NOI

ISSN 1857-0798

Pe a nop\ii draperie, neagr=, ]ns=

luminat=,
Printre miile de stele luna clar= se
arat=.

pag. 1-5

,,Furam” c`te o buc=\ic= din diver[i
eroi de prin c=r\ile pe care le citeam,
le ]nsu[eam deprinderile, gusturile,
comportamentul.

pag. 14-15

Este mai mult dec`t mi-ar vorbi.

Pur [i simplu devine triste\ea mea.

pag. 24

... mai mult dec`t oricine a demon-

strat ]nrudirea omului cu stelele, a
dovedit c= sufletele noastre constituie
o parte a cerului.

pag. 25

august
SORA-SOARELUI
Ilinca ZAR+, cl. a IV-a
{coala de Arte Plastice N. Moisei, Telene[ti
8, 2020
antologie NOI

ASCUNDE-M+
Ascunde-m=! Prin v`nt [i culoare
Am uitat s= te uit...
{i, fiind mereu vis=toare,
Prin vis te-am pierdut.

Un joc teribil ascunde

Cupa cu vin [i venin.
Nu-s lacrimi, o ploaie p=trunde
}n propriu-\i suflet str=in.

Ascunde-m= acum, c= mi-e dor.

C`te \i-a[ spune f=r= cuvinte...
Vreau s= iubesc [i s= zbor,
Vreau s= simt, ]ns= g`ndul m= minte.

Olga CURO{, 16 ani

Cricova, Chi[in=u

DE UNA SINGUR+
Valerie VOLONTIR
capriciile muzei
}MBL~NZIREA VULCANULUI
T atiana BALAN ({tefan-Vod=). Poezii noi ce ]\i
]ntregesc universul poetic [i denot= o mai mare
siguran\= ]n ceea ce faci. Vii cu mai mult rafinament
[i fior poetic. Succes ]n continuare!
Iraida DARMANCEV, cl. a XII-a (Chioselia Rus=,
Comrat). Poezia Eterne f=clii este o m=rturie a gradu-
lui m=iestriei poetice pe care l-ai atins. Felicit=ri!
Olga CURO{, 16 ani (Cricova, Chi[in=u). Filonul
dramatic este caracteristic at`t poeziei, c`t [i eseului,
]n primul caz fiind vorba de sup=r=rile iubirii (Top]r-
ceanu), iar ]n al doilea – de c=utarea rostului vie\ii.
Impetuozitatea textelor ne-a f=cut s= facem abstrac-
\ie de u[oarele st`ng=cii [i imprecizii.
Sorina GANDRABUR, cl. a IX-a (Glinjeni, {old=-
ne[ti). Am omis c`te ceva din }nt`lnire [i am f=cut
unele interven\ii neesen\iale. Te captivezi [i, astfel, te
lansezi ]n descrieri irelevante. E nevoie de mai mult
discern=m`nt, de o concentrare maxim=!
Alexandru {EVCIUC, cl. a IV-a ({old=ne[ti). Prie-
tenia e un ]nceput salutar. Ingenuu [i ingenios. Star-
tul e bun. Cursa ]ns= nu e u[oar=.
Ana {EVCIUC, cl. a VIII-a ({old=ne[ti). Luna re-
zist= doar par\ial.
Patricia PETRESCU, 17 ani (T`rgu Neam\). Ne-a
pl=cut Era sear= prin creionarea sincer= [i nepref=-
cut= a st=rilor [i detaliilor, care confer= autenticitate
discursului poetic. Totodat=, unele descrieri ni s-au
p=rut mai pu\in semnificative.
Mihaela CRIGAN, 16 ani (Chi[in=u). Nu [tim cum
vei reu[i s= ]mbl`nze[ti vulcanul poetic care se
anun\=. De\ii magma incandescent= a poeziei. At`t
IMPOSIBILITATE
De parc= am m`ncat carne de ]nger
{i am ]nnebunit de durere
C`nd ]mi sp=rgeau maxilarul col\ii
Pl=m`nii mei sunt numai ap=
}n proces de colmatare
C=ci i-ai udat ca un obsedat
Dorind ]n ei s= creasc= maci
Taci
Anul =sta al\ii vor mu[ca din acela[i m=r
}[i vor t=ia aripile negre ]n lun= plin=
{i vor soarbe roua de amiaz=
Tu m-ai vrut cer
Iart=-m=
Eu am redevenit lut.
doar c= ea trebuie turnat= atent ]n forme, conform re-
gulilor care \in de limbaj, expresie artistic= etc.
Teoctista COL|A, cl. a VIII-a (C=rpineni, H`n-
ce[ti). Vara oricum e frumoas=. S= contempli cerul de
var= ]nseamn= poezie, de[i nu una ]n c=r\i reg=sit=.
Adev=ratele poeme evadeaz= din cuvinte, nota Emily
Dickinson. }ncercarea ta de a surprinde minunea verii
]n cuvinte, din p=cate, nu este dintre cele mai reu[ite.
Bianca SCURTUL, 17 ani (Chi[in=u). }n Suntem
at`t de departe... creezi o atmosfer= imnic= a temei
luate ]n dezbatere, pozi\ionezi personajele pe un pie-
destal decizional [i sentimental, care le d= contur [i
pondere, le apropie de forul interior al cititorului. {i
aceasta e foarte pre\ios acum, ]n aceast= perioad=
plin= e confuzii [i incertitudine.
Nicoleta GU{TIUC, 16 ani (Cotul Morii, H`nce[ti).
Eseul Pierdut se raliaz= la seria anterioar= de medi-
ta\ii asupra trecerii timpului, ]nfrunt=rii lui, maturiz=rii,
c=ut=rii esen\elor existen\iale. Cu noi detalii [i nuan\e.
Cu noi concluzii. Te invit= s=-\i revezi [i s=-\i revizuie[ti
at`t trecutul, c`t [i prezentul.
Alexandra BATR~NAC, 15 ani (B=l\i). Eseul este
cursiv [i are nerv. Dar unele afirma\ii par a fi prea
categorice [i pe alocuri pornesc de la interpret=ri ero-
nate ale faptelor istorice.
Nu numim autorii cu texte ocazionale sau modes-
te, totodat=, ]i sf=tuim s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
DESPRE DORURI
Eu m= ]nchin la icoana
din col\ul casei
[i c`nd ]i [terg p=ienjeni[ul uit=rii
o sp=l cu lacrimi
p`n= pl`nge cu mine [i casa
[i masa cu patru picioare
dintre care a r=mas doar unul
[i acela ]ntr-o margine suspin=
pere\ii de hum= se fac m`ini
m= iau ]n c=u[ul lor
[i poate pentru o ultim= dat=
]mi ]ng`n= c`ntecul de leag=n al mamei.
Tatiana BALAN
{tefan-Vod=
2020, august NOI 1
cap­ri­ci­ile mu­zei

DIFERI|I }N PATRU
ANOTIMPURI
}n luna mai aveam comune destina\ii
{i-nmugurea frumos iubirea-n am`ndoi.
}n anotimpu-n care ne g`ndeam mai mult la al\ii,
G=seam pu\in timp [i pentru noi.

}n iunie t=cu\i iubire c=utam

{i a[teptam ner=bd=tori s= vin= seara.
}n anotimpu-n care ne iubeam.
Erai mai cald [i miroseai a var=.

Toamna, iubite, ]mi este dor de tine,

CU EA, LUCRUL MERGE STRUN+ Mi-e dor [i atunci c`nd al=turea e[ti,
Cornel CAN|ER, 13 ani E anotimpu-n care ui\i de mine,
CRCCA C=u[eni Prive[ti ]n gol [i nu-mi spui ce g`nde[ti.

LUNA Iar iarna suntem destina\ii reci,

Cu greu ne reg=sim unul pe altul;
Pe a nop\ii draperie, neagr=, ]ns= luminat=, E anotimpu-n care tu alegi s= pleci...
Ur=sc c= anotimpurile-s patru.
Printre miile de stele luna clar= se arat=,
Se a[terne somnul lin, peste frun\ile plecate, Ani[oara REVENCU, 17 ani
{i apare cristalin luceaf=ru-n zare, departe. Cobani, Glodeni
Iar marea danseaz=, cu valuri mari [i rebele,
Luna merge ]n pa[i de vals, u[or, printre ele. PROBABIL,
Ana {EVCIUC, cl. a VIII-a }NC+ TE IUBESC
LT Al. Mateevici, {old=ne[ti
Probabil, ]nc= a[tept s=-mi scrii,
S= z`mbesc la vreo notificare,
}NT~LNIRE Dar a[tept`nd, [tii, te po\i plictisi,
A[tept`nd prea mult, suferi mai tare.
Pe o teras= ]ngust=
L`ng-un lac sclipitor, Probabil, ]nc=-a[tept s= m= suni,
Te-am z=rit la o m=su\= S= m= cer\i c= nu \i-am r=spuns la apel.
A[tept s= te simt, s=-\i spun,
{i-am p=lit de dor. Dar ]n\eleg c= nu mai am curaj defel.
Doar o cafea aveai al=turi
}ntr-o can= de curaj. Probabil, ]nc= te a[tept.
Uneori fericit=, alteori ]ng`ndurat=,
La alt= mas= se auzeau certuri –
La o cafenea sau chiar pe-o banc= din parc,
Aspre cuvinte, cu mult necaz. Acolo, a[tept`nd, ]mi petrec ziua toat=.
G`ndul te fura ]ntruna,
La acea mas= neclar=. Probabil, ]nc= te iubesc...
}nc= a[tept s=-mi mai spui pe nume,
|i-ai amintit oare de noi,
Dar, a[tept`nd la nesf`r[it, realizez
De dragostea noastr= amar=? C`t de mult m= ]ndep=rtez de tine.

Sorina GANDRABUR, cl. a IX-a Violeta GORINCIOI, cl. a VIII-a

GM M. Volontir, Glinjeni, {old=ne[ti LT V. Vasilache, Un\e[ti, Ungheni
2 NOI, august 2020
 OAMENII
O amenii sunt c=r\i pe care nu le po\i citi dup=
copert=. Pe unii nu ajungi s=-i ]n\elegi nici
m=car dup= ce le-ai citit con\inutul; sau dac= i-ai
]n\eles – con\inutul acestora te-a dezam=git. Pe al-
\ii ]i ]n\elegi de la prima pagin=, iar lectura este una
care ]\i ]nmiresmeaz= sufletul.
Unii oameni sunt drumuri care nu duc nic=ieri.
Drumuri pe care mergi [i obose[ti: totul e rece [i
sumbru. Al\ii sunt c=r=ri care duc spre ie[irea din
labirintul ]n care via\a ne arunc= deseori. Ei vin ca
o sc=pare [i ajung s= ne ]ndrepte ]n direc\ia co-
rect=. Unii oameni sunt cor=bii pe mare care ne
salveaz= de furtuni, iar al\ii sunt ]ns=[i furtuna
care ne tulbur= marea [i ne arunc= ]n bra\ele
disper=rii. Unii oameni sunt copacii la umbra
c=rora ne odihnim ]n zilele toride, iar al\ii sunt cei
care ne priveaz= de c=ldur= [i lumin= ]n zilele
posomor`te. Unii oameni sunt p=s=ri c=l=toare,
care ne p=r=sesc atunci c`nd se face frig, c`nd
]ncepe s= plou=, c`nd vine greul [i p`n= [i cerul
pare c= se pr=bu[e[te pe p=m`nt, iar al\ii sunt
p=s=ri care r=m`n [i iarna, suport`nd frigul al=turi
de noi, devenind chiar [i cuibul unde ne-am putea
]nc=lzi.
Unii oameni sunt g=ri de a[teptare: pustii, lungi
[i mereu friguroase. G=ri ]n care mereu se
a[teapt=, ]ns= zadarnice-s toate a[tept=rile, c=ci
niciodat= nu sose[te nimeni. Golul se p=streaz= ]n
permanen\=, iar al\ii sunt g=ri de sosire; g=ri ]n
care se r`de, se bucur=; g=ri ]n care p=trunde lu-
min=. Unii oameni sunt doar cuvinte, promisiuni [i
jur=minte. Toate despre iubire, sus\inere [i pre-
zen\= permanent=, ]ns= lipsite de fapte care s= le
confirme. Al\ii vorbesc doar prin fapte, iar cuvinte-
le r=m`n dosite undeva.…
Unii oameni sunt doar case ]n care po\i s= vii,
al\ii sunt [i c=mine ]n care po\i r=m`ne. Unii oa-
meni sunt ploi permanente cu stropi reci, iar al\ii
sunt razele de soare care p=trund chiar [i printr-un
geam umbrit de triste\e. Unii oameni sunt spini. Al\ii
pot fi [i flori.
Unii oameni sunt simpli trec=tori. Simpli actori.
Simpli pasageri. }ncerc=ri. Experien\e. Lec\ii. Iar
al\ii – binecuv`nt=ri, m`ng`ieri, minuni, }ngeri...
Marinela LUNGU
F=le[ti
ZBOR
Valeria Z+MOSTEAN, cl. a VIII-a
GM Log=ne[ti, H`nce[ti
NEVOIE DE DRAGOSTE
A vem nevoie de dragoste ca s= supravie\uim.
Avem nevoie de noi, de viitor [i doar pu\in de tre-
cut pentru a umple sufletele cu nostalgie. Un minut.
Doar un n=valnic minut ne poate schimba via\a,
g`ndirea [i toate visele, ne poate schimba pe noi
]n[ine. Un om, doar un om poate iubi alt om [i poate fi
totul pentru el. Nici un film, nici un spectacol, prea
mult= realitate. Avem nevoie de dragoste ca s= ne
sim\im oameni. S= vedem lumea colorat= ]n roz, iar
liniile negre s= se ]n=lbeasc=. Avem nevoie de ea
pentru a ne reg=si pe noi ]n[ine. Pentru a ne sim\i,
pentru a [ti ce-i aia greutate, bun=tate, pl=cere [i en-
tuziasm.
Avem nevoie de dragoste ]n primele zile de na[tere,
avem nevoie de dragostea mamei [i a tatei. Avem ne-
voie de ea ]n momentul c`nd facem primii pa[i c=tre
via\=, avem nevoie chiar [i atunci c`nd pl`ngem. De
fapt, cred c= [i ura are nevoie de dragoste [i c=ldur=.
Cine suntem [i care este rolul nostru pe acest
p=m`nt? Nu cred ]n niciun r=spuns! Vreau s= iubesc
[i s= fiu iubit=, oare conteaz= ce o s= fie dup=? Da!
Cred c= suntem ni[te furnici manipulate de altcineva,
cred c= mama [i tata sunt acea iubire pe care o
c=ut=m, cred c=... nu [tiu ce s= mai cred.
Avem nevoie de dragoste? Da, avem at`ta nevoie
de ea! Am deschis ast=zi calendarul s= verific dac= e
var=. E var=! Mi-am deschis [i inima s= verific dac=
mai iubesc. Mai iubesc! Ce pot s= fac dac= sufletul
mi-e plin de nostalgii [i, totodat=, de confuzie. Vreau
s= strig s= m= aud= Dumnezeu, s= mai vorbesc cu
El... despre toate... despre orice.
Z`mbet lin [i naiv. Ce s= m= fac? Ce s= mai spun?
Ce s= mai simt?
Olga CURO{, 16 ani
Cricova, Chi[in=u
2020, august NOI 3
cap­ri­cii­le mu­zei
SUNTEM AT~T DE DEPARTE...
D ac= vre\i, ]ntr-adev=r, s= [ti\i ce s-a ]nt`mplat,
probabil c= v= ]ntreba\i pentru ]nceput unde
m-am n=scut, cum mi-am petrecut copil=ria, cu ce
se ]ndeletniceau p=rin\ii [i alte lucruri de genul
acesta, dar ele nu sunt deloc relevante. Mai ]nt`i,
pentru c= sunt detalii care plictisesc, apoi pentru
c= momentul care a reprezentat cotitura vie\ii mele
nu s-a petrecut dec`t mult mai t`rziu. Totu[i, me-
rit= s= spun c= m-am n=scut ]n Moldova [i am iubit
locul acesta cu toat= afec\iunea de care am fost
capabil=. L-am iubit pentru copil=ria colorat=,
plin= de z`mbete prin lanurile de un verde fraged,
l-am ]ndr=git pentru iubirile adolescentine ]nso\ite
de acela[i verde crud, l-am iubit pentru familia pe
care am ]ntemeiat-o. Am iubit Moldova pentru c=
eu credeam cu sinceritate c= m-am n=scut ]n cel
mai frumos loc din lume.
Satul Speia, localitatea ]n care ]ncepusem s=
muncesc al=turi de so\ul meu, era unul dintre cele
mai bogate din \ar=. Serele se ]ntindeau pe [esuri,
iar sub p`nza l=ptoas=, cre[teau fructe [i legume.
Munceam cu d=ruire al=turi de sute de speciali[ti.
Era un volum mare de lucru [i recolt= pe m=sur=.
La un moment dat, institu\ia a falimentat. Acesta a
constituit momentul de ruptur=, clipa ]n care lumea
mea l=untric= s-a pr=bu[it, pentru c= sute de oa-
meni au r=mas f=r= un loc de munc=, inclusiv eu [i
so\ul meu. Eram distrus=, mai ales pentru c= nu
[tiam cum s=-mi ]ntre\in copiii. {i, dincolo de orice,
mi se p=rea c= ne pa[te un pericol imens, ceva ce
urma s= ne schimbe pe to\i, ceva cutremur=tor. Nu
am aflat dec`t peste ani explica\ia sentimentului
care ne m=cinase at`t de mult. C`t de ]ndep=rtat=
pare acum acea zi!
Oricum, atunci nu am g=sit o alt= solu\ie dec`t s=
plec peste hotare ]mpreun= cu so\ul meu. Ne g`n-
deam s= plec=m din Moldova, s= facem bani pen-
tru a ne ]ntre\ine m=car o perioad=, poate s= cum-
p=r=m un automobil [i s= ne ]ntoarcem... I-am
l=sat pe copii ]n grija bunicilor. {i am plecat cu
lacrimi ]n ochi [i sufletele pustiite. Ajun[i ]n str=i-
n=tate, am reu[it s= ne angaj=m pe undeva [i s=
muncim, am str`ns ceva bani [i am constatat stu-
pefia\i c= a trecut un an de c`nd nu ne-am v=zut
copiii [i p=rin\ii. Ne-am g`ndit c= distan\a dintre
noi [i copii e una care ne face s= suferim, aveam
bani ca s= ]nchiriem o locuin\= mai mare [i s=-i
aducem [i pe ei, ca s=-i avem al=turi [i s= le oferim
o educa\ie corect=. I-am adus, i-am dat la [coal= [i
am remarcat cum ]ntre timp, at`t ei, c`t [i noi ]nv=-
\am limba \=rii ]n care alesesem s= st=m o vre-
me, din ce ]n ce mai bine. Aproape ne-am inte-
grat, copiii nu mai m`ncau bucatele noastre tradi-
\ionale, pentru c= la [coal= erau hr=ni\i cu altceva,
4 NOI, august 2020
nu mai citeau din c=r\ile cu care copil=riser=,
limit`ndu-se la literatura din program=, nu mai
priveau desenele animate, f=r= de care refuzau s=
se culce atunci c`nd tr=iam ]n Moldova, ci, treptat,
g=siser= alte emisiuni. {i, oricum, cu [coala nu
existau griji [i nici probleme financiare, pentru c=
nu exista fondul clasei ori al [colii. Astfel, ne-am
deprins cu asta...
Dup= o vreme, constataser=m din nou mira\i c= se
f=cuser= vreo c`\iva ani de c`nd nu ne v=zuser=m
p=rin\ii [i ne-am g`ndit s= le facem o vizit=. Am ple-
cat la drum c=tre bunici, de care ne era foarte dor,
dar la vam= am fost ]nt`mpina\i de chipuri sum-
bre, care nu f=ceau dec`t s= ne priveasc= cu obo-
seal=, r=utate [i plictiseal=... Dar am trecut peste
asta, pentru c= aici suntem n=scu\i [i, dac= e s= ne
g`ndim mai bine, lor nu le este u[or, muncesc cu
orele pentru salarii mici. F=cuser=m zeci de kilo-
metri p`n= la casa p=rin\ilor, cople[i\i de emo\ie
[i, ]n acela[i timp, de durere, atunci c`nd vedeam
c= tot ce ne ]nconjura p=rea s= stagneze. {i lip-
seau culorile pe care le iubeam at`t de mult ]n
copil=rie. Ne spuneam c= nu e o problem=... Eram
acas= [i ne sim\eam minunat. Ne-am ]mbr=\i[at
p=rin\ii, i-am s=rutat [i am pl`ns de fericire. C`teva
zile am fost cuprin[i de euforia revederii, le-am po-
vestit despre toate acele lucruri neobi[nuite pe
care le-am v=zut, ei le-au preg=tit nepo\ilor bun=t=-
\ile pe care ni le f=ceau ]n copil=rie. Dar nu mai
era ca alt=dat=... Dup= c`teva zile, copiii au ]nce-
put s= ne ]ntrebe dac= mai st=m mult, c= se plicti-
seau [i le era dor de prieteni. Priveam tot ce ne ]n-
conjura cu al\i ochi.
}n lumina fierbinte a soarelui din mijlocul lunii
iulie, satul Speia era foarte frumos. Casele ]nalte,
albe erau ]mprejmuite de garduri de piatr=. Florile
cre[teau ]n gr=dini, iar pe alocuri, se ]n=l\a c`te o
ser= solitar= cu acoperi[ul sticlos. Dar vecinul nu
z`mbea c`nd ne ]nt`lneam [i p=rea mai cur`nd
ostil, pe strad= la adresa mea auzeam cuvinte in-
decente [i eram ]mbr`ncit=, la magazin v`nz=-
toarea ne privea cu dispre\. {i atunci, ne-am g`ndit
c= plec=m, dar vom reveni peste pu\in timp [i, cu
siguran\=, lucrurile se vor schimba. Nu [tiu dac=
am mai fost vreodat= at`t de departe de adev=r...
Dar iat= c= am decis s= ne cump=r=m o locuin\=
acolo, ]n str=in=tate, c=minul nostru, ceva care ne-ar
apar\ine. {i ajungeam din ce ]n ce mai rar ]n Moldo-
va, iar dup= ce ne-am petrecut p=rin\ii pe ultimul
drum, vacan\ele ]n \ar= au ]ncetat, pentru c= nu mai
avea niciun rost, pentru c= nu mai aveam la cine s=
ne ducem.
{i timpul trece, ne ]nt`mpin=m b=tr`ne\ile departe
 sarea g`ndirii

JOAC+-TE!
J ocul este cel mai elevat tip de cercetare.
Albert EINSTEIN

Dac= ar trebui s=-mi rezum ]n pu\ine cuvinte

experien\a mea, a[ spune c= jocul m-a dus mereu tot
mai departe, tot mai ad`nc ]n real. {i filozofia mea
s-ar reduce la o singur= dogm=: Joac=-te!
Mircea ELIADE

Nu ne oprim din joac= atunci c`nd ]mb=tr`nim, ci

]mb=tr`nim c`nd ]ncet=m s= ne mai juc=m.
George Bernard SHAW

Oricare ar fi jocurile ]n care intr=m, suntem datori

s= nu ne juc=m cu noi ]n[ine.
Ralph Waldo EMERSON

Jocul este un impuls irezistibil, prin care copilul ][i

modeleaz= propria-i statuie.
Jean CHATEAU

Omul este un om ]ntreg numai atunci c`nd se

LEAG+N joac=.
Laura MARENSCHI, 9 ani Friedrich SCHILLER
{coala de Arte Co[ni\a, Dub=sari
de patrie, ]ntr-un loc str=in sufletului, dar ce mai con- C`nd munce[ti, joac=-te. Munca, dac= este doar o
teaz=? Aici avem o via\= prosper=. {i doar inima datorie, te ucide.
r=m`ne legat= de casa ]n care ne-am n=scut. Doar Max JACOB
cu sufletul tr=im ]n Moldova. C`teodat= ne amin-
tim c= am venit aici doar pentru c`teva s=pt=m`ni,
Un copil care nu se joac= nu este un copil, dar
dar s=pt=m`nile s-au preschimbat ]n luni, lunile ]n
omul care nu se joac= a pierdut pentru totdeauna co-
ani, anii ]n decenii. Nu recunoa[tem asta, dar
pl`ngem pe ascuns c`nd ne g`ndim la copil=riile pilul care tr=ia ]n interiorul s=u [i de care ]i va fi groaz-
noastre, la p=rin\i [i la locul pe care l-am iubit at`t nic de dor.
de mult: Moldova. {i acum o iubim, dar nimic nu Pablo NERUDA
mai este ca alt=dat=. Suntem departe... Distan\a
dintre noi pare a fi o pr=pastie. Mai mult dec`t Jocul e joc [i norocul noroc...
at`t, ne-am distan\at ]nc= din clipa ]n care trenul a Ion Luca CARAGIALE
plecat din gar=, pentru c= sunt aproape sigur= c=
]n=untrul meu ceva s-a stins. M-am distan\at de
Nu e greu s= joci, e greu s= te opre[ti din joc.
cea care am fost odinioar=. Da, suntem at`t de de-
parte... {i doar cu sufletul tr=im ]n Moldova... proverb polonez

Bianca SCURTUL, 17 ani Cine nu [tie a juca nu are treab= cu munca.

