Antetul şcolii Avizat

Nume şi prenume profesor.................................. Director,

Şef Catedră,

MODEL DE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

ANUL ŞCOLAR............................

Disciplina MATEMATICĂ, Filieră TEORETICĂ

Clasa a IX-a, profil umanist , specializare filologie, ştiinţe sociale
Nr. ore/săptămână 2 (TC)

Ore de predare-învăţare şi evaluare 66 ore

Total ore pe an şcolar 70 din care formativă
Ore de evaluare sumativă semestrială 0 ore (la aceste specializari
nu se susţin teze)
Ore la dispoziţia profesorului 4 ore

I II III IV V
a b
Număr de ore Obse
rvaţii
Pr La
Competen Conţinuturi ed dispoziţi Cal
ţe specifice are a end
înv profesor ar
ăţa ului
re (aprofun
şi dare/
eva remedie
lua re/
re aplicaţii
for de
ma sinteză,
tiv inter şi
ă transdis
 ciplinari
tate)
Test predictiv 2
Capitol/Unitat
1. e de învăţare: 1
Identificare MULŢIMI ŞI 11
a în limbaj
cotidian sau
ELEMENTE
în probleme DE LOGICĂ
de MATEMATI
matematică a CĂ
unor noţiuni Conţinuturi: 8
specifice 1) Mulţimea 4
logicii numerelor reale
matematice Operaţii 1
şi teoriei algebrice cu
mulţimilor numere reale;
2. Ordonarea
Transcriere numerelor reale
a unui enunţ Modulul unui 1
în limbajul număr real
logicii Aproximări prin
matematice lipsă sau prin
sau al teoriei adaos
mulţimilor Partea întreagă 1
3. Utilizarea şi partea
reprezentăril fracţionară a
or grafice unui număr real
(diagrame, Operaţii cu 1
reprezentări intervale de
pe axă), a numere reale
tabelelor de
Propoziţie, 2
adevăr,
predicat,
pentru
cuantificatori
efectuarea
Definiţii, 1
unor operaţii
exemple
logice
Aplicatii
4.
Explicitarea 1
caracteristicil Operaţii 2
or unor logice
mulţimi elementare
folosind Negaţie,conjuncţi 1
limbajul e, disjuncţie,
 implicaţie,
echivalenţă –
definitii, exemple
Corelarea 1
operaţiilor logice
cu
operaţiile şi
relaţiile cu
mulţimi
(complementară,
intersecţie,
reuniune,
incluziune,
logicii egalitate)
matematice Aplicaţii de 1
5. sinteza
Redactarea
Evaluare 2
rezolvării
unei formativă
probleme,
corelând
limbajul
uzual cu cel
al logicii
matematice
şi al teoriei

