Motivare Dan Diaconescu 41073

ROMÂNIA
DOSAR NR. 41073/3/2010

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A IV A CIVILĂ
INCHEIERE
ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 29 MARTIE 2011
CURTEA COMPUSĂ DIN :
PREŞEDINTE - ……………
JUDECATOR - …………..
JUDECĂTOR - ……………..
GREFIER - …………….
**********
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Bucureşti este reprezentat de procuror …………..
Pe rol soluţionarea contestaţiilor formulate de contestatorii
C.C., Asociaţia Românilor Sinceri, Partidul Popular, R.V., Partidul
Poporului din România reprezentat de P.P. împotriva sentinţei civile nr.
33 din 29.11.2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III a
Civilă, în contradictoriu cu intimaţii B.V.M., C.T., D.I.M., G.F., S.C.G.,
Partidul Poporului, intervenienţii în interesul contestatorilor D.N., M.P.,
B.A., T.G., B.I., Ş.G. V., V.I.D., T.G.R., G.G., M.N., R.I., A.A.,C. N.S.,
B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O.,
P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., C.V., T.V., M.T.,
I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..
Cererea are ca obiect „partide politice – acordare
personalitate juridică”.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă
contestatorii C.C., personal şi asistat de apărător, avocat B.P., cu
împuternicire avocaţială la dosar, Asociaţia Românilor Sinceri,
reprezentată de avocat E.I.D., cu împuternicire avocaţială la dosar,
Partidul Popular prin reprezentant V.A. „S.”, R.V., personal, Partidul
Poporului din România reprezentat de P.P., intimaţii B.V.M., personal,
C.T. personal, D.I.M., G.F., personal şi asistaţi de apărător, avocat D.F.,
S.C.G. şi Partidul Poporului reprezentanţi de acelaşi avocat, cu
împuternicire avocaţială la dosar, intervenienţii D.N., personal,
M.P.,personal, B.A., personal şi asistat de apărător, avocat C.V.-D., T.G.,
B.I., prin acelaşi avocat, Ş.G. V., personal,V.I.D., personal, T.G.R.,
personal,G.G., M.N., R.I., A.A., prin apărător, avocat C.V.-D., cu
împuternicire avocaţială la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care
învederează instanţei următoarele:
La data de 09.03.2011, recurentul C.C. in a depus note de
şedinţă.
La data de 14.03.2011, s-au depus în copii procesele verbale
încheiate la 20.12.2010 şi respectiv la 21.12.2010 privind constituirea
organizaţiei locale Slatina.
La data de 15.03.2011 s-au depus la dosarul cauzei, de către
Tribunalul Bucureşti un număr de 45 de bibliorafturi cu listele de
susţinători, anexe la dosarul de faţă.
La data de 21.03.2011, prin serviciul registratură, s-au depus
cereri de intervenţie în interesul contestatorilor de către următoarele
persoane: C. N.S., B.C., Z.N., L.M., Ţ.I., C.R..
La aceeaşi dată intervenientul A.A. a depus o cerere de
intervenţie în interesul contestatorilor C.C., Partidul Popular şi Asociaţia
Românilor Sinceri, însoţită de acte şi timbrată cu 10 lei taxă judiciară de
timbru consemnată pe chitanţa nr.10006407TB/18.03.2011, emisă de
Primăria Municipiului Dorohoi, serviciul Impozite şi Taxe.
De asemenea la data de 23.03.2011 s-au depus cerere de
intervenţie în interesul contestatorilor de către T.L..
La aceeaşi dată s-au depus actele de constituire a
organizaţiei locale PP-LC localitatea Rădăuţi.
La data de 24.03.2011, de asemenea prin serviciul
registratură,s-a depus de către I.S. o cerere de intervenţie în interesul
contestatorilor, însoţită de acte.
În data de 28.03.2011, la dosarul cauzei, prin serviciul
registratură s-au depus acte privind constituirea organizaţiei locale a
Partidului Poporului localitatea Straja, localitatea Hârtop,
localitatea Volovăţ, actele de constituire a organizaţiei locale PP-LC
localitatea Nilisăuţi, localitatea Zamostea. S-au mai depus acte privind
constituirea organizaţiei locale a Partidului Poporului localitatea
Flămânzi, localitatea Botoşani şi respectiv localitatea Vatra Dornei.
La aceeaşi dată s-au depus cereri de intervenţie in interesul
contestatorilor de către S.V., S.P., I.S.. De asemenea, numiţii Ş.P.,
M.M. şi C.C.A., au depus o cerere de intervenţie în interesul
contestatorilor, însoţită de acte şi de dovada satisfacerii taxei de timbru,
respectiv timbrul judiciar de 0,15 lei şi chitanţa nr. 7010959/ 22.03.2011
eliberată de Primăria Municipiului Bistriţa, Direcţia Venitori, prin care fac
dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei.
Se mai învederează instanţei că, în această dimineaţă, la
dosarul cauzei, s-a depus de către numiţii S.O., P.I. şi D.G. o petiţie
însoţită de trei acte, intitulate „Declaraţie”.
Apărătorul contestatorului C.C. depune la dosarul cauzei mai
multe cereri de intervenţie în interesul contestatorilor, precizând că
acestea au fost depuse şi prin poştă şi urmează a fi ataşate la dosarul
cauzei când acestea vor parveni instanţei şi anume pentru următoarele
persoane: M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L.,C.V., T.V.,
M.T., I.N., J.G..
Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri depune
la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru, respectiv chitanţa
nr.1466898/28.03.2011, prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare
de timbru în cuantum de 10 lei, depune şi timbrul judiciar de 0,50 lei.
Reprezentantul contestatorului Partidul Poporului din
România, P.P., depune, de asemenea dovada timbrării contestaţiei ,
respectiv chitanţa nr.25908022-87-0135 din 28.03.2011, prin care face
dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum, de 10 lei.
Depune şi timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.
Se depun taxele de timbru de către intervenienţi, după cum
urmează:
- M.P., depune chitanţa nr.4420 din 29.03.2011, prin care face dovada
satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi timbrul
judiciar de 0,15 lei;
- B.A., depune chitanţa nr.20176 din 23.03.2011, prin care face dovada
- Ş.G. V., depune chitanţa nr.3879 din 29.03.2011, prin care face dovada
- V.I.D., depune chitanţa nr.01 11032810023 AA din 28.03.2011, prin care
face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi
timbrul judiciar de 0,15 lei;
- T.G.R., depune chitanţa nr. 01 11032810024 AA din 28.03.2011, prin
care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 10
lei şi timbrul judiciar de 0,15 lei.