LT L. Deleanu, Chi[in=u Ioan SLAVICI
2020, august NOI 5
cu­ta­re r`nd mu[­c=
RESPONSABILITATE
A cum, ]n aceast= perioad=,
trebuie s= fim responsa-
bili. Responsabilitatea duce la o
via\= mai bun=, mai adecvat=.
Fiind mici copii, nu cunoa[tem ce
e aia responsabilitate. Suntem
preocupa\i de lucrurile personale
[i de cele care ne intereseaz=.
P=rin\ii no[tri ]ns=, pas cu pas, ne
arat= c=, devenind mai mari, tre-
ARIPILE TINERE|II NOASTRE
N ou= ani plini de iluzii [i vi-
suri au luat sf`r[it, mai re-
pede dec`t am crezut, mai dureros
dec`t m-am a[teptat.
}mi vine greu s= fac asta, s=
plec. Plecarea n-a fost niciodat= o
op\iune pentru mine, ci mai de-
grab= o realitate iminent=. M= duc
de acas= la fel cum s-au mai dus [i
o s= se mai duc= [i al\ii, dar e dife-
rit, e diferit pentru c= este vorba de
mine [i de to\i oamenii pe care ]i
iubesc. La fel ca oricine, ]ncerc s=
g`ndesc pozitiv la viitorul care
LA DRUM
Iulian BR+ILEANU, 17 ani
LT Al. Mateevici, S=n=t=uca, Flore[ti
6 NOI, august 2020
{AH-MAT PE
buie s= fim responsabili de unele
lucruri sau momente ce ne apar-
\in. Dac= vom \ine cont de aceste
TABLA VIE|II
sfaturi, vom realiza pa[i impor- V acan\a este un bun prilej de
a citi. Suntem tenta\i de enig-
tan\i ]n via\a cotidian= [i vom da ma literelor [i ]nseta\i de dorin\a
un exemplu bun. aprig= de a citi, ]ns= de multe ori
nu [tim ce carte s= alegem. E o pro-
Sorina GANDRABUR, cl. a IX-a, blem= cu care to\i elevii se con-
GM M. Volontir, frunt=. De aceea am hot=r`t s= vin
Glinjeni, {old=ne[ti cu o recomandare pentru to\i cei
pasiona\i de lectur=.
Recent, c=ut`nd ni[te romane ]n
mica mea bibliotec=, am dat de o
vine. O lume nou=, diferit=, intere-
sant= m= a[teapt=. Tot ce trebuie
s= fac este s= am curajul s= p=[esc.
carte pe care foarte mult ]mi do-
ream s-o citesc, ]ns= o tot am`nam
din lips= de timp. Cartea are un ti-
Cu toate c= m-am preg=tit emo-
tlu intrigant: Via\a ca un joc de [ah
\ional pentru acest eveniment, c=
[i e scris= de Maria Grapini.
m-am g`ndit de multe ori la pleca-
M-a impresionat prin mesajul
rea mea de acas=, la noua mea
clar transmis prin intermediul per-
via\=, nu g=sesc curajul. }n fiecare sonajelor, al situa\iilor care reflect=
zi m= b`ntuie g`ndul desp=r\irii, actualitatea din \ar=, dar [i mai
poate nu e nimic grav, dar e prima mult impresioneaz= mul\imea de
mea desp=r\ire, prima mea treapt= pove\e a[ezate cursiv pe coala de
spre maturitate. Cred c= nu am re- h`rtie. Cartea ne mai ]nva\= c= fa-
alizat c`t de repede se va termina milia este unitatea cea mai impor-
totul, am petrecut at`ta timp ]n za- tant= din via\a oric=rui om [i c=
dar pe lucruri nefolositoare, pe trebuie s= pre\uim fiecare clip=
oameni nepotrivi\i, ]nc`t acum tr=it= al=turi de cei dragi.
m= g=sesc plin= de regrete Ideea romanului este c= via\a e
fa\= de vremurile apuse. ca un joc de [ah. Fiecare are un rol
Te-ai maturizat f=r= s=-\i ]n societate, fiecare are tactica [i
dai seama [i ai ajuns aici, regula sa, la fel ca [i piesele de
pas=re mic=, c=ci, asemenea [ah. Fiecare pies= este important=,
unui pui de pas=re, [i tu ]nve\i f=r= ea jocul nu ar mai avea sens.
a zbura. Sper c= v-am trezit curiozitatea.
Nicoleta GU{TIUC, 16 ani Teoctista COL|A, 14 ani
Cotul Morii, H`nce[ti C=rpineni, H`nce[ti
noi [i voi
LIMBA NOASTR+
CHESTIO­NAR
1. Crezi c= [tii bine limba rom`n=?
2. Ce surse te ajut= s-o ]nve\i?
3. }n clasa ta sau printre prietenii
t=i sunt [i vorbitori de alte limbi?
4. }n biblioteca [colii exist= multe
dic\ionare care te ]nva\= s= te
exprimi corect? Dar ]n cea de
acas=?
5. }n localitatea ta se folosesc
regionalisme?
6. Se ]nt`mpl= s= observi gre[eli
de limb= ]n spoturile publicitare,
la [tiri, ]n emisiunile televizate
sau cele difuzate la radio?
7. Cine dintre poe\ii [i muzicienii
no[tri au scris despre [i pentru
limba rom`n=?
8. Cuno[ti arti[ti autohtoni care
au interpretat c`ntece consacrate
limbii materne?
9. {tii c`nd este s=rb=torit= limba
rom`n= ]n \ara noastr=?
10. Ce atitudine ai fa\= de faptul
c= ]n vocabularul nostru sunt folo-
site multe cuvinte ]mprumutate
din alte limbi?
11. Ce expresii sau fraze cuno[ti
despre limb=?
SOMNUL, VAME{UL VIE|II
D incolo de grijile [i activit=\ile pe care le avem zilnic, aproximativ o
treime din via\= o tr=im dormind. Oare cui nu-i place s= doarm=?
}ndeosebi atunci c`nd visezi frumos. Unde mai pui c= somnul e mai mult
dec`t o pl=cere – este la fel de necesar ca apa [i m`ncarea pentru a
putea supravie\ui.
Le place sau nu somnul, la ce or= pun capul pe pern=, viseaz= ]n fie-
care noapte sau nu? Cititorii ne-au r=spuns la acestea, dar [i la alte
]ntreb=ri ale chestionarului nostru, Somn u[or!, publicat ]n nr. 5 curent.
1. Nu-mi place s= dorm mult, de- 2. De obicei, merg la culcare la
oarece somnul este o moarte ora 22.00, ]ns= nu adorm ]ndat=.
fals=. 3. }n timpul nop\ii dorm circa 8-9
6. }nainte de somn prefer s= ci- ore.
tesc o carte, apoi s= privesc seri- 7. Consider c= da. Repetarea te-
alul preferat. Adorm ascult`nd melor ]nainte de somn m= ajut=
muzic= clasic=. s= re\in mai bine informa\ia.
7. Cu siguran\= temele repetate 9. C`nd dorm, nu m= deranjeaz=
]nainte de somn se re\in mai bine lumina [i nici ]ntunericul nu m=
[i pentru mai mult timp. sperie.
11. Creierul nostru este mai activ
]n timp ce dormim. Egiptenii au Dumitri\a CHIRI|A, 12 ani
Ign=\ei, Rezina
fost primii care au creat un dic-
\ionar al viselor, ]n 400 ]. Hr. 9%
4. Nu obi[nuiesc s= dorm la
din vis se uit= ]ndat= dup= ce ne
pr`nz, deoarece prefer s= duc la
trezim. bun sf`r[it ceea ce nu am reu[it
]n timpul s=pt=m`nii.
Mihaela MI|CO
Cu[mirca, {old=ne[ti 5. Sunt activ= de diminea\a p`n=
seara t`rziu.
4. Ador somnul de la pr`nz, ]nde- 9. C`nd eram mic=, preferam s=
osebi ]n zilele toride, c`nd ]n ca- dorm cu o surs= de lumin=, acum
mera mea, cu draperiile trase, se ]ns= ]mi este mai pl=cut s= dorm
p=streaz= r=coarea. Totu[i, nu pe ]ntuneric.
10. Bill Clinton, c`nd era pre-
dorm mult, deoarece se [tie c=
somnul exagerat nu face bine. [edinte, dormea numai 5-6 ore
5. Sunt mai activ seara. }n prima pe noapte. Thomas Edison, fai-
parte a zilei sunt lene[ [i, ]n felul mosul inventator al becului, se
acesta, ]mi adun for\ele de care odihnea 3-4 ore pe noapte.
am nevoie mai t`rziu. 12. Nu iubi somnul, c=ci vei ajun-
8. Visez ]n fiecare noapte. De ge s=rac. Somnul este hornul pe
cele mai multe ori, rev=d prin unde iese oboseala din om. Nu
somn momente importante pe exist= somn profund f=r= con-
care le-am tr=it ]n timpul zilei. [tiin\= curat=.
Teoctista COL|A, cl. a VIII-a
Tudor CROITOR, 16 ani
Anenii Noi C=rpineni, H`nce[ti
2020, august NOI 7
poezie

Victoria FONARI
Poeta [i criticul literar Victoria Fonari s-a n=scut pe 8 martie 1975, la Chi[in=u. Este
licen\iat= a Facult=\ii de Litere a Universit=\ii de Stat din Moldova, doctor ]n filologie,
conferen\iar universitar.
Debut editorial: Zbor ]n antitez=, 2000. Volume de poezii: Sarea pasiunii (2005),
Aleile de corali (2012), Umbra fulgului (2013), La marginea absolutului. Au bord de
l’absolu (2016), Fericirea din clepsidr= (2018) [.a.

AROME POETICE FOSFORESCEN|+ CU

}mi doresc ca foaia
pe care o citi\i
PE{TI ZBUR+TORI
s= miroas= a ploaie din prim=var= }mi doresc o poezie
}n care s=-nfloreasc= flori
Pic=turi ce ating muguri S= vin= strugurii din soare
S= poleiasc= totu-n jur
Pic=turi ce s=rut= flori Din miez de nuc=
Pic=turi ce poleiesc firele de iarb= S= se-aud= note muzicale
[i-au aprins lum`n=rile castanii {i st`ncile s= creasc= p=s=ri
Pentru a lumina noaptea Iar valurile s= ne transforme
de prim=var= cu stropi aroma\i }n pe[ti zbur=tori
[i iubirea ]nflore[te P=m`ntul s= ne s=rute cu o cea\=
}n care s= ne reg=sim pe noi
nu o intereseaz= polemici, r=zboaie. Oglinda apei s= ne-arate ]n pic=turi eternitatea
E crud= ]n verdele [i noi prin ramuri dimprejur
ce taie negrul S= ]mp=r\im iubirea
ce despic= recele Focul s= nu ne-mbl`nzeasc=
ce cheam=... trilurile Dar s= ne ard= ]n sc`ntei
cu flori ce aburc= dealurile {i s= s=rim zglobii
Prin Frunze / S= c=ut=m buburuze
Firele ploii absorb foaia {i s= g=sim sceptrul din noi
pe care scriu Cu care am descifra / f=r= de lux
Literele devin pic=turi Esen\a noastr= de lumin=
aromate de ploaie Ce are for\= / apa s= transforme ]n f=r`m=
]n firele de iarb= drepte ale consoanelor {i focul s=-l ]nghe\e ]ntr-o stea
cu ou= de pitulici ale vocalelor P=m`ntul s=-l topeasc=
{i aerul s=-l ]mpietreasc=
Br`ndu[e, p=p=dii, flori de cire[i – Sc`nteie – o esen\=
pulbere de polen Ascuns= ad`nc ]n fiecare
]nmuiat ]n ploaie –
aur ce zboar=
]n vaporii aroma\i
FLUTURII — UMBRE DE
]n stropii de ploaie
Prim=var=! Ne deschizi prin jaluzelele ploii
FRUNZE
Respira\ia ta mi-a scos cercelul din ureche
Parfumul lum`n=rilor florale L-am c=utat printre Frunze
Ca sfe[nice de chihlimbar nocturn Umbrele l-au ascuns
Copacii ][i pun un inel Respira\ia ta r=m`nea ]n urm=
[i ramura mai face un nod pe axa timpului }ncerca s= releve prezen\a luminii
pentru a condensa Eu vedeam noaptea
aroma nop\ii din ploaie O noapte sup=rat=, fl=m`nd=, ar\=goas=
Respira\ia ta oferea culoare coroanelor de copaci
cu semin\e de prim=var=
Iar umbra metamorfoza frunzele ]n fluturi
E r=s=ritul verdelui Care au ]nceput s= zboare
din luciul stropilor nocturni Un fluture mi s-a a[ezat ]n bra\e
]n care se ]mbarc= licuricii cu aripi parfumate Cuminte s-a transformat ]n cercel
8 NOI, august 2020
 FERICIREA DIN
SEMIN|E DE
LITERE
s= te culci ]ntr-o poezie
s= te scoli pe o poezie
ar fi s= tr=ie[ti
pe o scar=
din versuri
s= nu mai [tii
de o urci
sau cobori
cu privire
citind cele scrise
cobori
ca o pic=tur=
de rou=
ce s=rut= p=m`ntul
pentru a ap=rea
din neant
din nou diminea\=

G~NDURILE BAT }N
Violeta ZABULIC+ GEAMUL A{TEPT+RILOR
}NFIPT+ G`ndurile traverseaz= strada
[i ]mi alung= soarele
G`ndurile ]mi vopsesc unghiile ]n culori
}N UMERII T+I [i ]mi lustruiesc privirea
G`ndurile fac ceea ce nu am ]ndr=znit
Planez G`ndurile ]mi spun ceea ce nu am reu[it
cu aripile iubirii G`ndurile bat mingea [i mi-o arunc=
]nfipte ]n umerii t=i O prind
umeri care m= ]nal\= O a[ez pe foaie
[i rostogolesc literele
[i m= consoleaz= ca cifrele ]ntr-un bilet de loterie
umeri ele se a[az= [i ]ncep s= se certe cu g`ndurile
dup= care nu m= v=d [i se ceart=
dar nici triste\ea / singur=tatea nu m= vede se ceart=
p`n= c`nd c=l=resc un g`nd
[i inima mi se desface ca un compas
[i zbor prin frunze
e gata de circumferin\= de la ]nceput prin crengi de salc`m
[i arcul s=geteaz= timpul apoi de tei
spa\iul se dilat= de ar\ar
senza\ii domin= p`n= c`nd cobor ]n degetele frunzelor de castan
rup c`teva
iar ra\iunea o ia la promenad= [i fac un fluture
[i-i admir= esen\a desfac pumnul
nu mai exist= o alt= referin\= [i-i permit s= zboare
2020, august NOI 9
pa­uz= de g`ndi­re

CINEMATOGRAFUL DE VAR+
U ltima lun= de var=. Ultima lun= din vacan\a mare. E o perioad= perfect= pen-
tru vizionarea filmelor artistice. Iar ]n ziua de azi ave\i parte de o mul\ime
de crea\ii cinematografice realizate special pentru v`rsta voastr=: istorice, de ac-
\iune, SF, drame, comedii, thrillere... pentru toate gusturile. Jean Cocteau spunea c=
un film este o scriere ]n imagini. Despre filmele care i-au cucerit ne povestesc un grup
de elevi din cl. a X-a, LT {tefan cel Mare [i Sf`nt din Grigoriopol (sediul Doro\caia,
Dub=sari):
Gabriela BODAC: Recenta mea \ie util= despre ceea ce nu ar trebui bat cu un secret obscur, [i cei doi
descoperire este Riverdale – un se- s= facem este filmul Hacker – un ]ncep o rela\ie furtunoas=. M-a im-
rial la care am pl`ns, am r`s [i de thriller din 2016, regizat de Akan presionat jocul actorilor, care au
la care am ]nv=\at multe. Satayev, despre un grup de tineri redat perfect ac\iunile descrise ]n
Stanislav COICA: Sunt fascinat hackeri care se implic= ]n crime on-
bestsellerul omonim, semnat de
de filmul Singur acas= – o comedie line cu dealeri de pe pia\a neagr=
de Cr=ciun din 1990 –, scris [i pro- din Toronto, Hong Kong, New York Anna Todd.
dus de John Hughes [i regizat de [i Bangkok. Rodion SEMIONOV: }mi plac
Chris Columbus. A fost nominali- Valeria LOMACINSCHI: C`nd peliculele despre via\a unor spor-
zat la dou= premii Oscar [i la dou= urm=re[ti un serial, ]\i organizezi tivi celebri. Sportul ]nseamn= edu-
Globuri de Aur. Nu cred c= este ci- mai bine ziua. Pentru mine un ase- ca\ie, disciplin=, concentrare, voin-
neva care nu l-a v=zut. menea stimulent este serialul ame- \=, perseveren\=, dar [i sacrificiu.
Valeria NICHITOVCHI: Un film rican pentru adolescen\i Riverdale, De aceea admir filmul Движение
bun te poate ]nv=\a lucruri utile. care a ]nceput ]n ianuarie 2017.
вверх din 2017, regizat de Anton
Este [i cazul peliculei An American Adriana CTITOR: Filmul e mai
Crime din 2007, regizate de Tommy captivant atunci c`nd mai ]nt`i Megherdicev, despre finala olim-
O'Haver [i cu Ellen Page [i Catheri- cite[ti romanul ecranizat. Am sim\it pic= de baschet masculin din 1972.
ne Keener. Se bazeaz= pe o poves- aceasta vizion`nd pelicula Dup=
te adev=rat=. ce ne-am ]nt`lnit (2019), ]n care o Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+
Alexandra {EPTICHINA: O lec- t`n=r= se ]ndr=goste[te de un b=r- Grigoriopol

SUPERPUTERE, UNDE E{TI?

