Tema 1: Introducere.

Aspecte teoretice ale auditului financiar al

sistemului de control intern
1. Apariţia, esenţa şi definirea auditului financiar.
2. Particularităţile şi obiectivele controlului intern.
3. Obiectivele auditorului privind aprecierea controlului intern. Rolul
auditului financiar în cadrul întreprinderilor.
 1. Apariţia, esenţa şi definirea auditului financiar.

Retinem elementele principale care definesc auditul, în general:

- examinarea unei informatii trebuie sã fie exclusiv o examinare profesionalã;

- scopul examinãrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimatã asupra unei informatii trebuie sã fie responsabilã si independentã, ceea
ce presupune cã persoana care face aceastã examinare are anumite responsabilitãti pentru
activitatea sa si trebuie sã fie o persoanã independenta;

- examinarea trebuie sa se faca dupa reguli dinainte stabilite cuprinse intr-un standard,
norma legala ori profesionala care constituie criteriu de calitate.
- statutul de independentã al persoanelor care realizeazã aceste misiuni de audit si
autonomia organismului din care face parte auditorul.

2
Tipuri de audit

Auditul operational

Auditul de gestiune

3
 2. Particularităţile şi obiectivele controlului
intern

Controlul intern este reprezentat de orice măsură luată de

conducere în vederea îmbunătăţirii gestionării riscurilor la
care este expusă entitatea şi a creşterii probabilităţilor ca
scopurile şi obiectivele stabilite să fie îndeplinite.

4
 În literatura de specialitate, controlul intern este
definit în modalităţi diferite:

- ca un sistem conceput pentru a oferi o asigurare rezonabilă

privind atingerea obiectivelor managementului;
- ca ansamblul formelor de control existente la nivelul
entităţilor, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în
vederea atingerii obiectivelor.

5
 3. Obiectivele auditorului privind aprecierea controlului
intern.
Rolul auditului financiar în cadrul întreprinderilor
agroalimentare.

Controlul intern este un atribut al conducerii de la toate nivelurile

ierarhice. Toate persoanele care deţin funcţii de conducere, indiferent de
nivelul lor ierarhic sau de domeniul de activitate, trebuie să planifice,
organizeze şi coordoneze aplicarea măsurilor suficiente pentru a oferi o
asigurare rezonabilă asupra faptului că scopurile şi obiectivele vor fi
îndeplinite.

6
Astfel, pe baza informaţiilor obţinute prin intermediul controlului,
conducerea cunoaşte realitatea, modificările intervenite în mediul
intern şi mediul extern al entităţii şi pe această bază:
 a) apreciază calitatea deciziilor (politicilor) luate anterior şi eficacitatea
măsurilor întreprinse pentru realizarea lor. În urma acestei aprecieri
conducerea ia noi decizii care modifică previziunile, structurile
organizatorice, procedurile de coordonare şi de antrenare (stimulare
sau sancţionare) a personalului;
 b) analizează şi evaluează riscurile şi abaterile care ameninţă atingerea
obiectivelor fixate, pe domenii de activitate şi pe responsabilităţi. În
acelaşi timp, controlul ca atribut distinct al conducerii de la diferite
niveluri nu poate fi exercitat cu eficienţa necesară fără ca în timpul
exercitării lui să fie luate măsurile operative care se impun.

7
Indiferent de nivelul de la care se exercită, indiferent de activităţile
controlate şi indiferent de obiectivele urmărite, controlul se
derulează în trei etape succesive, cărora le corespund trei
componente distincte:
a) Compararea situaţiei care ar trebui să existe (ideale, dorite) cu
situaţia de fapt (reale);

b) Analiza şi evaluarea riscurilor care ameninţă activitatea

verificată şi a abaterilor de la parametrii stabiliţi;

c) Valorificarea constatărilor.

8
Va multumesc!!!