De asemenea se depun taxele de timbru pentru cererile de
intervenţie depuse la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, respectiv:
- pentru C. N.S. chitanţa nr.4419 din 29.03.2011, prin care face dovada
- pentru B.C. chitanţa nr.4413 din 29.03.2011, prin care face dovada
- pentru Z.N. chitanţa nr.4414 din 29.03.2011, prin care face dovada
- pentru L.M. chitanţa nr.4417 din 29.03.2011, prin care face dovada
- pentru T.I. chitanţa nr.4416 din 29.03.2011, prin care face dovada
judiciar de 0,5o lei;
- pentru C.R. chitanţa nr.4415 din 29.03.2011, prin care face dovada
- pentru T.L. chitanţa nr.4418 din 29.03.2011, prin care face dovada
- pentru I.S. chitanţa nr.4421 din 29.03.2011, prin care face dovada
- pentru S.V. chitanţa nr.4422 din 29.03.2011, prin care face dovada
- pentru S.P. chitanţa nr.4423 din 29.03.2011, prin care face dovada
Apărătorul contestatorului C.C. depune la dosarul cauzei o
cerere completatoare şi precizatoare a cererii de intervenţie şi a
contestaţiei, însoţită de acte şi de o petiţie prin care invocă excepţia
inadmisibilităţii, privind înfiinţarea Partidului Poporului, cereri care se
comunică.
Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri solicită
admiterea excepţiei inadmisibilităţii, privind înfiinţarea Partidului
Poporului.
Contestatorul R.V. depune la dosarul cauzei o cerere
completatoare.
Se comunică cererea completatoare contestatorilor, apărătorul
intimaţilor şi apărătorului intervenienţilor.
Se comunică cererile reprezentantului Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul
Poporului arată că înţelege să invoce excepţia lipsei capacităţii
procesuale a Partidului Poporului din România reprezentat de P.P.,
nefiind depusă dovada că ar funcţiona ca persoană juridică. De
asemenea invocă şi excepţia tardivităţii contestaţiei formulată de R.V.,
precum şi tardivitatea contestaţiei formulată de Partidul Popular. În ceea
ce priveste cererile formulate de intervenienţii G.G., M.N., R.I., T.G., B.I.,
solicită anularea acestora ca netimbrate.
Intervenientul D.N. depune la dosarul cauzei un extras de pe
site-ul ziarului „Adevărul” şi arată că nu are cereri prealabile.
Apărătorul intervenienţilor B.A., T.G., B.I., G.G., M.N., R.I.,
A.A., depune împuternicirea avocaţială şi arată că nu mai are cereri
prealabile.
Intervenientul M.P. arată că nu mai are cereri prealabile.
Intervenientul Ş.G. V. arată că, de asemenea, nu mai are
cereri prealabile.
Intervenientul V.I.D., depune la dosarul cauzei un număr de
trei cereri de intervenţie în interesul contestatorilor şi anume ale numiţilor
M.A., T.C. şi B.F. arată că nu mai are cereri prealabile.
Intervenientul T.G.R. arată că nu mai are cereri prealabile.
Curtea, constată că, după termenul anterior, au fost depuse
cereri de intervenţie în interesul contestatorilor de către numiţii C. N.S.,
B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A.,
A.A. arată că în prezenta cauză are împuternicire avocaţială şi pentru
numiţii C.R., T.I., Z.N., L.M., T.L., S.P., conform împuternicirii avocaţiale
pe care a depus-o la dosarul cauzei.
Se prezintă de asemenea, personal, numiţii B.C., C. N.S.,
I.S., Ş.P..
Curtea, constată că s-au depus astăzi în şedinţă publică
cereri de intervenţie în interesul contestatorilor de către S.O., P.I., D.G.,
M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L.,C.V., T.V., M.T., I.N.,
J.G., M.A., T.C. şi B.F..
Curtea, pune în discuţie prevederile art.114 alin.5 c.pr.civ. în
sensul delegarii de catre intervenienti a unui reprezentant comun, iar în
cazul în care nu vor ajunge la nici o înţelegere instanţa va desemna un
curator special, pentru a se discuta admisibilitatea în principiu a cererilor
de intervenţie.
Contestatorul R.V. învederează instanţei că s-a formulat
cerere de intervenţie şi de către Partidul Solidarităţii Sociale pentru
Sanse Egale şi o Societate Mai Bună, care nu a fost citat în cauză în
această fază procesuală.
Poporului arată că în faza procesuală anterioară s-a pus în discuţie
această cerere de intervenţie însă nu a fost admisă în principiu.
Curtea, constată că în cauză, în prezenta contestaţie, cadrul
procesual subiectiv se stabileşte între persoanele care au figurat ca părţi
în faza primei instanţe şi persoanele cărora le-au fost încuviinţate în
principiu cererile de intervenţie de catre Curte sau au formulat
contestaţie. În cauză Partidul Solidarităţii Democratice pentru Sanse
Egale şi o Societate Mai Bună nu a figurat ca parte la instanţa de fond,
nu a formulat contestaţie şi nici cerere de intervenţie în faţa Curţii de
apel, astfel ca nu este parte in prezenta contestatie.
Curtea, pune în discuţie admisibilitatea în principiu a cererilor
de intervenţie accesorie formulate de C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R.,
T.L., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E.,
R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A.,
T.C. şi B.F..
A.A. pune concluzii de admitere în principiu a cererilor de intervenţie.
Având cuvântul numitul B.C. solicită admiterea în principiu a
cererilor de intervenţie, arătând că este de acord a fi reprezentat în
prezenta cauză de domnul avocat avocat C.V.-D..
Se arată de către numitul C. N.S. că de asemenea este de
acord a fi reprezentat în cauză de avocat C.V.-D. şi solicită admiterea în
principiu a cererilor de intervenţie.
Numitul I.S. solicită admiterea în principiu a cererilor de
intervenţie în interesul contestatorilor, precizând că este de acord a fi
reprezentat în cauză de avocat C.V.-D..
Se arată de către petentul Ş.P. că este de acord cu
admiterea în principiu a cererilor de intervenţie.
Reprezentantul Partidul Popular, preşedinte V.A. „S.”, pune
concluzii de admitere în principiu a cererilor de intervenţie.
Apărătorul contestatorului C.C. solicită de asemenea
Contestatorul R.V. arată că este de acord cu admiterea în
principiu a cererilor de intervenţie.
România, P.P., solicită admiterea în principiu a cererilor de intervenţie.
Apărătorul intimaţilor D.I.M., G.F., S.C.G. şi Partidul Poporului
solicită să se constate că în conformitate cu art. 49 1 cod procedură civilă
petenţii nu şi-au dovedit interesul în a intervenii în cauză şi apreciază
aceasta ca abuz de drept procesual. Arată că petenţii nu au învederat
interesul în formularea acestor cereri de intervenţie, fie ele chiar şi cereri
de intervenţie accesorie, cereri pe care le apreciază ca fiind formulate cu
rea credinţă. Pune concluzii de respingere în principiu a acestor cereri.
A.A. solicită să se constate că dreptul de asociere a fost viciat, a fost
încălcat dreptul fiecărui individ la liberă asociere şi la identitate proprie.
Poporului consideră că motivarea cererilor de intervenţie în interesul
contestatorilor, este de fapt motivarea unei cereri de intervenţie în interes
propriu.
Reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Bucureşti, pune concluzii de admitere în principiu a
cererilor de intervenţie accesorie, conform art. 50 c.pr.civ. .