O via\= ]ntreag= ne tot punem ]ntrebarea: ,,Cum ar fi s= am puterea de-a schim-
ba ceva ]n lume”? {i, de[i suntem con[tien\i c= ideea \ine de domeniul ima-
ginarului, nu renun\=m s= vis=m, s= credem c= anumite lucruri ar putea lua o
]ntors=tur= cu final fericit. I-am provocat pe elevii clasei a X-a de la LT Me[terul
Manole din S=lcu\a, C=u[eni, s= ne dezv=luie cum ar dispune de o eventual= su-
perputere.
Adriana NOVAC: }ntr-un uni- dori ca oamenii s= poat= ajunge la opri r=zboaiele, dar a[ lupta [i cu
vers transfigurat, dac= a[ avea pu- un numitor comun, s= [tie s= dis- cel mai mare r=u al secolului XXI –
tere nelimitat= de a interveni ]n ting= binele de r=u [i adev=rul de de[eurile.
conflictele inevitabile ce au detro- minciun=.
nat armonia lumii, a[ vrea s= Cornel CU{ULINSCHI: }mi ima- Alexei CALDARE: Conflictele se
le ]ncredin\ez semenilor mei da- ginez cum ar fi s= pot ]nlocui vie\ile nasc din egoism [i ranchiun=. Ele
rul previzibilit=\ii. Astfel oamenii ar marilor politicieni din statele dez- niciodat= nu duc la bine, sunt ca
anticipa consecin\ele propriilor fap- voltate cu cele ale oamenilor de un virus pentru mintea omului.
te. Empatia [i g`ndirea critic= vor r`nd. B=nuiesc c= aceasta i-ar face Alexandrina CUCO{: Mi-a[
trezi, astfel, bunul-sim\ ]n fiin\a s= simt= pe propria lor piele ce ]n- dori s= am superputerea de a
uman=. seamn= s= te afli ]ntr-o situa\ie difi-
Ioan DOBREANSCHI: Superpu- cil=. schimba g`ndurile oamenilor din
terea mea, de-a[ avea una, ar fi s= Alina VRANCEAN: Mi-ar pl=cea trecut pentru a opri conflictele care
pot d=rui oamenilor, cu privirea s= le pot da o lec\ie politicienilor au avut loc de-a lungul anilor. Ast-
mea, iubire infinit=. A[ putea opri despre ]n\elegerea [i empatia pe fel, puterea mea ar pune cap=t
ura [i cearta dintre oameni, or, f=r= care ar trebui s-o manifeste ]n durerii [i fricii. Hey, superputere,
dragoste, omul ][i pierde valoarea. rezolvarea conflictelor dintre cet=- where are you?
Dumnezeu ne-a dat alt rol: de a ne \eni.
iubi reciproc. Daniela CIOBANU: A[ opta
Marina FIODOROV: Dac= a[ pentru pacea dintre \=rile care se Pentru NOI – Lucia STEGARESCU
avea o putere supranatural=, mi-a[ afl= ]n diverse conflicte. Evident, a[ S=lcu\a, C=u[eni
10 NOI, august 2020
 S+RB+TOAREA CARE NE LIPSE{TE
I mprevizibile sunt raporturile dintre realitate [i fic\iune, mai cu seam=
atunci c`nd vorbim despre s=rb=tori. Magia s=rb=torilor de iarn= ne
]ndeamn= s= ne imagin=m [i la alte festivit=\i posibile. Ne ]ntreb=m, oare care
ar fi acestea? Elevii din clasa a VIII-a de la LT V. Alecsandri din ora[ul B=l\i ne
surprind cu urm=toarele preferin\e:

Daniela TULBURE: S=rb=toa-
rea Soarelui ar putea fi una ma-
gic=. Acest element astral confer=
umanit=\ii stropi de lumin=, vese-
lie, dorin\= de a cunoa[te lumea,
motiv pentru care ar trebui s= apre-
ciem existen\a lui.
Cristina MOROZ: A[ dori s=
invent=m Ziua Dorului, s-o s=rb=-
toreasc= to\i oamenii pleca\i peste
hotare. Posibil ca ]n aceast= zi vor
avea un motiv ]n plus s= revin=
acas= [i s=-[i revad= familia.
Victoria SPR~NCEAN: S=rb=-
toarea Prietenilor noi pare distrac-
tiv=. Va decurge ]n felul urm=tor:
]ntr-o zi din mijlocul verii, doritorii
se vor aduna ]ntr-un anume loc [i
vor face cuno[tin\= cu cel pu\in un
om din mul\ime, apoi se vor duce la
un ceai. Tema discu\iei din acea
sear= va fi semnifica\iile prieteniei
adev=rate.
Grigore MOSCALU: Eu a[ dori
ca ]n \ara noastr= s= existe S=r-
b=toarea Copacilor, o zi ]n care
absolut toat= lumea s= aib= grij=
de copacii din preajma lor.
Maxim DELIU: A[ dori s= existe
S=rb=toarea C=r\ii ]n care oamenii
][i vor cheltui timpul liber cu mult
folos.
Veaceslav PERDELEAN: S=rb=-
toarea Curcubeului, care va inclu-
de toate emo\iile pozitive pe care le
poate tr=i un om. Acei oameni care
vor avea ocazia s= vad= curcubeul
]n acea zi, vor avea noroc pe tot
parcursul anului!
Alexandra BATR}NAC: }n multi-
tudinea s=rb=torilor celebrate la
noi, a[ prefera s= se includ= [i Ziua
Respectului. Din p=cate, am obser-
vat c= mul\i cet=\eni sunt cruzi unii
cu al\ii, fiind dornici de r=zbunare.
Aceast= zi le-ar aminti de adev=-
ratul impact al respectului uman.
Erica LUNGU: Propun s= inau-
gur=m Ziua Medita\iei ]n care oa-
menii se vor aduna ]ntr-un parc [i
vor reflecta despre via\=.
Vladislav CEBOTARI: Ne lipse[-
te S=rb=toarea Filmelor. }n acea zi,
copiii nu vor merge la [coal=, ci vor
privi o serie de filme ]mpreun= cu
colegii. Va fi cu siguran\= o s=rb=-
toare distractiv=.
Cristian BARBU: Optez pentru
S=rb=toarea }mbr=\i[=rii, deoare-
ce, atunci c`nd ]mbr=\i[=m pe ci-
neva, d=ruim c=ldur= [i bun= dis-
pozi\ie.
Ilie BOTEZATU: Ar fi binevenit=
Ziua Pixului, pentru c= el este unul
din cele mai folosite obiecte, e in-
dispensabil pentru noi, elevii.
Victor PASCARI: A[ celebra cu
drag Ziua Albinelor, pentru c= oa-
menii sunt datori muncii albinelor,
ele polenizeaz= plantele cu flori [i,
astfel, aerul devine mai bogat ]n
oxigen.
C=t=lina SOBULEAC: Sus\in
apari\ia Zilei Na\ionale a Me[te[u-
gurilor, ]n care oamenii ][i vor ex-
pune lucr=rile brodate, sculptate,
pictate. }n a[a mod ]i vom sus\ine
pe me[terii din \ara noastr=, ]i vom
]ncuraja s= persevereze ]n activita-
tea lor.
Ivan |URCANU: Avem nevoie
de Ziua oamenilor ]n v`rst=, ]n care
ace[tia s=-[i s=rb=toreasc= via\a
pe care au tr=it-o [i o tr=iesc. To\i
bunicii [i bunicile ar fi mul\umi\i ]n
suflet ]n acea zi. Ei trebuie r=spl=ti\i
din plin pentru lucrul pe care l-au
f=cut cu at`ta d=ruire.

ÎNAINTE DE START Pentru NOI – Cristina URSU

Valerie VOLONTIR B=l\i
2020, august NOI 11
proz=

Teodor BORDEIANU
N=scut la Chi[in=u ]n 1991. A studiat arheologie [i istoria artei la Universitatea
de Stat din Moldova [i la Universitatea Al. I. Cuza din Ia[i. }n 2017 [i-a sus-
\inut teza de masterat ]n studii de patrimoniu mondial la BTU Cottbus-Senftenberg
(Germania).
A publicat literatur= ]n revistele NOI [i Clipa, Zona literar= (Ia[i), Underpass
(Portland, SUA) [i ]n antologia Autobuzul 100 (2013). Este c`[tig=torul celei de-a
XV-a edi\ii a Concursului Na\ional Literar Iulia Hasdeu, sec\iunea debut (2013).
Volume de proz= scurt=: Ultima furtun=, 2014; Kurt, 2019.

KURT
P rietenii ]i spuneau Kurt. Un nume straniu pentru
un r=\oi. To\i ceilal\i r=\oi sau celelalte ra\e din
stol ][i aleseser= nume mai prozaice, mai r=sp`ndite
]n ora[ul lor de origine. Erau populare numele gen
Ma[a, Gri[a [i a[a mai departe. El ]ns= era Kurt, [i
era m`ndru de acest lucru. La fel cum era m`ndru de
penajul verde-]nchis de pe g`t. Era convins c= nuan\a
lui e diferit= de celelalte.
— Uite, ni[te ra\e, ar=ta o mam= fiicei sale de pe
Podul Palatului spre un c`rd care plutea ]ncet pe apa
rece a Nevei.
— Nu vreau ra\e, vreau chiar acum la McDonald’s,
vreau cadou!
Kurt scutur= din coad= [i se l=s= ]n voia apei. Nu
sim\ea frigul, era ]nc= bine. Putea s= mai r=m`n= la
Petersburg pu\in. N-o s=-i fie nimic lui sau stolului.
Acestea ]i erau g`ndurile ]n timp ce reteza cu micul
s=u corp reflec\iile cl=dirilor maiestuoase de pe tera-
sament. Apoi nu se mai g`ndea la nimic, se leg=na [i
el ]n voia apei.
— Ra\e, m=, nu vezi! ]i striga la ureche un turist
beat unui coleg de pe o nav= de agrement. R=====\i!
strig= acela.
Stolul se ridic= imediat ]n aer. }n timp ce b=tea din
aripi ]n=l\`ndu-se de la suprafa\a apei, Kurt ][i ]ntoar-
se pu\in ciocul s=u galben [i privi spre nav=. Avea
pesc=ru[i desena\i pe ea – ce mai p=s=ri nesuferite,
][i zise – [i era colorat= ]n albastru cu alb. Toate na-
vele turistice erau colorate ]n gama asta. Kurt f=cu
c`teva cercuri, sus, ]n jurul navei [i al podului pe sub
care trecuse aceasta. Mai d=du de c`teva ori din
aripi, apoi, sc=z`nd repede din altitudine, ateriz= ele-
gant ]n ap= l`ng= colegii de stol.
— Uite, ne arunc= firimituri, zise o ra\= alteia.
— Da, ce mai neghiobi. Eu, dac= n-am pe[te, con-
sider c= nici n-am m`ncat, le ]ntrerupse autoritar un
r=\oi gras [i b=tr`n.
Kurt ][i mi[c= l=bu\ele pe sub ap= pentru a se
]ndep=rta de =[tia mai repede. Apoi f=cu aceea[i
12 NOI, august 2020
mi[care ca s= se apropie din nou de ei. Totu[i, era
mai interesant cu stolul. Trebuiau s= plece cur`nd
spre o \ar= mai cald=.
Se r=cea pe zi ce trece, iar pe la margini r`ul deja
]ncepea s= prind= o crust= u[oar= de ghea\=, care se
topea diminea\a. Nu era bine, dar tot nu plecau. Dup=
ceva timp au g=sit un loc cu ap= cald= care se rev=rsa
]n r`u dintr-o \eav= spart=, unde nu ]nghe\a nimic ni-
ciodat=. St=teau tot mai des acolo.
C`nd s-a f=cut rece de tot, acolo au r=mas. Unii
colegi mai temerari chiar se ridicau [i st=teau pe
crusta de la marginea micii por\iuni cu ap= cald=.
}ntr-o zi, Kurt s-a urcat [i el pe ghea\=. ,,De ce nu?” ][i
zise. St=tu pu\in pe ghea\=, apoi decol= [i descrise
c`teva cercuri ]n jurul podului de al=turi.
Cu c`teva s=pt=m`ni ]n urm=, ][i f=cuse o prie-
ten=. Adic= o cunoscut=, adic= un om pe care l-a
v=zut de mai mult de dou= ori. Ea era om. El era r=\oi.
,,De ce ar trebui s= fie o problem=?” zicea el. Lui ]i
pl=cea s= se afle ]n preajma ei, iar ea venea din c`nd
]n c`nd unde sta el. De comunicat nu aveau cum, dar
se pare c= nici nu prea le era nevoie. Se observau
reciproc [i ambii erau mul\umi\i.
Ea ][i scria teza de doctorat pe ceva legat de rela-
\ia Vonnegut – literatura rus=, dar asta nu era rele-
vant pentru Kurt. El nu [tia s= citeasc=, nu [tia ce-i
asta tez=, sau ce-i asta literatur=. Ce ]i pl=cea ]ns=
foarte mult e s= o aud= sporov=ind la telefon. Vorbea
]ntr-o limb= care suna foarte diferit de cea pe care o
auzea zi de zi, dar lui ]i pl=cea s= asculte.
Gi, a[a ]i spunea ei, venise pentru c`teva luni aici
de la Universitatea din Seul. Aflase de un specialist
bun ]ntr-una din universit=\ile de aici [i dorea s= lu-
creze pu\in cu el. Totul ]ns= n-a fost cum [i-a planifi-
cat. Recent, cei de acas= i-au spus c= teza trebuie
terminat= mai repede, c= se ]ncheie finan\area [i c=
ea [i a[a a lungit-o prea mult. A fost nea[teptat. Ea nu
credea c= se va ]ncadra ]n noul termen. Dormea pa-
tru-cinci ore pe noapte, dar oricum nu reu[ea. De
 purta pe cap. Ro[ie de frig sau de enervare.
Probabil de ambele. Kurt sim\ise parc= asta
azi-diminea\=, dar ignor= imediat. Survola
podul [i se g`ndea c= se r=ce[te tot mai tare.
Iar ghea\a p=trunde tot mai departe ]n micul
lor refugiu cu ap= cald=.
Peste c`teva zile Kurt a fost trezit foarte
devreme de strig=tul unui muncitor:
— Gata, se pare c= am g=sit locul unde e
spart= \eava!
— Pune-i ceva s= nu curg= a[a tare [i ve-
nim degrab= s-o ]nlocuim! r=spunse [eful.
— C`nd?
— Nu [tiu, c`nd o zice m=-ta. Lucreaz= [i
nu mai pune at`tea ]ntreb=ri!
}n acea diminea\=, spa\iul cald a devenit
considerabil mai rece. Peste dou= zile, Kurt a
fost martorul unei imagini pe care ar fi prefe-
rat s= n-o fi v=zut niciodat=. C`torva dintre
temerarii care urcau pe ghea\= li s-au prins
l=bu\ele de crust=, iar c`nd au ]ncercat s=
decoleze, s-au rupt. Z=ceau al=turi ]n mici
b=ltoace de s`nge. Unii c=zuser= ]n spa\iul
pu\in mai cald ]n care st=tea Kurt. Apa se
]nro[ise.
Kurt a zburat practic toat= ziua atunci.
}nt`i pentru a c=uta un alt loc cald, iar apoi,
Cu c`teva s=pt=m`ni ]n urm=, ][i f=cuse o prieten=. c`nd nu l-a g=sit, pur [i simplu zbura. A zbu-
Aurel GU|U
rat p`n= a obosit. A adormit. S-a trezit. }n pi-
c`teva ori, nu dormise chiar nop\i ]ntregi, mai mult de cioare, diminea\a.
nervi dec`t de lucru. Gi era pe pod. Calm=, privea ra\ele ]n t=cere. A
Mai ales dup= a[a nop\i venea s= priveasc= ra- v=zut ce s-a ]nt`mplat ieri. Kurt privea direct ]nspre
\ele. O calma. Apoi ]i mai suna telefonul – cineva de ea. Ar fi vrut s=-i spun= ceva. M=c=i jalnic de c`teva
acas=, iar ea ][i v=rsa stresul ]n g=urile miniaturale ori. Ea n-a ]n\eles. ,,Evident”, ][i zise Kurt. „Probabil
ale microfonului de la smartphone ca ]ntr-o rigol= de
ea venea aici s= m= observe pe mine, tot a[a cum o
scurgere.
observam eu”, ]i veni lui un g`nd nea[teptat. Telefo-
— Nu ]n\elegi, mi-au zis s= revin ]n dou= s=pt=m`ni
nul lui Gi vibra ]n buzunar, ea nu ridica receptorul. La
[i s= am jum=tate de text scris! Strigase ea ast=zi-di-
ce bun. Mai privi pu\in [i plec=.
minea\= ]n receptorul sub\ire.
R=spunsul interlocutorului dur= un minut ]ntreg. Kurt ][i desf=cu aripile [i ][i lu= av`nt de pe ghea\a
— Nu, nu, nu reu[esc! Ei vor imposibilul, relu= Gi, care devenise ]ntre timp una cu l=bu\ele lui. O durere
de-ai [ti c`t ]i ur=sc. Azi-noapte c`nd m= g`ndeam la ascu\it= ]l p=trunse. Apoi nimic. Z=cea ]nconjurat de
ei, mi-a venit brusc s=-mi scot singur= ochii [i s= o pat= ro[ie.
arunc cu ei ]ntr-]n[ii c`nd ]i v=d data viitoare, ]n- Ca form=, pata amintea de bereta ro[ie a lui Gi
\elegi?! Cioc=ni ea ]n limba muzical= pe care Kurt [i privit= de sus. Exact a[a cum o v=zuse Kurt de
de aceast= dat= o asculta cu pl=cere. nenum=ratele ori c`nd survolase podul.
Gi era ro[ie, la fel de ro[ie ca bereta pe care o C`nd Gi striga la telefon, iar el zbura deasupra ei.
2020, august NOI 13
nimic altceva

