29. Dilatarea arteriolei aferente este determinată de:

a) creşterea ratei de filtrare glomerulară;
b) creşterea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa;
c) scăderea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa;
d) renina care acţionează asupra angiotensinogenului plasmatic dând naştere angiotensinei II;
e) creşterea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa declanşează eliberarea reninei din
celulele juxtaglomerulare.
30. Volumul de urină primară care se formează în 24 de ore este de aproximativ:

a) 45 litri;
b) 180litri;
c) 12 litri;
d) 60 litri;
e) 70 litri.
CURS 9 - FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL
1. Prezinta o structură histologică adecvată, realizată prin „marginea în perie” a membranelor

celulare:
a) ansa Henle;
b) tubul contort distal;
c) capsula Bowman;
d) tubului contort proximal;
e) tubul colector.
2. Nefronul epurează plasma in cadrul procesului de filtrare care irigă glomerulul in proportie de:
a) cca 1/3 din plasma sanguină;
b) cca 1/5 din plasma sanguină;
c) cca 1/4 din plasma sanguină;
d) cca 1/2 din plasma sanguină;
e) cca 30 % din plasma sanguină.

a) in spaţii intercelulare este transportat Na+ pasiv prin interventia H+;
b) conexiunile dintre celulele tubulare nu sunt etanşe (spatii celulare) numai spre polul lumenal
c) datorita gradientului de concentraţie, Na+ difuzează pasiv în celulă prin membrana apicală a celulelor
tubulare;
d) cele mai active procese de reabsorbţie şi secreţie (cca 80% din total) au loc la nivelul tubului contort
colector;
e) transportul pasiv se realizează numai la nivelul membranei bazolaterale.
4. Sub acţiunea Na+ – K+ – ATP-azei, pentru fiecare 3 Na+ expulzaţi din celulă, sunt introduşi in
celula:
a) 2 H+.
b) 3 K+.
c) 3 H+.
d) 1 K+.
e) 2 K+.
5. Gradientul electrochimic reprezinta:

a) suma dintre diferenţa electrică si gradientul chimic a ionului de Na+ ;
b) suma dintre diferenţa de concentraţie a ionului Na+ si gradientul chimic;
c) diferenta dintre gradientul chimic si diferenta electrica a ionului de Na+ ;
d) diferenta dintre gradientul chimic si diferenţa de concentraţie a ionului Na+ ;
e) diferenţa dintre presiunea hidrostatica şi coloidosmotica.
6. Transportul activ al Na+ la nivelul tubului distal se află sub controlul:

a) ADH-ului;
b) angiotensina II;
c) vasopresina;
d) aldosteronului;
e) LDH.
7. Angiotensina II:
a) creste excretia de Na+ şi apă;
b) diminuează excreţia de Na+ şi apă;
c) creste excretia de Na+ şi Cl;
d) diminueaza reabsorbtia glucozei la nivelul tubului contort proximal;
e) creste excretia glucozei la nivelul tubului contort proximal.
8. Glucozuria apare la valori ale glicemiei în sângele venos:

a) intre 120 – 170 mg%.
b) de peste 120 mg%.
c) de peste 190 mg%;
d) de peste 220 mg%.
e) intre 170 - 180 mg%.

a) glucoza şi Na+ se fixează de aceeaşi proteină cotransportoare („simport”);
b) peptidul atrial natriuretic intensifică excreţia Na+ prin intensificarea ratei de filtrare glomerulară;
c) glucoza este reabsorbită la nivelul tubului contort proximal printr-un mecanism activ;
d) glucozuria apare la valori ale glicemiei în sângele venos de peste 190 mg%;
e) transportul glucozei la nivelul nefronului reprezintă un exemplu de transport pasiv.
10. Ultima parte a tubului contort distal, este permeabil:

a) pentru apă numai în prezenţa ADH-ului;
b) pentru apă in proportie de 65% din filtratul glomerular;
c) pentru apă in proportie de 50% din filtratul glomerular;
d) pentru uree in prezenta aldosteronului;
e) pentru uree in proportie de 10% din filtratul glomerular.
11. Despre apa facultativa putem afirma ca:

a) volumul ei este relativ constant;
b) reprezinta apa reabsorbită până la nivelul tubului distal;
c) este supusă controlului exercitat cu precădere de ADH;
d) ea contine glucoza, proteinele, aminoacizii in proportie de 80%;
e) este supusa controlului exercitat de LDH.
12. Substanţele care se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a
lichidului interstiţial sunt:
a) ionii de Na, PAH, Cl, bicarbonaţi;
b) ionii de Na, Cl, inulina;
c) ionii de Cl, glucoza, aminoacizii,bicarbonaţi;
d) ionii de Na, Cl, bicarbonaţi;
e) ionii de Na, aminoacizii, bicarbonaţi.
13. Osmolaritatea filtratului glomerular este de:

a) 1200 – 1400 mOsm/litru
b) cca 300 Osm/litru
c) 120 – 140 mOsm/litru
d) 140 – 300 mOsm/litru
e) cca 140 Osm/litru
14. Sunt complet impermeabile pentru apa, chiar si in prezenta ADH-ului:
a) segmentul ascendent al ansei Henle, porţiunea corticală a tubului colector şi canalul colector;
b) porţiunea terminală a tubului contort distal, porţiunea corticală a tubului colector şi canalul colector;
c) porţiunea corticală a tubului colector, canalul colector si „segmentul de diluţie” al tubului contort distal;
d) porţiunea terminală a tubului contort proximal, porţiunea corticală a tubului colector şi canalul colector
e) segmentul ascendent al ansei Henle şi „segmentul de diluţie” al tubului contort distal.

a) aminoacizii sunt rapid reabsorbiti, astfel încât concentraţia lor, începând cu ansa Henle şi până la urina
finală, este aproape zero;
b) bicarbonatii se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a lichidului
interstiţial;
c) ionul de potasiu se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a
lichidului interstiţial;
d) ionul de sodiu se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a lichidului
interstiţial;
e) ionul de clor se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a lichidului
interstiţial.
16. Mecanismul de concentrare a urinei se realizeaza prin interventia urmatoarelor mecanisme,

exceptand:
a) transportul solvitilor din lichidul interstitial in zona medulara internă se face prin intermediul sângelui din
vasa recta;
b) la nivelul tubului colector, are loc reabsorţia pasivă a Na+, urmată de difuzia activă a Cl-;
c) transportul ionilor în lichidul interstiţial se realizează la nivelul tubului colector;
d) în prezenţa dozelor mari de ADH, se reabsoarbe o mare cantitate de uree din tubul colector;
e) transportul Na+ şi Cl- în lichidul interstiţial se face din porţiunea ascendentă a segmentului subţire al ansei
Henle.
17. Din debitul renal circulă prin zona medulară doar:

a) 4-6 %;
b) 6-8 %;
c) 3-4 %;
d) 1-2 % ;
e) 8-10 %.
18. Osmolalitate sângelui care a pătruns iniţial în zona medulară prin vasa recta este de:
a) 300 mOsm/litru;
b) 320 mOsm/litru
c) 1200 mOsm/litru
d) 500 mOsm/litru
e) 1000 mOsm/litru
19. Concentratia lichidului la nivelul papilei renale este de aproximativ:

a) 300 mOsm/litru
b) 320 mOsm/litru
c) 1200 mOsm/litru
d) 120 mOsm/litru
e) 12 mOsm/litru
20. Apare senzaţia de micţiune cand presiunea intravezicala ajunge la:

a) 5 – 10 cm H2O;
b) 100 – 120 cm H2O;
c) 5 – 10 mm H2O;
d) 18 – 20 mm H2O;
e) 18 – 20 cm H2O.
21. Micţiunea reflexă la copiii până la 2 – 3 ani se realizeaza prin:
a) circuitul cerebrospinal;
b) circuitul reflex parasimpatic;
c) circuitul reflex simpatic;
d) fasciculele spinotalamice laterale;
e) nervii ruşinoşi interni.
22. Despre fasciculul Goll se poate afirma, ca:

a) intra in constitutia nervilor rusinosi interni;
b) pleacă din coarnele laterale L2, face sinapsă în ganglionul mezenteric inferior şi în plexul vezical;
c) determina relaxarea detrusorului şi contracţia sfincterului intern;
d) realizeaza transmiterea de semnale nervoase spre centrii superiori implicaţi în controlul micţiunii sau în
apariţia senzaţiei necesităţii de a urina;
e) determina contracţia reflexă a detrusorului şi relaxarea simultană a sfincterului uretral intern.

a) în bulb există doi centri facilitatori şi un centru inhibitor al micţiunii;
b) micţiunea este un reflex spinal controlat de numeroşi centri nervoşi supramedulari;
c) în punte există un centru facilitator, a cărui activitate generează relaxarea reflexa a detreusorului;
d) fibrele eferente motorii intră în constituţia nervilor ruşinoşi interni;
e) circuitul reflex simpatic transmite semnale declanşate de umplerea vezicii.
24. Urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia:

a) centrii pontini au conexiuni cu centrii corespunzători bulbari şi afectează activitatea centrilor medulari,
prin fasciculele reticulospinale;
b) aferenţa celor trei centri bulbari soseşte prin fasciculul spinotalamic lateral;
c) funcţia centrilor corticali este independenta de starea vezicii;
d) în stadiul de umplere a vezicii, centrii corticali determină contracţia sfincterului extern şi relaxarea
detrusorului;
e) fascicolul Goll intra in constitutia nervilor rusinosi interni.

a) fibrele preganglionare, care pleacă în special din coarnele laterale L2, fac sinapsă în ganglionul mezenteric
superior ;
b) controlul voluntar al micţiunii, include participarea unui circuit cerebrospinal constituit din fibre care
transmit informaţii de la nivelul receptorilor vezicali şi ai uretrei;
c) centrul facilitator din punte generează puternice contracţii ale detreusorului;
d) prin circuitul reflex parasimpatic are loc micţiunea reflexă la bolnavii cu secţiuni medulare deasupra
centrului sacral al micţiunii;
e) centrul inhibitor din punte determină contracţia violentă a sfincterului striat extern.
CURS 10 - FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
1. Testiculii (organ pereche) coboară prin canalul inghinal în bursele scrotale începând din:
a) luna a 2-a;
b) luna a 3-a;
c) luna a 4-a;
d) luna a 5-a;
e) luna a 8-a.
2. Coborârea testiculelor în bursele scrotale este determinată de temperatura mai coborâtă din burse
de:
a) 32,5ºC;
b) 36ºC;
c) 37,5ºC;
d) 36,5ºC;
e) 35,5ºC;
3. Primul segment extratesticular al conductelor seminale este reprezentat de:
a) epididim;
b) tubii seminiferi drepţi;
c) glandele bulbouretrale;
d) vezicula seminală;
e) bursele scrotale.
4. Tubii seminiferi contorţi, într-un testicul sunt in numar de:

a) 250 – 300;
b) 300 – 400;
c) 400 – 800;
d) 500 – 800;
e) 350 – 600.
5. Spermatogeneza se desfasoara la nivelul:

a) canalului epididimar;
b) canalului deferent;
c) canalelor eferente;
d) mediastinului testicular;
e) tubilor seminiferi contorţi.
6. Celulele Leydig, situat între tubii seminiferi, au rol în:

a) rol trofic şi de susţinere;
b) secreţia endocrină a testicului;
c) rol trofic;
d) rol de susţinere;
e) spermatogeneza.
7. Celulele Sertoli sunt:

a) situate între tubii seminiferi;
b) prezente in structura canalelor eferente;
c) celule cu rol trofic şi de susţinere;
d) celule cu rol în secreţia endocrină a testicului;
e) ) prezente in structura canalului epididimar.
8. Face parte din structura cailor spermatice intratesticulare;

a) canalul epididimar;
b) canalele eferente;
c) canalul deferent;
d) reţeaua testiculară;
e) uretra.
9. Glandele anexe sunt:

a) vezicula seminală,prostata, glandele bulbouretrale;
b) prostata, glandele bulbouretrale, penisul;
c) vezicula seminală,prostata, bursele scrotale;
d) prostata, penisul, bursele scrotale;
e) vezicula seminală, glandele bulbouretrale, bursele scrotale.