Apărătorul contestatoarei Asociaţia Românilor Sinceri depune
la dosarul cauzei un înscris, din Registrul Partidelor Politice, arătând că
acesta a mai fost depus la dosarul cauzei.
Reprezentantul Partidul Popular, preşedinte V.A. „S.”, arată
că a invocat neconstituţionalitatea hotărârii judecătoreşti
atacate cu contestaţie.
Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitatea este o critică
adusă hotărârii judecătoreşti atacate cu contestaţie, astfel ca va fi
analizată de instanţă pe fondul cauzei.
Curtea, deliberând asupra cererilor de intervenţie accesorie în
interesul contestatorilor, formulate de C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R.,
T.L., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E.,
R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A.,
T.C. şi B.F., le încuviinţează în principiu, considerând că cererile având
caracter accesoriu, sunt admisibile în condiţiile art. 51 c.pr.civ., iar pe de
altă parte faţă de împrejurarea că persoanele interveniente afirmă un
interes personal şi legitim în formularea acestor cereri.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile,
constată cauza în stare de judecată şi acordă părţilor cuvântul pe fond şi
pe excepţiile invocate.
arată, cu privire la excepţia tardivităţii cererii de intervenţie formulată de
R.V.,că s-a înregistrat contestaţia acestuia la data de 03.02.2011,
sentinţa instanţei de fond fiindu-i comunicată la data de 24.01.2011,astfel
că termenul stabilit de Legea nr.14/2003 pentru exercitarea contestaţiei,
acela de 5 zile, este depăşit împrejurare faţă de care solicită admiterea
excepţiei tardivităţii.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţii procesuale a
Partidul Poporului din România solicită să se constate că acesta nu
apare în Registrul Partidelor Politice, reprezentantul Partidului Poporului
din România nefăcând dovada că are personalitate juridică.
Arată că invocă şi excepţia tardivităţii formulării contestaţiei
de către domnul V.A. în calitate de preşedinte al Partidul Popular. Solicită
admiterea acesteia având în vedere că cererile au fost depuse cu o
întârziere de cel puţin 10 zile faţă de data comunicării hotărârii instanţei
de fond. Solicită să se constate că la data de 29.11.2010, când instanţa
de fond a rămas în pronunţare,Partidul Popular a depus o primă petiţie
intitulată „contestaţie”. Ulterior, la data de 30.11.2010, Tribunalul
Bucureşti a pronunţat hotărârea contestată. Faţă de această
împrejurare,solicită să se constate că cererea a fost depusă anterior
pronunţării hotărârii, împrejurare faţă de care invocă art. 21 2 din Legea
nr. 14/2003. Apreciază că cererea depusă la data de 29.11.2010 este de
fapt o cerere care face parte din dosarul instanţei de fond.
respingerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei de către R.V., faţă
de împrejurarea că hotărârea instanţei de fond nu i-a fost comunicată,
termenul de 5 zile pentru formularea contestaţiei nu are de la ce dată să
fie calculat, iar respingerea unei cereri ca fiind inadmisibilă, este o
măsură ce poate fi atacată numai odată cu fondul.
Arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei
tardivităţii formulării contestaţiei de către Partidul Popular, reprezentat de
domnul V.A..
De asemenea lasă la aprecierea instanţei şi soluţionarea
excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România.
Apărătorul contestatorului C.C. solicită respingerea excepţiei
tardivităţii formulării contestaţiei de către Partidul Popular, apreciind
cererea ca fiind admisibilă. Arată că apărătorul intimaţilor ar fi putut
invoca eventual excepţia prematurităţii formulării contestaţiei şi nu
excepţia tardivitatăţii formulării acesteia, întrucât contestaţia din data de
29.11.2010 a fost formulată anterior datei de 30.11.2010, data
pronunţării hotărârii instanţei de fond.
Cu privire la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei de
către R.V. solicită să se constate că cererea de intervenţie a fost
respinsă în principiu, încheiere ce poate fi atacată odată cu fondul,
hotărâre care nu i-a fost comunicată, împrejurare faţă de care apreciază
să şi la această dată este în termen să formuleze contestaţie,
intervenientul R.V. în mod legal a atacat hotărârea de fond.
Arată că lasă la aprecierea instanţei şi soluţionarea excepţiei
lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România.
Contestatorul R.V. arată că nu i-a fost primită la instanţa de
fond cererea de intervenţie; că nici nu i s-a acordat cuvântul în
susţinerea acesteia; că, deşi avea asupra sa timbrajul aferent cererii de
intervenţie, nu l-a putut depune în faţa tribunalului; că nu a existat nici un
motiv pentru ca Tribunalul Bucureşti să-i respingă în principiu cererea de
intervenţie. Solicită astfel respingerea excepţiei tardivităţii în ceea ce
priveşte contestaţia sa. Se mai arată de către contestator că încă din
anul 1990 exista un partid denumit Partidul Poporului.
Arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei
tardivităţii formulării contestaţiei de către Partidul Popular şi a excepţiei
lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului din România.
Reprezentantul Partidul Popular, preşedinte V.A. „S.”,arată că nu
au avut niciodată cunoştinţă de termenele acordate în cauză de instanţa
de fond; că a respectat termenul de 5 zile prevăzut de Legea partidelor
politice pentru formularea contestaţiei, împrejurare faţă de care solicită
respingerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei sale.
Reprezentantul contestatorului Partidul Poporului din România, P.P. arată
că partidul nu este dizolvat, nu mai există ca persoană juridică, însă
există o acţiune pe rol pentru acordarea personalităţii juridice, faptic însă
există. Mai arată că nu este trecut în Registrul partidelor politice, dar
apreciază că are calitate procesuală pasivă.
A.A., C.R., T.I., Z.N., L.M., T.L., S.P., B.C., C. N.S., I.S., domnul avocat
C.V.-D., arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei
tardivităţii formulării contestaţiilor de către R.V. şi Partidul Popular,
precum şi a excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Partidul Poporului
din România.
Intervenientul Ş.P. solicită respingerea excepţiei tardivităţii
apreciind ca în raport de prevederile art.51 c.pr.civ., toate cererile de
intervenţie sunt formulate în termen.
Reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Bucureşti pune concluzii de respingere a excepţiei
tardivităţii formulării contestaţiei de către R.V., hotărârea instanţei de
fond nefiindu-i comunicată. De asemenea solicită şi respingerea
excepţiei tardivităţii cu privire la contestaţia formulată de Partidul Popular
faţă de data formulării contestaţiei de către acesta. Totodată pune
concluzii de admitere a excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Partidul
Poporului din România.