ORICE EXPERIEN|+ E UTIL+ UNUI SCRIITOR

DE VORB+ CU OLEG SEREBRIAN, SCRIITOR, ISTORIC, POLITOLOG {I DIPLOMAT

S -a n=scut pe 13 iulie
1969, la H=d=r=u\i, raio-
nul Ocni\a. Este licen\iat ]n
de altc`ndva, zilele petrecute
]n casa bunicilor mei pe linie
matern= (cele mai fericite din-
istorie [i drept al Universit=- tre toate), vacan\ele la rudele
\ii Ion Creang= din Chi[in=u, de la Moscova, c=l=toriile cu
doctor ]n [tiin\e politice. A stu- tata, emo\iile de la diverse
olimpiade, festivaluri [i com-
diat rela\iile interna\ionale la peti\ii la care participam.
Institutul European din Nisa, — De c`nd a\i ]nceput s=
dup= care a urmat studii de scrie\i [i ce amintiri v= per-
specializare la Universitatea sist= ]n memorie ]n leg=tur=
din Edinburgh, {coala Na\io- cu primele texte scrise?
nal= de Administra\ie din Pa- — Prin clasa a doua am
ris [i Centrul de Studii ]n do- ]nceput s= scriu versuri. Mode-
meniul Securit=\ii [i Diplo- Din arhiva personal= lul meu era Vasile Alecsandri,
ma\iei al Universit=\ii din Bir- iar primul critic literar ([i redac-
mingham. De\ine func\ii diplomatice, printre care tor exigent) mi-a fost mama. Prima lucrare cu caracter
cea de Ambasador ]n Fran\a (2010-2015) [i ]n Ger- [tiin\ific, Istoria H=d=r=u\ilor , destul de mare, cam 50
de pagini dactilografiate, am scris-o ]n clasa a [ap-
mania (din 2015). tea, prezent`nd-o la Societatea {tiin\ific= Viitorul.
Volume: Geopolitica spa\iului pontic, 1998, edi\ia — Povesti\i-ne despre familia dvs., ave\i o rela\ie
francez=: Autour de la mer Noire: Géopolitique de special= cu rudele, dovad= fiind faptul c= le-a\i [i
l'espace pontique, 2010, Politosfera, 2001, Politic= [i dedicat romanele C`ntecul m=rii [i Woldemar.
geopolitic=, 2004, Dic\ionar de geopolitic=, 2006, — Am prins ]n via\= nu doar bunicii, dar [i aproape
Despre geopolitic=, 2009, C`ntecul m=rii (roman, to\i str=bunicii. Una dintre str=bunicile mele, Alexan-
premiul Uniunii Scriitorilor), 2011, Rusia la r=sp`n- dra (c=reia i-am dedicat C`ntecul m=rii), a avut o
tie: geoistorie, geocultur=, geopolitic=, 2014; edi\ia mare ]nr`urire asupra mea, de[i mi-am dat seama de
francez=: La Russie à la croisée des chemins: géo- asta doar peste ani. Cuno[tea bine nu doar rusa, dar
histoire, géoculture, géopolitique, 2016, Woldemar [i slavona, poloneza [i germana. C`nd veneam la
(roman, premiul Uniunii Scriitorilor), 2018. d`nsa, o g=seam frecvent cu vreo carte pe bra\e. }mi
pl=cea s= o ascult, mai ales c`nd ]mi vorbea despre
surghiunul ei ]n Siberia. Povestirile ei, foarte categori-
— Unde v= sunt r=d=cinile [i cu ce asocia\i, ]n
ce la adresa puterii sovietice, au fost primele mele lec-
primul r`nd, localitatea de ba[tin=?
\ii de ,,istorie critic=”. La fel de mult m-a influen\at [i
— M-am n=scut ]n fostul \inut al Hotinului, cu Buco- bunicul pe linie matern=, Petru, care ]n 1940, foarte
vina ]n prag, apoi [i-n suflet. Asocieri ar fi mai multe, t`n=r, dar deja angajat ]n administra\ia local=
dar cea mai precoce e p=durea luminat= de lun=, o rom`neasc=, se refugiase ]n Banat, unde lucrase o
imagine pe care o vedeam dintr-un geam mic de pe vreme ca agronom pe un mare domeniu de l`ng= Lu-
cuptorul din casa buneilor pe linie patern=, unde locu- goj. }n 1945 a nimerit ]n ,,listele de repatriere” ale gu-
isem cu p=rin\ii ]n primii mei ani de via\=. Ar mai fi vernului Groza, fiind readus ]n Basarabia, dar, ori-
c`ntecul broa[telor, care venea noaptea dinspre iazul cum, a tr=it toat= via\a cu dragostea pentru Rom`nia
din apropiere, apoi ecoul trenurilor, care se auzea [i tot ce e rom`nesc, altoindu-mi [i mie de foarte tim-
deslu[it pe ]nserate, [i cerul ]nstelat, a[a cum nu l-am puriu identitatea de rom`n, dar [i o pasiune cronic=
mai v=zut niciodat=, nic=ieri, un cer plin de taine care pentru Germania. C`nd venisem ]n 1987 la facultate,
]nc`nta [i ]nsp=im`nta mintea mea de copil. E curios, spuneam c= sunt rom`n [i scriam demonstrativ cu ca-
dar toate asocierile mele cu ba[tina [i cu primii ani de ractere latine. Asta se ]nt`mpla ]nainte ca s= apar=
via\= acolo sunt nocturne. primele semne f=\i[e de disiden\= prorom`neasc= ]n
— Care sunt cele mai vii amintiri din copil=ria Basarabia. Tat=l meu a absolvit Institutul Agricol din
dvs.? Chi[in=u, a fost o vreme primar la H=d=r=u\i, apoi a
— Sunt foarte multe, greu de ales. Ar fi iernile de lucrat ]n administra\ia raionului Ocni\a. S-a stins din
alt=dat=, mai exact s=rb=torile de iarn=, pe care le via\= acum trei ani, r=pus de cancer. Mama a absolvit
evoc ]n ambele mele romane. Apoi sunt to\i oamenii cu eminen\= Institutul de Medicin= din Chi[in=u, a fost
14 NOI, august 2020
mult= vreme medic-[ef la un mare spital de ftiziatrie,
a lucrat ca medic la policlinica raional= din Ocni\a,
apoi ca medic de familie. Continu= s= lucreze, de[i e
de mult= vreme la pensie.
— Fiind elev, care disciplin= v= pl=cea mai mult?
Ce visa\i s= deveni\i atunci?
— Istoria, geografia, limbile, literatura. E ciudat,
dar visul meu, de foarte devreme, era s= fiu diplomat,
s= merg la studii la Institutul de Rela\ii Interna\ionale
de la Moscova. Am f=cut o ]ncercare dup= absolvirea
[colii, dar era o institu\ie ]nchis=, nu r=zb=tea acolo
chiar oricine, a[a m-am v=zut nevoit s= fac istoria la
Chi[in=u, dar n-am abandonat niciodat= visul de a fi
diplomat. }n vara lui 1992, ]ndat= dup= absolvirea fa-
cult=\ii, am fost admis cu o burs= a Funda\iei Soros la
sec\ia diplomatic= a Institutului European din Nisa,
iar un an mai t`rziu eram angajat pe post de secretar
I, referent pentru Europa germanofon= la MAE al
Republicii Moldova.
— Sunte\i licen\iat ]n istorie, a\i avut [i experien\a
pred=rii ]n institu\ii prestigioase din \ara noastr= [i
de peste hotare. Care ar fi, ]n viziunea dvs., accen-
tele necesare pentru a ]mbun=t=\i ]nsu[irea temei-
nic= a istoriei, dar [i viziunea clar= despre identita-
te, alte no\iuni fundamentale?
— Cursul de istorie are menirea s= ofere nu doar
cuno[tin\e, dar [i deprinderea de ]n\elegere critic= a
evenimentelor. O alt= misiune, tot mai neglijat= a cur-
sului de istorie, e cea de educa\ie patriotic=. Cu re-
gret, aceast= sarcin= a istoriei e tot mai h=ituit=. Isto-
ria, a[a cum se pred= ea azi ]n Vest (un model pe
care-l import=m [i noi), formeaz= ni[te apatrizi.
— A\i fost ambasador ]n Fran\a, acum sunte\i pe
final de mandat ]n Germania. A\i putea face o para-
lel= ]ntre aceste dou= \=ri? Ce v-a impresionat ]n
mod special? V-a\i f=cut prieteni?
— La capitolul paralele ar fi foarte multe de spus.
Ambele sunt \=ri importante, care au ]n spate o mare
istorie, o mare cultur=, o voca\ie global=. Parisul [i
Berlinul sunt dou= metropole mondiale, nu doar poli-
tice, dar [i culturale, ora[e care vibreaz= de art=, de
via\=, de evenimente. Bine]n\eles, aveam mul\i prie-
teni [i ]n Fran\a, [i ]n Germania ]nc= ]nainte de a veni
la post, prieteni care mi-au fost [i-mi sunt de folos ]n
exercitarea mandatului. Mi-am f=cut [i mul\i prieteni
noi [i nu doar din r`ndul francezilor ori nem\ilor, dar
[i colegi diploma\i din alte \=ri, cu care r=m`nem ]n
leg=tur=.
— Ave\i [i ni[te distinc\ii at`t ]n calitate de scrii-
tor, c`t [i ]n calitate de ambasador? La care dintre
ele v-a\i a[teptat cel mai pu\in?
— La prima, care e [i cea mai ]nalt=. Am primit
]n anul 2000, la numai 31 de ani, Ordinul Na\ional
Steaua Rom`niei, cea mai ]nalt= distinc\ie a statului
rom`n, ]n semn de apreciere pentru prima mea carte,
Geopolitica spa\iului pontic, ap=rut= ]n anul 1998 la
editura clujean= Dacia.
— Munca de ambasador v= ajut= la scris?
— Orice experien\= e util= unui scriitor. Pentru a
scrie, mai cu seam= proz= artistic=, ai nevoie de oa-
meni, de ]nt`mpl=ri, de experien\e. Faptul c= am
schimbat des activit=\ile, mediul cultural [i social,
mi-a fost de mare folos. Am tr=it ]n mari metropole,
dar am [i experien\a satului din Basarabia ori Bucovi-
na. M-am ]ntre\inut cu monarhi, pre[edin\i [i mini[tri,
dar cunosc [i via\a omului simplu. Am deopotriv=
experien\a sovietic= [i pe cea a Vestului. Implicit, lu-
mile despre care scriu par s= nu fie inventate. Chiar [i
critici literari pricepu\i, precum e academicianul ger-
man Klaus Bochmann, au crezut c= romanele mele
redau ]nt`mpl=ri reale.
— Ave\i o rutin= a scrisului? }n ce perioad= a zi-
lei, a anului sunte\i mai inspirat?
— C`nd e vorba de romane, scriu mai cu seam=
noaptea. Orice a[ scrie, am nevoie de singur=tate.
— Dispune\i de timp pentru lectur=? Ce autori/
titluri prefera\i?
— }mi las pentru lectur= o or=-dou= pe zi, ceea
ce-mi permite s= citesc ]n medie cam un titlu pe
s=pt=m`n=. Sunt foarte selectiv ]n alegerea lecturilor,
con[tient c= nu am timp pentru orice. Vin dintr-un sis-
tem de „economie planificat=” [i tr=iesc [i eu oare-
cum ]n regim planificat. }mi stabilesc de cu vreme lista
c=r\ilor pe care am a le citi, pentru mul\i ani ]nainte. La
fel se ]nt`mpl= [i cu c=l=toriile.
— Ce principii de crea\ie respecta\i? C`t timp v=
ia scrierea unei c=r\i?
— E foarte diferit. C=r\i precum Rusia la r=sp`ntie
ori Geopolitica spa\iului pontic le-am scris ]n cam trei
luni, dar documentarea durase mult mai mult. }n rea-
litate, scrierea unei c=r\i ]ncepe cu mult ]nainte ca s= fi
pornit s-o a[tern pe h`rtie, sau chiar s= m= fi g`ndit la
ea. C`ntecul m=rii l-am scris timp de 40 de luni, dar
subiectul l-am purtat ]n g`nd, f=r= s= [tiu, o via\=.
— Tr=im ]ntr-o perioad= c`nd promovarea valo-
rii reprezint= unica modalitate de a nu da curs non-
valorilor. Cum v= promova\i [i crede\i c= un scriitor
ar fi bine s= se promoveze?
— Nu sunt deloc bun la capitolul autopromov=rii.
P`n= la urm=, cred c= timpul este sita valorii, de[i nici
valoarea nu e static=.
— Cine e cel mai mare critic pentru dvs.?
— Eu ]nsumi. Am fost ]ntotdeauna foarte rezervat
fa\= de ceea ce fac [i scriu.
— Cine v-a fost/este model de via\= dintre profe-
sori, apropia\i?
— Modelele mele n-au fost oamenii din preajm=, [i
nici m=car oameni reali. „Furam” c`te o buc=\ic= din
diver[i eroi de prin c=r\ile pe care le citeam, le
]nsu[eam deprinderile, gusturile, comportamentul.
Sunt un om cl=dit de lecturi, poate chiar ]ntr-o m=sur=
mai mare dec`t de mediu.
Continuare ]n pag. 24
2020, august NOI 15
lumin= din lumin=
Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU
SCHIMBAREA
LA FA|+ A DOMNULUI
D omnul nostru Iisus Hristos a venit ]n lume ca s-o
schimbe la fa\=. Dar aceast= schimbare depin-
de de noi. Mila Domnului [i ]ndurarea Sa se ]ndreapt=
spre noi ]n m=sura ]n care ni le dorim. {i suntem
preg=ti\i pentru ele. {i le cerem ]n rug=ciunile noastre
c=tre M`ntuitorul lumii.
}nt`mplarea de pe muntele Ta-
bor, c`nd Iisus Hristos: „S-a schim-
bat la fa\= [i a str=lucit fa\a Lui ca
soarele, iar ve[mintele Lui s-au
f=cut albe ca lumina”, a fost me-
nit= s=-i ]nt=reasc= pe ucenicii S=i
]n preajma R=stignirii ce urma s=
fie. Ea ]i ]nt=re[te ]n credin\= pe to\i
credincio[ii ]n vederea viitoarelor
]ncerc=ri. Iar acestea nu se las=
a[teptate mult, venind de la trup, de la oameni [i de la
diavol.
Iat= cum t=lm=ce[te Schimbarea la Fa\= a M`n-
tuitorului Sf`ntul Teofan Z=vor`tul: „El a vrut s= arate
la ce slav= ]nal\= El ]n Sine firea omeneasc=, iar prin
aceasta pe orice om: slava Schimb=rii Lui la Fa\=
este slava noastr= ]n Domnul Iisus Hristos. El parc=
ne-ar spune: Iat= cum o s= fi\i!”
Acest episod biblic este un ]ndemn spre schimba-
rea sufleteasc=. Numai l=s`nd haina ]ntunecat= a
p=catului [i ]mbr=c`nd-o pe cea luminoas= a dra-
gostei, a virtu\ilor, a faptelor bune [i a milosteniei, pu-
tem spera la mila Domnului [i la umbrirea cu harul
Duhului Sf`nt.
Propria schimbare, ]ntoarcerea cu fa\a spre bine,
spre lumin=, spre ]nv=\=tura biblic=, spre dragostea
evanghelic=, spre rug=ciunea cea de sine st=t=toare
[i spre cea ]n comun din Sf`nta Biseric=, spre
m=rturisire [i spre unirea cu Hristos prin taina Sfintei
}mp=rt=[anii este ]nceputul schimb=rii lumii.
Harul Duhului Sf`nt popose[te asupra celor ce se
str=duiesc s= fac= schimbarea [i le ajut= ]n realiza-
rea acestei inten\ii.
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOX
SEPTEMBRIE
11 T=ierea capului Sf. Proroc Ioan Botez=torul.
14 Sf. Cuv. Simeon St`lpnicul [i mama sa Marta.
21 Na[terea Maicii Domnului.
27 }n=l\area Sfintei Cruci.
16 NOI, august 2020
cei şapte ani de-acas=
Rubric= sus\inut= de Olesea COSOI
BUNUL — SIM|
}N MEDIUL VIRTUAL
A m avut ocazia, la fel ca tine, drag= cititorule, ]n
ace[ti ani de c`nd s-au dezvoltat at`t de mult
tehnologiile informa\ionale [i cele de comunicare, s=
cunosc [i s= comunic prin intermediul acestora cu tot
felul de oameni. Am avut experien\e diferite, ]n speci-
al dezam=giri peste dezam=giri. {i acest lucru s-a
]nt`mplat din cauz= c= at`t eu, c`t [i cei cu care co-
municam, nu cuno[team c= lumea virtual= presupu-
ne [i ea respectarea anumitor reguli, c= exist= [i din-
colo de ecran bune maniere.
C`nd totul mi se p=rea at`t de frumos [i lista mea
num=ra sute de ,,prieteni”, am ]n\eles c= nici pe de-
parte ace[tia nu erau oamenii apropia\i mie. De
aceea, te ]ndrum [i pe tine s= \ii cont de aceast= re-
gul=, mai mult o moral=, a re\elelor de socializare, [i
anume s= nu-i consideri pe to\i cunoscu\ii t=i virtuali
prieteni, deoarece o prietenie presupune responsabi-
litate, iar at`t ei, c`t [i tu nu ave\i obliga\ii unii fa\= de
al\ii. Ar fi nechibzuit din partea ta s= discu\i proble-
mele tale cu cei pe care nu-i cuno[ti, fiindc= se poate
]nt`mpla ca cel de dincolo s= aib= o identitate fals=.
Aten\ie la infractorii de bun-sim\!
O mare gre[eal= pe care te-a[ sf=tui s= nu o comi\i
vreodat= este s= te ]ndr=goste[ti pe internet. {tiu c=
se zice c= e la mod=, dar marea majoritate – at`t fete,
c`t [i b=ie\i – au avut probleme serioase, ajung`nd
chiar [i ]n instan\ele de judecat=, fiind ]n[elate, am=-
gite [i stoarse de bani. P=streaz= intimitatea [i dis-
tan\a, pentru c= oamenii de dincolo de ecran sunt
diferi\i [i pot fi periculo[i.
Ast=zi, sunt mai atent=
la ceea ce postez [i distri-
bui pe aceste re\ele. }ncerc
s= dau c`t mai pu\ine deta-
lii despre via\a mea pri-
vat=, pot s= o zic cu bucurie
c= aproape am renun\at
la ele, deoarece pierdeam
foarte mult timp, pe care Alexandru DIMITROV
acum ]l folosesc pentru alte activit=\i pl=cute, cum ar
fi discu\iile cu tine, prin intermediul acestei rubrici. De
asemenea, nu mi-a pl=cut niciodat= s= m= implic ]n
discu\iile private pe care le ini\iaz= un grup de prie-
teni asupra unei post=ri, mai ales, dac= nu m=
prive[te. Iar tu, dac= o faci, analizeaz= necesitatea
intervenirii tale cu un comentariu sau un mesaj [i fii
atent la gramatic=. Permite-mi s=-\i citesc comentari-
ile [i am s=-\i spun cine e[ti. De aceea, reaminte[te-\i
regulile gramaticale [i nu plictisi oamenii prin orice
g`nd sau loc vizitat pe care ]l faci public. Nu este etic
s= etichetezi pe cineva dac= nu \i-ai cerut permisiu-
nea. S= [tii, numele [i prenumele fiec=ruia reprezint=
date cu caracter personal, or, dezv=luirea lor f=r=
acordul celui men\ionat poate fi sanc\ionat=.
C=l=torie virtual= manierat=!
 s-o pedepseasc= pentru multe
iscodiri [i tr=d=ri... Dar ele nu se
sim\eau vinovate [i ajunseser=
s-o urasc= de moarte.
Zilele treceau ]ncet, dar anii
au trecut repede. Fana ]mplinea
treizeci [i cinci de ani, ]n ziua
nun\ii mamei mele, cea mai
mare dintre fetele ei. Se spunea
c= ar fi furat rochia miresei [i c=,
]n ascuns, ar fi brodat pe ea bu-
che\ele de flori. Zadarnic s-a
c=utat rochia alb=, spumoas=,
zadarnic a f=cut spume la gur=
b=tr`na Ca\ian. }n ultima clip=,
au g=sit pe pat – adus= probabil
de Fana – o rochie s=r=c=cioas=,
b=\oas=, de pichet alb de bum-
bac, [i Tan\i a fost nevoit= s-o
]mbrace. Frumoas=, somptuas=
]n rochia de m=tase ]nfoiat=, bo-
gat=, cu crizanteme ]n p=r, a
2020, august NOI
8/
ap=rut, ]n murmurul de admira-
\ie al lumii, mama miresei, fiica
b=tr`nei Ca\ian.
Aceasta a fost Fana, bunica
mea, care a fugit ]n noaptea ace-
leia[i nun\i cu un grec frumos [i
bogat. E o poveste pe care ni-
meni nu a uitat-o. O ru[ine pe
care nimeni nu a iertat-o, care a
ap=sat asupra familiei, asupra
leag=nului unde mai t`rziu dor-
mitam ]ntre vise nedeslu[ite eu,
un nou pumn de via\=, nepoata
acestei destr=b=late femei...
Fana a disp=rut, a devenit
,,bunica”, un balaur, un monstru,
care putea ie[i de sub pat, ]n
]ntuneric, dac= nu eram cumin-
te...
{i nu eram cuminte. Sem=-
nam cu bunica.
Cella SERGHI
Scriitoare, publicist= [i traduc=toare rom`n=. S-a
n=scut pe 22 octombrie 1907 la Constan\a. Cu numele
adev=rat de Cella Marcoff, dup= numele bunicului
Serghi Marcoff, de origine bulgar=.
Urmeaz= cursurile Facult=\ii de Drept din Bucure[ti,
ob\in`nd diploma de licen\= ]n 1931.
Cella Serghi scrie un num=r de reportaje [i cronici
teatrale pe care le public= ]n revistele Gazeta [i Re-
porter sub pseudonimul Cella Marin. Succesul ob\inut cu aceste scrieri
o influen\eaz= pe Cella Serghi s= aleag= o carier= literar=. Primul ro-
man al Cellei Serghi, P`nza de p=ianjen, apare ]n 1938. Urmeaz= apoi
romanul Cad zidurile (1950), retip=rit ]n 1965 sub titlul Cartea Mironei
[i devenit, ]n urm=toarele edi\ii, Mirona. Un volum autobiografic, inti-
tulat Pe firul de p=ianjen al memoriei, apare ]n 1977 la Editura Cartea
Rom`neasc=. Toate romanele sale au fost bine primite de cititori, dar [i
de mari scriitori, ca Liviu Rebreanu, Camil Petrescu [i Mihail Sebastian.
Opera scriitoarei cuprinde [i traduceri, ca V= place Brahms? de Fran-
çoise Sagan [i Casa de h`rtie de Françoise Mallet-Joris. A decedat pe 19
septembrie 1992 la Bucure[ti.
CARTEA MIRONEI
(fragment)
asa e ]mbr=cat= ]n ieder= soare. Trebuie s= [tii [i tu ade-
C toat=. Perdelele dese, drape- v=rul... caut=... caut=...”
riile afumate de timp, od=ile ume- Mi se pare c=-l aud ]ng`n`nd
de, ]ntunecoase. Mai ales cea de pove[ti ca pe vremuri: ,,Un tat= pe
la subsol, unde tr=ie[te bunicul, moarte las= fiilor lui o comoar=,
unde moare bunicul, unde bunicul ascuns= undeva ]n p=m`nt. R=s-
[opte[te: ,,Mirona, feti\a mea, te- coli\i, s=pa\i, c=uta\i...” Nu voi uita
am a[teptat toat= ziua. Pe unde ai niciodat= ochii decolora\i, tulburi,
umblat?” Se aga\= de mine ca un ai bunicului meu. Dorin\a lui de
copil de fustele mamei. ,,Vino mai a-mi l=sa ca mo[tenire cheia tai-
aproape. S= nu-\i fie fric=, tu [tii nelor casei.
c= nu sunt nebun. Caut= o rochie *
neagr= de dantel= cu br`u ro[u Bunica mea se numea Fana.
de catifea... Acolo am g=sit scri- }nsu[i faptul c= bunica avea un
soarea... [i am cusut-o la loc. nume mi se p=rea tulbur=tor, ne-
Desf= bini[or br`ul ro[u, cite[te a[teptat. {i apoi, Fana! Era fru-
scrisoarea, [i rochiile apuc= de mos? Ur`t? Nu [tiu. Venea de
le ia tu, rochiile Fanei. B=tr`nul departe. Aducea parfumul unor
Miron i-a spus tot... acolo ]n scri- vremi pe care mintea mea neli-
1/
ni[tit= se str=duia s= le ]n\eleag=,
timpuri ]n care am fost [i nu am
fost, ]n care nel=murit doream s=
m= ]ntorc.
De ziua mea, [ase lum`n=rele
p`lp`iau pe tortul ]nz=pezit de
fri[c=. }ntr-un cap=t al mesei st=tea
tata, ]ntr-altul, ca o umbr= cu oche-
lari, ca o sperietoare cu nasul de
carton lipit de pieli\a scorojit= – un
neg mare pe frunte [i albea\= pe
un ochi, – str=bunica, teribila Ca-
trina Ca\ian. Copiii de pe strad=,
fiindc= nu [tiau cine a fost, ]n-
dr=zneau s= r`d= c`nd o vedeau
[i ]i strigau Mumia. }n cas= dom-
nea [i acum, c`nd avea optzeci de
ani, auzea orice [oapt=, vedea fie-
care mi[care, ]mpletea intrigile, ]n-
tre\inea misterul.
}n zilele de s=rb=toare lua
masa cu noi [i bunicul. Unii ]i spu-
neau [i acum dom’ Jorj, al\ii – Ne-
bunul. Niciodat= n-am ]n\eles de
ce nu era el b=rbatul b=tr`nei Ca-
\ian. Era ginerele [i tat=l celor trei
fete care st=teau ]n jurul mesei:
Tan\i, Maria [i Neneea.
Mereu bolnav de g=lbinare, ]n-
covoiat, cu un aer ve[nic vinovat
de ceva, \inea ochii ]n jos, t=cea.
De altminteri, la mas= fiec=ruia ]i
era parc= fric= de propria lui voce,
fiecare se ferea s= nu-i afle cel=lalt
g`ndul. Dar de ziua mea soco-
Privirile, toate, m=rite, ]n\epenite,
goale. }mi b=tea inima, ]mi zv`c-
neau t`mplele, ]mi tremurau m`i-
nile, dar nu mai puteam da ]napoi.
}nc=p=\`nat=, am repetat ]ntreba-
rea. Bunicul a ridicat ochii din far-
furie. Niciodat= nu mi s-au p=rut
at`t de sfio[i, de obosi\i [i de gal-
beni.
— Fana, mi-a r=spuns vocea lui
stins=.
Cred c= n-o mai auzisem de-
mult.
— Fana?
}n jurul mesei, chipurile ]mpietri-
te, p`lp`iau triste lum`n=relele ]n
tort, capetele celor trei surori nu se
mai deosebeau ]ntre ele, bunicul
meu repeta cu v=dit= pl=cere:
— Fana!
}n clipa aceea, mi se p=ru c=
aud un zgomot de cioburi ]mpr=[-
tiate. C=zuse de pe scaun Catrina
Ca\ian.
S-a aflat mai t`rziu c= Lavinia
pusese ]n locul scaunului ei unul la
fel, scos din uz, cu picioarele rupte.
}n copil=ria mea, ap=sat= de
spaime [i b=nuieli, iat= c`teva zile
de libertate, de ]nc`ntare [i vis. }mi
pl=cea s= r=scolesc podul. Acolo
]l ]nt`lneam, ]n ]nchipuire bine]n-
\eles, pe ,,micul lord”, logodnicul
meu. C`nd b=team de trei ori ]n
poarta castelului, Cedric ]mi des-
Negru, cum ]l chema, ]i spuneau
domnu’ Ca\ian. Intimii, mai to\i, ]n
spate ]n der`dere – Prin\ul con-
sort. Prin\esa era, pentru toat= lu-
mea, Catrina Ca\ian.
Fetele nu i-au v=zut niciodat=
pe tat=l [i pe mama lor ]mpreun=,
lini[ti\i, ]ntr-o plimbare sau de
vorb= ]n cas=. Nu i-au v=zut, ci ...
i-au surprins, cea mai mic= Nene-
ea, i-a g=sit s=rut`ndu-se. O
c=utase pe mama ei ]n toat=
amiaza aceea. C=tre sear= abia
a z=rit-o, coco\at= ]n salc`mul din
gr=din=. }n aceea[i clip= l-a des-
coperit [i pe tat=l ei, care se pitu-
lase bini[or ]ntr-o umbr= mai
deas=. Neneea ][i v=zu mama
s=rind din copac, u[oar= ca o pi-
sic=, iar pe tat=l ei lu`nd-o ]n
bra\e [i s=rut`nd-o.
Ca din p=m`nt, ap=ru [i buni-
ca. Era, se vede, demult la p`nd=,
prin apropiere...
— Nu v= e ru[ine de copii? a
strigat tremur`nd de ciud=, \in`nd
feti\a de umeri.
E drept c= Neneea \ipase ca
mu[cat= de [arpe ]n clipa s=rutu-
lui, f=r= s= vrea [i f=r= s= [tie de
ce. Vinovatul \inea ochii ]n p=-
m`nt. Vinovata avea privirea ]n-
dreptat= nep=s=toare spre singu-
ra stea care r=s=rise. Feti\ei ]i
b=tea inima. B=r`nei ]i tremurau
de-a v-a\i ascunselea toate trei:
Tan\i, Marie [i Neneea, au ap=rut
p=rin\ii. Tata ]i spunea mamei c=
o iube[te. Ea ]i r=spundea cu cu-
vinte de ne]n\eles pentru ele: E[ti
un la[, te despre\uiesc... [i totu[i,
]l l=s= s=-i s=rute m`inile, bra\ele,
g`tul. Fetele ar fi vrut s= \ipe. De
ce nu ap=rea mama Catrina? Ea
n-ar fi dat voie... Surorile se \ineau
de m`n=, ][i \ineau r=suflarea. Le
venea s= pl`ng=, s= strige, dar nu
f=ceau nicio mi[care, privind ne-
s=\ioase s= vad= tot, s= [tie, s=
afle...
Tata a tr`ntit-o pe mama pe un
cuf=r. Iat-o cu g`tul ]ntins, cu ca-
pul c=zut, cu p=rul alb=strui ]m-
pr=[tiat pe podea. Tata o s=ruta
repezit – pe p=r, pe g`tul palid.
Era ro[u la fa\=. Fana – alb=,
lini[tit=, parc= murise... Ba nu, se
ridic=, deodat=, elastic=, vie, ][i
prive[te b=rbatul ]n fa\= [i izbuc-
ne[te ]ntr-un r`s de se clatin= po-
dul. El o privea. }nlemnit. Ea spu-
nea lini[tit=: ,,E[ti un caraghios!...”
Apoi disp=ru u[oar= ca fumul.
Feti\ele povestir= bunicii lor ]n-
t`mplarea.
B=tr`na le amenin\= c= dac=
nu-i spun totul, vorbesc noaptea
prin somn, c= ei nu i se poate as-
cunde nimic. {i apoi, ea era st=-
p`na borcanelor cu dulcea\=, a