a) glandele bulbouretrale sunt două formaţiuni glandulare ce se deschid prin două canale în uretra
spongioasă;
b) tubii seminiferi contorţi au în structura lor o membrană bazală şi un epiteliu stratificat;
c) albugineea prezintă o îngroşare la nivelul marginii posterosuperioare a testiculului, numită mediastinul
testiculului;
d) lobulii testiculari, spermatici, sunt în număr de 250 – 300 pentru fiecare testicul;
e) al 2-lea segment al căilor spermatice este reprezentat de canalul epididimar.
11. Timpul necesar transformării unei spermatogonii în spermatozoidul adult este de:
a) cca 60 de zile
b) cca 64 de zile
c) cca 34 de zile
d) cca 30 de zile
e) cca 94 de zile

a) celulele sexuale primordiale masculine au în nuclei o garnitură haploidă de cromozomi;
b) spermatocitele de ordinul I se divid de doua ori meiotic, formând spermatocitele de ordinul II;
c) spermiile se desprind de celulele Sertoli la maturare şi se deplasează în lungul căilor spermatice până la
veziculele seminale
d) spermatoitele de ordinul II se lipesc de celulele Sertoli şi se transformă fără diviziune în spermii;
e) spermatocitele de ordinul II au garnitură diploidă de cromozomi (22 + X sau 22 + Y).
13. Urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru celulele Sertoli, mai putin:
a) celulele Sertoli, prin conexiunile compacte pe care le realizează la nivelul membranei bazale a tubilor
seminiferi, formează o barieră hematotesticulară;
b) contribuie la transformarea spermatidelor în spermatoizi;
c) secreţia unor factori hormonali reglatori ai spermatogenezei;
d) spermatide se lipesc de celulele Sertoli şi se transformă fără diviziune în spermatozoizi (spermii);
e) au rol în secreţia endocrină a testicului.
14. Spermatozoizii isi mentin fertilitatea timp de:

a) 42 d zile;
b) 64 de zile;
c) 90 de zile;
d) 62 de zile;
e) 30 de zile;
15. Lichidul prostatic prezintă importanţă în:

a) a asigura motilitatea optimă a spermatozoizilor ce apare la un pH de 9 – 9,5;
b) creerea unui gradient osmotic care facilitează mişcarea lichidului în lumenul tubului seminifer;
c) transformarea spermatidelor în spermatoizi şi la secreţia unor factori hormonali reglatori ai
spermatogenezei;
d) neutralizarea secreţiilor vaginale care sunt acide;
e) procesul de maturare a spermatozoizilor sub acţiunea unui produs secretat de epididim.
16. Hialuronidaza este prezentată în:

a) piesă intermediară (corp) spermatozoidului;
b) lichidul prostatic;
c) acrozomul spermatozoizilor;
d) coada spermatozoidului;
e) celule Leydig.
17. Poate avea loc erectia atat în urma excitării genitale adecvate şi după:
a) secţiunea măduvei spinării deasupra zonei lombare;
b) secţiunea nervilor ruşinoşi interni;
c) secţiunea la nivelul nervilor pelvici;
d) secţiunea măduvei spinării la nivelul zonei lombare;
e) secţiunea măduvei spinării la nivelul zonei sacrale.
18. Controlul secreţiei de FSH este realizată de:

a) acetilcolina şi a VIP;
b) mucusul secretat de glandele bulbouretrale;
c) prezenţa testosteronului;
d) inhibina secretată de celulele Sertoli şi prin intervenţia estrogenilor testiculari;
e) gonadotropina corionică (HCG).
19. În interiorul parenchimul glandular al ovarului exista două zone, din care, medulara este
constituită din:
a) epiteliu stratificat cu celule avand rol trofic şi de susţinere;
b) ţesut conjunctiv lax;
c) ţesut conjunctiv interstiţial;
d) ţesut elastic;
e) ţesut conjuctiv unistratificat.
20. Corpul galben ia naştere:

a) in urma fecundarii ovocitului de ordinul I;
b) in faza secretorie a ciclului endometrial;
c) in urma fecundarii ovocitului de ordinul II;
d) datorita creşterii frecvenţei descărcărilor pulsatorii sub actiunea directa a testosteronului si
progesteronului;
e) prin transformarea celulelor foliculare în celule endocrine ce secretă progesteron.

a) stratul intern (teaca internă) a foliculului primar conţine celule secretoare de estrogeni;
b) la pubertate ajung cca 400 de foliculi primordiali;
c) ovogoniile (celulele sexuale primordiale feminine) au un set diploid de cromozomi (44 + XX);
d) ovocitul de ordinul II este fecundabil;
e) la maturitate cca 400 de foliculi primordiali.
22. Ciclul ovarian lunar – alegeti afirmatia adevarata:

a) în această fază are loc creşterea glandelor, care devin spiralate, iar lumenul lor se umple cu secreţii.
b) faza secretorie este produsă de secreţia simultană de estrogeni şi progesteron de către corpul galben
c) modificările morfologice din faza proliferativa se produc sub acţiunea estrogenilor foliculilor în
dezvoltare;
d) dezvoltarea foliculului primordial începe prin dezvoltarea ovocitelor primare, însoţită de proliferarea
celulelor gramuloasei;
e) în ultima etapă a ciclului ovaria endometrul devine foarte vascularizat şi bogat în glicogen.

a) ovocitul de ordinul II expulzat din ovar, captat de franjurile trompei uterine şi suferă ultima diviziune
(mitotică);
b) corpul galben de sarcină se formeaza in fiecare luna a sarcinii;
c) dezvoltarea foliculului începe prin dezvoltarea ovocitelor primare, însoţită de atrezia celulelor
gramuloasei;
d) dezvoltarea foliculului preovulator este controlată de testosteron;
e) după cca 8-9 zile postovulatorii corpul galben pierde funcţia secretorie şi se transformă în corp alb.
24. Faza proliferativă a ciclului endometrial se caracterizeaza prin:

a) creşterea glandelor, care devin spiralate, iar lumenul lor se umple cu secreţii;
b) producerea unei secreţii locale de prostaglandine, care produc spasmul vascular;
c) secreţia simultană de estrogeni şi progesteron de către corpul galben;
d) reepitelizarea endometrului;
e) modificări morfologice ce se produc sub acţiunea estrogenilor foliculilor în dezvoltare.
25. Alegeti afirmatia incorecta:

a) după ovulaţie, care are loc în a 14 zi a ciclului, foliculul se umple cu sânge, formând un corp hemoragic
b) la pubertate ajung cca 200 – 400 mii de foliculi primordiali
c) procesul de luteinizare a foliculului este iniţiat de FSH;
d) corpul galben atinge dimensiuni maxime la 8 – 9 zile de la ovulaţie
e) la maturitate ajung cca 400 de foliculi primordiali în decursul întregii perioade fertile a femeii
26. Corpul galben, de la ovulaţie, atinge dimensiuni maxime la:

a) 10 – 14 zile
b) 2 – 3 zile
c) 14 – 20 zile
d) 20 – 28 zile
e) 8 – 9 zile
27. Gonadotropină corionică este secretata de:

a) corpul galben;
b) placenta;
c) corpul alb;
d) celulele granulosei;
e) foliculul preovulator.
28. Secreţia de HCG se diminuă foarte mult incepand cu:

a) luna a treia;
b) luna a sasea;
c) luna a opta;
d) luna a doua;
e) luna a saptea.
29. Hormonilor mamogeni sunt:

a) estrogeni, prolactină, hormoni tiroidieni, gonatropina corionica, STH şi ACTH;
b) progesteron, prolactină, testosteronul, hormoni tiroidieni, STH şi ACTH;
c) estrogeni, progesteron, prolactină, hormoni tiroidieni, gonatropina corionica;
d) estrogeni, progesteron, prolactină, FSH, STH şi ACTH;
e) estrogeni, progesteron, prolactină, hormoni tiroidieni, STH şi ACTH.
30. Galactopoieza depinde de un nivel adecvat de:

a) FSH;
b) estrogeni;
c) LTH;
d) hormoni tiroidieni;
e) prolactina.
CURS 11 - FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
1. Neuronul – alegeti varianta eronata:

a) este format din corp si prelungiri
b) prelungirile neuronului sunt: dendritele si axonul
c) axonul este o prelungire unica
d) axonul este acoperit de doua teci
e) dendritele receptioneaza influxul nervos

a) excitabilitatea reprezintă proprietatea neuronului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune;
b) conductibilitatea este proprietatea neuronului de a propaga excitaţia în lungul prelungirilor sale;
c) axonul conduce influxul nervos celulipet (centripet);
d) în fibrele nervoase mielinizate conducerea se face saltator;
e) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana presinaptică la cea postsinaptică.
3. Alegeti afirmatia corecta:

a) tecii de mielină, determină scaderea vitezei de propagare a impulsului, precum şi scăderea consumului
energetic, deoarece pompele ionice acţionează doar la nivelul strangulaţiilor Ranvier;
b) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana postsinaptică la cea presinaptică;
c) excitaţia se produce în receptor, de unde se propagă la dendrită, parcurge lungimea dendritei în sens
celulifug, excită corpul neuronului, de unde porneşte celulipet pe axon spre alţi neuroni şi, în final, spre
efector;
d) faţă de agenţii excitanţi axonul şi dendritele lungi răspund prin potenţiale locale, gradate în funcţie de
intensitatea excitantului;
e) dedritele care recepţionează influxul nervos şi îl conduc spre corpul neuronului celulipet (centripet)

a) în fibrele nervoase mielinizate conducerea se face saltator, de la un nod ranvier la altul, impulsul putând
sări chiar 4-5 noduri;
b) în interiorul unui nerv, poteţialul de acţiune al unei fibre „sare” pe fibrele vecine;
c) din punct de vedere anatomic, un nerv este alcătuit din mai multe fibre nervoase separate între ele prin
fascicule de ţesut conjunctiv;
d) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana presinaptică la cea postsinaptică;
e) conducerea unidirecţională a impulsului nervos, se datoreşte sinapselor şi receptorilor, care conduc
impulsul într-un singur sens.
5. Sinapsele chimice – alegeti afirmatia corecta:

a) neurotransmiţătorul acţionează asupra proteinelor receptoare din membrana neuronului presinaptic;
b) conduc întotdeauna impulsul nervos într-un singur sens, de la neuronul presinaptic, care secretă
neurotransmiţătorul, la neuronul postsinaptic;
c) sunt caracterizate de canale care conduc direct impulsul electric de la o celulă la alta;
d) joncţiunile gap sunt mici structuri tubulare proteice, care permit mişcarea liberă a ionilor din interiorul
unei celule către următoarea;
e) asigura o conducere bidirecţională atât pe dendrită, cât şi pe axon.
6. In structura cailor ascendente specifice intră:

a) sistemul reticulat activator ascendent (SRAA), care face parte din substanţa reticulată a trunchiului
cerebral;
b) cinci componente anatomice: receptorul, calea aferentă, centrii nervoşi, calea eferentă şi efectorul;
c) 3 neuroni: spinal, medular (sau bulbar) şi talamic;
d) axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi;
e) axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale măduvei spinării.
7. Receptorii se clasifica dupa natura agentului excitant in urmatoarele cu exceptia :

a) mecanoreceptori;
b) algoreceptori;
c) chemoreceptori;
d) proprioreceptori;
e) voloreceptori.
8. Receptorii se clasifica după tipul excitantului in:

a) terminaţii dendritice libere;
b) celule senzoriale;
c) receptori electromagnetici;
d) corpusculi senzitivi;
e) organe receptoare cu structură complexă.
9. Urmatoarele afirmatii despre calea aferenta sunt adevarate, exceptand:

a) cale aferentă cea mai simpla este reprezentată de neuronul senzitiv spinal şi prelungirile sale;
b) calea aferentă convergentă este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte
sinaptice de la mai multe fibre aferente; divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai
mulţi neuroni centrali;
c) calea aferentă divergentă constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuroni centrali;
d) este formată din axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale măduvei spinării;
e) receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
sau de pe traiectul unor nervi cranieni.
10. Despre nervii spinali putem afirma, mai putin:
a) sunt în număr de 31 de perechi şi au o dispoziţie metamerică;
b) limita superioară corespunde găurii occipitale, iar cea inferioară se află în dreptul vertebrei L5;
c) nervii spinali sunt formaţi din: două rădăcini, un trunchi şi patru ramuri;
d) rădăcina anterioară (ventrală), motorie, conţine axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare ale
măduvei spinării şi axonii neuronilor visceromotori din coarnele laterale;
e) rădăcina posterioară (dorsală), senzitivă, prezintă pe traiectul ei ganglionul spinal în care se găsesc
neuronii somatosenzitivi şi viscerosenzitivi.
11. Encefalul este alcătuit din:

a) măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebel, emisferele cerebrale;
b) măduva spinării, puntea lui Varolio, diencefal, cerebel, emisferele cerebrale;
c) măduva spinării, mezencefal, cerebel, emisferele cerebrale;
d) măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebel, diencefal,
e) trunchiul cerebral; cerebel; diencefal; emisferele cerebrale.
12. La nivelul trunchiului cerebral se află formaţiunea reticulată, cu rol în:

a) reglarea unor funcţii vitale, cum sunt activitatea cardiovasculară, respiratorie şi digestivă;
b) reglarea tonusului muscular, al celui cortical şi în controlul reflexelor spinale, al echilibrului şi al posturii;
c) controlul mişcărilor stereotipe, subconştiente;
d) controlează cea mai mare parte a funcţiilor secretorii ale hipofizei anterioare şi posterioare;
e) reglarea metabolismele intermediare (lipidic, glucidic, protidic) şi metabolismul energetic.
13. Funcţia de releu a talamusului este îndeplinită de nucleii talamici specifici, în care se află cel de al
treilea neuron al căilor de conducere al tuturor analizatorilor, cu excepţia:
a) analizatorului oftalmic;
b) analizatorului auditiv;
c) analizatorului kinestezic;
d) analizatorului olfactiv
e) analizatorului vestibular.
14. Funcţia motorie a talamusului se realizează prin intermediul:

a) nucleilor talamici nespecifici;
b) unor conexiuni ale nucleilor talamici cu ariile asociative corticale din lobii parietal, temporal şi occipital;
c) ganglionilor bazali;
d) unor nuclei talamici specifici, în care se află cel de al treilea neuron al căilor de conducere al tuturor
analizatorilor, cu excepţia celui olfactiv;
e) unor nuclei nespecifici, participând la reglarea ritmului somn – veghe şi la elaborarea unor procese afectiv
– emoţionale.
15. Hipotalamusul şi structurile sale învecinate trimit eferenţe în urmatoarele direcţii, exceptand:
a) descendent, către trunchiul cerebral, în special către formaţia reticulată;
b) ascendent, către etajele superioare ale diencefalului şi ale scoarţei cerebrale; în special către talamusul
anterior şi cortexul limbic;
c) ascendent, către etajele superioare, în special către talamusul anterior şi cortexul limbic;
d) spre infundibul, pentru a controla cea mai mare parte a funcţiilor secretorii ale hipofizei anterioare şi
posterioare;
e) spre nucleii bazali ai măduvei spinării.
16. Functiile paleocortexului sunt, mai putin:

a) centru cortical al analizatorului olfactiv;
b) reglarea actelor de comportament instinctual;
c) provoacă (prin intermediul hipotalamusului) o serie de modificări vegetative ale emoţiilor (paloare,
roşeaţă, variaţii ale frecvenţei cardiace sau ale tensiunii arteriale etc.);
d) elaborarea modelului conştient al lumii, apare conştienţa propriei existenţe, iau naştere voinţa şi deciziile;
e) impulsul (motivaţia) este o stare psihică ce determină subiectul să îndeplinească anumite activităţi menite
să satisfacă una din necesităţile primare.
a) calea aferentă vegetativă este formată din doi neuroni, un neuron numit preganglionar, situat în SNV, şi un
neuron numit postganglionar, situat în periferie, într-un ganglion spinal;
b) în SNV simpatic, ganglionul este in organul inervat;
c) ganglionul vegetativ parasimpatic este situat la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în
imediata apropiere a măduvei spinării);
d) terminaţiile nervoase ale SNV parasimpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsură adrenalina
e) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsură adrenalina
18.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin:

a) pe baza circuitelor limboneocorticale şi limbomezencefalice este asigurat procesul de învăţare şi este
elaborată trăirea subiectivă a emoţiei (frică, anxietate, bucurie etc.);
b) nucleii bazali (corpii striaţi), se găsesc la nivelul mezencefalului;
c) pe baza acestor conexiuni, sistemul limbic poate elabora unele reflexe condiţionate simple;
d) segmentele corticale ale analizatorilor şi sunt denumite arii senzitive primare locaizate la nivelul scoarţei
cerebrale;
e) percepţia complexă a lumii exterioare şi a semnificaţiilor diferitelor senzaţii se realizează în ariile
asociative.
19. Urmatoarele afirmatii despre SNV simpatic sunt adevarate, exceptand:

a) ganglionul este situat la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în imediata apropiere a măduvei
spinării);
b) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsură adrenalina;
c) cand simpaticul stimulează o anumită funcţie a unui organ, parasimpaticul o inhibă, şi invers;
d) mediatorul chimic al simpaticului in stimularea glandelor sudoripare este adrenalina;
e) dilată pupila (midriază) prin contracţia muşchilor netezi radiari ai irisului.
20. Despre efectele stimularii SNV simpatic putem afirma, mai putin:
a) produce uşoară relaxare a muşchilor ciliari ai irisului, pentru vederea la distanţă, fără acomodare;
b) produce vasoconstricţie, urmată de scăderea secreţiei glandelor: lacrimale, nazale, parotide,
submandibulare, gastrice, pancreas;
c) produce secreţie abundentă a glandelor sudoripare, cu precizarea că, în acest caz, mediatorul chimic al
simpaticului este acetilcolina;
d) creşte frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie a mio-cardului, având ca efect creşterea debitului cardiac;
e) aspra plamanilor produce bronhoconstricţie, si produce o uşoară dilataţie a vaselor sanguine.
21. Efectele stimulării parasimpaticului sunt, mai putin:

a) contractă muşchii ciliari, favorizând acomodarea cristalinului pentru vederea de aproape;
b) produce vasodilataţia glandelor exocrine (nazale, lacrimale, parotide, submandibular, gastrice, pancreas)
urmată de secreţie glandulară abundentă, bogată în enzime;
c) relaxează musculatura netedă a vezicii biliare şi a căilor biliare;
d) scade frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie a miocardului; produce vasodilataţie coronară;
e) creşte peristaltismul intestinal şi tonusul musculaturii netede intestinale.
22. Stimularea simpaticului determina:

a) produce mioză (micşorarea pupilei);
b) produce vasodilataţie coronară;
c) produce bronhoconstricţie; produce dilataţia vaselor sanguine;
d) reduce peristaltismul intestinal şi tonusul musculaturii netede intestinale;
e) la nivelul tractului urinar contractă detrusorul.
23. Stimularea parasimpaticului determina:

a) stimulează procesele catabolice (glicogenoliză hepatică şi musculară cu creşterea glicemiei;
b) relaxarea sfincterului vezical intern (neted);
c) reduce debitul urinar şi secreţia de renină;
d) determină contracţia muşchilor erectori ai firului de păr; creşte activitatea mintală;
e) produce vasodilataţie la nivel cerebral, la nivelul coronarelor şi în cea mai mare parte a muşchilor striaţi.
a) SNV simpatic are ganglionul vegetativ situat în organul inervat;
b) ganglionul vegetativ parasimpatic este la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în imediata
apropiere a măduvei spinării);
c) centrii vegetativi, situaţi la periferie, exercită un control global al funcţiilor organelor;
d) centrii vegetativi situaţi în nevrax un control local;
e) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsură adrenalina.
25. Alegeti varianta falsa:

a) excitarea hipotalamusului anterior duce la creşterea tonusului parasimpatic, iar a celui posterior la creşterea
tonusului simpatic;
b) excitarea hipotalamusului posterior la creşterea tonusului simpatic;
c) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează acetilcolina;
d) SNV simpatic, ganglionul este situat la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în imediata apropiere a
măduvei spinării);
e) terminaţiile nervoase ale SNV parasimpatic eliberează acetilcolina.
CURS 12 - FIZIOLOGIA ANALIZATORILOR
1. Dupa natura excitantului receptorii tactili sunt, mai putin:

a) discurile Merkel (atingere);
b) chemoreceptori;
c) corpusculii Vater-Paccini (vibraţie), corpusculii Golgi (presiune), corpusculii Ruffini;
d) corpusculii Golgi (presiune);
e) corpusculii Ruffini.
2. Fasciculul spinotalamic lateral conduce:

a) sensibilitatea tactilă grosieră;
b) sensibilitatea protopatică;
c) sensibilitatea termică şi dureroasă;
d) sensibilitatea tactilă fină;
e) sensibilitatea epicritică.

a) sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) are protoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterior al
măduvei (axonul formează fasciculul spinotalamic anterior);
b) fasciculul spinotalamic ventral conduce sensibilitatea termică şi dureroasă;
c) fasciculul spinotalamic lateral conduce sensibilitatea protopatică;
d) sensibilitatea termică şi dureroasă are protoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei
(axonul formează fasciculul spinotalamic lateral);
e) sistemul spinobulbotalamic conduce sensibilitatea tactilă fină (epicritică).

a) aria somestezică primară (SI), este localizată în girul postcentral (câmpurile 3, 1, 2);
b) aria somestezică secundară (SII), este localizată în partea inferioară a lobului parietal şi în tavanul şanţului
lateral Sylvius;
c) in segmentul central al analizatorului exteroceptiv se proiectează axonii deutoneuronului căii senzitive, din
talamus;
d) informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girul postcentral
stâng;
e) ariile somestezice asociative se găsesc în lobul parietal, posterior faţă de aria somestezică primară şi
deasupra ariei somestezice secundare.
5. Alegeti varianta falsa:

a) sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) are deutoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterior al
măduvei (axonul formează fasciculul spinotalamic anterior);
b) sensibilitatea termică şi dureroasă are protoneuronul în ganglionul spinal (axonul pătrunde pe calea
rădăcinii posterioar în măduvă);
c) sistemul spinobulbotalamic conduce sensibilitatea tactilă fină (epicritică);
d) toate informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girul postcentral
drept;
e) toate informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girul postcentral
stâng.
6. Segmentul periferic al analizatorului interoceptiv este reprezentat de, mai putin:

a) baroreceptori (în zonele reflexogene din crosa aortei şi sinusul carotidian
b) discurile Merkel;
c) voloreceptori (în atrii, în venele pulmonare, în venele cave);
d) osmoreceptori şi chemoreceptori (în aparatul cardiovascular);
e) algoreceptori (în toate viscerele).
7. Segmentul central al analizatorului interoceptiv este reprezentat de:

a) aria somestezică primară (SI), este localizată în girul postcentral (câmpurile 3, 1, 2);
b) aria somestezică secundară (SII), este localizată în partea inferioară a lobului parietal şi în tavanul şanţului
lateral Sylvius;
c) calea spinoreticulotalamică cu proiecţie corticală difuză;
d) regiunea posterioară a girului postcentral (câmpul 2);
e) neocortex, aria somestezică II şi de paleocortex.
8. Receptorii kinestezici sau proprioceptorii (mecanoreceptorii) articulari sunt, mai putin:

a) terminaţii nervoase libere;
b) corpusculii Vater-Paccini;
c) fusurile neuro-musculare;
d) corpusculii Ruffini;
e) organele Golgi articulari.
9. Fusurile neuromusculare sunt formate din:

a) 1-5 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
b) 15-20 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
c) 20-25 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
d) 5-10 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
e) 25-30 fibre musculare striate modificate (intrafusale),

a) fibra intrafusală este o fibră musculară scheletică modificată, cu două capete polare striate (contractile) şi o
parte centrală numită ecuatorială (necontractilă);
b) fibrele intrafusale sunt de două tipuri: fibre cu nuclee în sac, si fibre cu nuclee în lanţ;
c) fusurile neuromusculare sunt localizate în porţiunea centrală necontractilă a fibrei extrafusală;
d) inervaţia senzitivă a fusurile neuromusculare este asigurată de dendritele neuronilor senzitivi din
ganglionii spinali;
e) inervaţia motorie a fusurile neuromusculare este asigurată de dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali;
11. Despre sensibilitatea kinestezica putem spune, exceptand:

a) este condusă prin fasciculele spinobulbare;
b) receptorii sunt corpusculii Golgi, Ruffini, Vater-Paccini şi terminaţiile nervoase libere;
c) receptorii sunt fusurile neuromusculare;
d) protoneuronul se află în ganglionul spinal (axonul pe calea rădăcinii posterioare pătrunde în cordonul
posterior din măduva spinării formând fasciculul Goll şi Burdach);
e) deutoneuronul se află în nucleii Goll şi Burdach din bulb.
12. Despre sensibilitatea proprioceptiva de controlal miscarii putem spune, exceptand:

a) este condusă prin fasciculele spinocerebeloase (ventral şi dorsal);
b) receptorii sunt fusurile neuromusculare;
c) protoneuronul este localizat în ganglionul spinal (axonul pe calea rădăcinii posterioare intră în măduva
spinării);
d) fasciculul spinocerebelos dorsal străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge la cerebel;
e) deutoneuronul se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei formând tractusurile:
spinocerebelos dorsal (direct, Flechsig); spinocerebelos ventral (încrucişat, Gowers).

a) fasciculul spinocerebelos ventral străbate numai bulbul şi apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior,
ajunge la cerebel;
b) fasciculul spinocerebelos ventral străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge la cerebel;
c) informaţiile de la nivelul fusurile neuromusculare se proiectează, în special, în regiunea posterioară a
girului postcentral (câmpul 2);
d) informaţiile de la articulaţii în regiunile anterioare (câmpul 3) şi în profunzimea şanţului central, până spre
cortexul motor (câmpul 4);
e) fasciculul spinocerebelos dorsal străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge la cerebel.
14. Tunica medie a globului ocular este formata din, mai putin:
a) coroida;
b) corpul ciliar cu muschii ciliari;
c) procese ciliare;
d) iris;
e) corneea.
15. Mediile refringente sunt, exceptand:

a) corneea;
b) sclerotica;
c) umoarea apoasă;
d) cristalinul;
e) corpul vitros;
16. Aparatul dioptric ocular este format din:

a) cornee si umoarea apoasa;
b) cristalin si corpul vitros;
c) cornee (cu o putere de refracţie de cca 40 dioptrii) si cristalin (cu o putere de refracţie de cca 20 dioptrii);
d) sclerotica si cornee;
e) coroida si corp vitros.

a) când ochiul priveşte la distanţă, muşchiul ciliar este relaxat, iar zonula Zinn tensionată, aceasta pune în
tensiune cristaloida, comprimând cristalinul;
b) eferenţa simpatică are originea în centrii pupilodilatatori din primele două segmente ale măduvei toracice;
c) retina este sensibilă la radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 400 şi 750 nm;
d) aria vizuală primară (câmpul 17), numită şi aria striată, se întinde pe faţa medială a lobilor occipitali, de o
parte şi de alta a scizurii calcarine;
e) la nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare o are foveea centralis, ce ocupă regiunea
posterioară a lobului occipital.
18. Endolimfa se gaseste in:

a) interiorul labirintului osos;
b) interiorul labirintului membranos;
c) interiorul labirintului membranos;
d) între labirintul osos şi cel membranos;
e) interiorul cohlee osoase.
19. Despre organul Corti putem afirma, mai putin:

a) receptorii acustici (mecanoreceptori) se găsesc la nivelul organului Corti;
b) organul Corti se află pe membrana bazilară şi este acoperit de membrana tectoria, care are o extremitate ce
pluteşte liber în endolimfă;
c) organul Cotri este format din: celule de susţinere si celule senzoriale auditive;
d) sunetul este transmis până la organul Corti doar prin oasele craniului (transmitere osoasă) in conditii
fiziologice;
e) celulele senzoriale auditive transformă energia mecanică a sunetelor în influx nervos

a) trompa lui Eustachio creaza o diferenta de presiune intre aerul din urechea medie si presiunea atmosferică;
b) depolarizările celulelor senzoriale reduc frecvenţa potenţialelor de acţiune, iar hiperpolarizările o cresc;
c) când o undă sonoră ajunge la membrana ferestrei ovale, aceasta este împinsă spre rampa vestibulară,
comprimând perilimfa;
d) protoneuronul formează lemniscul lateral care se îndreaptă spre coliculul inferior;
e) frecvenţa sunetelor percepute de urechea umană este cuprinsă între 1000 şi 3000 cicli/sec.

a) vestibulul membranos este format din 2 cavităţi membranoase: utriculă şi saculă;
b) în utriculă se deschid cele 3 canale semicirculare mem-branoase prin nişte extremităţi dilatate numite
ampule;
c) în utriculă şi saculă se găseşte câte o maculă formată din: celule de susţinere; celule senzoriale,
răspunzătoare pentru echilibrul static;
d) cilii sunt înglobaţi într-o structură gelatinoasă (membrana otolitică) în care se găsesc granule de carbonat
de calciu numite otoliţi;
e) receptorii vestibulari (mecanoreceptori) se găsesc în macula luteea şi în crestele ampulare din labirintul
membranos.
22. Receptorii maculari, alegeti afirmatia falsa:

a) receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de către otolite;
b) receptorii maculari detectează viteza de deplasare a corpului;
c) receptorii maculari nu detectează viteza de deplasare a corpului, respectiv a capului, ci acceleraţia;
d) receptorii maculari descarcă impulsuri chiar şi în absenţa deplasării capului;
e) receptorii maculari sunt stimulati atât în condiţii statice, cât şi dinamice.
23. Alegeti afirmatia falsa:

a) protoneuronul se găseşte în ganglionul vestibular Scarpa;
b) axonul formează ramura vestibulară a nervului cranian VIII;
c) ramura vestibulară se îndreaptă spre cei 4 nuclei vestibulari din bulb;
d) cilii celulelor senzoriale din canalele semicirculare nu sunt excitaţi mecanic de deplasarea endolimfei;
e) proiecţia corticală al analizatorului vestibular se află la nivelul peretelui superior al şanţului Sylvius (lobul
parietal).
24. La indivizii tineri punctul remotum se afla la:

a) 25 cm de ochi;
b) 3 m de ochi
c) 6 m de ochi;
d) 2,5 m de ochi;
e) 60 cm de ochi.
25. Proiectia corticala a analizatorului vestibular se află la nivelul:

a) regiunii posterioare a girului postcentral (câmpul 2);
b) regiunii anterioare (câmpul 3) şi în profunzimea şanţului central, până spre cortexul motor (câmpul 4).
c) ariei striate(câmpul 17), ce se întinde pe faţa medială a lobilor occipitali, de o parte şi de alta a scizurii
calcarine;
d) în circumvoluţia temporală superioară (câmpul 41 şi 42);
e) peretelui superior al şanţului Sylvius (lobul parietal), în vecinătatea ariilor acustice din girul temporal
superior.
CURS 13 - FIZIOLOGIA MUŞCHILOR STRIAŢI
1. Sarcomerul reprezinta:
a) unitatea morfofuncţională a miofibrilelor;
b) unitatea ultrastructurală fibrei musculare striate;
c) unitatea ultrastructurală şi funcţională a miofibrilelor;
d) unitatea morfofuncţională a fibrei musculare striate;
e) unitatea ultrastructurală şi funcţională a miofilamentelor.
2. Sarcoplasma conţine mai putin:

a) incluziuni ciclopasmatice
b) miozină;
c) miofibrile;
d) mitocondriile;
e) reticulul sarcoplasmatic.
3. Sarcomerul transforma energia chimica in energie mecanica, cu un randament de:

a) 10 – 15%;
b) 20 – 25%;
c) 60 – 70%;
d) 70 – 80%;
e) 30 – 40%.
4. Fasciculul primar este format din fibre acoperite de endomisium:

a) 4-5 fibre;
b) 12-16 fibre;
c) 20 – 30 de fibre
d) 40-50 fibre;
e) 65-85 fibre.
5. Benzile (discurile) clare sunt străbătute de:

a) membrana H;
b) sistemul L;
c) sistemul T;
d) colonete Leydig;
e) membrana Z.
6. Sarcomerul reprezinta segmentul cuprins între:

a) doua membrane M;
b) doua zone H;
c) două membrane Z;
d) doua sisteme L;
e) doua sisteme T.
7. De fiecare moleculă de actină globulară (G-actină) se ataşează:

a) câte o moleculă de ATP;
b) un filament de actină;
c) două filamente proteice de tropomiozină ;
d) troponina T;
e) câte o moleculă de ADP.

a) troponina, este un complex de trei proteine globulare ataşate de tropomiozină;
b) troponina J, are o afinitate puternică pentru tropomiozină;
c) tropomiozina, filamentul de actină conţine două filamente proteice de tropomiozină;
d) troponina C, cu afinitate pentru ionii de calciu;
e) în perioada repausului muscular tropomiozina acoperă zonele active ale actinei, împiedicând interacţiunea
actinei cu miozina.