1. Capitol/Unitat 8 -
Recunoaşt e de învăţare:
erea unor ŞIRURI
coresponde Conţinuturi 8
nţe care 1) Şiruri 1
sunt şiruri, Modalităţi de 1
progresii definire a unui şir
aritmetice 2) Progresii 2
sau aritmetice
Aflarea 1
geometrice
termenului
2. general
Reprezent Suma primilor n 1
area în termeni ai unei
diverse progresii
aritmetice
moduri a 3) Progresii 2
unor geometrice
coresponde Aflarea 1
nţe, şiruri termenului
în scopul general
Suma primilor n 1
caracterizăr
termeni ai unei
ii acestora progresii
3. geometrice
Identificar Aplicaţii de 1
ea unor sinteza
formule de Evaluare 2
recurenţă formativă
pe bază de
raţionamen
te de tip
inductiv
4.
Exprimare
a
caracteristi
cilor unor
şiruri
folosind
diverse
reprezentăr
i (formule,
diagrame,
grafice)
5.
Deducerea
unor
proprietăţi
ale şirurilor
folosind
diferite
reprezentăr
i sau
raţionamen
te de tip
inductiv
6.
Asocierea
unei situaţii
– problemă
cu un
model
1. Capitol/Unitat 7 1
Identificar e de învăţare:
ea valorilor FUNCŢII;
unei funcţii LECTURI
folosind GRAFICE
reprezentar Conţinuturi 4
ea grafică a Reper 1
acesteia cartezian,
2. produs
Identificar cartezian,
ea unor reprezentarea
puncte prin puncte a
semnificati unui produs
ve de pe cartezian de
graficul mulţimi
unei funcţii numerice;
3. condiţii
Folosirea algebrice
unor pentru puncte
proprietăţi aflate în
ale cadrane; drepte
funcţiilor în plan de
pentru forma x = m
completare sau de forma y
a graficului = m, m∈R
unei funcţii Funcţia: 1
pare, definiţie,
impare sau exemple,
periodice exemple de
4. corespondenţe
Exprimare care nu sunt
a funcţii,
proprietăţil modalităţi de a
or unor descrie o
funcţii pe funcţie, lectură
baza grafică
lecturii Egalitatea a 1
grafice două funcţii,
5. imaginea
Reprezent unei funcţii,
area graficul unei
graficului funcţii
prin puncte Funcţii
şi numerice f : I
aproximare →R , I interval
a acestuia de numere
printr-o reale; graficul
curbă unei funcţii,
continuă reprezentarea
6. geometrică a
Deducerea graficului,
unor intersecţia
proprietăţi graficului cu
ale axele de
funcţiilor coordonate,
numerice interpretarea
prin lectură grafică a unor
grafică ecuaţii de
forma f (x) = g
(x)
Proprietăţi ale 1
funcţiilor
numerice
introduse prin
 lectură grafică:
mărginire,
monotonie,
paritate,
imparitate
(simetria
graficului faţă
de axa Oy sau
origine),
periodicitate
Aplicaţii de 1
sinteza
Evaluare 2
formativă

1. Capitol/Unitat 7 1
Recunoaşt e de învăţare:
erea FUNCŢIA DE
funcţiei de GRADUL I
gradul I Conţinuturi 4
descrisă în Definiţie; 1
moduri reprezentarea
diferite grafică a
2. funcţiei f
Identificar :R→R, f (x) =
ea unor ax + b, unde
metode a,b∈R,
grafice intersecţia
pentru graficului cu
rezolvarea axele de
ecuaţiilor, coordonate,
inecuaţiilor ecuaţia f (x) =
, sistemelor 0
de ecuaţii Interpretarea 1
3. grafică a
Descrierea proprietăţilor
unor algebrice ale
proprietăţi funcţiei:
desprinse monotonie,
din semnul
rezolvarea funcţiei
ecuaţiilor, Inecuaţii de 1
inecuaţiilor forma ax + b
, sistemelor ≤ 0 (≥, <, >),
de ecuaţii a, b∈R,
şi din studiate pe
reprezentar R
ea grafică a Poziţia 1
funcţiei de relativă a
gradul I două drepte;
4. sisteme
Exprimare liniare de
a în limbaj două ecuaţii
matematic cu două
a unor necunoscute
situaţii cu
concrete ce coeficienţi
se pot reali
descrie prin Aplicaţii de 1
funcţii de sinteza
gradul I, Evaluare 2
ecuaţii, formativă
inecuaţii
sau sisteme
de ecuaţii
5.
Interpreta
rea cu
ajutorul
proporţiona
lităţii a
condiţiilor
pentru ca
diverse
date să fie
caracterizat
e cu
ajutorul
unei funcţii
de gradul I
6.
Rezolvare
a cu
ajutorul
funcţiei de