NOI, august 2020

team c=-mi este ]ng=duit orice, chidea. }mi s=ruta m`na. ,,Bine ai
chiar [i aceast= ]ntrebare, care nu venit, my lady. Azi citim din abece-
[tiu cum ]mi \`[nise ]n minte [i nu- dar, te ]nv=\ aritmetic=? Vrei s= fa-
mi d=dea pace: cem o plimbare cu bicicleta sau
— Cum o chema pe bunica? pornim c=lare? ”... Bicicleta avea
Furculi\ele m=tu[ilor mele r=- numai o roat= din dou=. Cei doi
m=seser= ]n aer, gata s= ]mpung=. ponei: unul cu coad= rupt=, cel=lalt
2/
m`inile pe umerii feti\ei. sertarelor pline cu petice colorate,
A doua zi Neneea ][i g=si p=- [i din vitrinele magazinelor le pu-
pu[a cu ochii sco[i, cu p=rul smuls tea cump=ra tot ce-[i doreau, dar
[i pl`nse p`n= se ]mboln=vi, pes- nu c=p=tau nimic degeba. {i
te buclele blonde. dac= Fana a strivit ceasul lui
Fana r`dea. Tan\i, dac= a lovit ]n el cu c=lc`iul
Odat=, c`nd se jucau ]n pod p`n= l-a f=cut praf, e fiindc= a vrut
7/
 be altfel dec`t ]n cupeul cu perde-
lu\e trase [i n-avea voie s= se
dep=rteze de preajma faimoasei
cur\i.
Cu u[ile mereu deschise ]ntre
dormitoare, cu fr`urile proaspetei
c=snicii \inute str`ns, dibaci de
b=tr`n=, Fana a avut totu[i trei
fete, a devenit mam=, a devenit
rea...
Se pare c= nu le iubea pe copi-
le, fiindc= nu-l suferea pe b=rbat,
omul de c`rp= ]n m`na soacrei,
pe care ]l d=sc=lea mereu [i ]l ]n-
t=r`ta ]mpotriva libert=\ii [i a tine-
re\ii ei. B=tr`na [i le apropiase ]n
schimb pe feti\e, le ademenise cu
ceas de aur, cu p=pu[i, cu cercuri,
cu ,,diabolo”, cu farmece poate.
Mi-o ]nchipuiam pe aceast= stra-
nie bunic=, singur=, mereu dreap-
t=, sub\ire, ]nalt=, la aceea[i fe-
reastr=, ]nfing`ndu-[i ciuda [i
preg=tindu-[i evadarea cu r=b-
dare de ocna[. Feti\ele, solidare
]ntre ele, o urau, de[i a fost poate
o vreme c`nd au iubit-o. Uneori,
c`nd porneau s-o caute toate trei,
o g=seau ]n salc`mul din curte,
alteori pitit= sub scara de ciment
din dosul casei. Acolo ][i avea un
culcu[ cu scoar\e [i perne [i st=tea
ceasuri ]ntregi, leg=nat=, cu ge-
nunchii ]n bra\e. Mai des se as-
cundea ]n pod, unde tot a[a ][i
a[ternea scoar\ele [i pernele [i tot
a[a ][i leg=na, vis=toare, genun-
chii ]n bra\e.
Nu \inea niciodat= ]n m`n=
2020, august NOI
acul sau cartea. Fetelor le vorbea
rareori, [i atunci numai ca s=
r`d= de ele. }i pl=cea s= le trag=
de p=r. C`nd le str`ngea ]n bra\e,
6/
le durea [i mai tare. Alteori ]ns= le
privea ]n ad`ncul ochilor, unde
c=uta cu pasiune ceva, ca o ma-
m= care ][i caut= printre str=ini
copiii [i nu-i g=se[te. Iubea copiii
str=ini, iubea pisicile, c`inii. Cu
fetele ei era nep=s=toare. {i rea.
Lumea ajunsese s= spun= c= nu
sunt ale ei, ci ale b=tr`nei Ca\ian.
Dar ce se zvonea ]n jurul aces-
tei case, acestei cur\i, cu trei ron-
duri cumin\i de pansele ]n fa\=?!
Str=bunicului i se spunea Franz
Josef – fiindc= sem=na ]ntr-adev=r
cu ]mp=ratul sau fiindc= purta
favori\i [i p=rul t=iat dup= moda
veche? Se spune c= era tot timpul
plecat. Vara se ducea la b=i la
Karlsbad, iarna la Viena, s= as-
culte concerte. Acas= nu ie[ea din
odaia lui, dar nici din vorba Catri-
nei. }i era parc= fric= de nevast=,
de fat=, de nepo\ele. O singur=
dorin\= [tia s=-[i impun=: pleca-
rea. }[i iubea poate numai gea-
mantanele [i c`inele-lup, pe care
]l lua ]n toate c=l=toriile lui.
St=p`nul casei ajunsese gine-
rele s=u, so\ul Fanei. B=tr`na Ca-
\ian ]l ]ndemna s=-[i spioneze ne-
vasta, a\`\`ndu-i cu me[te[ug ge-
lozia. }i pl=cea s=-l vad= nenoro-
cit ca s= [i-l apropie c`t mai mult
sau numai ca s=-i fac= mizerii
Fanei? Cine poate s= [tie?... Le
scormonea zi de zi via\a, le surpa
toate pun\ile de apropiere. Iar el,
din la[itate, pentru bani sau,
dup= cum credeau unii din viciu,
era cu totul sclavul b=tr`nei. Unii
necunosc`nd situa\ia, al\ii din rea
credin\=, ]n b=taie de joc, ]n loc de C=tre sear= abia a z=rit-o coco\at= ]n salc`mul din gr=din=.
dom’ Jorj sau ginerele coni\ei sau Nicolae CURO{U
3/
f=r= cap. {i mai aveam doi cai de
plumb cu solda\ii lor; garda lui
Cedric. Pe bereta lui, aproape
alb= de praf, scria: Marine. Pe
abecedar, ]ntr-un col\, alt nume:
Andrei. Pe cartea ,,Micul Lord”
scria caligrafic: ,,Lui Dodi, M=mi-
ca...” }l chema deci [i Martin, [i
Cedric, [i Andrei, [i Dody, [i Lord
Fauntleroy. Era erou de roman,
purta hain= de catifea cu guler de
horbot= [i-[i p=r=sea bunicul din
Anglia, ]ncruntatul conte bolnav
de propagand=, ca s= se ]nt`l-
neasc= cu mine, c`nd ]l chemam.
}mi pl=cea s= scotocesc cu
r=bdare dulapul masiv, cafeniu,
f=r= oglind=, f=r= sertare. Erau
]ndesate acolo zeci de umbrele –
de iarn=, de var=, ]n toate culori-
le, [i ]ntre ele, una minunat=,
u[oar=, pictat=, de form= japo-
nez=, cu scheletul din trestie.
Eram sigur= c= apar\inuse buni-
cii mele, c`ndva. Dup= mai multe
zile de scotociri, am descoperit ]n
col\ul cel mai ]ntunecos al podu-
lui, acolo unde se aflau claie pes-
te gr=mad= [o[oni desperechea\i
[i tot felul de borcane, un sertar
r=sturnat. Dedesubt – un pantof
de lac [i unul poleit, un fier de fre-
zat, peruca blond= a unei p=pu[i
[i coada alb= a unui cal, cutii
goale de bomboane, h`rtii scrise
m=runt, necite\ [i o mul\ime de fo-
tografii aproape [terse de vreme.
Dintre ele, am ales numai trei: o
fat= frumoas= cu cozile pe spate,
cu trei feti\e al=turi, a[ezate dup=
m=rime; aceea[i fat=, cu bucle pe
umeri, l`ng= un c`ine-lup [i – desi-
4/
gur tot Fana – cu talia sub\ire [i
fusta p`n= la p=m`nt, ]n form=
de clopot, cu fa\a spre fereastr=,
cu p=rul adunat ]n cre[tet, cu
dou= crizanteme ]nfipte ]n coc.
Micul Lord ]mi [opte[te: ,,Da,
ea este: Fana...”
Am dat fuga la sp=l=torie [i
am ]ntrebat-o pe Floarea, ar=-
t`ndu-i pozele:
— E bunica mea? Hai, spune,
da?
— E dumneaei, z=u, chiar dum-
neaei...
}n jurul Floarei se ridica tot-
deauna un fum ]nec=cios [i gros.
Amesteca rufele ]n cazanul de
aram=, [i falca i se mi[ca odat=
cu bra\ul, de parc= o ajuta la
]nv`rtitul rufelor.
B=nuiam c= Floarea ][i des-
c`nta acolo, ]n aceia, c= ghice[te
]n ei, ca m=tu[ile mele ]n c=r\ile
de joc sau ]n za\ul cafelei.
— O cheam= Fana, i-am spus
ca s-o ]ncredin\ez c= [tiu [i eu
multe.
— Da, z=u, chiar a[a. Coni\a
Fana, a[a o cheam=...
— Dar cum se poate, Floareo,
s= fie o bunic= t`n=r= [i fru-
moas=?
— C= doar nu a fost bunic= de
c`nd s-a n=scut, p=catele mele! A
fost [i dumneaei copil, ca matale,
pe urm= s-a f=cut [i dumneaei
mare...
— Atunci, poate c= nu-i ade-
v=rat c= a fost balaur, cum spune
tanti Marie...
Floarea a r`s s= se pr=p=-
deasc=. Avea numai doi din\i ]n
fa\=, care parc= st=teau s= cad= [i
ei. M-am g`ndit s=-i cump=r din\i
de aur [i pantofi mari, c=lduro[i,
de p`sl=, ca s=-i intre mai bine pi-
cioarele umflate, [i o rochie de
m=tase, care se f`[`ie, [i s-o pof-
tesc la mas= ]n sufragerie c`nd o
s= fiu st=p`na casei. {i am s= fiu.
Pe Micul Lord l-am p=r=sit de
]ndat= ce-a ap=rut Marta. La noi
acas= i se spunea fata lui Dr=gan.
Avea zece ani, c`nd eu aveam nu-
mai cinci. Era ]nalt=, [uie, cu p=rul
pe umeri, greu [i negru ca smoala,
[i avea obiceiul s= deseneze, cu
c=rbune, cu cret=, pe pere\ii din
pod, pe cimentul din curte, ]n timp
ce tat=l ei spinteca butucii sau ne
spoia buc=t=ria. Dar ]ntr-o zi,
str=bunica s-a sup=rat foc pe
Dr=gan, care a disp=rut ]mpreun=
cu Marta. Nec=jit=, st=team mai
mult pe la sp=l=torie [i adunam cu
migal=, din aburii care se ridicau
din cazan, fr`nturi de fraze, nume
[i [oapte, [i, c=znindu-m= s= le li-
pesc ca pe ni[te foi rupte ale unei
c=r\i cu poze, repetam: ,,Fana...”
De c`nd avea un nume [i [tiam
c= a fost frumoas=, nu-mi mai era
fric= de ea. A fost odat= copil [i bu-
nica, a fost feti\=, a fost domni[oar=.
Mama, tanti Marie [i Neneea nu
existau pe atunci. Dar eu? Era at`t
de greu de ]n\eles, at`t de tulbu-
r=tor g`ndul c= a fost o vreme
c`nd nu am existat! Era totu[i pe
acela[i loc casa asta. {i aceia[i
copaci, doar mai tineri. Acelea[i
ferestre. La una din ele, mereu la
aceea[i, ap=rea o fat= zvelt=, cu
bucle negre pe spate sau cu p=rul
]mpletit ]n cozi grele sau adunat
me[te[ugit pe cre[tet, prins ]n
piepteni cu pietre, ace de os [i cri-
zanteme. Mi-o ]nchipuiam palid=,
cu gura ro[ie, cu buzele vii, vis=-
toare. Fereastra ]ncadra acelea[i
stele. Era, desigur, aceea[i fereas-
tr= [i totu[i al\i oameni, alte bunici,
alte mame...
Curtea era mare c`t putea cu-
prinde privirea. Casa plin= de zvo-
nuri, de [oapte nel=murite, de tai-
ne cuib=rite prin col\urile od=ilor,
de amurguri grele de ]ntreb=ri.
Unii spuneau c= b=tr`na Ca\ian
nu era mama adev=rat= a Fanei.
C= pe acea poart= de fier, cum nu
mai era pe atunci alta, dantelat=
[i ]nalt=, intra uneori o doamn=
cernit=, cu v=luri sub\iri peste o
fa\= alb=, cu ochi mari pl`n[i. Ve-
nea totdeauna ]nc=rcat= de cutii
cu daruri pentru micu\a Fana.
Dar c`nd, unde a disp=rut aceast=
deosebit= [i trist= doamn=? C`nd
[i cum a crescut Fana? Toate astea
nu se mai [tiu, nu se mai pot afla.
Dar se [tie c= frumoasa Fana,
cu cozi groase, negre, pe spate,
s-a m=ritat prea cur`nd. C= nunta
a fost cu alai bogat, dar [i cu la-
crimi multe pe obrajii de copil ai
miresei. Se mai spune c= odaia
mirilor a fost or`nduit= de b=tr`na
Ca\ian al=turi de a ei, [i ani de zile
NOI, august 2020
u[a a fost l=sat= deschis= ]ntre
cele dou= od=i de culcare, pentru
ca tinerii s= se sfiasc= s= fie
stingheri\i de moarte, [i mama Cri-
na s= [tie tot ce se petrece acolo
noapte [i zi... T`n=ra c=s=torit=
n-avea voie, la ]nceput, s= se plim-
5/
g`nduri ]n deriv=
LIPSESC LEBEDELE
{I STRU|II... DEOCAMDAT+
S =-l g=sim pe Ianic Samson
din Coju[na nu a fost deloc
greu. Toat= lumea din localitate ]l
cunoa[te pe b=iatul care cre[te
acas= p=s=ri exotice. Am urcat
dealul [i ne-am oprit la poarta
unde ne a[tepta un t`n=r pu\in
emo\ionat de vizita echipei noas-
tre, dar destul de amabil. Un b=iat
cu tendin\e moderne, educat, ho-
t=r`t [i, cel mai important lucru,
foarte sincer. Recunoa[te c= nu-i
prea place [coala, chiar dac= ]n
familia sa se face carte. }n schimb,
studiaz= literatur= de specialitate
despre p=s=ri [i are planuri serioa-
se pentru viitor ]n acest domeniu.
Ianic Samson cre[te de c`\iva
ani p=s=ri decorative, printre care
[i p=uni. Totul a pornit c`nd era ]n
clasa I, de la o pereche de porum-
bei pe care i-a primit cadou. Trep-
tat, a ]nceput s=-l intereseze [i alte
p=s=ri decorative. Mai mult, [i-a
pus ]n g`nd s=-[i l=rgeasc= colec-
\ia [i, cu ajutorul p=rin\ilor, s-a ocu-
pat cu pa[i siguri de acest lucru.
De fiecare dat= c`nd mergea la
pia\a de p=s=ri din Str=[eni, se ]n-
torcea acas= cu o pereche de ]nari-
pate. Ast=zi colec\ia sa num=r=
aproximativ 80 de p=s=ri: porum-
bei, bibilici, p=uni, g=ini (japoneze
de m=tase, grece[ti, olandeze mo-
\ate, sebrait [i brahma). }n mo-
mentul ]n care ne-am apropiat de
ele, ]n cote\ mi[una via\a. C`\iva
coco[i mo\a\i c`ntau din r=sputeri,
parc= anun\`nd oaspe\i, ]n timp
ce o mul\ime de pui[ori alergau
vioi ]n jurul clo[telor.
}ntre timp, ]ntr-un col\ de gr=di-
n=, trei p=uni se d=deau ]n specta-
col cu sunetele lor deosebite. }n to-
tal sunt opt [i diferi\i ca specie
– p=unul alb, p=unul cu umeri ne-
gri [i cel indian. Sunt de o frumu-
se\e rar=, ]n special c`nd ][i des-
fac cozile. I-ai tot admira!
De[i s-ar p=rea c= a \ine p=uni
acas= este un vis irealizabil, b=ia-
tul a demonstrat imposibilul. El
sus\ine c= nu este greu s=-i ]ngri-
je[ti [i nici nu e costisitor, deoarece
nu m=n`nc= mult [i nu sunt sensi-
bili la schimbul de temperatur=. }n
perioada rece a anului le pune o
surs= de c=ldur=. }n rest, doar c`t
trece cu o m=tur= pe jos, le d= ap=
[i m`ncare. Se descurc= de unul
singur chiar [i atunci c`nd merge
la ore. }i \ine ]n voliere mari, ame-
najate cu balansoare [i cuibare,
uneori ]i las= s=-[i etaleze frumu-
se\ea prin curte.
P=s=rile decorative, de care are
grij= t`n=rul coju[nean, sunt deo-
camdat= singura lui pasiune.
Cunoa[te multe lucruri interesante
despre ele [i chiar a reu[it s= par-
ticipe la expozi\ii [i concursuri, or-
ganizate ]n \ara noastr= (la B=l\i,
Edine\, Str=[eni, Orhei), unde s-a
ales cu diplome.
La plecare, Ianic Samson ne-a
spus c= dore[te mult s=-[i ]mbog=-
\easc= colec\ia cu lebede [i stru\i.
Cu toate c= aceste p=s=ri sunt cos-
tisitoare [i momentan nu \in de bu-
zunarul lui, acest g`nd ]l urm=-
re[te mereu.
Valeria PRODAN
Fotografie: Mircea ANDREI
Coju[na, Str=[eni
abonament
NOI — O
PRIVIRE DIN
COPIL+RIE
SPRE VIITOR
D rag= prietene,
nu uita s= prelunge[ti abo-
namentul pentru urm=toarele 4
luni ale anului 2020.
NOI este o revist= cu tradi\ii. Au
citit-o p=rin\ii, dar [i bunicii t=i.
A[adar, au crescut genera\ii
]ntregi cu revista NOI. De ce n-ai
citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu
NOI, care nu te va tr=da niciodat=.
NOI este revista care poate vor-
bi simplu despre lucruri complica-
te. }n paginile revistei g=si\i: litera-
tur= [i spiritualitate, ecologie [i
investiga\ii tehnice, profesii [i pro-
bleme psihologice, teatru, muzic=
[i cinema, sport [i curiozit=\i...
Tradi\ional, ]ncep`nd cu num=-
rul din octombrie, demareaz= con-
cursurile tematice de limba [i lite-
ratura rom`n=, istorie, ecologie [i
sport. Pe c`[tig=torii concursurilor
]i a[teapt= premii valoroase – dic-
\ionare, enciclopedii, albume.
Revista NOI apare lunar, inclu-
siv ]n vacan\a mare, f=r= numere
comasate.
Pre\ul unui abonament pentru
urm=toarele 4 luni ale anului 2020
este de 68 de lei. Indicele PM
31239.
Abonamentul la revista NOI
poate fi perfectat la orice oficiu
po[tal.
2020, august NOI 21
Carul-Mic

DOAMNE, DOAMNE CUBUL LUI RUBIK

D oamne, Doamne, Cela ce pe toate le-mpline[ti,
trimite-ne nou=, Doamne, harul T=u [i f=-ne s=
Te cunoa[tem [i s= lucr=m ]n voia Ta! Amin.
C ercet=torii de la Harvard au creat o musc= arti-
ficial= care zboar= la fel ca o musc= real=.
}ntr-o bun= zi, aceasta ar putea fi utilizat= pentru su-
pravegherea discret= a suspec\ilor, pentru a detecta
Otilia CAZIMIR materialele primejdioase sau pentru a distruge co-
munica\iile pe c`mpul de lupt=. Musca artificial= are
VULPEA CIZM+RI|+ dimensiunea aproximativ= a unei mu[te de cal. Dis-
pozitivul creat din fibr= de carbon c`nt=re[te 60 de
Umbl= vulpea prin p=dure:
grame [i are o circumferin\= a aripilor de 3 cm. Deo-
Ce s= fure? camdat= aceasta zboar= pe un fir, care ]i asigur= [i
Ce s= fure? alimentarea cu energie. Cercet=torii sper= s= o per-
Fur= coaja de pe tei, fec\ioneze ]n cur`nd, astfel ca insecta s= devin= mai
{i-mplete[te papucei: ,,delicat=” [i mai independent=.

Pentru d`nsa o pereche,

C= [i-a rupt-o pe cea veche.
E rno Rubik, lector la Catedra de design a Univer-
sit=\ii din Budapesta, [i-a patentat ]n 1975 Cu-
bul Magic, ]ns= acesta nu a st`rnit prea mare entuzi-
Pentru so\ – Jup`n-vulpoi –
asm, primele prototipuri fiind lansate ]n produc\ie,
O pereche mai de soi, timid, abia prin 1977. }naintea inventatorului ungur,
Pentru pui[orii ei, Sam Lloyd propusese a[a-numitul Puzzle 15, ale
Papucei mai mititei, c=rui fa\ete erau numerotate. P`n= s= ajung= la cu-
S=-i rup= mai cu temei! bul 3×3×3, Rubik ]ncercase varianta 2×2×2, ]ns=
aceasta nu func\ionase. El [i-a dat seama c= interio-
rul cubului trebuie s= se bazeze pe un mecanism de
form= cilindric=, ]n stare s= faciliteze mi[c=rile
fiec=rui element ]n toate direc\iile. Apoi, fiecare din
cele 54 de fa\ete a primit c`te una dintre cele [ase
culori de baz=. Pe un cub Rubik fiecare dintre cele
[ase fe\e este acoperit= cu nou= etichete colorate
]ntr-una din [ase culori (]n mod tradi\ional alb, gal-
ben, portocaliu, ro[u, albastru [i verde). Un meca-
nism de pivo\i permite rotirea independent= a fiec=rei
fe\e astfel ]nc`t culorile se vor amesteca. Pentru rezol-
varea juc=riei, fiecare fa\= trebuie adus= la o singur=
culoare. Primii clien\i britanici celebri au fost Prin\ul
Charles [i Lady Diana Spencer. }n primii trei ani de
comercializare, cubul a devenit cea mai bine v`ndut=
juc=rie din lume (peste 100 de milioane de buc=\i).