a) molecula de miozină este formată din 4 lanţuri polipeptidice;
b) fiecare filament de miozină este format din cca 90 molecule de miozină;
c) miofilamentele groase şi lungi sunt cuprinse în discul întunecat, si sunt formate din actină, tropomiozină şi
troponină;
d) miofilamentele subţiri si lungi sunt formate din actină, tropomiozină şi troponină;
e) un miofilament de miozină situat în centru este înconjurat de 3 miofilamente de actină.
10. Troponina J, care are o puternică afinitate pentru:

a) tropomiozină;
b) actină;
c) moleculă de ADP;
d) moleculă de ATP;
e) ionii de calciu.
11. Troponina T, care are o afinitate puternică pentru

a) actină;
b) moleculă de ADP;
c) ionii de calciu;
d) tropomiozină;
e) moleculă de ATP.
12. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata:

a) înainte de a începe contracţie, capetele punţilor transversale fixează complexul troponin-tropomiozină;
b) ionii de Ca²+, inlatura efectul stimulator al complexului troponin-tropomiozină;
c) capul punţii ce are energie înmagazinată care se combină cu o noua molecula de ADP, devine dezenergizant
(cu mai puţină energie) şi din nou asigură forţa de tracţiune;
d) după scindarea moleculei de ATP are loc desprinderea capului de actină;
e) în timpul contracţiei lungimea miofilamentelor de actină şi miozină nu se modifică.
13. Interacţiunea actină-miozină se produce atât timp cât:

a) are loc scindarea moleculei de ATP;
b) membrana Z se apropie de miozină, sau până când încărcătura musculară devine prea mare pentru tragerea
filamentelor de actină;
c) calciul este fixat de troponină;
d) se realizeaza pomparea activă a calciului din citosol spre depozitele intracelulare (reticulul sarco-plasmatic)
sau în afara celulei;
e) are loc scăderea concentraţiei calciului citosolic.
14. Pentru a se produce relaxarea fibrei musculare este necesară:

a) încărcarea cu calciu a celulei musculare sau epuizarea rezervelor de ATP;
b) scăderea concentraţiei calciului citosolic;
c) fixarea moleculei ATP de capetele punţilor transversale;
d) legarea capului punţii în zonele active ale actinei;
e) desprinderea capului de actină insotita de scindarea moleculei de ATP, plasându-l în poziţie perpendiculară,
gata de începerea unui nou ciclu.
15. Manifestarile electrice ale activitatii musculare sunt, mai putin:

a) sarcolema este polarizată cu sarcini pozitive la exterior şi negative la interior, având o diferenţă de potenţial de
90 mV;
b) excitarea fibrelor musculare pe cale naturală sau artificială provoacă apariţia unui potenţial de acţiune
propagat în lungul fibrei cu o viteză de 30 m/sec;
c) viteză de propagare a potenţialului de acţiune în lungul fibrei este de 30 m/sec;
d) sunt iniţiate prin mecanismul de cuplare excitaţie-contracţie;
e) potenţialele de acţiune ale unei unităţi motorii se sumează, dând potenţialele de placă motorie.
16. . Manifestarile biochimice ale activitatii musculare sunt, mai putin:
a) prima etapă constă în desfacerea ATP în ADP, acid fosforic şi energie, sub acţiunea ATP-azică a capului
miozinei;
b) aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag, determină aparitia unei secuse musculare;
c) moleculele de ATP se refac din ADP şi creatinfosfat (CP);
d) rezervele de CP(creatinfosfat) se refac pe seama energiei rezultate din glicoliză;
e) în timpul fazei aerobe a glicolizei, în muşchi se formează acid lactic în cantităţi variabile.
17. Urmatoarele afirmatii despre tetanos sunt adevarate, mai putin:

a) tetanosul incomplet, prezintă un platou dinţat, exprimând sumarea incompletă a secuselor la stimulara
repetitivă cu frecvenţă joasă de 10 – 20 stimuli/sec;
b) tetanosul complet, prezintă un platou regulat, exprimând sumaţia totală a secuselor, obţinută prin aplicarea
stimulilor cu o frecvenţă mult mai mare: 50 – 100 stimuli/sec;
c) toate contracţiile voluntare ale muşchilor din organism sunt tetanosuri;
d) forţa dezvoltată de muşchi în timpul tetanosului este de 4 ori mai mare decât cea dezvoltată în timpul secusei;
e) frisonul, siostola cardiacă, sunt tetanosuri obţinute în urma reflexului miotatic.
18. Componentă elastică în serie (CES) a unui muschi este constituita din, mai putin:
a) elasticitatea punţilor transversale (articulaţiile segmentelor S2);
b) materialul discurilor Z ale sarcomerelor;
c) sistemul de tuburi longitudinale ale RS;
d) ţesutul conjunctiv, care leagă muşchiul de tendon;
e) elasticitatea locurilor de fixare ale muşchilor de oase;
19. Face parte din componenta elastică în paralel (CEP) a unui muschi:
a) elasticitatea punţilor transversale (articulaţiile segmentelor S2);
b) elasticitatea locurilor de fixare ale muşchilor de oase;
c) ţesutul conjunctiv, care leagă muşchiul de tendon;
d) materialul discurilor Z ale sarcomerelor;
e) sarcolema fibrei musculare.
20. Tonusul muscular se datorează excitării unui număr redus de unităţi motorii, care se înlocuiesc
reciproc cu frecvenţă relativ joasă de:
a) 10 Hz;
b) 5 Hz;
c) 15 Hz;
d) 0,5 Hz;
e) 1,5 Hz.
21. Terminaţiile secundare senzitive ale fusului neuromuscular semnaleaza:

a) viteza cu care sunt întinşi muşchii;
b) transmiterea sensibilităţii dureroase a muşchiului;
c) manifestările acustice ce apar datorită vibraţiilor fasciculelor musculare care se contractă asincron;
d) manifestările termice ale contracţiei ce se datorează fenomenelor biochimice din fibra musculară;
e) lungimea instantaneea a muşchilor.
22. Motoneuronii fazici, inervează fibrele musculare striate (extrafusale):

a) cu contracţie lentă (motoneuroni ai tonusului);
b) cu contracţie rapidă (motoneuroni ai mişcării);
c) eferenţele gama-dinamice, cu terminaţii în placă pe fibrele cu sac nuclear;
d) eferenţele gama-statice, terminate cvadrilat pe fibrele cu lanţ nuclear;
e) care măresc sensibilitatea fusului la extensia susţinută.
CURS 14 - FIZIOLOGIA MUŞCHILOR NETEZI
1. Muşchiul neted multiunitar se caracterizeaza prin, exceptand:

a) este alcătuit din fibre musculare netede separate;
b) fiecare fibră acţionează complet independent de celelalte;
c) fiecare fibra este inervată de o singură terminaţiune nervoasă;
d) este controlat mai ales prin stimuli non-nervoşi;
e) este aceea că el este controlat mai ales prin semnale nervoase.
2. Muşchiul neted visceral - putem afirma, mai putin:

a) fibrele acestui muşchi se contractă împreună, ca o singură unitate;
b) fiecare fibră acţionează complet independent de celelalte;
c) forţa generată într-o fibră poate fi transmisă celei vecine;
d) este cunoscut şi sub denumirea de muşchi neted sinciţial datorita interconexiunilor dintre fibre;
e) acest tip de muşchi se află în pereţii a numeroase viscere.
3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre muschii netezi, exceptand:

a) formarea punţilor actomiozinice este reglată prin fosforilarea calciu – indusă de miozina;
b) majoritatea muşchilor netezi prezintă o contracţie tonică, prelungită, având adesea durată de ore sau chiar
zile;
c) un muşchi neted tipic începe să se contracte la 50 – 100 ms după ce a fost stimulat, atinge maximum de
contracţie la o jumătate de secundă;
d) rapiditatea activităţii ciclice a punţilor transversale este mult mai redusă de muşchiul neted;
e) fracţiunea de timp în care punţile transversale sunt ataşate de filamentele de actină este foarte redusă în
muşchiul neted.
4. Un muşchi neted tipic începe să se contracte după ce a fost stimulat la:

a) 5 – 10 ms;
b) 100 – 150 ms;
c) 50 – 100 ms;
d) 250 – 300 ms;
e) 100 – 500 ms;
5. Timpul total de contracţie a muschiului neted este de:

a) 10 – 20 sec;
b) 1 – 3 sec;
c) 0,1 – 0,3 sec;
d) 15 – 20 sec;
e) 20 – 25 sec.
6. Caracterizeaza muschiul neted, mai putin;

a) se poate menţine o contracţie tonică prelungită a muşchiului neted cu un consum energetic foarte mic;
b) muşchiul neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a-şi recăpăta forţa de contracţie originală în câteva
secunde sau minute după ce a fost elongat sau scurtat;
c) muşchiul neted este activat exclusiv de către sistemul nervos;
d) muşchiului neted permite oricărui organ cavitar să-si menţină aceeaşi presiune în interiorul lumenului său,
independent de lungimea fibrelor sale;
e) muşchiul neted se poate scurta, faţă de lungimea sa de repaus, cu un procentaj mult mai mare ca muşchiul
scheletic.

a) membrana muşchiului neted conţine mai multe tipuri de proteine-receptor, capabile să iniţieze procesul
contractil;
b) în membranele muşchiului neted, alături de receptorii stimulatori, exista şi niste proteine-receptor cu rol de
inhibiţie a contracţiei;
c) joncţiunea neuromusculară este situată în partea mijlocie a fibrei musculare, si corespunde unei diferenţieri
a sarcolemei, constituiend joncţiunea neuromusculară;
d) joncţiunea neuromusculară este una difuza care secretă propriul lor transmiţător, direct în lichidul
interstiţial, de unde neurotransmiţătorul difuzează spre celule;
e) muşchiul neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a-şi recăpăta forţa de contracţie originală în câteva
secunde sau minute după ce a fost elongat sau scurtat.
8. Transmiţători secretaţi de fibrele nervoase autonome ce inervează muşchii netezi sunt:.

a) adenozina;
b) scăderea concentraţiei ionilor de calciu;
c) creşterea concentraţiei ionilor de potasiu;
d) vasopresina;
e) acetilcolina şi noradrenalina.
9. Factori umorali ai contracţiei musculaturii netede sunt, mai putin:

a) acetilcolina;
b) angiotensina;
c) adenozina;
d) serotonina;
e) histamina
10. Factori tisulari locali ai contracţiei musculaturii netede sunt:

a) adenozina, acidul lactic, creşterea concentraţiei ionilor de potasiu, acetilcolina si angiotensina;
b) excesul de CO2, noradrenalina, adrenalina;
c) scăderea pH-ului, vasopresina, oxitocina;
d) creşterea concentraţiei ionilor de potasiu, scăderea concentraţiei ionilor de calciu, creşterea temperaturii
corpului;
e) adenozina, acidul lactic, acetilcolina, serotonina, histamina.
‫בס"ד‬
Physiology semester II
‫ במידה ויש‬,‫כמו בפעמים הקודמות אני לא בטוח לגבי איכות השאלות והתשובות המוצעות‬
.‫הסתייגויות אשמח לשמוע‬
1. RBC general structure, which of the following is wrong

a. No enzymes
b. No mitochondria
c. No organels
d. A bag of Hb
e. Present a glycocalyx
f. Flexability increase with age
2. RBC numbers, which is correct
a. Surface 135 um^2
b. Volum 85um ^2
c. Size 7.8/2.5/1 um
d. Ht is 45 and grater in females
e. Correct count 5 mil in male 4 in female
f. In 1 liter of blood there 14-16g of Hb
g. 1 g of Hb combines with 1.39 ml of o2
h. In 2 years RBC count is > then 2/1cc
3. RBC metabolism
a. Mainly aerobic
b. Mainly anerobic
c. Glycolisis
d. Creb cycle
e. DPG decrease the affinity to O2
f. NADH + H increase the amount of metha-hemoglobin
g. Via the pentos phosphate pathway there is reduction of glutation which increase
the oxidation of sulfahydyl groups in the Hb
4. OCC checks
a. The amount of oxygen in the Hb
b. The amount of oxygen in the RBC
c. The amount of oxygen in the plasma
d. All of the above
e. None of the above.
The Eshelway
5. Function of RBC
a. Carries the Hb
b. The protein acts as a boofer
c. The CO2 is transported as a free gas
d. CA buffer CO2 to a weak acid H2CO3
6. Blood tests, erythrocyte indexes

a. MCV check the volume of the RBC and it is done by the ratio between the Hc
and the count
b. MCH checks the amount of Hb in the total blood and it done by the ration of the
Hb in one cell and the total count
c. MCHC is the ratio between MCV and MCH
d. In anemia MCV would always decrease
e. In anemia MCV would always increase
f. In anemia MCH would always decrease
g. In anemia MCH would always increase.
7. Blood test, others

a. Increase in WBC count is a sign for infection
b. Increase in platelets count my cause bleeding
c. decrease in platelets count my cause thrombus
d. decrease in platelets count my cause purpura.
8. hemoglobin types
a. in adult 2 alpha and 2 beta
b. in fetal 2 alpha and 2 delta HbF
c. in fetal 2 alpha and 2 gama HbF
d. 2.5 % of the Hb in adult is HbA2 meaning 2 alpha 2 delta
e. Hem is C-H-N propherin group with Fe in the periphery.
9. Hemoglobin synthesis
a. In the first step acetic acid changes into acetyl CoA
b. 2 succynyl CoA are combined with glycine to form pyrolle
c. 2 pyrolle are forming protoporphyrin
d. By adding Fe to protoprophyrin we are getting hemoglobin.
10. Hemoglobin function