1. Capitol/Unitat
Diferenţier e de învăţare: 10
ea, prin FUNCŢIA DE 1
exemple, a GRADUL AL
variaţiei II-LEA
liniare de Conţinuturi 7
cea 1) Funcţia de 3
pătratică gradul al II-
2. lea
Completare Reprezentarea 1
a unor grafică a
tabele de funcţiei
valori f :R→R, f (x) =
necesare ax2 + bx + c,
pentru a,b,c ∈R,
trasarea a≠0
graficului
funcţiei de
gradul al
II-lea
3. Intersecţia 1
Aplicarea graficului cu
unor axele de
algoritmi coordonate,
pentru ecuaţia f (x) =
trasarea 0, simetria faţă
graficului de drepte de
funcţiei de forma x = m,
gradul al cu m∈R
II-lea (prin
puncte
semnificati
ve)
4. Relaţiile lui 1
Exprimarea Viete;
proprietăţil rezolvarea
or unei sistemelor de
funcţii prin forma
x+ y =s , s , p ∈ R
condiţii
algebrice { xy= p
sau
geometrice
5. 2) 4
Utilizarea Interpretarea
relaţiilor geometrică a
lui Viète proprietăţilor
pentru algebrice ale
caracterizar funcţiei de
ea gradul al II-
soluţiilor lea
unei ecuaţii Monotonie; 1
de gradul punct de
al II-lea şi extrem,
pentru interpretarea
rezolvarea geometrică
unor Poziţionarea 1
sisteme de parabolei faţă
ecuaţii de axa Ox,
6. semnul funcţiei
Identificare Inecuaţii de 1
a unor forma
metode ax2 + bx + c ≤
0 (≥, <, >),
grafice de a,b,c∈R, a ≠ 0,
rezolvare a interpretare
ecuaţiilor geometrică
sau Poziţia relativă 1
sistemelor a unei drepte
de ecuaţii faţă de o
1. parabolă:
Recunoaşte rezolvarea
rea sistemelor de
coresponde forma
nţei dintre mx+ n= y
seturi de { a x 2+bx + c= y
date ,
şi cu
reprezentăr a,b,c,m,n∈R,
i grafice interpretare
2. geometrică
Reprezenta Aplicaţii de 1
rea grafică sinteza
a unor date Evaluare 2
diverse în formativă
vederea
comparării
variaţiei lor
3.
Utilizarea
lecturii
grafice
pentru
rezolvarea
unor
ecuaţii,
inecuaţii şi
sisteme de
ecuaţii
4.
Exprimarea
prin
reprezentăr
i grafice a
unor
condiţii
algebrice;
exprimarea
prin
condiţii
algebrice a
unor
reprezentăr
i grafice
5.
Interpretare
a unei
configuraţii

Capitol/Unitat 10 1
e de învăţare:
VECTORI
1. Conţinuturi 7
Identificar 1) Vectori în 4
ea unor plan
elemente Segment 1
de orientat,
geometrie vectori, vectori
vectorială coliniari
în diferite Operaţii cu 1
contexte vectori:
2. adunarea
Utilizarea vectorilor
reţelelor de (regula
pătrate triunghiului,
pentru regula
determinar paralelogramul
ea ui, proprietăţi)
caracteristi Înmulţirea cu 1
cilor unor scalari:
segmente proprietăţi,
orientate pe condiţia de
configuraţii coliniaritate
date Descompunere 1
3. a după doi
Efectuarea vectori daţi,
de operaţii necoliniari şi
cu vectori nuli
pe
configuraţii
geometrice
date
4.
Utilizarea
limbajului
calculului
vectorial
pentru a
descrie
anumite
configuraţii
geometrice
5.
Identificar
ea
condiţiilor
necesare
pentru
efectuarea
operaţiilor
cu vectori
6.
Aplicarea
calculului
1. 2) 3
Descrierea Coliniaritate,
sintetică concurenţă,
sau paralelism –
vectorială a calcul
proprietăţil vectorial în
or geometria
unor plană
configuraţii Vectorul de 1
geometrice poziţie al unui
în plan punct
2. Vectorul de 1
Reprezent poziţie al
area prin punctului care
intermediul împarte un
vectorilor a segment într-
unei un raport dat,
configuraţii teorema lui
geometrice Thales
plane date (condiţii de
3. paralelism)
Utilizarea Vectorul de 1
calcului poziţie al
vectorial centrului de
sau a greutate al unui
metodelor triunghi
sintetice în (concurenţa
rezolvarea medianelor
unor unui triunghi)
probleme Aplicaţii de 1
de sinteza
geometrie Evaluare 2
metrică formativă
4.
Trecerea
de la
caracterizar
ea sintetică
la cea
vectorială
(şi invers)
într-o
configuraţi
e
geometrică
dată
5.
Determina
rea
condiţiilor
necesare
pentru
coliniaritat
e,
concurenţă
sau
paralelism
6.
Analizarea
comparativ
ăa
rezolvărilor
vectorială
şi
sintetică
ale
1. Capitol/Unitat 7 1
Identificar e de învăţare:
ea APLICAŢII
elementelo ALE
r necesare TRIGONOM
pentru ETRIEI ÎN
calcularea GEOMETRI
unor E
lungimi de Conţinuturi 4
segmente şi Rezolvarea 1
a unor triunghiului
măsuri de dreptunghic
unghiuri Formulele (fără 1
2. demonstraţie):
Utilizarea cos(180o − x) =
unor tabele cos x, sin(180o
şi formule − x) = sin x
pentru Modalităţi de 1
calcule în calcul a
trigonomet lungimii unui
rie şi în segment şi a
geometrie măsurii unui
3. unghi: teorema
Aplicarea sinusurilor
teoremelor Modalităţi de 1
şi calcul a
formulelor lungimii unui
pentru segment şi a
determinar măsurii unui
ea unor unghi:
măsuri (de teorema
lungimi sau cosinusului
de Aplicaţii de 1
 sinteza
Evaluare 2
formativă

