TEMA 2.

AGENȚII ECONOMICI ȘI PROPRIETATEA

OBIECTIVE
- să deducă funcțiile și scopurile specifice fiecărui agent economic;
- să ilustreze fluxurile dintre agenții economici prin schema circuitului economic;
- să definească noțiunea de „marfă” și să explice trăsăturile acesteia;
- să aprecieze rolul și funcțiile banilor în economie;
- să identifice subiectul și obiectul proprietății și să explice atributele raportului
economic de proprietate;
- să efectueze o descriere comparativă a formelor de proprietate și a modalităților de
reformare ale acestora.

STRUCTURA TEMEI
1. Agenții economici: funcții și scopuri. Schema circuitului economic.
2. Proprietatea și multitudinea formelor ei.
3. Natura, geneza și rolul banilor în economia de piață.

NOȚIUNI-CHEIE: agenți economici; menaje; întreprinderi, administrații publice;

instituții financiare, restul lumii (străinătatea), circuit economic, banii, funcțiile banilor,
puterea de cumpărare a monedei, obiectul proprietății, subiectul proprietății, posesiunea,
dispoziția, utilizarea și uzufructul, proprietate privată, publică, mixtă. REPERE DE
CONȚINUT
1. Agenții economici: funcții și scopuri. Schema circuitului economic. Activitatea
economică se poate realiza doar prin concursul agenților economici. Agentul economic poate fi
definit ca fiind o persoană sau un grup de persoane fizice, juridice, ce îndeplinește funcții și
roluri bine determinate în activitatea economică.
economic Funcția îndeplinită Scopul urmărit
1.Menajele (consumatorii) a) Vinderea resurselor economice, fiind Maximizarea utilității
proprietarii acestora;
b) cumpărarea pe veniturile primite a bunurilor
economice
2.Întreprinderile a) Cumpărarea resurselor economice, Maximizarea profitului
(producătorii) b) producerea și vinderea bunurilor economice
3. Instituțiile financiare Acumularea și redistribuirea mijloacelor bănești Maximizarea veniturilor
(băncile) temporar libere
4. Administrațiile publice Producerea și livrarea bunurilor publice Satisfacerea nevoilor
(statul) colective
5. Agenții străini (restul Stabilirea și extinderea REI, a influenței țării sale Maximizarea veniturilor
lumii)

Totalitatea acestor agenților economici se supun unui comportament unic, menționat pentru
ultima oară de către fondatorul liberalismului clasic A. Smith. La baza lui se află două
caracteristici principale:
1. Raționalitatea – agentul economic niciodată nu va alege alternativa X, dacă lui îi este mai
favorabil alternativa Y;
2. Egoismul – agenții economici acționează în conformitate cu interesele lor personale și nu
cu cele colective.
Totalitatea tranzacțiilor ce au loc între agenților economici formează circuitul economic.
 2. Proprietatea și multitudinea formelor ei

Proprietatea reprezintă relațiile ce apar între agenții economici în vederea accesului la un

bun.
Proprietatea reprezintă totalitatea relațiilor dintre oameni în legătură cu însușirea bunurilor
și resurselor economice, relații guvernate de norme sociale specifice diferitelor perioade istorice.
Conținutul proprietății, în esență, redă unitatea dintre subiectul și obiectul ei.
- Subiecte ale proprietății (cui aparține?): indivizi; colective de indivizi; statul;
- Obiecte ale proprietății (ce aparține?):
a) resursele economice (forța de muncă, pământul, capitalul, informația);
b) bunurile economice.
Statutul de proprietar oferă un șir de drepturi, numite atributele proprietății:
1. dreptul de posesiune;
2. dreptul de utilizare personală;
3. dreptul de dispoziție luare a deciziei cine și cum va utiliza bunul tău;
4. dreptul de valoare capitală - de modificare, distrugere, înstrăinare;
5. dreptul de moștenire și donație;
6. dreptul de securitate - apărare de la expropriere și daune externe;
7. atemporalitatea dreptului de proprietate - deținerea dreptului de proprietate timp nelimitat;
8. dreptul de interzicere a utilizării dăunătoare;
9. dreptul de răspundere cu proprietatea - încasarea proprietății în contul datoriilor sau
compensării prejudiciilor;
10. dreptul de retrocedare - la restabilirea drepturilor încălcate.
Cu cât obiectul de proprietate posedă mai multe drepturi de proprietate, cu atât el este mai
prețios și, deci, mai scump. Există câteva modalități de transferare a drepturilor de proprietate:
1. transferare contra bani: - totală (vânzare-cumpărare); - parțială (arendare, creditare).
2. transferare gratuit: - donație; - moștenire.
Formele de proprietate sunt:
A. particulară:
- individuală (individul este și proprietar și lucrător); - privată (sunt utilizați lucrători
salariați nonproprietari);
- asociativă (asociere de capital, cu sau fără salariați).
 B. publică (de stat):
- națională;
- regională;
- locală (municipală)
C. mixtă (asociere de capital autohton și străin).
Modalități de reformare a proprietății:
1. privatizarea (trecerea proprietății din publică în privată):
a) gratuit;
b) prin răscumpărare;
c) arendă durabilă;
2. naționalizare (trecerea proprietății din privată în publică):
a) expropriere;
b) răscumpărare.
Sunt la fel modalități de majorare a proprietății:
- producerea surplusurilor;
- tranzacții comerciale și financiare;
- moștenire și donație;
- modalități nelegitime.
În economia de piață predomină proprietatea privată: 70-80% din PIB-ul țărilor dezvoltate
este creat de sectorul privat. În Republica Moldova privatizarea a avut loc în 2 etape:
I. privatizarea de proporții prin bonuri patrimoniale (a întreprinderilor mici și mijlocii,
apartamentelor ș.a.). De aici rezultă cca 2 mln. cetățeni au devenit proprietari. Acest proces a fost
specific și pentru agricultură, fiind împroprietăriți țăranii cu pământ;
II. privatizarea contra bani - continuă și în prezent.