Curtea, acordă părţilor cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul contestatorului C.C. solicită admiterea
contestaţiei, casarea hotărârii recurate şi respingerea cererii de înfiinţare
a Partidului Poporului, apreciind că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute
de art.19 din Legea nr.14/2003, în sensul că listele de susţinători trebuie
să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin
18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de
persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti. Ca
exemplu poate fi luat judeţul Iaşi, listele de susţinători cuprinzând un
număr de 730 de persoane, dintre care 43 de persoane provin din alte
judeţe,respectiv Botoşani, Caraş-Severin şi chiar din municipiul
Bucureşti. De asemenea nu sunt întrunite cerinţele art. 19 alin.3 şi 4 din
Legea partidelor politice nici listele de susţinători din judeţele Caraş-
Severin şi Galaţi, acestea neîndeplinind baremul de cel puţin 700 de
susţinători. Cu privire la listele ce provin din judeţul Galaţi arată că deşi
aceste liste cuprind 780 de susţinători, un număr de 200 dintre aceştia
contestă că ar fi semnat pentru înfiinţarea partidului, unii dintre ei au
formulat chiar în prezentul dosar cereri de intervenţie. De asemenea nu
este respectată nici cerinţa ca listele cu semnături să fie însoţite
de o declaraţie pe propria răspundere a persoanelor care le-au întocmit,
care să ateste autenticitatea semnăturilor. De asemenea apreciază că nu
sunt întrunite nici cerinţele art.18 din aceeaşi lege în sensul că nu există
nici o listă cu membrii fondatori. Apreciază că înregistrarea Partidului
Poporului nu poate fi făcută, întrucât au fost folosite în mod nelegal,
fraudulos, listele cu semnăturile unor persoane care şi-au dat acordul în
alt scop. La dosarul cauzei s-au depus o serie de înscrisuri referitoare la
înfiinţarea Partidului Poporului din care rezultă că sunt persoane care nu
şi-au dat acordul pentru înfiinţarea acestui partid. Fără cheltuieli de
judecată.
admiterea contestaţiei sale în temeiul art. 21 alin2 din Legea nr.14/2003.
Solicită să se constate că la înregistrarea Partidului Poporului au fost
încălcate prevederile art.19 alin. 1 din Legea nr.14/2003; că la alin.2 din
acelaşi text de lege se prevede ca listele de susţinători să fie însoţite de
o declaraţie pe propria răspundere a persoanelor care le-au întocmit,
care să ateste autenticitatea semnăturilor, declaraţie care nu există; că
nu sunt îndeplinite nici celelalte prevederi ale art. 19 din Legea partidelor
politice, în sensul că listele nu provin din 18 judeţe, că numărul
susţinătorilor nu este peste 25.000 de semnatari şi nici cerinţa ca aceştia
să nu fie mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare judeţ sau
municipiul Bucureşti. Apreciază că instanţa de fond în mod greşit a
admis cererea de înregistrare a partidului cu încălcarea prevederilor art.
5 din Legea nr.14/2003 în sensul că fiecare partid trebuie să aibă
denumire integrală, denumire prescurtată, semn permanent propriu, care
să se deosebească de cel al altor partide. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Partidul Popular, domnul V.A., apreciază că
cererea de înregistrare a Partidului Poporului este inadmisibilă, nefiind
posibilă încuviinţarea cererii fără a se depune statutul acestuia în formă
legalizată. Solicită să se constate că nu s-a făcut dovada existenţei
susţinătorilor din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti, pentru fiecare din
acestea trebuind să existe un număr mai mare de 700 de semnatari,
totalitatea membrilor partidului trebuind să depăşească cifra de 25.000
persoane, lipsa acestor elemente ducând la nulitate. Solicită în raport de
prevederile art. 304 pct. 4 c.pr.civ., raportat la art.105 alin.2 c.pr.civ.
anularea sentinţei civile nr. 33/ 2010.
Contestatorul R.V. solicită admiterea contestaţiei, în sprijinul
acesteia invocând art.105, art.106, art.107, art.108, art.109, art.110,
art.111, art. 237, art.317, art.318, art.321 cod procedură civilă. Solicită
trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti. În ceea ce
privesc celelalte contestaţii şi cereri de intervenţie pune concluzii de
admitere.
România, P.P. solicită admiterea contestaţiei sale, precum şi
admiterea celorlalte contestaţii şi pe fond să se respingă cererea de
înregistrare a partidului. Chiar dacă legal Partidul Poporului din România
nu există, el pe fond există şi poate fi activat. Solicită să se aibă în
vedere Legea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe. În ceea ce
priveşte înregistrarea la OSIM solicită să se constate că sigla se
înregistrează cu 4-5 luni înainte de înregistrarea propriu-zisă. Arată că
Partidul Poporului a existat încă din anul 1928 fiind înfiinţat de general
Averescu, desfiinţat apoi în anul 1938 de Regele Carol al II-lea şi
reînfiinţat imediat dup anul 1945, ca în anul 1948 să fie desfiinţat. În
ceea ce priveşte Partidul Poporului din România acesta a fost înregistrat
în anul 1994.
A.A., C.R., T.I., Z.N., L.M., T.L., S.P., B.C., C. N.S., I.S., domnul avocat
C.V.-D., solicită să se constate că intenţia, voinţa lor, în ceea ce priveşte
înfiinţarea unui partid politic a fost deturnată şi solicită admiterea
contestaţiilor.
Intervenientul Ş.P. solicită admiterea cererilor de intervenţie
şi admiterea contestaţiilor. Solicită să se contate, în raport de prevederile
art.105 c.pr.civ., că hotărârea instanţei de fond este nulă; de asemenea
că s-a încheiat convenţia de aderare în condiţiile speciale prevăzute de
Legea nr.14/2003; că instanţa de fond nu şi-a manifestat rolul activ şi a
validat acte ilegale;că partidele politice sunt înfiinţate cu respectarea
suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii
teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.
Mai arată că înfiinţarea partidului a fost anunţată în emisiunea domnului
Barbu de la OTV în data de 5 iulie. Având în vedere că partidul este o
persoană juridică de drept public solicită să se aibă în vedere toate
cererile pe care părţile le-au supus atenţiei instanţei. Solicită admiterea
şi a cererii sale de intervenţie în interes propriu. Cu cheltuieli de
judecată.
Intervenientul D.N. solicită casarea hotărârii atacate şi
admiterea contestaţiilor, să se constate că domnul C.C. a fost mandatat
de membrii fondatori să înregistreze partidul şi că în emisiunea din data
de 05 iulie în jurul orei 16,45 domnul Barbu în emisiunea sa a anunţat
înfiinţarea partidului.
Intervenientul M.P. solicită admiterea cererii sale de
intervenţie, precum şi admiterea contestaţiilor.
Intervenientul Ş.G. V. solicită să se constate că actul
constitutiv este cel din 3 iulie, semnat de domnul C.C. şi care a fost
formulat în baza legii Voiculescu. Solicită admiterea contestaţiilor şi a
cererilor de intervenţie accesorie.
Intervenientul V.I.D. solicită de asemenea admiterea
contestaţiilor şi a cererilor de intervenţie. Solicită să se aibă în vedere
împrejurarea că Partidul Poporului a fost înregistrat la OSIM fără ştirea
contestatorului C.C..