E xpresia A c=dea (a se b=ga) ca musca-n lapte e

folosit= atunci c`nd cineva sose[te undeva ]ntr-
un moment r=u ales sau intervine ]ntr-o discu\ie ]ntr-
un mod nepotrivit. Ca musca-n lapte, ]n alte cuvinte,
nepoftit, inoportun.  
22 NOI, august 2020
Kornei CIUKOVSKI Rubric= ]ngrijit= de Cristina URSU

DOCTORUL AUM+DOARE {I ANIMALELE SALE

(fragment)

A fost odat= un doctor tare cumsecade,

care se numea Aum=doare. El avea o
sor= rea, pe care o chema Varvara.
Cel mai mult pe lume doctorul iubea ani-
malele.
}n camera lui avea iepuri, ]n dulap o ve-
veri\=, ]n bufet o cioar=, pe divan un arici
\epos, iar ]n cuf=r ni[te [oricei albi.
Dar, dintre toate animalele sale, doctorul
Aum=doare ]ndr=gise cel mai mult ra\a Kika,
c`inele Avva, purcelu[ul Groh-Groh, papa-
galul Carudo [i cucuveaua Bumba.
Varvara, sora cea rea, era sup=rat= foc pe
doctor, fiindc= \inea ]n camer= at`tea ani-
male.
— S= le alungi numaidec`t! striga ea. Nu
sunt bune dec`t s= fac= murd=rie ]n cas=. Eu
nu vreau s= tr=iesc la un loc cu f=pturile as-
tea hidoase!
— Nu, Varvara, nu-s hidoase! zicea docto-
rul. Eu sunt foarte bucuros c= le am pe l`ng=
mine. De pretutindeni veneau la doctor s= se
lecuiasc= p=stori, pescari, t=ietori de lemne,
\=rani. El le d=dea leacuri [i to\i se ]nzdr=-
veneau numaidec`t.
Dac= vreun b=ie\el din sat se lovea la
m`n= sau se zg`ria la nas, d=dea fuga la
Aum=doare [i peste vreo zece minute ]l ve-
deai, ca [i c`nd nimic nu se ]nt`mplase, ve-
sel [i s=n=tos, juc`ndu-se de-a prinselea cu animalelor cu vederea slab=. Acum purtau ochelari [i
papagalul Carudo, ]n vreme ce cucuveaua Bumba ]l caii, [i vacile, [i pisicile, [i c`inii. P`n= [i ciorile cele
]mbia cu bomboane [i mere. b=tr`ne nu mai zburau din cuib f=r= s=-[i pun= oche-
Odat=, la doctor veni un cal tare trist. larii.
— Lama, vonoi, fifi, cucu! rosti calul ]nceti[or. Pe zi ce trecea, la doctor veneau tot mai multe vie-
Doctorul ]n\elese ]ndat= c= pe limba animalelor \uitoare.
asta ]nseamn=: „M= dor ochii. Da\i-mi, v= rog, ni[te Veneau broa[te-\estoase, vulpi [i capre, cocori [i
ochelari”. vulturi.
Doctorul ]nv=\ase de mult s= vorbeasc= pe limba Doctorul Aum=doare ]i vindeca pe to\i, dar nu lua
animalelor. bani de la nimeni. Ce bani puteau s= aib= broa[-
— Capuchi, canuchi! ]i spuse el calului. tele-\estoase [i vulturii!
Pe limba animalelor asta ]nseamn=: „Lua\i loc, v= Cur`nd, ]n p=dure ap=rur= asemenea anun\uri:
rog”. DOCTORU-AUM+DOARE
Calul se a[ez=. Doctorul ]i puse o pereche de oche- A DESCHIS SPITAL.
lari [i durerea disp=ru ca prin farmec. VINDEC+ DE BOAL+
— Ceaca! spuse calul [i, flutur`ndu-[i coada, o ORICE ANIMAL!
porni la trap pe uli\=. Le at`rnaser= ]n copaci Vanea [i Tanea, copiii ve-
„Ceaca” pe limba animalelor ]nseamn= ,,mul- cinilor, pe care doctorul ]i vindecase c`ndva de scar-
\umesc”. latin= [i pojar. Ei ]l iubeau tare mult pe doctor [i ]l
Cur`nd doctorul Aum=doare d=du ochelari tuturor ajutau cu pl=cere.
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
2020, august NOI 23
caligrafie
POLENUL MOR|II {I VIE|II
T otul a ]nflorit. Din sura ve[nicie, cum spune Mag-
da Isanos. Am vrut s= ies. S= m= bucur de acest
triumf al copacilor. Dar n-am ie[it. Mi-a fost fric=. Am
ezitat. Am stat ]n cas= [i am num=rat pa[ii. 7200. }n
sus, ]n jos, prin toate col\urile, pe traseul [oarecilor,
de la bibliotec= [i p`n= la co[ul de gunoi. Iar ]n jur,
peste geamuri [i drum, ca ]ntr-un paradis interzis,
s-au furi[at c`te un r=t=cit [i roiuri de albine, purt`nd
polenul cel viu al mor\ii [i vie\ii.
IRI{II
A m prins cu privirea de la geam. Au ]nflorit dinco-
lo de gard, pe marginea drumului, iri[ii. Florile
mamei. Mama avea ochii verzi, ca iarba, [i ]i pl=ceau
iri[ii, alba[tri ca cerul. A[a precum via\a. Toate
prim=verile ]i r=s=dea ]n jurul casei, sub stre[ini, la
geam [i prag. {i toate iernile ]i desena [i cosea pe
broderiile sale pe care le at`rna pe pere\i. Din p=cate,
n-am p=strat niciuna. Azi, dup= o iarn= de izolare, ies
s= privesc iri[ii. S= pip=i iarba [i s-o ]mbra\i[ez pe
mama cu-ntreg universul.
TRISTE|EA MEA
S arah. Simte c`nd sunt trist. Vine l`ng= pat, se
a[az=, se face colac, ][i sprijin= botul pe labe [i
m= prive[te \int=, cu ochi ad`nci, negri-c=prui, tre-
mur=tori, care sesizeaz= [i cuprind orice mi[care
l=untric= de sentiment [i de g`nd ce m= tulbur=. Este
mai mult dec`t mi-ar vorbi.
Pur [i simplu devine triste\ea mea.
Tot de pe fereastr=, din singur=t=\ile chiliei [i inter-
netului, ]nainte s= cobor la buc=t=rie. Arunc o privire
mai ]nt`i la cerul de sticl=, apoi o cobor peste vi[inul
]ncremenit, lunec mai departe cu coada ochiului spre
cire[ul care se i\e[te de dup= col\ [i, spre surprinde-
rea mea, descop=r un ram ]mpov=rat. Iat= [i rodul
dospit al ]nghe\urilor vernale, al ascezei pandemice.
Cire[ele. Taina. Marele meu prilej de comunicare pe
viu, aici ]n Dealul Schinoasei, la ]nceput de var=, cu
Ana, cu Veronica, cu prietenii, cu toat= lumea [i via\a
real=, cu gust de cirea[= amar= ]mp=r\it= din palma
pe care o iubesc p`n= la disperare.
MALUL
} n fiecare diminea\= ]mi prepar terciul de ov=z ]n
buc=t=rie [i stau cu ochii pe uria[ul mal de exca-
va\ii, turnat amenin\=tor ]nspre mine, de-a lungul
[oselei Grenoble, direct peste copaci. Doar v`rfurile
lor scheletice, ca ni[te peregrini, au lic=rit toat= iarna
din lut. Credeam c-au murit. Dar n-au murit, ]n ciuda
valului de minciuni ale autorit=\ilor cu privire la acest
mal, a faptului c= nimeni nu [tie p`n= azi cine a f=cut
treaba asta, au ]nverzit. Ba c`te unul, mare tain=, a [i
]nflorit. Deci nu sunt singur ]nc=, mai tr=iesc.
Ion BRADU
24 NOI, august 2020
nimic altceva
Urmare din pag. 15
— Ce c=r\i v= fascinau ]n copil=rie? Avea\i vreun
autor sau vreo carte preferat=?
— Au fost mai mul\i autori [i mai multe c=r\i prefe-
rate care, desigur, cu vremea se schimbau. Mai ]nt`i
a fost Peter Pan de James Matthew Barrie, Aventurile
lui Tom Sawyer de Mark Twain [i P=m`ntul st`ncilor
s=rate de Sat Ok. Pe la 10-12 ani preferate au fost ro-
manele de aventuri ale lui Sabatini, Scott [i Steven-
son, dup= care gusturile evoluar= spre Aventurile lui
Oliver Twist de Dickens, Piatra lunii lui Wilkie Collins
[i romanele lui Alexandre Dumas, James Fenimor
Cooper [i Mayne Reid. }n vara lui 1983, fiind ]ntr-o
tab=r= interna\ional= de pionieri din Bulgaria, citisem
dou= c=r\i care au r=mas p`n= azi printre cele mai
dragi – Ghepardul lui Lampedusa [i T=unul lui
Voynich. }n ultimii ani de [coal= m-am ]ndreptat spre
marii autori din literatura rus= – Tolstoi, Turgheniev,
Gorki, Kuprin (interesul pentru Dostoievski veni mai
t`rziu), dar citisem cu pasiune [i toate romanele tra-
duse ]n ruse[te ale lui Jack London, Irving Stone,
George Sand, Theodore Dreiser, Henryk Sienkiewicz.
— Cu ce sentiment v= aminti\i de prima dragos-
te?
— De mare-mare dep=rtare, aproape ca de o ire-
alitate.
— Ce asem=n=ri [i deosebiri observa\i ]ntre ge-
nera\ia dvs. [i tinerii de azi, inclusiv tinerii scriitori?
— Orice genera\ie difer= de precedentele, de[i
deseori e vorba doar despre deosebiri de v`rst=. Cu
timpul, cei at`t de diferi\i de p=rin\ii lor ajung s= fie
exact ca ei. Bine]n\eles c= ]ntr-o epoc= at`t de dina-
mic=, precum e a noastr=, se produc [i ni[te muta\ii
comportamentale, valorice, chiar [i biologice. Lumea
]mb=tr`ne[te mai lent, se maturizeaz= mai t`rziu. }n
Evul Mediu, la v`rsta de 5-7 ani deveneai un membru
matur al societ=\ii. Cu analiza tinerilor scriitori e mai
complicat. P=rerea mea e c= to\i tinerii scriitori, ]n toa-
te epocile [i de pe toate meridianele, au fost oarecum
la fel. Abia c`nd dau ]n p`rg apar cu adev=rat deose-
birile.
— Ce le dori\i elevilor la debutul anului [colar?
— }ncredere, spor, interes [i pasiune pentru cu-
noa[tere. Societ=\ile de succes sunt cele ai c=ror
membri sunt oamenii instrui\i.
— Ave\i un mesaj pentru cititorii no[tri?
— S=-[i iubeasc=, oriunde-ar fi, \ara, neamul, cul-
tura, or, altfel nu exist= respectul de sine, iar cine nu se
respect=, nu va avea nici respectul altora.
— V= mul\umim mult pentru ocazia acestui inter-
viu!
— {i eu v= mul\umesc!
Pentru NOI – Elena LEAH
drepturile tale
Rubric= sus\inut= de Maia B+N+RESCU, Avocat al
Poporului pentru drepturile copilului (Ombudsman)
}N SIGURAN|+
L ocuiesc ]ntr-un sat, dar ]mi fac studiile la un liceu
din centrul raional. Fac naveta zilnic cu microbu-
zele din localitate. Deseori mi se ]nt`mpl= s= ]nt`l-
nesc ]n aceste microbuze [oferi nedisciplina\i, violen\i
chiar. Cum a[ putea proceda, av`nd ]n vedere c= am
fost bruscat ]n una din zile? }mi este team= c= la ]nce-
putul anului de studii lucrurile se vor repeta...
Lilian D., 16 ani
Criuleni
Referitor la ]ntrebarea ta, ]\i comunic c= orice act
de violen\=, fie fizic=, fie verbal= sau psihologic=, nu
trebuie tolerat, oriunde te-ai afla. }n cazul t=u, po\i
comunica p=rin\ilor despre cele ]nt`mplate, profeso-
rilor [i administra\iei institu\iei de ]nv=\=m`nt, repre-
zentantului poli\iei, asistentului social [i/sau primaru-
lui. }n general, transportarea elevilor la institu\ia de
circumscrip\ie se efectueaz= cu transportul [colar,
ace[tia fiind ]nso\i\i de c=tre un pedagog.
V acan\a mare e ]n toi. P=rin\ii mei lucreaz= din
noapte p`n= ]n noapte. Mi-a[ dori s= ies ]n curte
s= m= joc cu al\i copii, dar nu am voie. Nu sunte\i
]n siguran\=, ne spune mama. Toat= ziua stau cu sora
mea mai mic= ]n apartament. Ne plimb=m toat= fami-
lia doar duminica. Procedeaz= corect p=rin\ii mei?
Nicoleta F., 12 ani
Chi[in=u
Drag= Nicoleta, p=rin\ii t=i lucreaz= pentru asigu-
rarea bun=st=rii familiei [i a unui viitor mai bun pen-
tru tine [i sora ta, iat= de ce este important s= consi-
deri c= ei procedeaz= corect. P=rin\ii sunt con[tien\i
de asigurarea siguran\ei tale [i a surorii tale, ]n speci-
al privind contaminarea cu virusul COVID-19. }n curte
nu sunte\i ]n siguran\=, deoarece acolo sunt mul\i co-
pii [i p=rin\i, iar acest virus se r=sp`nde[te mai repe-
de ]n locurile aglomerate. Totu[i, trebuie s= te bucuri
de faptul c= v= pute\i plimba ]mpreun= cu familia ]n
week-end, precum [i de timpul petrecut al=turi de su-
rioara ta mai mic=. De asemenea, propune p=rin\ilor
s= ie[i\i la plimbare [i seara dup= serviciu. O vari-
ant= fericit= ar fi plecarea la bunici. Evident, pericolul
poate fi at`t ]n cas=, c`t [i afar=. O responsabilitate
mare v= revine [i vou= – s= nu face\i lucrurile care ar
putea s= v= d=uneze s=n=t=\ii [i vie\ii.
antiquitas recidiva
Rubric= sus\inut= de Lidia CODREANCA, doctor ]n
filologie
ASTRONOMUL ANTICHIT+|II
H iparh (Hipparchos) din Niceea (circa 190 – 120
].Hr.), astronom, mecanic, matematician [i geo-
graf grec. Nu se cunosc prea multe informa\ii despre
via\a lui Hiparh. Se [tie c= pe la 160 se stabile[te ]n
Rodos, un str=lucit centru al civiliza\iei elenistice. Face
scurte popasuri ]n Alexandria, dar ][i desf=[oar=
toat= activitatea ]n Rodos. Vasta sa oper= s-a pierdut.
Despre activitatea lui Hiparh [i descoperirile sale
afl=m ]n mod indirect din scrierile lui Ptolemeu. Ptole-
meu spune despre Hipar c=: ,,este b=rbat s`rguincios
[i admirator al adev=rului”.
Cel mai mare merit al lui Hiparh, ]n calitatea sa de
astronom, este c= el a introdus ]n modelele geometri-
ce grece[ti ale mi[c=rii corpurilor cere[ti precizia pre-
zicerilor din astronomia Babilonului antic. Cea dint`i
observa\ie a sa dateaz= din 162, iar ultima – din 127.
Hiparh a descoperit fenomenul de precesiune a echi-
noc\iilor. A alc=tuit un catalog stelar. Plinius Maior
scrie c= noua stea din constela\ia Scorpion, care s-a
aprins ]n 134, a fost imboldul direct pentru Hiparh la
alc=tuirea catalogului stelar [i c= aceasta i-a insuflat
g`ndul c= universul selenar se supune schimb=rilor
ca [i universul terestru: ,,Hiparh a determinat locul [i
str=lucirea multor stele, pentru a se putea cerceta
dac= acestea se mi[c=, dac= nu cumva dispar [i rea-
par, dac= str=lucirea lor se schimb= sau nu. El a l=sat
urma[ilor cerul drept mo[tenire, dac= se va g=si cine
s= primeasc= aceast= mo[tenire”. }n acel catalog Hi-
parh clasific= stelele dup= str=lucire [i dup= m=rime.
Prin intermediul observa\iilor astronomice de la
Rodos, Hiparh determin= durata anotimpurilor.
Stabile[te c= mi[carea Soarelui ]n jurul P=m`ntului
nu este uniform=. Descoper= neregularit=\i ]n mi[-
carea Lunii. Calculeaz= distan\a de la P=m`nt la
Lun=, precum [i diametrul Lunii. O inova\ie a lui Hi-
parh privind Catalogul stelar este c= a precizat un
sistem al m=rimii stelelor care pot fi v=zute cu ochiul
liber: stelele de prima m=rime sunt cele mai lumi-
noase, iar cele de m=rimea a [asea sunt cele mai
pu\in luminoase. Acest sistem, ]n stare perfec\ionat=,
este utilizat [i ]n timpul de ast=zi.
Hiparh a contribuit mult [i la perfec\ionarea calen-
darului. El a determinat durata anului tropical
365+(1/4)-(1/300) de zile.
Marelui astronom ]i era cunoscut= [i astrologia,
care a p=truns ]n lumea elenistic= din Babilon. Hiparh
a fost unul dintre cei dint`i astronomi ai Antichit=\ii
care s-au ocupat de astrologie. Plinius Maior scrie:
,,acest Hiparh, care nu poate s= nu merite o laud=
deplin= (...) mai mult dec`t oricine a demonstrat ]nru-
direa omului cu stelele, a dovedit c= sufletele noastre
constituie o parte a cerului”.
2020, august NOI 25
pa­gi­na mu­ze­lor
INNA
E ste una dintre artistele din Rom`nia care au cu-
noscut succesul interna\ional. Este iubit= [i apre-
ciat= peste tot pe unde merge. De[i este celebr= ]n
aproape toat= lumea, acest lucru nu a schimbat-o pe
artist=. Pentru prieteni [i familie a r=mas exact ca
]nainte. }n ceea ce prive[te via\a personal=, este foar-
te discret= [i niciodat= nu a dat prea mult din cas=. E
talentat=, dar simpl= [i modest=!
Elena Alexandra Apostoleanu s-a n=scut la 16 oc-
tombrie 1986 ]n ora[ul Mangalia. C`nt=rea\a ][i
aminte[te c= dragostea pentru muzic= i-a fost insu-
flat= de c=tre familia sa, care a sus\inut-o ]n perma-
nen\=. }n copil=rie, bunicul s=u o alinta Inna, iar ulte-
rior ea a hot=r`t ca acesta s= fie pseudonimul s=u,
fiind un nume simplu [i u[or de re\inut. }n adolescen\=
a ascultat o gam= variat= de genuri muzicale, stilul
s=u favorit fiind cel electro-dance; totu[i, Inna asculta
[i muzica unor interprete precum Christina Aguilera
sau Beyoncé Knowles. La v`rsta de opt ani a ]nceput
s= urmeze cursuri de canto. Ulterior, a avut c`teva
proiecte muzicale minore, care nu s-au bucurat de
succes.
}n 2008 a ]nceput s= colaboreze cu echipa de
produc=tori Play & Win, an ]n care a fost lansat [i
primul s=u disc single, Hot, pies= ce a ajuns pe pri-
mul loc ]n clasamentele radio din Rom`nia, Bulgaria,
26 NOI, august 2020
Polonia, Rusia, Ungaria, Turcia [i Grecia. Nici bine
nu a trecut febra hitului Hot, c= Inna lanseaz= single-
urile Love, Amazing [i Déjà Vu. Succesul a fost at`t
de mare ]nc`t au urmat difuz=ri la BBC Radio 1,
clas=ri pe locul 1 ]n UK Dance Chart [i la radiourile
din Fran\a, concerte f=r= num=r peste tot ]n Europa [i
un num=r enorm de fani. }n toamna anului 2009, Inna
ob\inea un trofeu la premiile MTV Europe Music
Awards, la categoria Cel mai bun interpret rom`n.
Melodiile ei au ajuns s= fie incluse [i pe coloana so-
nor= a unor filme celebre de la Hollywood. Vocea
Innei se aude ]n pelicula Pitch Perfect 2, dar [i ]n fil-
mul Spy.
Are concerte ]n toat= lumea [i nu pare c= se
opre[te, cariera ei este ]nc= ]n expansiune. Datorit=
talentului [i muncii depuse, Inna a ajuns la un anumit
nivel, iar dup= munc= vine [i r=splata. Se pare c=
artista are conturile pline. }n prezent, conform unui
top realizat de site-ul CelebrityNetWorth, Inna este
mai bogat= dec`t Ilie N=stase.
Muzica nu este singurul domeniu artistic care o
fascineaz=. E ]ndr=gostit= de fotografie [i [i-a cum-
p=rat un aparat profesional pe care-l poart= cu ea
prin lume.
Ana BRADU
time-out
VIRAT KOHLI
} n Topul celor mai celebri 100 de sportivi din lume
2019 pe primele 10 pozi\ii ]i g=sim pe Ronaldo,
LeBron James, Messi, Neymar, McGregor, Roger
Federer, Virat Kohli, Rafael Nadal, Stephen Curry,
Tiger Woods. Mul\i dintre ace[tia au fost g=zdui\i la
rubrica time-out, ]ns= ne-a atras aten\ia un nume ne-
cunoscut – Virat Kohli, juc=tor indian de crichet. Locul
7 ]n acest faimos top mondial este un indiciu c=
trebuie s= poposim [i pe t=r`mul sportiv indian.
}nzestrat cu abilit=\i tehnice de invidiat, Virat Kohli
(n=scut pe 5 noiembrie 1988, ]n Delhi) joac= pentru
Royal Challengers Bangalore ]n Premier League In-
dian, fiind c=pitanul echipei din 2013; ]n 2017 – cel
mai bine clasat b=t=tor ODI din lume, iar ]n prezent
este pe locul 2 ]n clasamentul testelor cu 886 de punc-
te la activ.
Pe la vreo trei ani, Kohli s-ar fi ]mprietenit cu o b`t=
de crichet, ]nv`rtind-o cu nesa\ [i rug`ndul-l insistent
pe tat=l s=u s=-i dea cu ochiul. }n 1998 este creat=
West Delhi Cricket Academy, iar Kohli, ]n v`rst= de
nou= ani, face parte din prima promo\ie gra\ie tat=lui
s=u care ]l aduce la academie dup= ce vecinii ]i su-
gereaz= c= Virat nu ar trebui s=-[i piard= timpul ]n
crichetul gully, dar ar trebui s= se al=ture unui club
profesionist.
}n 2006 ][i pierde tat=l din cauza unui accident
vascular cerebral, iar perioada grea prin care trece
familia lui ]i marcheaz= existen\a, dar ]l [i stimuleaz=
s= evolueze: „Pierderea tat=lui meu la o v`rst= fra-
ged=, afacerea familiei f=r= randament, chiriile cos-
tisitoare – au fost momente grele pe care mintea mea
nu poate s= le uite... Cert este c= pe acest drum
anevoios, tat=l meu mi-a fost cel mai mare sprijin. Am
[tiut de c`nd l-am pierdut c= trebuie s= joc pentru
\ara mea [i s= tr=iesc acel vis pentru tata”.
{i-a f=cut debutul ODI (o form= de crichet limitat,
jucat ]ntre dou= echipe cu statut interna\ional, ]n care
fiecare echip= se confrunt= cu un num=r fix de su-
pravegheri) pentru India ]mpotriva Sri Lanka, la
v`rsta de 19 ani. Etichetat „specialist ODI” p`n= ]n
2013, se lanseaz= la Test în 2011, ]nregistr`nd teste
numeroase ]n Australia [i Africa de Sud; av`nd suc-
ces [i ]n formatul Twenty 20, c`[tigând Omul Turneu-
lui ]n 2014 [i 2016 la ICC World Twenty 20. De\ine re-
cordul mondial pentru c= a fost cel mai rapid batsman
la 10.000 [i 11.000 de alerg=ri ]n crichet ODI. Premii
importante: Trofeul Sir Garfield Sobers (2017, 2018);
ICC Test Player (2018); ICC ODI Player (2012, 2017,
2018); Wisden Leading Cricketer ]n lume ]n 2016,
2017, 2018. Denumit succesorul lui Tendulkar, Virat
Kohli a intrat ]n posesia celei mai ]nalte distinc\ii spor-
tive din India – Rajiv Gandhi Khel Ratna (2018). }n
2018, revista Time ]i atribuie titlul de Unul dintre cei
mai influen\i 100 de oameni din lume. Fiind singurul
cricketer prezentat ]n Forbes, Kohli se claseaz= ]n
2020 pe locul 66 ]n lista Forbes a primilor 100 de spor-
tivi cu cea mai mare remunera\ie din lume pentru
anul curent, ]nregistr`nd c`[tiguri estimate de 26 de
milioane de dolari. S-a c=s=torit ]n 2017 ]ntr-o cere-
monie privat= la Floren\a, Italia, cu actri\a bolly-
woodian= Anushka Sharma.
Daniela CODREANU
2020, august NOI 27
aventura cunoa[terii

BATERIILE SOLARE: DAC+ SOARE NU E, NIMIC NU E!