3. Natura, geneza și rolul banilor în economia de piață

Banii - instrument social, echivalent general acceptat, de măsurare, comparare și mijlocire a

schimbului, de transferare a drepturilor de proprietate de la o persoană la alta. Banii au apărut
odată cu evoluția schimbului de mărfuri. Inițial avea loc schimbul marfă-marfă (troc), apoi
marfă-bani (cînd pe piață se pune o marfă căutată de oameni) aceasta a încurajat specializarea
producătorilor. Ca bani serveau metale prețioase (aur, argint), avantajul lor fiind transportarea în
cantități dorite și faptul că nu-și pierdeau valoarea în dependență de temperatură și timp.
Moneda de aur și argint a apărut în China sec. XI î.Hr. și în Grecia Antica în sec. VII î. Hr.
Primul care a imprimat chipul său pe moneda a fost Alexandru Macedon, apoi aceasta era
preluată de toți monarhii și conducătorii. Începutul sec. XVII se caracterizează prin introducerea
banilor de hârtie, iar după al doilea război mondial se anulează moneda de aur și argint. Astfel, s-
a format evoluția banilor pe etape:
- troc;
- banii-marfă;
- moneda de metal;
- banii de hârtie.
Funcțiile banilor:
a) Instrument de măsurare a valorii – prin intermediul banilor se măsoară valoarea
bunurilor, activitățile economice, cheltuielile și rezultatele prezente, trecute și viitoare.
b) Mijloc de schimb – banii servesc ca intermediar în procesul schimbului de mărfuri;
 c) Mijloc de tezaurizare sau economisire – mijloc de acumulare a bogăției și constă în
păstrarea banilor fie în bănci, în safeuri speciale, fie la ciorap pentru a le utiliza în oricare
moment dorit.
d) Mijloc de plata – constă în achitarea anumitor datorii, plata impozitelor, transferuri
internaționale, achitarea salariilor, pensiilor.
Formele contemporane ale banilor:
I. Moneda metalica sau divizionară – confecționată din nichel, cupru, aluminiu s.a. (5
bani, 1 cent). În sec. XIX a avut loc demetalizarea banilor din aur și argint prin înlocuirea
acestora cu banii de hârtie.
II. Moneda de hârtie sau biletele de bancă – sunt bancnote emise de Banca Națională
(1,5,10,20 lei etc.).
III. Moneda scripturală sau moneda de cont a devenit principala formă de monedă în
economiile contemporane. Ea nu poate fi pipăită sau văzută, ea este o înscriere făcută de
instituțiile bancare. Ea înlocuiește banii de hârtie între bănci și agenți economici.
Cardul sau moneda electronică - emis de instituțiile financiare, scris pe numele unei
persoane ce deține un cont în bancă. Cardul oferă posibilitatea achitării unor bunuri în magazine
cu aparate speciale capabile să citească și să extragă banii.

SUBIECTE PENTRU DISCUȚII ȘI REFERATE

1. Tendințe evolutive ale structurii agenților economici în Republica Moldova.
2. Caracteristica comparativă a funcțiilor și scopurilor agenților economici în diferite țări.
3. Moneda națională și rolul ei în economia Republicii Moldova.
4. Diversitatea formelor de proprietate ca stimulator în dezvoltarea economiei naționale.
5. Tendințe actuale în evoluția agenților economici la nivel microeconomic – consumatori și
producători – în Republica Moldova.

ACTIVITATE INDIVIDUALĂ:
 Studiu privind necesitatea și metodele privatizării în condițiile post-socialismului
 Studiu privind drepturile, posibilitățile și responsabilitatea proprietății private
 Comentați afirmația profesorului american P. A. Samuelson: “banii reprezintă sângele
care irigă sistemul economic.”