Intervenientul T.G.R. arată că susţine concluziile domnului
V.I.D. şi solicită admiterea contestaţiilor şi a cererilor de intervenţie
accesorie.
solicită respingerea contestaţiilor undele dintre acestea ca fiind tardiv
formulate, iar altele ca fiind neîntemeiate, precum şi respingerea cererilor
de intervenţie accesorie. Arată că s-au invocat prevederile art. 19 alin. 3
şi 4 din Legea nr.14/2003, susţinându-se că listele nu provin din 18
judeţe, că nu este îndeplinit baremul prevăzut de lege acela de 25.000
de semnături, că sunt judeţe în care pe listele cu susţinători sunt mai
puţin de 700 de semnatari, că există unele inadvertenţe în liste,
referitoare la localităţile din care provin semnatarii acestora, pe care însă
le apreciază ca fiind numai erori materiale, ceea ce nu duce la nulitatea
acestor liste. Apreciază că şi în situaţia în care sunt înlăturate
semnăturile de pe listele invocate de contestatori şi intervenienţi, tot ar
rămâne liste din 37 de judeţe şi 31.000 de semnatari. În ceea ce priveşte
declaraţia pe proprie răspundere care ar trebui să însoţească aceste
liste, se poate observa că în subsolul tuturor listelor se găseşte această
certificare prevăzută de lege, care de altfel nu prevede existenţa unei
declaraţii separate, individual faţă de liste.
Se mai susţine că listele cu semnături pentru Partidul
Poporului, intimat în cauză, sunt cele care au fost publicate în presa
scrisă; că o parte din cei care au formulat cereri de intervenţie, au făcut
parte din partidul domnului D. Apreciază că intervenienţii au avut
cunoştinţă de liste şi au formulat cereri de intervenţie numai în faza
recursului. De asemenea apreciază că în cauză sunt incidente
prevederile art.5 alin 1 şi 3 din Legea nr.14/2003.
solicită să se constate că la momentul pronunţării instanţei de fond
Partidul Popular, al cărui preşedinte este domnul V.A. nu era înregistrat
ca partid politic, acesta fiind înregistrat doar în luna ianuarie 2011, astfel
că la data pronunţării sentinţei de instanţa anterioară Partidul Popular nu
îndeplinea cerinţele art. 26 alin.5 din Legea nr.14/2003. Solicită să se
constate că numele partidelor sunt diferite, de asemenea şi semnele
electorale şi prescurtarea globală este diferită; că în Monitorul Oficial -
partea a IV a nu este înregistrată nici acum modificarea statutului.
Solicită respingerea contestaţiei formulate de Asociaţia
Românilor Sinceri ca nefondată, respingerea ca fiind tardiv formulată
contestaţia domnul R.V. şi pe fond ca fiind neîntemeiată. De asemenea
solicită respingerea ca fiind tardiv formulată şi contestaţia înregistrată de
către contestatorul Partidul Popular şi respingerea contestaţiei formulate
de Partidul Poporului din România pentru lipsa capacităţii procesuale. Pe
fond solicită respingerea contestaţiilor ca neîntemeiate. Fără cheltuieli de
judecată.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Bucureşti, prin procuror, pune concluzii de admitere a contestaţiilor şi a
cererilor de intervenţie accesorie, schimbarea în tot a hotărârii atacate şi
respingerea cererii de înregistrare a Partidului Poporului ca
neîntemeiată. Arată totodată că se remarcă o serie de neregularităţi în
ceea ce privesc listele cu semnăturile susţinătorilor, unele dintre acestea
aparţinând unor persoane care nu au domiciliul în judeţele pentru care
s-a întocmit lista respectivă, că un număr foarte mare de persoane au
declarat că şi-au exprimat adeziunea pentru un cu totul alt partid decât
cel care a fost înregistrat şi că nu în ultimul rând denumirea partidului
este de natură să creeze confuzii prin asemănarea acesteia cu Partidul
Popular, partid reprezentat de domnul V.A., care este legal înregistrat,
conform actelor depuse în instanţă. În ceea ce priveşte cererea de
intervenţie a Partidului Popular solicită ca instanţa să aibă în vedere
adresa emisă de Tribunalul Bucureşti.
CURTEA
Pentru a da posibilitate părţilor să depună note scrise şi

având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE
Amână pronunţarea la 01 aprilie 2011.

Dată în şedinţă publică azi 29 martie 2011.
PRESEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

…………………… ………………. ………….
GREFIER
………………………..
ROMÂNIA
DOSAR NR. 41073/3/2010
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A IV A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 357 R
ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 01 APRILIE 2011
CURTEA COMPUSĂ DIN :
PREŞEDINTE - ……………
JUDECATOR - ……………..
JUDECĂTOR - ……………
GREFIER - ………………
**********
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti

este reprezentat de procuror ………….
Pe rol pronunţarea asupra contestaţiilor formulate de contestatorii
C.C., Asociaţia Românilor Sinceri, Partidul Popular, R.V., Partidul
Poporului din România reprezentat de P.P. împotriva sentinţei civile nr.
33 din 29.11.2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III a
Civilă, în contradictoriu cu intimaţii B.V.M., C.T., D.I.M., G.F., S.C.G.,
Partidul Poporului, intervenienţii în interesul contestatorilor D.N., M.P.,
B.A., T.G., B.I., Ş.G. V., V.I.D., T.G.R., G.G., M.N., R.I., A.A., C. N.S.,
B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., I.S., S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I.,
D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., T.L., C.V., T.V., M.T.,
I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..
Cererea are ca obiect contestatie - „partide politice – acordare
personalitate juridică”.
Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică de la 29 martie
2011, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care
face parte integrantă din prezenta hotarare, când Curtea, pentru a da
posibilitate părţilor să depună note scrise şi având nevoie de timp pentru
a delibera, a amânat pronunţarea la 01 aprilie 2011.
CURTEA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 26.08.2010 la Tribunalul
Bucureşti, petenţii D.I.M., în calitate de Preşedinte al Partidului Poporului
şi B.V.-M., G.F., S.C.G. şi C.T., în calitate de membrii fondatori ai
Partidului Poporului au solicitat ca în conformitate cu prevederile legii nr.
14/2003 modificată, să se dispună înregistrarea Partidului Poporului în
Registrul Partidelor Politice tinut la Tribunalul Bucureşti.
În cauză au fost formulate cereri de intervenţie de către B. V. (f. 76
dosar fond), Partidul Solidarităţii Democratice (f. 77 dosar fond), Partidul
Popular (f. 89 dosar fond), V.R. ( f.147 dosar fond), Asociaţia Românilor
Sinceri (f. 148 dosar fond) şi C.C. (f. 151 dosar fond), fiind invocate în
acest sens prevederile art. 20 alin. 1 din Legea 14/ 2003 şi ale art. 49
C.pr.civ..
Tribunalul a admis în principiu cererile de intervenţie depuse de
Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri si a respins in principiu
celelalte cereri de interventie.
Prin sentinta civila nr. 33/ 29.11.2010 pronuntata de Tribunalul
Bucuresti, Sectia a 3-a civila a fost admisa cererea formulată de
petenţi, s-a dispus înregistrarea partidului politic „Partidul Poporului”, cu
sediul central în Bucureşti, str. Preciziei nr. 3P, Lot nr. 1, C2 – clădire
administrativă, parter, sector 6, s-a dispus înscrierea Partidului Poporului
în Registrul Partidelor Politice aflat la Grefa Tribunalului Bucureşti si au
fost respinse ca neîntemeiate cererile de intervenţie formulate de
intervenienţii „Partidul Popular” şi „Asociaţia Românilor Sinceri”.
Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut in esenta
urmatoarele:
Tribunalul consideră că cele două cereri de intervenţie formulate de
intervenienţii „Partidul Popular” şi „Asociaţia Românilor Sinceri” nu sunt
fondate, situaţiile expuse de intervenienţi nefiind de natură să împiedice
acordarea personalităţii juridice pentru formaţiunea politică „Partidul
Poporului”.
Aşa după cum statuează disp. art. 1 şi 2 din Legea nr. 14/2003
modificată, partidele politice reprezintă persoane juridice de drept public
care prin activitatea lor promovează valorile şi interesele naţionale, ele
fiind într-o societate democratică o expresie a pluralismului politic.
În urma analizei Statutului şi programului Politic al Formaţiunii
Politice „Partidul Poporului” nu se constată vreo încălcare a disp. art. 3-
5 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 modificată, obiectivele
menţionate în cele două acte necontravenind normelor constituţionale.
Totodată potrivit dovezilor cu înscrisuri aflate la dosar rezultă că în
cauză au fost îndeplinite cerinţele art. 5 şi 9 din Legea nr. 14/2003, în
acest sens constatându-se că formaţiunea politică are atât denumire
integrală şi prescurtată, dar şi semn permanent propriu ce este descris
şi semn permanent sub formă grafică.
Chiar dacă denumirea prescurtată este asemănătoare cu cea a
intervenientului „Partidul Popular” nu poate fi susţinută ideea unei
confuzii între cele două formaţiuni politice în eventualele confruntări de
natură electorală câtă vreme semnul permanent şi cel sub formă de
grafică sunt diferite.
Referitor la Formaţiunea politică „Partidul Popular” ce are calitatea
de intervenientă în interes propriu în prezenta cauză se constată că
aceasta nu a probat îndeplinirea cerinţelor impuse de art. 26 alin. 5 din
Legea Partidelor Politice, text care stabileşte că „ hotărârea definitivă şi
irevocabilă de admitere a modificării statului se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a II-a”.
Date fiind considerentele expuse, tribunalul apreciaza că în cauză
sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 18 şi 19 din Legea Partidelor
Politice nr. 14/2003, modificată.
Impotriva acestei sentinte s-au formulat prezentele contestatii
de catre Partidul Popular, V.R., Asociatia Romanilor Sinceri, C.C.,
Partidul Poporului din Romania, reprezentat de P.P..
Prin contestaţia formulată de C.C. s-a solicitat încuviinţarea în
principiu a cererii sale de intervenţie şi respingerea cererii de înregistrare
a Partidului Poporului.
S-au dezvoltat pe fondul cauzei următoarele critici:
Înfiinţarea Partidului Poporului a avut la bază promovarea şi
adoptarea proiectului de lege privind despăgubirea cetăţenilor României
pentru capitalul trecut prin Legea nr. 15/1990 din proprietatea lor comună
în proprietatea Statului român, proiect cunoscut public sub denumirea de
Legea Cojocaru, al cărui autor este contestatorul.
Actul constitutiv al Partidului Poporului a fost adoptat la 3 iulie 2010
de către Adunarea generală a reprezentanţilor din toată ţara a celor un
milion de susţinători ai legii Cojocaru, iar în vederea înregistrării acestui
partid s-a formulat către Tribunalul Bucureşti o cerere de înregistrare
care face obiectul dosarului nr. 56485/3/2010.
Cele 33.148 de semnături pentru susţinerea Partidului Poporului,
anexate de către petenţii din prezentul dosar au fost date în realitate de
către semnatari pentru susţinerea Partidului Poporului al cărui act
constitutiv a fost adoptat legal şi semnat la data de 3 iulie 2010, iar nu
pentru Partidul Poporului al cărui act constitutiv a fost semnat în mod
fraudulos la data de 12 mai 2010.
Aceste semnături au fost strânse prin intermediul postului de
televiziune OTV, spunându-se telespectatorilor să trimită listele cu
semnături la OTV, care le va preda contestatorului pentru înregistrarea
Partidului Poporului al cărui act constitutiv a fost adoptat legal şi semnat
la data de 3 iulie 2010, însă, în loc să fie predate către contestator,
aceste liste au fost predate către petentul D.I.M., comiţându-se astfel o
fraudă.
Contestatorul arată că interesul său ca iniţiator, membru fondator şi
preşedinte al Partidului Poporului constituit în mod legal la 3 iulie 2010,
rezidă în apărarea acestui partid.
Contestatorul susţine apoi că modul de desfăşurare a procesului în
faţa Tribunalului Bucureşti a ridicat suspiciuni, iar în final, a invocat
dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 14/2003, arătând că tribunalul a admis
cererea petenţilor pentru înregistrarea Partidului Poporului, deşi exista
deja înregistrat Partidul Popular cu denumirea prescurtată PP.
Contestatorul C.C. a depus la termenul din 29.03.2011 note (f. 470-
477) prin care invocă excepţia de inadmisibilitate a înfiinţării Partidului
Poporului, motivată în felul următor:
Nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative impuse de art. 19 alin. 3
din Legea nr. 14/2003, privind numărul de membri fondatori semnatari ai
listei de sustinere si faptul că aceştia trebuie să domicilieze în cel puţin
18 dintre judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de
persoane/judet.
Se susţine că scăderea numărului semnăturilor aferente listelor
depuse de intervenienţi are ca efect neîntrunirea acestor condiţii
cumulative.
Se susţine că semnăturile pentru înfiinţarea partidului au fost
obţinute în mod fraudulos, prin invocarea legii C. şi că, dacă se scad
semnăturile intervenienţilor şi persoanelor de pe listele de semnături
depuse de intervenienţi, nu mai este îndeplinită condiţia de a exista cel
puţin 700 de persoane semnatare în cel puţin 18 dintre judeţele ţării şi
municipiul Bucureşti.
Se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 19 alin. 3 coroborate cu cele
ale art. 19 alin. 4 din Legea nr. 14/203, prin inserarea pe liste a unor
persoane domiciliate în alte judeţe sau chiar în alte ţări, numărul
semnăturilor conforme scăzând sub baremul legal de 700 de
semnături/judeţ.
Contestatorul arată că a verificat semnăturile din cele 45
bibliorafturi cu semnături şi a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor
art. 19 alin. 4 privind obligaţia ca listele să fie întocmite distinct pentru
fiecare localitate în parte şi a constatat că s-au interpus semnături şi din
alte judeţe pentru a se complini deficitul numeric.
Se face referire la biblioraftul nr. 43, aferent judeţului Iaşi, în care
40 de semnături aparţin unor persoane domiciliate în afara judeţului Iaşi,
la biblioraftul nr. 6 aferent judeţului Caraş-Severin, în care dintr-un număr
de 761 de semnături, 87 nu întrunesc dispoziţiile legale de a fi domiciliaţi
în judeţul Caraş-Severin şi la biblioraftul nr. 11, corespunzător judeţului
Galaţi, în care 130 de semnături sunt neconforme.