I

A zi ne ]nconjoar= o sumedenie de aparate, utilaje, accesorii, menite s= ne

fac= via\a mai bun=, mai diferit=, mai interesant=, mai eficient=, mai
sigur=. Fie c= e vorba de telefoanele mobile, care au devenit [i televizoare, [i
aparate fotografice, [i camere video, [i sistem de determinare a coordonate-
lor, ori de notebookuri, radiouri, dictafoane – func\iile acestora sunt asigurate
de scheme electronice, alimentate de curent electric. Bateriile electrice [i acu-
mulatorii, f=r= de care nu ne imagin=m func\ionarea numeroaselor aparate,
de[i au devenit mai performante, au [i multe neajunsuri: energia lor se ter-
min= ]n momentul cel mai nepotrivit, con\in componente d=un=toare pentru
mediul ambiant [i nocive pentru oameni, se recicleaz= dificil, iar uneori mai [i
explodeaz= dac= nu sunt ]ntre\inute ]n condi\ii optime. Dar ce ar fi, dac= ne-
am alimenta de la soare? Savan\ii sus\in c= cel pu\in ]nc= vreo patru miliarde
de ani el va fi ,,loial” planetei noastre [i vom putea beneficia din plin de lumina
[i c=ldura lui. Nu v= agita\i ]n zadar – p`n= atunci omenirea cu certitudine va
identifica [i alte surse, a[a c= dac= soarele nu ne va mai alimenta, ne-om
descurca noi cumva. P`n= atunci ]ns=, se cer doar tehnologiile care ar trans-
forma lumina ]ntr-o energie u[or de utilizat oric`nd.
Aventura bateriilor solare a ]nceput ]nc= ]n 1839, c`nd tân=rul francez
Alexandre Edmund Becquerel, la numai 19 ani, a descoperit efectul fotovol-
taic, care ]i poart= numele. Acesta s-a manifestat prin influen\a luminii asu-
pra gener=rii curentului electric. Desigur, nici vorb= de aplica\ie practic= nu
putea fi – descoperirea p=rea s= nu dep=[easc= interesul pur [tiin\ific, ca [i
multe altele. Mai t`rziu, ]n 1873, Willoughby Smith a descoperit sensibilitatea
la lumin= a seleniului, iar ]n 1876 a demonstrat c=, sub influen\a luminii, aces-
ta produce curent electric. Rezultatele lui Smith au fost confirmate, ]n 1877, de
c=tre Adam [i Day. Randamentul celulelor solare era foarte mic – doar un
procent din lumina solar= era transformat= ]n electricitate. De aceea nu ar fi
servit la cine [tie ce utilit=\i. Mult mai important= a fost declan[area g`ndirii
multor savan\i din lume ]n albia transform=rii luminii solare ]n curent electric.
Efectul observat (fotoefectul) a fost explicat de marele Albert Einstein ]n 1905,
iar lucr=rile sale anume ]n acest domeniu au fost distinse ]n 1921 cu Premiul
Nobel.
Primul panou solar, bazat pe un alt element chimic – siliciul, care este foarte
larg r=sp`ndit ]n natur=, a fost construit ]n 1954 de c=tre savan\ii G. Pearson,
D. Chapin [i C. Fuller de la Bell Laboratories. Ini\ial foarte costisitoare, aceast=
tehnologie [i-a g=sit aplicare ]n panourile solare pentru alimentarea cu ener-
gie a sateli\ilor artificiali ai P=m`ntului (1958). Rezultatele ]ncurajatoare de-
monstrate ]n cosmonautic= au contribuit enorm la extinderea tehnologiilor el-
ementelor solare [i ]n alte domenii, mai r=sp`ndite. Criza petrolului din anii
’70 ai sec. XX a pus [i ea um=rul la dezvoltarea [i r=sp`ndirea surselor elec-
trice, bazate pe lumina solar= vizibil= [i ultraviolet=. Tehnologiile s-au ieftinit
considerabil, [i micile panouri solare au ap=rut ]n calculatoarele de buzunar,
]n ceasornicele electronice de m`n=. Pentru func\ionarea ]n lipsa luminii, ele
erau dotate cu mici acumulatori, care se ]nc=rcau pe timp ]nsorit [i apoi ali-
mentau micile aparate ]n lipsa luminii.
}n 2005, la Universitatea din Toronto (Canada), a fost inventat un material
plastic, bazat pe nanotehnologii, ]n stare s= transforme ]n energie electric= [i
razele infraro[ii, de energie inferioar=. Ele sunt purt=toare de c=ldur=, fiind
eficiente [i pe timp noros. Pe parcurs au fost inventate [i alte materiale sinte-
tice, de natur= organic=, care pot fi aplicate pe orice suprafa\= cu profil com-
plicat. De[i posed= un randament mai redus de conversie a luminii ]n elec-
tricitate, acestea au un avantaj imbatabil – pot fi integrate u[or ]n orice proiect
arhitectonic, ]n timp ce panourile clasice, rigide [i plane, instalate pe
acoperi[uri, deranjeaz= cumva privirea, ]ndeosebi dac= sunt instalate pe
cl=diri cu valoare istoric=, arhitectural=, cultural=.
Despre numeroasele aplic=ri ale elementelor fotovoltaice [i perspectivele
lor vom reveni ]n num=rul urm=tor.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e Violeta ZABULIC+
28 NOI, august 2020
anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

C+UT+RI PRIVIRE {IREAT+

FATA CU PANAM+ ALB+

2020, august NOI 29
dincolo de aparen\e
VIA|A DIN AD~NCURI
II
P e 26 martie 2012, regizorul de film James Came-
ron se lansa, ]n interiorul cabinei str`mte a sub-
marinului Deepsea Challenger (Sfid=torul Ad`nci-
milor), c=tre fundul Oceanului Pacific. Timp de dou=
ore [i jum=tate, Cameron a pilotat submarinul spre
ad`nc, p`n= a ajuns la ad`ncimea de 10.898 m, fun-
dul Gropii Marianelor, stabilind, ]n acest fel, un record
mondial pentru scufund=ri. Astfel, Cameron a fost a
treia persoan= din istorie care a privit peisajul dezo-
lant de la fundul oceanului.
P`n= la sf`r[itul secolului al XIX-lea, mult prea
pu\ine lucruri se [tiau despre oceane. Folclorul [i mi-
turile veneau s= ]nlocuiasc= [tiin\a cu imagini terifi-
ante despre mon[trii din ad`ncuri, precum Krakenul
norvegian, Hydra grecilor antici sau Leviathanul bi-
blic, iar scriitorii de fic\iune, precum Jules Verne, ]n
romanul Dou=zeci de mii de leghe sub m=ri, prezen-
tau imagina\iei cititorilor specii relicte ale erelor tre-
cute. }n acela[i timp, majoritatea oamenilor de [tiin\=
erau convin[i c= ]ntunericul [i frigul din ad`ncuri ar
face via\a imposibil=.
}ntre anii 1872 [i 1876, nava britanic= H.M.S. Cha-
llenger a navigat pe apele Oceanului Planetar,
parcurg`nd 127.653 km ]n ]ncercarea de a cataloga
forme de via\= din m=rile [i oceanele Terrei. }n total
4700 de specii noi de animale marine au fost descri-
se, inclusiv unele dintre primele organisme de
ad`ncime.
Un secol mai t`rziu, oamenii ajungeau pentru pri-
ma dat= ]n Abisul Challenger din Groapa Mariane-
lor. Pe 23 ianuarie 1960, oceanograful elve\ian
Jacques Piccard [i locotenentul flotei americane Don
Walsh, la bordul batiscafului Trieste, coboar= ]n
acest abis.
{i totu[i ad`ncurile oceanice sunt pline de via\=.
}n 2014, Jeffrey C. Drazen de la Universitatea din
Hawaii conduce o nou= expedi\ie ]n Fosa Mariane-
lor. Membrii expedi\iei r=m`n surprin[i de abunden\a
[i diversitatea formelor de via\= de pe versan\ii celei
mai ad`nci gropi de pe p=m`nt.
Peste 60% din suprafa\a planetei noastre e acope-
rit= de ape cu ad`ncimea de peste 1500 m. M=rile
ad`nci reprezint= habitatul cel mai caracteristic pe
Terra, fiind, ]n acela[i timp, [i unul dintre cele mai
30 NOI, august 2020
pu\in studiate. Mai mul\i oameni au fost ]n spa\iu
dec`t ]n ad`ncurile oceanice.
Oceanele sunt divizate ]n dou= domenii largi: pe-
lagic [i bentic. Pelagicul se refer= la apele libere ]n
care ]noat= (nectonul) sau plutesc (planctonul) orga-
nismele vii. Domeniul bentic cuprinde sedimentele
de fundul oceanic. Organismele care populeaz= fun-
dul marin se numesc organisme bentonice. Acestea
tr=iesc ]n imediata vecin=tate a fundului m=rilor, fi-
xate sau ]not`nd liber, scufundate ]n sedimente sau
t`r`ndu-se la suprafa\a substratului m`los.
Apele ad`nci ]ncep de la vreo 200 m, acolo unde
lumina solar= devine insuficient= pentru fotosintez=.
De aici [i p`n= la aproximativ 1000 m, ]n a[a-zisa
zon= mezopelagic=, cantitatea de lumin= continu=
s= descreasc= p`n= c`nd aceasta dispare complet.
Lumina vag= de la aceste ad`ncimi este de culoare
albastr=, dat fiind c= lumina de alte culori (lungimi
de und=) este absorbit=, ]n primul r`nd, ]nc= de la
suprafa\=. Mai spre ad`nc se ]ntinde un ]ntuneric
compact. Totu[i, [i aici exist= lumin= care plute[te,
se rote[te [i p`lp`ie slab. Este vorba despre biolumi-
nescen\=, un fel de reac\ie chimic= ce are loc ]n inte-
riorul organismelor vii. Mul\i pe[ti de mare ad`ncime,
cum ar fi Pseudobathylagus milleri, au ochii foarte
mari pentru a capta cea mai slab= lumin= existent=.
Alte animale, cum ar fi pe[tii-trepied (Ipnopidae),
sunt ]n esen\= oarbe dar, ]n schimb, se bazeaz= pe
alte sim\uri ]mbun=t=\ite, precum mirosul [i sim\ul
tactil.
Presiunea hidrostatic= este unul dintre cei mai
importan\i factori ecologici din mediul marin. }n ge-
Pe[te-trepied (Ipnopidae), sursa: wikipedia.org
neral, presiunea cre[te cu 1 atmosfer= la fiecare 10 prima dat= ]n 1976, ]n preajma dorsalei medioocea-
m de ad`ncime, astfel c= la fundul oceanului presiu- nice pacifice ]n vecin=tatea arhipelagului Galapa-
nea trece peste 1.000 de atmosfere. Animalele de gos. Acestea sunt adev=rate gheizere subacvatice
mare ad`ncime au ob\inut ]n procesul de evolu\ie fierbin\i [i deosebit de bogate ]n materii anorganice.
mecanisme care le permit s= reziste la asemenea De asemenea, izvoarele hidrotermale g=zduiesc
valori enorme ale presiunii, dar care nu le mai ser- comunit=\i de vie\uitoare complet nea[teptate, [i
vesc la nimic atunci c`nd sunt ridicate la suprafa\=.
este vorba nu doar de specii noi, ci [i de ecosisteme
}n condi\ii de presiune normal=, ele nu rezist= prea
noi bazate trofic pe gaze toxice. Ca exemplu pot ser-
mult timp.
vi viermii tubulari gigantici Riftia. Ace[tia cresc rapid
Cu excep\ia apelor polare, diferen\a de tempera-
tur= dintre apele de la suprafa\= [i cele din ad`nc
poate fi foarte mare. Astfel, la tropice, la suprafa\= se
formeaz= un strat de ap= cu temperatura de peste
20°C, care plute[te peste apele reci din ad`nc. De
regul=, apele din ad`ncime au temperatura con-
stant= [i uniform=, variind ]ntre -1 [i @4°C. Totu[i,
apele din ad`ncuri nu ]nghea\= niciodat= (inclusiv
din cauz= c= apa s=rat= de mare ]nghea\= la -1,8°C
[i nu la 0°C, ca apa dulce), iar chiar dac= ar ]nghe\a,
ghea\a s-ar ridica imediat la suprafa\=, dat fiind fap-
tul c= densitatea ghe\ii este mai mic= dec`t a apei Riftia pachyptila, sursa: wikipedia.org/wiki
lichide.
Apele ]ntunecate [i reci de la fundul oceanului ]n p`lcuri dense, ]nal\i de p`n= la 2 m, [i f=r= tract
totu[i con\in cantit=\i suficiente de oxigen. Aceasta se digestiv. Interesant este faptul c= ace[tia supravie-
datoreaz= faptului c= apa rece poate dizolva o canti- \uiesc pe baza hidrogenului sulfurat (H2S) care se
tate mai mare de oxigen comparativ cu apa cald= de eman= din abunden\= din izvoarele hidrotermale [i
la suprafa\=, [i aceast= ap= provine din regiunile po-
care este toxic pentru animalele obi[nuite. Ace[ti
lare, unde apa rece, bogat= ]n oxigen, este suficient
viermi au g=sit ]ns= o cale nu doar de a evita proble-
de dens= [i grea pentru a se scufunda [i a porni s=
circule sub forma unor curen\i de ad`ncime (circula- ma, ci [i de a folosi hidrogenul sulfurat, g=zduind
\ia termohalin=) spre regiunile ecuatoriale. bacterii chemoautotrofe (deci o form= de simbioz=),
O alt= problem= ]n ad`ncime este hrana, iar cre- care pot utiliza hidrogenul sulfurat pentru a transfor-
aturile din abisuri au dezvoltat mecanisme fascinan- ma bioxidul de carbon ]n zaharuri, la fel precum
te pentru a se hr=ni. }n absen\a fotosintezei, majori- plantele verzi (fotoautotrofe) utilizeaz= lumina soa-
tatea hranei disponibile este reprezentat= de detri- relui ]n procesul de fotosintez=. Mai mult, unele din-
tusul compus din: resturi de microorganisme, alge [i
tre animalele acestor comunit=\i s-au adaptat pentru
animale moarte provenind din straturile superioare [i
a tr=i ]n apropierea imediat= a izvoarelor unde tem-
din ]nse[i organismele din ad`ncuri.
Organismele saprofite de la fundul oceanului, cum peratura trece de 60°C sau chiar de 120°C.
ar fi castrave\ii-de-mare, ofiurele [i pe[tii din familia }ntr-adev=r, via\a nu are limite!
Macrouridae, se hr=nesc cu detritus. Cadavrele ani-
malelor de talie mare, precum balenele, care cad la
Tudor CASTRAVE|,
fundul oceanului, genereaz= osp=\uri rare, dar gran-
dioase pentru variate specii de pe[ti, rechini, mixine, doctor ]n [tiin\e geonomice,
viermi [i crustacei, capabili s= erodeze chiar [i oasele. Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la
Izvoarele hidrotermale au fost descoperite pentru Chi[in=u)
2020, august NOI 31
punctul de pornire ex-libris