a. The iron in the center is essential for its function
b. It changes its affinity due to the pressures of gasses in the tissue
c. It has a strong bluish color when it is bound to CO2
d. After the plasma it is the main component in the blood that carries O2.
The Eshelway
11. Iron circuit in the body
a. Apotranferin is the main glubin that absorbes iron
b. Most of the iron in the body is in the liver
c. There is no iron in the cells
d. In the cells iron is bound to hemosiderin
e. The total amount of Fe is 2-3g
f. The Fe has the ability to enter the erythroblast via the cell membrane.
12. Iron profile

a. Most of the iron is free in the blood
b. In the blood it is bound to feretin
c. In the blood it is bound to transferin
d. In average 80% of the transferin is saturated
13. Hemoglobin affinity

a. At sea level the O2 pressure is around 80mmHg
b. The curve is linear
c. In normal condition the saturation is around 90%
d. As O2 pressure increase the affinity will decrease
e. The saturation would never be grater then 100%.
14. 2,3 DPG

a. Increase the affinity to O2
b. In HbA is bound to dexoyhemoglobin and increase the affinity to oxygen
c. Have low affinity to HbF
d. High level would move the dissosation curve to the left.
15. O2 transport in the blood

a. 98% is in the plasma
b. Around 1 liter is in the blood
c. The body consume 500cc of oxygen when it rest
d. The ability to carry oxygen is a result of the Hb to bind oxygen without being
depended on the pressure.
16. CO2 transport

a. Most of the CO2 is transported in the form of bicarbonate
b. Carboxihemoglobin carry just 23% of CO2
c. CA is essential for the transport
d. In the capillary CO2 is converted into HCO3 and it release H to the tissue
e. In the lung bicarbonate leave the RBC and Cl enters into it
17. Which of the following is part of the specific immune respond?
a. Monoctye
b. Macrophage
c. Neutrophils.
d. T lymphocyte
The Eshelway
e. B lymphocyte.
f. Complement system.
g. Interpherons.
18. Which of the following is active in the blood?
a. Neutrophil
b. Easonphile
c. Mast cells
d. Basophile
e. Lymphctyes
f. Macrophage.
g. Moncyte.
h. Complement proteins
i. Interferons.
j. Plasma cells.
19. Phagocytosis.
a. Could be done by esnophils.
b. Faster in the presence of C3
c. Neutrophils are limited in the amount.
d. After Monoctye become macrophage they are stable and can’t move.
e. May be stimulated by fever.
20. The 1st cell to respond in inflammation is:
a. Neutrophil
b. Easonphile
c. mast cell
d. basophile
e. lymphocyte.
f. macrophage.
21. Which of the following is singe of inflammation

a. Pain
b. Red color
c. Fever
d. All of the above
e. None of above.
22. The 1st cell that respond to infection is:
a. Lymphocyte
b. Netrophile
c. Mast cell
d. Macrophage.
e. Plasma cell.
23. Eosinophils:
a. Effective against parasites.
b. Suppress allergic response
c. Could phagocitize.
d. Produce MBP.
The Eshelway
24. Which of the following is part of the innate immune response?
a. Inflammation
b. Tears
c. Granulocyte
d. Lymphocyte
e. Anti-bodies
f. Complement system.
25. Which of the following is a result of the complement system?
a. Inflammation
b. Oponization
c. Lysis
d. Activation of mast and basophils
e. Agglugation
f. Naturalization
g. Chemotaxis
h. All of the answers.
26. Active and passive immunity.
a. Passive immunity is gained artificially.
b. Active immunity is gained artificially.
c. Both immunities could be gained artificially.
d. Passive is related to AB while active is related to AG.
27. Lymphcyts
a. All of them have AB as surface receptors.
b. Just B lymphocyte have AB as surface receptors.
c. Just T lymphocyte have AB as surface receptors.
d. No AB as surface receptors.
28. Which of the following is correct about AB?
a. IgE = allergy
b. IgG primary immune respond.
c. IgA in secretion outside of the body.
d. IgM primary immune respond.
29. T lymphocytes
a. Tc react just with MCHII
b. Th reacts with MHCII
c. RBC do not present MHCI
d. NK are effective against tumors and cells that infected from viruses.
e. NK do not depend on MCH.
30. Which of the following is chemical signal in the immune system?
a. Interlukines
b. Lysosomes
c. Interpherone
d. MHC
e. Antibodies
f. Opsonines
g. Membrane attack complex.
The Eshelway
h. Garynes .
i. Pyrogens.
31. Platelet structure.

a. Contain mitochondria and enzymes
b. The lipid membrane participate in the clotting process
32. Platelets granules
a. In the dense granules there are ATP, ADP and coagulation factors
b. In alpha granules there are PDGF, FV, Ca and serotonin
c. In alpha granules there are PDGF, FV, fibrinogen and glicoproteins
33. Primary homeostasis
a. occur in minutes
b. begins in platelets aggregation
c. has no connection to 2nd homeostasis
34. platelets receptors
a. iib/ia is the receptor for collagen
b. iib/ia is the receptor to vfw
c. ia/iia is the receptor to vfw
d. ia/iia is the receptor to fibrinogen
e. ic/iia is the receptor to laminin
35. platelet do not adheres when resting
a. due to the glycocalyx that give them a possitve charge
b. due to an enzyme cd39 that convert ATP to ADP
c. due to secretion of NO and prostacylin
d. all of the above
e. none of the above
36. platelet activation, which of the following my signal
a. VFW
b. Collagen
c. Serotonin
d. Adrenalin
e. Posphlipd
f. Fibrinogen
g. Thrombin
37. Signaling event
a. Hydorlisis of the membrane
b. Decrease in the number of ATP
c. Decrease in the number of ADP
d. Influx of Ca +K
e. Activation of critical proteins
38. Signaling would cause
a. Formation of pseodopodias
b. De-granulation
c. High level of heparin
d. High level of ADP
The Eshelway
e. High level of ATP
f. High level of Ca
g. High level of serotonin
h. High level of somostatin
i. Synthesis and release of TXAII
j. Release of some homeostatic factors (V, VFW, fibrinogen)
39. Platelet aggregation
a. Due to ADP, VFW, p2y12,
b. Due to fibrinogen bridges
c. Due to ic/iiia receptor
d. Due to iib/iiia receptor
40. Antiplatelet drugs
a. Acetylsalycilic (Aspirin) activates COX I and II
b. Thionperidine inhibit platelet ADP receptor
c. GP IIb/IIIa prevent PL adhesion
d. Is very useful and wide use for preventing vascular deseases
41. Thrombus
a. Red – in arteries, fibrin dominate
b. Red, in veins, fibrin dominate
c. Red – in arteries PL dominate
d. Red – in veins PL dominate
e. white – in arteries, fibrin dominate
f. white - in veins, fibrin dominate
g. white – in arteries PL dominate
h. white– in veins PL dominate
42. which of the following factors would be inhibited by comadin
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
f. VI
g. VII
h. VIII
i. IX
j. X
k. XI
l. XII
m. XIII
43. Intrinsic pathway, which of the following is correct
a. Wouldn’t occur in the absence of prekilekerin
b. Lack of factors XII and XI would cause hemophilia
c. Lack of factors XII and XI would not cause hemophilia due to factor VIIIa
d. Lack of factors XII and XI would not cause hemophilia due to factor VIIa
e. Factor VIII is a co-factor and there will be no significant changes in the lack of it
The Eshelway
44. Extrinsic pathway, which of the following is correct.
a. Factor VII would go over configuration changes in the presence of TF and would
become VIIa.
b. TF and factor III are the same thing
c. Factor V is the analogues of factor VIII and is accelerating the conversion of
factor X to Xa
d. Factor VII +TF+ Ca are the analogues of tenase in the intrinsic pathway
45. Common pathway, which of the following is correct
a. Tenase have the ability to convert prothrombin into thrombin
b. Factor V is a co-factor in the conversion of prothrombin into thrombin
c. Factor VIII is a co-factor in the conversion of prothrombin into thrombin
d. The conversion of pro-thrombin into thrombin is count as the 2end step in
hemostasis
e. Thrombin is factor II
46. which of the following is not one of the functions of thrombin
a. Conversion of pro-thrombin into thrombin
b. Acceleration of the conversion of factor VIII to VIIIa
a. Acceleration of the conversion of factor XI to XIa
b. Acceleration of the conversion of factor IX to XIa
c. Activation of PL
d. Some paracrine action on endothelial cells. (ADP, vWF, NO, PGI)
47. Homeostasis, present view

a. The 2 pathway are linked
b. Due to the effect of factor VII on factor IX, lack on factor XI won’t cause
hemophilia.
c. TFPI explains why the extrinsic cant compestate on lack of factor VIII
d. TF can be exposed inside the vessels.
48. Anti-coagulant drugs

a. Would be given when there is anemia
b. Heparin binds to Ca, and inhibits coagulation.
c. Heparin binds and activating ATIII, and inhibits coagulation.
d. Heparin binds and inhibiting ATIII, and inhibits coagulation.
49. Which of the following factors would be inhibited by comadin?

a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
The Eshelway
f. VI
g. VII
h. VIII
i. IX
j. X
k. XI
l. XII
50. Time frame for homeostasis
a. Begins with vasoconstriction
b. Plug formation takes seconds
c. Platelet adhesion take second
d. Platelet aggregation takes second.
e. Activation of coagulation factors takes minuets.
f. Fibronilitic protein would be activated in minutes.
g. Fibrinolisis take hours.
51. Fibronilisis.
a. t-PA u-PA and alpha 2 AP activates plasminogen
b. PAI 1 and PAI2 inhibit tPA and u-PA
c. Begins in parallel to 1st and 2nd homeostasis
d. The only role of plasmin is to brake down fibrin.
52. Which of the following factors is inhibited by plasmin

a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
f. VI
g. VII
h. VIII
i. IX
j. X
k. XI
l. XI
53. Which of the following is not a role of the kidney?
a. Eliminating wastes products
b. Regulating blood pressure
c. Participate in immune respond
d. Synthesis of hormones
e. Acid base regulation
The Eshelway
f. Regulation of water and electrolytes.
g. All of the answers
h. None of the answers.
54. Renal blood supply, which of the following is correct?
a. High resistance in the afferent, low in the efferent and medulla is well supplied.
b. High resistance in the afferent, high in the efferent and medulla is well supplied.
c. High resistance in the afferent, high in the efferent and medulla is poorly
supplied.
d. Low resistance in the afferent, low in the efferent and medulla is poorly
supplied.
55. GFR, if the plasma flow of a person is 500cc/min and his GFR is 120cc/min his FF is
a. Around 0.15
b. Around 0.2
c. Around 0.25
d. There aren’t enough details.
56. GFR, which of the following is correct?
a. Large molecule would passé easily then small.
b. Small molecule would passé easily then large.
c. Positive charge molecule would passé easily then negative charge.
d. Negative charge molecule would passé easily then positive charge.
e. The basement membrane is the first barrier to the plasma proteins due to is
positive charged proteoglican.
57. Net filtration pressure in Bowman capsule.
a. Would increase if the concentration of the proteins in BC increase
b. Would decrease if the concentration of the proteins in BC increases.
c. Would increase if the hydrostatic pressure in BC increases.
d. Would decrease if the hydrostatic pressure in BC increases.
58. GFR
a. Increase in afferent arteriole resistance would increase GFR
b. Decrease in afferent arteriole resistance would increase GFR
c. Increase in efferent arteriole resistance would increase GFR (moderate increase)
d. Increase in afferent arteriole resistance would increase GFR (sever increase)
e. Increase in the permeability of the glumeral capillary would increase GFR.
f. Decrease in the permeability of the glumeral capillary would increase GFR.
59. AGII would be secreted when the blood pressure is low. (hypovolemia) and thus it
would:
a. Increase GFR to eliminate more fluid
b. Decrease GFR to prevent lose of fluid
c. Increase of the pressure in peri-tubular capillaries
d. Decrease of the pressure in peri-tubular capillaries
e. None of the above
60. Which of the following substances increase GFR