Se invocă şi neîndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 18 lit. d şi
art. 19 din Legea nr. 14/2003, sub aspectul listei unice de semnături şi a
declaraţiei pe proprie răspundere a persoanei care a întocmit-o.
Contestatorul susţine că în lipsa listei prevăzută de aceste dispoziţii
legale îşi manifestă reticenţa în ceea ce priveşte verificarea tuturor celor
2200 de file cu semnături şi, implicit, a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de
art. 19 alin. 1 din Legea nr. 14/2003.
Mai mult, în condiţiile în care la dosarul cauzei nu se regăseşte
declaraţia pe proprie răspundere a persoanei care a întocmit lista de
susţinere, este neîntemeiată reţinerea instanţei de fond în sensul
îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 18 şi 19 din Legea nr. 14/2003.
Contestatorul susţine că nu există în dosar nici lista semnăturilor
de susţinere a membrilor fondatori şi nici declaraţia pe proprie
răspundere a persoanei care a întocmit-o, aceste înscrisuri neputând fi
complinite de cele câteva liste tip, listele semnate de mai multe persoane
distincte neîntrunind condiţia statuată de art. 19 alin. 2 din Legea nr.
14/2003.
Se mai susţine în notele depuse la filele 474-477 că pentru judeţul
Caraş-Severin nu sunt îndeplinite condiţiile legale întrucât, conform art.
19 alin. 4, fiecare listă va cuprinde numai persoane dintr-o singură
localitate, listele care nu îndeplinesc această condiţie fiind nule de drept.
Se face referire în mod expres la listele nr. 6, 8, 15, 18, 24, 44, 54,
59 şi 84, arătându-se că, scăzând aceste semnături rămân numai 674
semnături conforme.
Pentru judeţul Galaţi se susţine că au fost incluse şi 15 liste cu 130
semnături care nu sunt conforme art. 19 alin. 4 din lege, indicându-se
listele 12, 23, 32, 38, 48, 53, 61, 76, 83, 84, 87, 88, 94 şi 97, astfel că
prin scăderea acestor semnături rămân numai 652 de semnături
conforme.
În concluzie, prin scăderea celor 3 judeţe, în care numărul de
semnături este mai mic de 700, rezultă că mai rămân numai 16 judeţe în
care numărul de semnături conforme este cel prevăzut de lege, ceea ce
înseamnă că cererea petenţilor încalcă prevederile art. 19 din Legea nr.
14/2001.
Prin contestaţia depusă de Partidul Popular (f. 36-38, f. 47-48, f.
186-187), acesta critică sentinţa fondului sub următoarele aspecte:
Nu a fost citat pentru termenul din 29.11.2010 şi, la fel, nici ceilalţi
intervenienţi, după cum nu a fost afişat pe lista de şedinţă şi nu a fost
indicat în calitate de intervenient. Nu i s-a dat voie să studieze dosarul
cauzei, în pofida faptului că depuse cererea de intervenţie şi achitase
taxă judiciară de timbru, iar pe de altă parte, au fost sustrase acte din
dosarul cauzei.
Se arată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre care nu
cuprinde motivele pe care se sprijină şi cuprinde motive contradictorii şi
străine de natura pricinii.
Nu a motivat în mod concret „convingerea prin care poate face
menţiunea despre numărul de liste cu semnături”, care să îndeplinească
cerinţele legale, a interpretat greşit actul dedus judecăţii neţinând cont de
hotărârea prin care a fost înfiinţat Partidul Poporului, pe de altă parte
sentinţa fiind nelegală din perspectiva Legii nr. 14/2003, deoarece există
confuzie între denumirea Partidului Poporului şi denumirea partidului
contestator.
S-a dezvoltat mai departe că partidul contestator este înregistrat
legal.
Prin cererea depusă la filele 47-48, acelaşi contestator invocă
neconstituţionalitatea sentinţei atacate, raportat la dispoziţiile art. 40 şi
131 din Constituţia României şi dezvoltă, în acelaşi sens, anume al
neîndeplinirii condiţiei legale referitoare la deosebirea dintre denumirea
integrală şi prescurtată şi semnul electoral faţă de alt partid înregistrat,
iar pe de altă parte, în sentinţa atacată nu se regăsesc în mod implicit
numărul minim de 18 filiale şi numărul minim de semnături ale membrilor
fondatori de 25.000, iar statutul este nelegalizat.
Iar prin contestaţia depusă la fila 186 Partidul Popular invocă
aceleaşi vicii de procedură (nu a fost citat pentru termenul din
29.11.2010, nu a fost înscris în lista de şedinţă, nu li s-a permis studierea
dosarului, nu s-a acordat nici un termen pentru ca ceilalţi intervenienţi să
timbreze, iar pe de altă parte, au fost încălcate dispoziţiile art. 5 alin. 1
din Legea nr. 14/2003.
Prin contestaţia depusă de Partidul Poporului din România,
reprezentat de P.P., se invocă, în esenţă, însuşirea în mod fraudulos de
către petenţi a denumirii Partidului Poporului, precum şi modalitatea
frauduloasă de obţinere a listelor de semnături pentru acest partid.
Prin contestaţia depusă de Asociaţia Românilor Sinceri (f. 181-
182), se critică sentinţa tribunalului sub următoarele aspecte:
În cadrul procedurii judiciare desfăşurate în faţa Tribunalului
Bucureşti, nu au fost respectate drepturile intervenienţilor şi dispoziţiile
legale, mai exact nu au fost respectate prevederile art. 20 alin. 2 din
Legea nr. 14/2003, care stipulează obligativitatea formulării cererilor de
intervenţie, nu a fost permisă accesarea de către intervenienţi a
dosarului cauzei, ceea ce a constituit o încălcare a dreptului
intervenienţilor la un proces echitabil, nu a fost respectat dreptul de
intervenţie al Partidului Popular, care există înregistrat la partid politic,
ceea ce a condus la încălcarea art. 5 alin. 1 şi 3 din Lega nr. 14/2003,
care stipulează clar faptul că fiecare partid politic trebuie să aibă
denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent, proprii,
care să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate,
iar pe de altă parte, nu este permisă reproducerea simbolurilor naţionale.
Se face referire şi la faptul că, pe rolul Tribunalului Bucureşti mai
există o cerere de înregistrare a unui partid politic cu denumirea de
Partidul poporului, anume dosarul nr. 56485/3/2010, situaţie faţă de care
se impunea conexarea acestor două dosare.
Prin contestaţia formulată de V.R. acesta critică, înainte de toate,
soluţia de respingere a cererii de interventie „în favoarea legii” formulată
de el în cauză, susţinând că această respingere produce efecte ce
prejudiciază drepturile constituţionale şi legale de care ar trebui să se
bucure orice cetăţean cu drepturi depline.