unghiuri)
4.
Transpune
rea într-un
limbaj
specific
trigonomet
riei
şi
geometriei
a unor
probleme
practice
5.
Utilizarea
unor
elemente
de
trigonomet
Activităţi de 2
 recapitulare
SEMESTRUL I:  
 Test predictive  2
Mulţimi şi elemente de logică
matematică
12
Șiruri 8
Funcţii; lecturi grafice 8
TOTAL SEMESTRUL I 30
   
SEMESTRUL II:  
Funcţia de gradul I 8
Funcţia de gradul al II-lea 11
Vectori 11
Aplicaţii ale trigonometriei în
8
geometrie
Recapitulare   2
TOTAL SEMESTRUL II 40

Precizări legate de completarea datelor în coloanele I-V:

I. Competenţele înscrise sunt competenţele existente în programele în vigoare, aferente fiecărui capitol sau unităţi de învăţare. Pentru
etapa evaluării sumative, rubrica aferentă a acestei coloane se va completa cu competenţe de evaluare specifice.
II. Coloana conţine o defalcare pe tipuri de ore ( predare-învăţare/aplicaţii/evaluare formativă) astfel:
 Titlul Capitolului/Unităţii de învăţare
 Detalierea temelor de conţinut, aferent activităţilor de predare/învăţare
 Activităţi bazate pe aplicaţii care să conducă la retenţia de cunoştinţe şi transfer noţional
 Activităţi de evaluare formativă, care să permită obţinerea unui feed-back real şi în timp util asupra nivelului de atingere a
standardelor de performanţă şi a competenţelor vizate
III. a) Defalcarea numărului de ore pe capitol/unitate de învăţare şi, în cadrul capitolului/unităţii de învăţare, pe
conţinuturi/aplicaţii/evaluare sumativă; cadrul didactic va defalca numărul de ore pe teme de conţinut, funcţie de specificul clasei.
III. b) Coloană la dispoziţia profesorului, prin care se vor repartiza, pe parcursul semestrelor, ore din totalul orelor la dispoziţia
cadrului didactic, funcţie de oportunităţile de proces (aprofundare, aplicaţii de sinteză sau/şi inter şi transdisciplinare) sau funcţie de
feedback-ul obţinut prin evaluări, pentru activităţi de învăţare remedială.
IV. Coloana se completează de către cadrul didactic, cu datele la care vor fi cuprinse activităţile de predare-învăţare/ aplicaţii /
evaluare.
V. Coloană care se va completa de către cadrul didactic, prin menţiuni corelate cu modificări aduse ritmului de parcurgere a
planificării sau despre realizarea activităţilor didactice la clasă.