FETELE {I MATEMATICA Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

20 DE MIN|I STR+LUCITE CARE AU SCHIM-

Adelina ANDREI, cl. a X-a, LT BAT LUMEA. Chi[in=u: ARC, 2019, 88 p.
Orizont, Chi[in=u. C`[tig=toare a Istoriile adunate ]n aceast=
medaliei de bronz la Olimpiada In- carte te vor captiva, drag= citito-
terna\ional= de {tiin\e pentru Juni- rule, derul`nd fil= cu fil= via\a a
ori (IJSO), 2018, Botswana, a men-
\iunii de onoare la Olimpiada Inter- dou=zeci de oameni talenta\i [i
na\ional= de Chimie, 2019, Fran\a, ingenio[i, care au contribuit sem-
a medaliei de bronz la Olimpiada nificativ la evolu\ia lumii prin in-
European= pentru Fete (EGMO), ven\ii utile [i idei care au adus
2019, Ucraina [i, ]n 2020, on-line, schimbarea. Te vei sim\i ]n pie-
Regatul \=rilor de Jos. lea lor: copii fiind, lu`nd note
— }n premier=, Olimpiada European= de Mate- mici, pierz`nd timpul pe ici-colo... Vei afla c= unii
matic= pentru Fete s-a desf=[urat ]n mediul on-line. dintre ei [i-au tot c=utat menirea, confrunt`ndu-se
Cum a fost? cu greut=\i de tot felul [i ]ncerc`nd s= le dep=[eas-
— Diferit ]n compara\ie cu experien\a de anul tre- c=. Te vei ]ntreba care e totu[i secretul succesului
cut, dar nu mai pu\in strict. Am fost monitorizate vi- lor [i vei descoperi c= e [i la ]ndem`na ta – ]ncrede-
deo. Complexitatea problemelor a fost mai mare ]n rea ]n propriile for\e [i ]n propria ta minte.
acest an. Cu toate acestea, am avut o experien\= uni-
c=. Organizatorii olimpiadei ne-au implicat ]n diferite ESEU ASUPRA }NCREMENIRII. O ISTORIE SU-
activit=\i [i excursii virtuale, pentru a ne putea sim\i ca
BIECTIV+ A REPUBLICII MOLDOVA. Iulian Frun-
la o edi\ie obi[nuit= a olimpiadei.
— Dar de ce e nevoie de o olimpiad= special= ta[u. Chi[in=u: Cartier istoric, 2019, 192 p.
pentru fete? |ara de la o margine, ]nc=rcat= cu
— Pentru cre[terea interesului fetelor pentru mate- mai multe patrii – un bilan\ al Repu-
matic= [i promovarea oportunit=\ilor lor ]n acest sens. blicii Moldova la aproape trei decenii
Ponderea fetelor p`n= la ]nceperea desf=[ur=rii de la declararea suveranit=\ii, ce cu-
EGMO era de 5%, respectiv 95% b=ie\i, iar acum a prinde o istorie veridic= despre terito-
crescut p`n= la 10%. EGMO este o metod= de a ]ncu- riul dintre Prut [i Nistru, ,,o necesar=
raja fetele s= participe la competi\iile matematice, s= diagnoz= pus= unui proiect politico-
dep=[easc= cli[eele existente ]n societate, care spun statal, ]n leg=tur= cu validitatea c=-
c= fetele trebuie s= fie bune doar la literatur= [i isto-
ruia exist= p`n= ast=zi multe dubii”
rie, s= c`[tige experien\= [i ]ncredere ]n for\ele pro-
prii. Chiar dac= olimpiada e numit= european=, la ea (Armand Go[u). }nt`mpl=tor sau nu, luna august e
particip= [i elevi din \=ri de pe alte continente. Pentru momentul potrivit pentru o invita\ie la o lectur= provo-
fetele din Arabia Saudit=, aceasta e unica olimpiad= catoare [i inconfortabil=, care va st`rni, cel mai pro-
la care pot participa, la celelalte nu le este permis. babil, discu\ii, controverse, ceea ce ar fi bine pentru o
— Maximum, c`t a durat rezolvarea unei proble- pia\= a ideilor cam [ablonard= [i... cam ]ncremenit=”
me? (Dorin Dobrincu).
— Chiar la EGMO din acest an, am acordat unei
probleme mai mult de trei ore din cele 4,5 ore oferite,DAVID COPPERFIELD. Charles Dickens. Chi-
ceea ce a fost o gre[eal=. }n timpul concursului, nu[in=u-Bucure[ti: Litera, 2019, 1152 p.
este bine c`nd te concentrezi doar pe o problem=,
O poveste palpitant= de via\=
pentru c= pierzi din aten\ie [i po\i s= nu observi ceea
editat= [i reeditat=, o fresc= so-
ce este evident, dar crucial ]n rezolvarea problemei.
— De ce crezi ca majoritatea copiilor antipati- cial= de excep\ie a Angliei din
zeaz= matematica? secolul al XIX-lea, care aduce ]n
— Mul\i spun: Eu nu o s= am nevoie de matematic= prim-plan venirea pe lume a lui
]n via\=… Cu siguran\= ei nu o s= foloseasc= dup= li-
David Copperfield la [ase luni
ceu Teorema lui Pitagora sau ecua\ii de gradul doi, dup= moartea tat=lui s=u. Dac=
dar, de fapt, matematica e mai mult dec`t ceea ce s-ar fi n=scut fat=, ar fi avut par-
]nv=\=m ]n [coal=, este [tiin\a care ne creeaz= ni[te
te de protec\ia autoritar= a m=-
abilit=\i. tu[ii tat=lui s=u, ]ns= trecerea
— Care este rela\ia ta cu matematica – este o
dragoste pur= sau sunt [i momente de furie? personajului principal prin via\a
— E un fel de a g`ndi, un fel de a cre[te. dur= [i nedreapt= e abia la ]nceput. Dragostea [i
speran\a c= binele va ]nvinge va izb=vi oare pe
Pentru NOI – Iuliana BUNU ,,copilul preferat” al autorului?
32 NOI, august 2020
fii s=n=tos!
LOVIT DE FULGER
C ine nu s-a speriat vreodat= de fulger? De c`te ori
ne-am ghemuit ]ntr-un col\ al casei sau ne-am
ascuns sub plapum=, a[tept`nd s= se domoleasc=
furtuna. Dar [i mai ]nfior=tor, se ]nt`mpl= uneori s= ai
nenorocul ca fulgerul s= te ia prin surprindere ]ntr-un
spa\iu deschis.
}n fiecare an, mii de oameni sunt lovi\i de fulger.
Dincolo de supersti\iile [i miturile legate de acest feno-
men al naturii, fulgerele constituie un pericol imens
pentru s=n=tate [i via\=. Iat=
de ce, fiecare dintre noi trebuie
s= cunoasc= ce trebuie s= fac=
pentru a nu trece prin aceast=
experien\= nepl=cut=.
Electricitatea din tr=snet ajunge la om prin inter-
mediul unui conductor, cum ar fi metalul. Dac= ]n mo-
mentul unei furtuni te \ii sau ai ]n m`n= un obiect de
metal, exist= riscul ca s= treac= curentul prin acesta [i
apoi prin tine. P`n= [i un rucsac sau o geant= ce are
un cadru de metal cresc [ansele de a fi lovit de fulger.
A[adar, ]ndep=rteaz=-te de garduri, \evi, [ine de tren,
iar dac= e[ti pe biciclet=, coboar= [i stai la distan\=
de ea. Pe timp de ploaie cu fulgere, ]notul [i plimb=rile
sunt interzise. Dac= totu[i ie[irile nu pot fi am`nate,
se recomand= s= se poarte ]nc=l\=minte de cauciuc,
]ntruc`t cauciucul nu permite trecerea curentului prin
el. O recomandare esen\ial= este ca, ]n timpul unei
furtuni, s= nu vorbe[ti la telefonul mobil. Dispozitivul
este periculos din acest punct de vedere, din cauza
pieselor din metal din interior. Fiind \inut aproape de
ureche [i de gur=, telefonul mobil ]nlesne[te p=trun-
derea tr=snetului ]n organism.
Dup= cum ]\i dai bine seama, este interzis s= se
ating= firele, dar [i alte echipamente electrice. Dac=
fulgerul te prinde urcat pe o scar= sau ]ntr-un copac,
coboar= imediat. De[i se spune c= ]n timpul fulgeru-
lui trebuie s= stai ghemuit pe p=m`nt, acest lucru nu
este recomandabil. Dimpotriv=, trebuie s= te ad=pos-
te[ti c`t mai repede ]ntr-un loc sigur. Pe timp de fur-
tun=, mul\i fac gre[eala de a se ascunde sub un co-
pac. Evit= s= faci asta, deoarece tr=snetele deseori se
descarc= u[or peste copaci.
Este important de [tiut c= fulgerul poate lovi nu
doar atunci c`nd te afli afar=, dar [i ]ntr-o camer= ]n
care u[a sau geamul este deschis. Iat= de ce, ai grij=
s= le ]nchizi [i s= stingi lumina din cas=.
{i totu[i, ce se poate face dac= e[ti martorul unui
astfel de incident? }n cazul ]n care vedem o persoan=
lovit= de fulger, ceea ce trebuie s= facem este s=
sun=m urgent la 112, pentru ca un echipaj specializat
s= soseasc= ]n cel mai scurt timp.
poft= bun=!
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
S+N+TATEA DIN SMOOTHIE
} ncerc`nd s= compensez por\ia zilnic= de fructe
[i legume proaspete, de ceva vreme am desco-
perit o op\iune accesibil=, r=coritoare [i u[or de
g=tit. Este vorba de smoothie. Mi se pare o gustare
delicioas=, hr=nitoare [i, cel mai important, s=n=-
toas=.
Smoothie este o b=utur= cu o consisten\= cre-
moas=, ob\inut= prin mixarea ]ntr-un blender a
fructelor sau legumelor crude cu ap=/lapte, semin-
\e, nuci, pomu[oare. Folosind aceste ingrediente,
dar [i imagina\ia, po\i ob\ine ]n c`teva secunde o
gustare sau un desert des=v`r[it.
}n zilele toride de var=, b=utura pe nume smoothie
ne hidrateaz=, ne mineralizeaz= [i ne vitaminizeaz=.
Smoothie-urile, ]n special cele f=cute acas=, sunt
bogate ]n vitamine, minerale [i multe alte substan\e
nutritive benefice. Acest lucru se datoreaz= faptului
c= la prepararea b=uturii se folosesc doar fructe [i
legume crude, care ][i p=streaz= compozi\ia in-
tact=. Totodat=, ]n smoothie se p=streaz= tot mie-
zul fructelor [i legumelor, ceea ce face diferen\a
]ntre el [i suc. S= nu uit=m de verde\uri. Da, sun=
ciudat= re\eta unui smoothie cu spanac sau frunze
de salat=. }ns= acestea confer= unui smoothie un
plus de clorofil=, dar [i al\i nutrien\i de care are ne-
voie corpul nostru. Energia oferit= de un smoothie
nu este cea pe care o primim de la o b=utur= carbo-
gazoas=. Este vorba de o energie care sus\ine buna
func\ionare a organelor [i care ne ajut= s= nu ne
]mboln=vim.
Cele mai recomandate fructe pentru smoothie
sunt bananele, c=p[unile, pepenele ro[u, anana-
sul, fructele de p=dure.
Pentru a ob\ine un smoo-
thie din legume [i verde-
\uri, se pot folosi morcovi,
castrave\i, spanac, \elin=.
De obicei, b=uturile din
fructe, f=r= zah=r ad=u-
gat, nu sunt foarte dulci. }n
acest caz, cei care prefer= mai mult= dulcea\= pot
opta pentru o linguri\= cu miere de albine. }n schimb,
dac= ]\i place gustul acri[or, po\i s= adaugi zeam= de
l=m`ie sau c=tin=.
Este bine s= se [tie c= smoothie-ul este o b=utur=
care trebuie consumat= imediat dup= preparare.
}n caz contrar, risc= s=-[i piard= propriet=\ile nutri-
tive. Am observat c= mul\i obi[nuiesc s= bea un
smoothie la micul dejun, a[a cum este lejer [i revi-
gorant. Partea bun= este c= acesta poate fi consu-
mat diminea\a pe stomacul gol. F=r= a face abuz,
bine]n\eles. Totodat=, \in`nd cont c= este o b=utur=
foarte energizant=, se recomand= s= se consume
]n timpul zilei [i nu seara. }n caz contrar, va disp=rea
somnul.
2020, august NOI 33
simbolistica plantelor cu flori
PANSELU|A
N umele panselu\ei, provenit
din cuv`ntul francez pensée
(g`nd), ]nseamn= ]n limbajul flo-
ral victorian g`nd romantic. Potri-
vit unei legende germane, era ]n-
zestrat= pe vremuri cu un parfum
minunat, extrem de puternic. Oa-
menii care veneau din \inuturi ]n-
dep=rtate doar pentru a o mirosi
au c=lcat ]n picioare iarba din
preajma panselu\elor. Floarea s-a
rugat atunci Domnului, cer`ndu-i
ajutor pentru vitele aflate ]n pericol
de a r=m`ne f=r= hran=. Dumne-
S~NGERUL
F orma specific= a florii de
s`nger (Cornus sanguinea),
un arbust ]nt`lnit adeseori ca o
plant= ornamental=, a dat na[tere
unei vechi legende de Pa[te.
Se spune c=, ]nainte de moar-
tea M`ntuitorului, s`ngerul era la
fel de ]nalt precum stejarii [i al\i co-
paci m=re\i ai p=durii. At`t de vigu-
ros era acest arbore, ]nc`t din lem-
nul s=u a fost f=urit= crucea lui
Iisus. S`ngerul a fost cuprins de
m`hnire pentru c= devenise o ase-
menea unealt=. Hristos, r=stignit
pe el, i-a sim\it ]ndurerarea [i, ]n
marea Sa milostivire, i-a gr=it: ,,Din
cauza regretelor [i a milei tale pen-
tru suferin\ele Mele, nu vei mai fi
nicic`nd ]ndeajuns de mare pentru
a se mai face din tine vreo cruce.
Vei cre[te ml=dios, sub\ire, cu ra-
murile str`mbe [i r=sucite, iar floa-
rea ta va fi ]n form= de cruce, cu
dou= petale lungi, [i dou= scurte.
Capetele petalelor tale vor fi ]nsem-
nate cu urma cuielor ce mi-au
str=puns trupul, iar ]n centrul florii
34 NOI, august 2020
zeu a ascultat ruga [i a f=cut un
compromis: i-a luat panselu\ei par-
fumul ademenitor (pentru a prote-
ja animalele care aveau nevoie de
iarb=), dar a ]nzestrat-o cu o mare
frumuse\e.
}n Scandinavia, Germania [i
Sco\ia, panselu\a era numit= floa-
rea mamei vitrege. Copiii ascultau
pove[tile despre egoistele mame
vitrege ale unui narator care rupea
pe r`nd c`te o parte a florii, cores-
punz=toare aspectului povestit.
Panselu\a este asociat= cu Sf`n-
tul Valentin. Conform unei tradi\ii
magice, panselu\ele nu trebuie s=
fie culese atunci c`nd sunt acope-
rite de rou=, pentru c= acest lucru
ar putea provoca moartea celui iu-
bit, lacrimile v=rsate pentru acesta
p`n= la urm=toarea lun= plin=
fiind tot at`t de multe precum
pic=turile de rou= de pe floare.
tale se va afla o coroan= de spini,
astfel ]ncat oricine te va vedea s=-
[i aminteasc= de patimile Mele.”
O alt= legend= a s`ngerului
apare ]n poezia lui V. Alecsandri
Grui-S`nger. }mpov=rat de ucide-
rea propriului s=u tat=, Grui-S`n-
ger moare ]n mijlocul p=durii, iar
pe locul unde [i-a dat sufletul se
ive[te un mic [i s=lbatic arbust, cu
fructe ro[ii, botezat s`nger, ]n v`r-
ful c=ruia ][i face s=la[ o pas=re cu
glas de ]nger.
diane.ro
cioburi
{TIA|I C+
LEMNUL...
C antitatea de lemn [i h`rtie ca-
re este aruncat= anual este
suficient= pentru a ]nc=lzi 50 de
milioane de case timp de 20 de
ani.
Un arbore de fag de 25 de me-
tri ]n=l\ime [i cu diametrul coroa-
nei de 15 metri produce ]ntr-o or=
1,7 kg de oxigen, ceea ce repre-
zint= necesarul de oxigen al unui
om pentru 3 zile.
90 % dintre protec\iile din lemn
folosite ]n transportarea produse-
lor sunt reprezentate de pale\i.
}n zilele c=lduroase, un hectar
de p=dure elimin= aproape 200
kg de oxigen [i consum= 220-280
kg de dioxid de carbon.
Reciclarea lemnului [i a fibre-
lor de lemn reprezint= o alterna-
tiv= valid= pentru exploatarea fo-
restier=. Materialele reciclate sunt
utilizate din ce ]n ce mai mult at`t
pentru fabricarea h`rtiei, c`t [i a
produselor din lemn. Un alt pro-
dus ob\inut din reciclarea lemnu-
lui este biodieselul. Lemnul [i
fibrele recuperate provin din ma-
teriale de construc\ii, pale\i, h`rtie
[i carton.
}n cazul de[eurilor lemnoase
din culturi [i a celor rezultate din
prelucrarea lemnului, colectarea
separat= este u[or de realizat. }n
cazul reziduurilor lemnoase din
de[eurile de construc\ii [i demo-
l=ri, colectarea se face mai greu.
De[eurile din lemn pot fi u[or con-
taminate. De aceea trebuie evitat=
colectarea de[eurilor din lemn ]n
amestec cu alte de[euri lichide,
cum ar fi vopselele, lacurile, de-
[eurile rezultate din construc\ii [i
demol=ri.
hartarecicarii.ro
ieri [i azi
ZOTYE — NU DOAR REPLICI
Z otye este o marc= auto din
China, ap=rut= ]n mileniul
trei – a fost fondat= ]n 2003 ca dis-
tribuitor de automobile,
iar din 2005 produce di-
verse modele. }n prezent,
compania se pozi\ioneaz= printre
primii zece produc=tori auto chi-
nezi. Nu e pu\in pentru o \ar= cu
popula\ie enorm=. Ini\ial erau re-
plici ale renumitelor branduri eu-
ropene. Dac= o sa prive[ti unele
modele, vei r=m`ne cu senza\ia c=
le-ai mai v=zut undeva [i le vei
asemui cu un Audi Q5 sau chiar
un Porsche Macan... Dar, ]n scurt
timp, Zotye [i-a elaborat modelele
proprii, cu design original.
}n gama de oferte sunt hach-
back-uri, sedanuri, crossovere,
SUV-uri, automobile de teren [i,
mai nou, automobile electrice
pentru ora[e (Seria E).
De[i nu se laud= cu performan\e
dinamice deosebite, automobilele
Zotye impresioneaz= prin dot=rile
[i ambian\a habitaclurilor, oferind
[oferului [i pasagerilor confort [i
numeroase utilit=\i. Majoritatea
automobilelor sunt cu trac\iune an-
terioar=, iar pentru SUV-uri [i cele
de teren este propus= trac\iunea
integral=.
Compania, ]n ultimul timp, pun-
teaz= pe automobilele electrice, cu
emisii zero, foarte bine integrate ]n
peisajele urbane moderne – cu de-
ficit de locuri de parcare. Dotate
cu motoare suficient de econome,
acestea satisfac principalele cerin-
\e ale or=[enilor – autonomia, ra-
piditatea [i posibilitatea de a se
parca lejer pe suprafe\e limitate.
Motorul electric al modelului Zotye
E200 dezvolt= 81 c.p. [i are o auto-
nomie de 220-330 km, ceea ce este
suficient de bine pentru ora[. Pen-
tru automobilele electrice produc=-
torul propune diferite motoare –
mai puternice, cu autonomie mai
mic=, sau de putere redus=, ]ns=
cu autonomie extins=, ]n func\ie de
preferin\ele cump=r=torilor. Orien-
tarea spre automobilul ,,verde”
este prezent= [i ]n ultimele proiec-
te de automobile mai mari, pentru
care Zotye elaboreaz= motoriz=ri
hibride, cu consum redus de com-
bustibil tradi\ional.
}n 2017 a fost instituit= filiala
Traum, a c=rei sarcin= este elabo-
rarea unor modele proprii, incon-
fundabile.
Pentru Europa, ]ndeosebi cea
de Est, Zotye a organizat produce-
rea diferitelor modele la Minsk,
Republica Belarus, pe care le vin-
de [i ]n \ara noastr=.
Iurie SCUTARU
calendar
SEPTEMBRIE
75 de ani de la ]ncheierea celui
de-al Doilea R=zboi Mondial (1 sep.
1939 – 2 sept. 1945).
70 de ani de la stingerea din
via\= a lui Traian VUIA, constructor
de avioane [i motoare, inventator
rom`n, pionier al avia\iei mondiale,
membru de onoare al Academiei
Rom`ne (29 aug. 1872 – 3 sept.
1950).
190 de ani de la na[terea lui Fre-
deric MISTRAL, poet, romancier,
autor dramatic [i memorialist fran-
cez, laureat al Premiului Nobel pen-
tru Literatur= (8 sept. 1830 – 25 mart.
1914).
90 de ani de la na[terea Con-
stan\ei T~R|+U, actri\= de teatru [i
film, prima prezentatoare a Televi-
ziunii Na\ionale (14 sept. 1930 – 24
apr. 2014).
65 de ani de la na[terea lui Vse-
volod CIORNEI, poet, publicist [i
traduc=tor (14 sept. 1955).
130 de ani de la na[terea lui
Agatha Mary Clarissa MILLER (cu-
noscut= sub pseudonimul Agatha
Christie), scriitoare englez= de ro-
mane, povestiri [i piese de teatru
poli\iste (15 sept. 1890 – 12 ian.
1976).
70 de ani de la na[terea lui Titus
BOGDAN-JUCOV, regizor de teatru
(28 sept. 1950 – 17 nov. 2013).
150 de ani de la na[terea lui
Jean Baptiste PERRIN, fizician fran-
cez, laureat al Premiului Nobel pen-
tru Fizic=, membru de onoare din
str=in=tate al Academiei Rom`ne
(30 sept. 1870 – 17 apr. 1942).
2020, august NOI 35
un­de dai [i un­de crap=
cuvinte ]ncruci[ate
Rub­ric= sus\inut= de Igor GRO­SU
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
trei variante – un r=spuns
1
Cuv`ntul diafragm= ]nseamn=: 1. Cea
2 care separ= toracele de abdomen. 2. U[a
beciului. 3. Dispozitiv al aparatului de foto-
grafiat.
3
fr=m`nt=ri de minte
4 Cine ][i agit= mereu aripile, dar nu
zboar= niciodat=?
5 argus
C`te p=s=ri vede\i ]n desenul lui Stiven
6 Gardner?
7

10

ORIZONTAL: 1. Multe [i ]mpreun= – Drum. 2. Timp
]ndelungat – P`lnia vulcanului. 3. Dafin – [es secetos.
4. Ere! – Dumneaei – Metal scump. 5. Efectueaz=
opera\ii de reparare sau de ]ntre\inere a ma[inilor
– Ele! 6. Cu haine unsuroase. 7. Ustensil= de o\el cu
ureche – Preot musulman – Teu! 8. Grup de arti[ti.
9. Unealt= de zid=rie – Rai! 10. Intrare – Elena Condrea
– Multe zile num=rate ]ntr-un m=nunchi.
VERTICAL: 1. Br`nz= preparat= din ca[ – Refuzul
vacii. 2. Felicitare – Pom fructifer. 3. Nu-i bine –
Cas= f=r= ferestre! – Atins= din dreapta! 4. Om cu
spirit practic. 5. Ace! – }nsufle\ire. 6. Coada ursului
– Du[man. 7. Galerii subterane. 8. Necredincios.
9. Oameni f=r= scrupule – Foi[or. 10. Sf`r[it de
carier= – L`ng= leoaic= – Usturoi.

R=spunsurile corecte — nr. 6, 2020

cuvinte ]ncruci[ate 2.Ur`t=. Ima[. 3. M=m=lig=. 4. trei variante – un r=spuns

U[=. Acaret. 5. Le. Mio. I\=. 6.
ORIZONTAL: 1. Tumult. Sos. Cuv`ntul tolomac ]nseamn=:
Ga. Alta. 7. Tocan=. \s. 8. Sol.
2. Ora[e. To\i. 3. Lama. Golit 4.
Vendet. 9. Oti\=. Ta. 10. Sitari. 1. Om gras; 3. Om prost.
Ota. Mac. Ta. 5. M=lai. Avar. 6.
Cot.
Icoane. 7. Ciga. Lan\. 8. M=rit.
fr=m`nt=ri de minte argus
Dac. 9. Ta. Etate. 10. U[i\=.
Stat. E posibil. Dac= expunem ecua-
Fiecare ][i scoate p=l=ria ]na-
VERTICAL: 1. Tolomac. Tu. intea frizerului. \ia ]n cifre romane: XXIX – I = XXX.

36 NOI, august 2020

ochiul al treilea

FON­DA­TOR:
MI­NIS­TE­RUL EDUCA|IEI, CULTURII
{I CERCET+RII

Fondat 1930
Serie nou= 1990
Re­dac­tor-[ef:
Va­le­rie VO­LON­TIR
Iuliana {CHIRC+
secretar responsabil
Leo BOR­DEIANU
re­dac­tor de sec\ie
Iano[ VRANCEAN
re­dac­tor ar­tis­tic
Ludwig Johann PASSINI (1832-1903): COPII S+RIND }N CANALUL VENE|IAN Valentin GU|U
stilizator
Lucia STEGARESCU
P ictor austriac [i tipograf. S-a n=scut la Viena, fiul gravorului
Johann Nepomuk Passini. A ]nv=\at arta mai ]nt`i de la tat=l
s=u, iar mai t`rziu a studiat la Academia de Art= din Viena, la pictorii
co­rec­tor
Valeria PRODAN
operator
Joseph von Führich [i Leopold Kupelwieser. }n anii 1850, Passini s-a
stabilit la Vene\ia, unde a lucrat ]n studioul lui Carl Werner. Passini Alina BODROVA
contabil-[ef
a ob\inut medalii la Paris (1870), Viena (1873), München (1879) [i
Berlin (1896). Sergiu FRUNZ+
[ofer
Lucr=rile sale au fost incluse ]n expozi\ii la Royal Academy [i la
Royal Institute of Painters in Water Colors din Londra [i a devenit Co­man­da 1803
membru de onoare al acestuia din urm= ]n 1883. }n 1893 i-a fost For­ma­tul 60x90 1/2
Co­li de ti­par 5
acordat Ordinul Maximilian pentru {tiin\= [i Art=. }n 1878 i s-a acor- Tiraj — 1370 ex.
dat titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare, iar ]n anul urm=tor, de
profesor de onoare al Academiei de Art= din Viena. De asemenea, WE
(in Ro­ma­ni­an Lan­gu­age)
a fost membru al Academiei de Arte din Berlin [i al Academiei de Monthly ma­ga­zi­ne for
Arte din Vene\ia. chil­dren and teenagers
Alte lucr=ri: PORTRETUL FETEI CU BASMA VERDE, BALCON AD­RE­SA RE­DAC|IEI:
VENE|IAN, T~N+R+ VENE|IAN+ L~NG+ HAVUZ, FETI|A CU P+PU{+, Re­vis­ta NOI,
DUP+ VREASCURI DE CR+CIUN. str. Al. Pu[kin 22,
MD - 2012 mun. Chi[in=u
Te­le­fo­ane:
DIN NUM+RUL URM+TOR: 022 23 31 91; 022 23 37 25;
022 23 36 45; 022 22 22 45
Fax: 022 23 31 91
cei [apte ani de-acas=: UN ALTFEL DE 1 SEPTEMBRIE. E-mail: revistanoi1930@yahoo.com
calea spre Olimp: Bilan\ul concursului de crea\ie. Facebook.com/ Revista NOI
www.revistanoi.md
poezie: LIBERTATE.
Revista este tip=rit=
nimic altceva: De vorb= cu Marcel SP+TARU. la Ti­pog­ra­fia Central=
ce-a fost n-a trecut: F+R+ ULTIMUL SUNET DE CLOPO|EL.
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii
de Stat pe 11.08.2008
Aceast= revist= a fost tip=rit= cu spri- cu nr. 1003600012713
Cheltuielile privind dreptul
jinul Departamentului pentru Rela\ia cu de autor ]n acest num=r au fost V= ru­g=m s= in­di­ca\i la sf`r­[i­tul
Republica Moldova. Con\inutul acestei suportate de c=tre Institutul tex­te­lor, pe ver­soul de­se­ne­lor [i fo­to-
reviste nu reprezint= pozi\ia ofi- g­ra­fii­lor, pre­nu­me­le, nu­me­le, v`rsta,
cial= a Departamentului pentru Cultural Rom`n cla­sa ]n ca­re ]n­v=\a\i, ad­re­sa com­
Rela\ia cu Republica Moldova. din Bucure[ti. ple­t=, nu­m=­rul de te­le­fon.
 Indice 31239
Post-restant 34239
Pre\ul 17 lei

VALEA CIORNEI
Valerie VOLONTIR