a. Epinephrine
The Eshelway
b. NO
c. ATII
d. PG
e. Endothelin.
61. Auto- regulation of GFR
a. Increase in the arterial pressure would increase GFR
b. Increase in the arterial pressure wouldn’t increase GFR
c. Increase in the arterial pressure would increase Na reabsorbing and thus would
stimulate release of rennin from the juxta-medullar cell.
d. Increase in the arterial pressure would decrease Na reabsorbing and thus would
stimulate release of rennin from the juxta-medullar cell.
e. Increase in arterial pressure would cause vasoconstriction in the blood vessels of
the kidney.
f. Increase in arterial pressure would cause vasodilation in the blood vessels of the
kidney.
62. Transports
a. Para-cellular, path through the cell.
b. Substance that are passively reabsorbed do not have transport maximum
c. Water Cl and urea are dependent on Na for their absorption.
63. Re-absorption
a. Water is reabsorbed in the proximal tubule
b. Na could be reabsorbed para-cellular
c. Cl could be reabsorbed in para and trans-cellular.
d. Urea could is reabsorbed just trans-cellular.
64. Which of the following is reabsorbed in the proximal tubule
a. AA
b. Proteins
c. Oxalate
d. Bile salts
e. Glucose
f. H
g. HCO3
h. Na
i. K
j. Cl
k. Urea
l. Cathachlamine
m. Drugs
n. water
65. true of false
a. The ascending loop of Henle is permeable to water and urea.
b. The descending loop of Henle is permeable to water and urea.
c. In the thick ascending loop the filtrate become hypotonic
d. In the thick ascending loop the filtrate become hypertonic
e. In the thick ascending loop there is secretion of H
The Eshelway
66. Distal and cortical collecting duct, which of the following is correct?
a. In the early there is absorption of water, urea and solutes and it is a diluting
segment.
b. In the late, there is no absorption of urea, but there is of water.
c. Principle cells secrete H.
d. Intercalated cells secrete H.
e. Intercalated cells are influenced by aldosterone.
f. principle cells are influenced by aldosterone.
g. Intercalated cells are influenced by ADH.
h. principle cells are influenced by ADH.
67. The medullar collecting duct, which of the following is correct?

a. Influenced by ADH and aldosterone
b. Diluting the urine
c. Concentrating the urine
d. Diluting of the interstitium.
e. Concentrating of the interstitium.
f. Secretion of H.
68. Regulation of tubular Reabsorption.
a. Increase in the volume in the tubules would increase Reabsorption.
b. FF would influence the hydrostatic pressure.
c. Afferent and efferent arteriole would influence the colloid osmotic pressure.
d. Afferent and efferent arteriole would influence the hydrostatic pressure.
e. Increase in FF would increase Reabsorption.
f. Increase in FF would decrease Reabsorption.
69. Regulation of tubular Reabsorption.
a. ATII stimulate release of aldosterone.
b. ATII stimulate release of ADH.
c. ATII constrict the afferent arteriole.
d. SNS increase Na secretion.
e. ANP increase Reabsorption.
70. Urinary clearance.
a. To check GFR we need a substance that is filtered and absorbed.
b. To check GFR we need a substance that is filtered and secreted.
c. To check plasma flow we need a substance that is filtered and absorbed.
d. To check plasma flow we need a substance that is filtered and absorbed.
71. Urine concentration
a. Increase in water uptake will decrease ADH secretion.
b. In the presence of ADH the fluid in the ascending loop of Henle becomes
concentrated.
c. The obligatory urine is .5L per day
d. Urine concentration depends on the interstitial osmolarity.
72. Medulla concentration (interstitial) is formed by:
The Eshelway
a. Secretion of ions on the level of the thick ascending loop.
b. Active transport of ions from the thick collecting duct.
c. Diffusion of the urea from the inner medullar collecting duct.
d. Diffusion of high amount of water into the medullar interstitial.
73. The countercurrent mechanism
a. Thin descending loop is permeable to water.
b. Thin ascending loop is permeable to water.
c. Thick ascending loop is permeable to water.
d. The different between the concentration in the tubule and concentration in the
interstitium is large. (more than 200 mOsm/L)
e. The different between the concentration in the tubule and concentration in the
interstitium is small. (less than 200 mOsm/L)
f. No different between the concentration in the tubule and concentration in the
interstitium.
g. The reason that ADH decrease the osmolarity of the interstitium is b/c water
from the distal collecting duct dilutes the interstitium.
h. The reason that ADH increase the osmolarity of the interstitium is b/c water
from the distal collecting duct dilutes the interstitium.
i. Presence of ADH does not change the osmolarity in the interstitium.
74. Urea circulation
a. No Reabsorption of urea in the proximal tubule.
b. There is secretion of urea in the descending loop of Henle.
c. In the presence of ADH the cortical collecting tubule is permeable to urea.
d. In the presence of ADH the medullar collecting tubule is permeable to urea.
e. In the presence of ADH urea diffuse through the lipid membrane of the medullar
collecting duct.
75. Vasa-recta.
a. Have relatively low pressure.
b. Have relatively high pressure.
c. Have the same pressure.
d. Increase in pressure would increase the urine volume.
e. Increase in pressure would decrease the urine volume.
f. Increase in pressure would not influence urine volume.
76. ADH
a. Is secreted when osmolarity increase.
b. Is more sensitive to increase in osmolarity than to decrease in arterial pressure
c. Over secretion would cause diabetic incipidus
d. Would increase the permeability to urea in the medullar collecting duct.
77. Na and extracellular fluid regulation.
a. If the concentration of Na increases the secretion of Na would increase.
b. If the concentration of Na increases the secretion of Na would decrease.
c. If the amount of water increases the secretion of water would increase.
d. If the amount of water increases the secretion of water would decrease.
e. None of the above.
The Eshelway
a. Na balance is responsible for the osmolarity equilibrium.
b. Water balance is responsible for the osmolarity equilibrium.
c. Na balance is responsible for the ECF balance.
d. Water balance is responsible for the ECF balance.
a. Increase in Na intake would increase the ECF.
b. Increase in Na intake would increase the Na excretion.
c. Decrease of ECV would decrease Na secretion.
d. Decrease of ECV would decrease water secretion. (directly)
80. Which of the following would be inhibited in low ECV
a. ANP
b. ATII
c. SNS
d. Aldosterone
e. ADH
f. None of the above
g. All of the above.
81. Which of the following stimulate release of rennin?
a. Low pressure in renal artery.
b. Low pressure in right atrium.
c. Decrease in NaCl concentration in the renal tubule.
d. Sympathetic stimuli on juxa-glumural apparatus.
82. Which of the following is not effect of ATII?
a. Stimulate release of aldosterone
b. Stimulate release of ADH
c. Constrict afferent artery in the kidney glumeroly.
d. Increase exchange of Na and H in the renal tubule
e. Hypotrophy of the renal tubule cells.
f. Decrease of FF.
83. Pressure diuresis
a. Is controlled by the SNS
b. Is stimulated by ADH
c. Is stimulated by ATII
d. None of the above
84. Pressure diuresis
a. Increase Na filtration.
b. Short term regulation of arterial pressure.
c. Inhibit of rennin secretion
d. Decrease pressure in vasa-recta
e. Decrease number of Na-H exchangers.
f. Increase colloid osmotic pressure in the peri-tubular capillaries.
85. High Na intake, which is correct?

a. Would increase the blood pressure.
b. Would inhibit sympathetic stimuli, decrease Na Reabsorption.
The Eshelway
c. Would stimulate pressure diuresis.
d. Would stimulate the release of ATII.
e. Would stimulate the release of ANP .
86. K regulation by the kidney.
a. K is secreted by the principle cells.
b. K is absorbed by the principle cells.
c. K is absorbed by the intercalated cells.
d. K is secreted by the intercalated cells.
87. Increase in plasma potassium.
a. Stimulate Na/K pumps.
b. Stimulate back leakage.
c. Stimulate ADH secretion.
d. Stimulate aldosterone secretion.
88. K regulation by the kidney.

a. Decrease secretion when tubular flow increase
b. High Na intake increase K secretion.
c. High Na intake decrease K secretion.
d. High Na intake dose not influence K secretion.
e. Acute acidosis would cause hyper-kalmia
f. Chronic acidosis would cause hyper-kalmia
89. Micturitaion
a. Sympathetic stimulation inhibits peristalsis in the ureters.
b. Para- Sympathetic stimulation inhibit peristalsis in the ureters.
c. Ureter renal reflex constrict the ureters when it is blocked.
d. Micturitaion reflex is stimulated by the stretching of the UB walls and then
begins to fatigue.
e. When the reflex is strong enough it would contract the external sphincter.
90. Low pH would

a. Activate some enzymes
b. Increase the level of K
c. Decrease the level of K
d. Would cause excitability in nerve cells.
e. Inhibit excitability in nerve cells.
91. pH
a. little bit higher in the arteries
b. little bit higher in the veins
c. no different between veins and interstitial pH
d. no different between arteries and interstitial pH
e. Can change dramatically in the urine.
The Eshelway
92. Buffers
a. Increase in HCO3 would cause alkalosis.
b. Decrease in HCO3 would cause alkalosis.
c. Increase in PCO2 would cause alkalosis.
d. Decrease in HCO3 would cause alkalosis.
93. In the body pK = 6.1
a. A big advantage, easy to keep normal pH
b. Would be weaker buffer if PK was closer to 7.4
c. Would be more power full buffer if PK was closer to 7.4
d. The body compensate by being a close system.
e. The body compensate by being an open system.
94. The phosphate buffer system
a. Is weaker then bicarbonate
b. Its PK is closer to normal pH, explain why it is a good buffer.
c. Its PK is closer to normal pH, explain why it is weak buffer.
d. Works in a close system.
e. Works as an open system
95. Proteins as a buffer

a. Very effective
b. PK close to 7.4
c. After HCO3, it is the most power full buffer in the body.
d. Hemoglobin is the main protein buffer.
96. Hemoglobin as a buffer

a. Release HCO3 to the plasma
b. In the tissue Cl leave the RBC and HCO3 enter.
c. In the tissue HCO3 leave the RBC and Cl enter.
d. In the alveoli CO2 together with H2O forms HCO3 + H
e. In the tissue CO2 together with H2O forms HCO3 + H
97. Tissue as a buffer
a. Most in the muscle.
b. Most in the bone.
c. Bone loose Ca by neutralizing strong basses.
d. Bone loose Ca by neutralizing strong acids.
98. Respiratory buffer.

a. RR increase in acidosis
b. Would compensate respiratory acidosis, (by increasing RR)
c. Would compensate metabolic alkalosis, (by increasing RR)
d. Low pH would increase RR.
99. Which of the following reaction would produce non-violate acids?

a. Oxidation of carbohydrates and fats.
b. Oxidation of anionic amino acids.
The Eshelway
c. Oxidation of cationic amino acids.
d. Oxidation of organic anions.
e. Production of none metabolized organic acids.
100. The kidney as a buffer.
a. Filter HCO3
b. Secret HCO3
c. Filter H
d. Secret H
e. Reabsorb HCO3
f. Reabsorb H
g. Work fast and Correct completely abnormalities in pH
101. H secretion and HCO3 Reabsorption.

a. In normal conditions all of the HCO3 that filtered is reabsorbed.
b. HCO3 can’t be absorbed in that form from the tubule.
c. Complete titration is the way the kidney corrects acidosis or alkalosis.
d. For every H that is secreted there is a HCO3 that is absorbed.
102. H secretion and HCO3 Reabsorption.

a. In the principle cells H is primary secreted.
b. Buffering with phosphate and ammonia forms new HCO3
c. The amount of phosphate for buffering is unlimited.
d. Most of the H in the urine is free.
e. The source of ammonium is glutamine.
f. For every glutamine there is one “de novo” HCO3
g. In high pH there will be high metabolism of glutamine in the kidney.
h. In chronic acidosis ammonia ammonium buffer is the major buffer in chronic
acidosis.
103. Regulation of tubular H secretion, in which of the cases the H secretion

would increase.
a. Increase in ECF
b. Increase in ATII
c. Increase in aldosterone.
d. Increase in K.
104. Anion gap, Increase in the Cl means that
a. Anion gap increased.
b. Anion gap decreased.
c. Anion gap didn’t change.
d. Na didn’t change.
105. Anion gap. When would be hyper-chloric acidosis?
a. DKA
b. Diarrhea
c. Chronic renal failure
d. Tubular acidosis
The Eshelway
e. Carbonic anhidrase inhibitor.
106. A 68 years old patient that suffers from COPD is admitted to the ER with a
sever attack and difficulty to breath. The attack began 2 hours ago. In the blood
examination.
a. HCO3 high and PCO2 low.
b. HCO3 high and PCO2 high.
c. HCO3 high and PCO2 low.
d. HCO3 low and PCO2 low
107. A 54 years old female that suffers from NIDDM stopped taking her
medications and didn’t take care on her diet. She was brought to the ER with sever
DKA (diabetic keto-acidosis). In her blood test.
a. HCO3 high and PCO2 low.
b. HCO3 high and PCO2 high.
c. HCO3 high and PCO2 low.
d. HCO3 low and PCO2 low
108. Movement along the nerve
a. Antro-grade use kinesine and move from the soma to the axon.
b. Retro-grade use kinesine and move from the soma to the axon.
c. Antro-grade use dynein and move from the soma to the axon.
d. Antro-grade could be fast and slow.
e. Retro-grade could be fast and slow.
109. Classification of neurons could be
a. due to the axonal projection
b. Due to the dendritic paten.
c. Due to the neurotransmitter.
d. Due to the number of process.
110. Which of the following is a characteristic of neuron cell?
a. Excitable
b. Amitotic
c. High metabolism
d. Long life
e. All of the above.
111. Which of the following is role of astrocyte?
a. Form support for CNS.
b. Secrete K
c. Brake down of neuro-trophic factors.
d. Participate in BBB.
112. Nernst potential, if one ion has a higher EMF then the other it means that:
a. The ion with the higher EMF would be able to move more inside and outside the
cell.
b. The ion with the lower EMF would be able to move more inside and outside the
cell.
c. There will be no difference between the ions.
The Eshelway
113. Which of the following is not correct about the ionic channels:
a. It can be not gated
b. It can be gated
c. It can use ATP
d. It can be time dependent
e. It can be activated by an extra cellular agonist or intra cellular messenger
f. It can move ion against the gradient.
g. All of the channels have a specific ion that pass through.
114. Which of the following is correct about ionic channel:

a. There is connection between the ICL and ECL via the channel
b. The channels are fast and selective for ions and small molecules
c. some of the channels need ligan to open them
d. all of the ionic channels are voltage gated channels.
115. which of following is wrong about ionic exchanger:

a. It move ions with the gradient thus the exchanger does not use ATP
b. In the Na/Ca co-transporter: Na from the interior of the cell is exchanged with
Ca from the exterior to allow the long AP
c. Digoxin inhibits the Na/Ca co-transport to prolong the AP
d. In some cases its activity might be depended on an ATP pump that would allow
an electrochimy gradient.
116. What is correct about ionic pump

a. Na/K ATPs' exchange 2 Na from the exterior with 3 K from the interior of the cell
b. The only distribution of Ca pumps is in the sarcolma
c. A pump would always work against the gradient
d. The pumps are very specific the ions it pumps and work very fast
117. Nerenst equation
a. Describes the effect of the chemical gradient on the permeability of a single ion
b. Describes the effect of the electrical gradient on the permeability of a single ion
c. Describes the effect of the chemical gradient and electrical gradient on the
permeability of a single ion.
d. The EMF of Na is equal to 1
118. The main ion that influence the potential of resting cell membrane is:
a. Na
b. K
c. Ca
d. All of the ions above together
119. Inotropic channel

a. Is directly gated ion channel.
The Eshelway
b. Work together with G protein.
c. Allow amplification of the signal
d. Work very fast.
e. NMDA is iontropic channel.
f. AMPA is iontropic channel.
g. The same NT can’t be iontropic and metabotrpic.
120. Phases of depolarization and repolarization, which is correct?

a. During rest the cell is permeable to K that enters the cell.
b. The 1st channel that opens is a voltage gated Na channel.
c. The main channel participates in depolarizing the cell is voltage gated Na
channel.
d. Na channels could be inactive even if there is a stimulus.
e. Na channels are fast and lasting for long time.
f. K channels are fast and lasting for long time.
g. In high level of Ca it will be easier to Na channel to open and to propagate AP.
121. What is the location of the following channels?

a. Non gated ionic channels
b. Ligand gated channels.
c. Voltage gated channels.
122. AP generation, which of the following is correct?
a. The threshold is the same in all parts of the neuron.
b. The density of the Na channels is the same in all parts of the neuron.
c. It easy to generate AP on the axon hillock.
d. As the AP would reach the axon hillock the Vm would increase.
e. The reason that AP dose not move backward is b/c the Na channels are in
inactive state.
123. Electrical synapse
a. Faster than chemical
b. Dendro-dentritic
c. More common in the fetause
d. Axon-axonic.
e. Connect neurons and glial cells.
f. Allows synchronized activity.
g. May be influenced from high levels of H.
h. May be inhibitory.
124. Chemical synapse.
a. Have a delay.
b. Decay in time.
c. May be inhibitory.
125. Organization of synapse. Which is the most common?
a. axon-axon.
b. Axon somatic.
c. Axon –spinous.
The Eshelway
d. Axon –dendritic.
126. Chemical synapse.
a. The Ca channels are slow voltage gated.
b. T he Ca channels allow the Vm to rise above the threshold.
c. The vesicles unite with the cell membrane due to SNEAR protein.
d. All of the vesicles are released during excitation of the pre-synaptic neuron.
127. The important research about “hemostatic pre-synaptic suppression” was
done in:
a. The Hebrew university of Israel.
b. The “Tehnion” university, in Haifa Israel.
c. In the “Weitzman” institute, in Rehovot Israel.
d. In the “Tel Aviv” university.
e. In the “Ben Gurion” university in Beer-Sheva Israel.
f. All of these universities make important researches that improve the quality of
life all over the world.
128. Post synaptic activity.
a. The kind of NT would decide if it will be inhibitory or excitatory signal.
b. The kind of the receptor, iontropic or metabotrpic, would decide if will be
inhibitory or excitatory signal.
c. The kind of the ion would decide if it will be inhibitory or excitatory signal.
d. In any synapse could be just one kind of NT.
e. All of the above.
129. Control of transmitter activity.
a. Is done just by breaking the NT.
b. In some cases the regulation occurs by the T half of the NT.
c. Pirodistegmine would inhibit the activity of AchE.
d. COMT brakes down nor epinephrine.
e. Glutamate is braked down via a Na linked transport.
130. Slow vs fast synapse.
a. In fast the vesicle are located close to the plasma membrane.
b. In the slow vesicles are small.
c. In the fast vesicles are small.
d. Ach and amines are NT is fast synapse.
e. NE is NT in fast synapse.
f. Slow NT reacts slow and for short time.
g. Fast NT reacts fast and for short time.
131. Acetylcholine NT.
a. All of its receptors are cholinergic.
b. Muscarine receptros are metabotrpic.
c. Nicotine receptors are metabotropic.
d. Skeletal muscle are ionotropic.
e. Cardiac muscle are iontropic.
f. Do not participate in the sympathetic NS.
132. Adrenergic receptors.
a. Alpha 1 cause vasoconstriction
The Eshelway
b. Alpha 2 cause vasodilatation.
c. Beta 1 increase heart rate.
d. Beta 2 cause vasodilatation.
e. Beta 2 on the blood vessels of the straighter muscles.
133. Serotonin
a. Has inhibitory effect.
b. Induce awakens
c. Secreted from the median raphe.
d. Control mood.
e. Just iontropic
f. Just metabotropic.
g. Is site for the activity of some anesthetic drugs.
134. Glutamate
a. Work just on NMDA
b. Work just AMPA
c. Work on both
d. KA is metabptropic.
135. GABA
a. Inhibitory
b. The iontropic allow Cl to enter the cell.
c. Theionotropic allow K to leave the cell.
d. Is site for the activity of some anesthetic drugs.
136. Astrocyte.
a. Could regulate synaptic transmitter by breaking it.
b. Could increase the strength of the synapse but cannot decrease it.
c. Communicate with neighboring cell via ATP.
d. None of above.
137. NMJ which of the following is correct?
a. A model of 1 nerve one motor unit
b. The post-synaptic folds increase the surface for the entrance of Ca
c. In the cleft high amount of AchE to brake the Ach.
d. The receptors are muscarinic.
e. In the pre-synaptic neuron Ach is exchanaged with H.
f. In each AP most of the vesicles released.
138.
The Eshelway
The Eshelway

G F Z O-3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G F Z O-3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema nr 10. Tulburări de ritm şi de conducere. Pag 1383-1410.

Subiect complement simplu. Întrebarea no 2. răspuns c

Subiect complement simplu. Întrebarea no 3. răspuns d

Subiect complement simplu. Întrebarea no 4. răspuns a,b,c

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 5. răspuns a,b,d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 6. răspuns a,c,d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 7. răspuns a,b,d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 8. răspuns a,b,c

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 9. răspuns a,b,c,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 10. răspuns a,b,d,e

Subiect complement simplu. Întrebarea no 11. răspuns a

Subiect complement simplu. Întrebarea no 12. răspuns c

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 13. răspuns a,b,c

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 14. răspuns a,c,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 15. răspuns a,b,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 16. răspuns a,b,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 17. răspuns b,c

Subiect complement simplu. Întrebarea no 18. răspuns e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 19. răspuns a,b,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 20. răspuns a,b,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 21. răspuns a,b,d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 22. răspuns a,b,c,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 23. răspuns a,b,d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 24. răspuns a,b,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 25. răspuns a,b,c,d

Subiect complement simplu. Întrebarea no 26. răspuns e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 27. răspuns c,e

Subiect complement simplu. Întrebarea no 28. răspuns d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 29. răspuns a,b

Subiect complement simplu. Întrebarea no 30. răspuns b

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 31. răspuns a,b,c,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 32. răspuns a,c,d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 33. răspuns b,c,d

Subiect complement simplu. Întrebarea no 34. răspuns e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 35. răspuns a,b,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 36. răspuns b,c,d

Subiect complement simplu. Întrebarea no 37. răspuns b

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 38. răspuns a,b,d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 39. răspuns a,b,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 40. răspuns a,c,e

Subiect complement simplu. Întrebarea no 41. răspuns b

Subiect complement simplu. Întrebarea no 42. răspuns c

Subiect complement simplu. Întrebarea no 43. răspuns e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 44. răspuns c,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 45. răspuns b,c

Subiect complement simplu. Întrebarea no 46. răspuns d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 47. răspuns b,c

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 48. răspuns b,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 49. răspuns a,b,c

Subiect complement simplu. Întrebarea no 51. răspuns e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 52. răspuns a,b,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 53. răspuns d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 54. răspuns a,b,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 55. răspuns b,c,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 56. răspuns a,b,d,e

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 57. răspuns a,b,d

Subiect complement multiplu. Întrebarea no 58. răspuns

Subiect complement simplu. Întrebarea no 59. răspuns b

Subiect complement simplu. Întrebarea no 60. răspuns

1. Din ce e alcatuita capacitatea vitala

8. Pompa de calciu e controlata de:

10. Organul tendinos Golgi: cand intervine?

16. Numarul lui Reynolds