Se arată că, vazand faptul că prin cererea petenţilor se încalcă
grav legislaţia română şi europeană, a intervenit în favoarea legii, cu
dorinţa de a preveni eventualele infracţiuni posibile şi de a apăra
drepturile fundamentale ocrotite de lege pentru garantarea menţinerii
echilibrului şi climatului necesar dezvoltării lumii civilizate.
Cererea de înregistrare a Partidului Poporului încalcă dispoziţiile
art. 5 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 14/2003, iar pe de altă parte, procedura
judiciară în faţa Tribunalului Bucureşti a fost nelegală, nefiind citate
părţile, nepermiţându-li-se accesul la dosar intervenienţilor, nefiind
respectate prevederile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/2003 sub aspectul
comunicarii cererilor de interventie. Se arată şi că sentinţa atacată nu a
respectat decizia civilă nr. 41/2003 şi decizia civilă nr. 14/2005, ceea ce a
condus la încălcarea art. 5 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 14/2003.
S-a mai depus de catre acelasi contestator la termentul din data de
29.03.2011 o completare la contestatia initiala (f. 507-508 dosar ) prin
care se invoca in esenta aceleasi vicii de procedura a judecatii in fata
tribunalului, anume partile interveniente nu au fost citate, neavand
dreptul de a fi informati cu privire la documentele publice din dosar, nu a
fost indeplinita procedura de citare a partilor lipsa pentru ca nu au fost
citate, nu a fost acordat un termen pentru a se lua cunostinta de actele
dosarului, desi acest lucru a fost cerut, nu a fost discutata cerinta legala
a timbrarii cererilor de interventie inainte de discutarea incuviintarii in
principiu a acestora, nu a fost acordat dreptul fiecarui intervenient de a
isi sustine cererea de interventie, motiv pentru care cererea sa de
interventie a fost respinsa inainte de a putea depune taxa de timbru, nu
s-a tinut cont de existenta Partidului Popular ca partid inregistrat anterior,
nu a fost admisa in principiu cererea de interventie a Partidului Popular,
care are interese directe, nu a fost conexat prezentul dosar cu dosarul
nr. 56485/3/2010.
În cauza au fost formulate cereri de interventie în interesul
contestatorilor de catre numitii: D.N., M.P., B.A., T.G., B.I., Ş.G. V., V.I.D.,
T.G.R., G.G., M.N., R.I., A.A., C. N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., I.S.,
S.V., S.P., Ş.P., M.M. şi C.C.A., S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M.,
M.F., L.D., C.V., S.P., T.L., C.V., T.V., M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..
Prin cererile de intervenţie formulate s-a susţinut, în mod absolut
similar, că intervenienţii au semnat si au strans listele de semnături cu
intenţia de susţinere a înfiinţării Partidului Poporului iniţiat pe data de 3
iulie 2010, ca susţinător al proiectului Legii Cojocaru, însă, în mod
fraudulos semnătura lor a fost folosită pentru înregistrarea une3i alte
entităţi decât cea la care au înţeles să adere, cu alt statut, alt program
politic şi alţi reprezentanţi decât cei iniţial desemnaţi. S-a relatat în
aceste cereri despre împrejurările de fapt în care au fost date
semnăturile de către intervenienţi, anume în urma anunţurilor făcute prin
postul de televiziune OTV.
S-au invocat de catre intimatii petenti exceptia tardivitatii
contestatiilor formulate de V.R. si Partidul Popular, precum si exceptia
lipsei capacitatii procesuale a contestatorului Partidul Poporului din
Romania.
Solutionand prezentele contestatii, Curtea constata
urmatoarele:
Curtea va admite exceptia lipsei capacitatii procesuale a
Partidului Poporului din Romania, reprezentat de dl. P.P., fata de
faptul ca, astfel cum rezulta din actele dosarului, acest partid nu mai
apare inregistrat in registrul Partidelor Politice, partidul neurmand
procedura instituita de art. 18-21 din Legea nr. 14/ 2003, cu consecinta
radierii din Registrul Partidelor, conform art. 53 alin. 2 si 3 din lege.
In raport de dispozitiile art. 41 C.pr.civ. numai persoanele care au
capacitate de folosinta pot fi reclamante in judecata, asociatiile sau
societatile fara personalitate juridica putand participa la judecata numai
ca parate ( daca au organe proprii de conducere ).
Cum in cauza Partidului Poporului din Romania, reprezentat de dl.
P.P., a formulat el insusi contestatia si nu are capacitate procesuala,
nefiind inregistrat legal ca persoana juridica, Curtea va respinge
contestatia acestuia ca fiind formulata de o persoana fara capacitate
procesuala.
Curtea va respinge insa exceptiile tardivitatii contestatiilor
formulate de V.R. si Partidul Popular.
Astfel, se constata ca sentinta atacata nu a fost comunicata catre
contestatorul V.R. ( aceasta fata de faptul ca cererea lui de interventie
nu a fost incuviintata in principiu de instanta de fond si deci nu a devenit
parte in fata judecatii in fond). Asa fiind, contestatia depusa de acesta la
data de 03.02.2011 ( f. 229 dosar ) nu poate fi considerata decat ca fiind
facuta in termenul legal.
In ce priveste pe contestatorul Partidul Popular, Curtea constata ca
acesta a depus o contestatia la data de 03.12.2010 si alta la data de
31.01.2011, in vreme ce sentinta contestata i-a fost comunicata la data
de 25.01.2011, conform procesului verbal existent in dosarul de fond.
Este neintemeiata sustinerea intimatilor petenti in sensul ca nu poate fi
luata in considerare contestatia depusa anterior comunicarii sentintei,
intrucat in mod logic orice cale de atac poate fi formulata de indata dupa
pronuntarea unei solutii, chiar anterior comunicarii hotararii redactate
catre parte. Nici un text legal ( dupa cum nici logica ) nu impiedica o
asemenea practica, termenul de declarare a unei cai de atac- in speta
termenul prevazut de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 14/ 2003, de 5 zile de
la comunicare, nefiind un termen prohibitiv, anterior caruia nu poate fi
formulata calea de atac, ci un termen imperativ, pana la care trebuie
formulata calea de atac. De altfel, discutia devine inutila si daca se are in
vedere contestatia depusa de acelasi contestator la data de 31.01.2011,
inauntrul termenului legal de 5 zile de la comunicarea hotararii atacate
(comunicare efectuata la data de 25.01.2011), termenul calculandu-se
conform art. 101 C.pr.civ. pe zile libere.
Solutionand pe fond contestatia formulata de contestatorul
V.R., Curtea o va respinge, pentru urmatoarele considerente:
Cererea de interventie formulata de acesta in fata instantei de fond
(f. 147 dosar fond ) a fost formulata ca o cerere de interventie in interes
propriu, iar in motivarea acesteia s-a sustinut ca exista deja inregistrata
la OSIM denumirea de Partidul Popular, de asemenea existand
inregistrat in registrul partidelor politice Partidul Popular, al carui
presedinte este dl. V.A. S..
Curtea constata ca, formuland aceasta cerere de interventie, dl.
V.R. nu arata ( si cu atat mai mult nu dovedeste ) care este interesul sau
personal in formularea acesteia. In preambulul acestei cereri
contestatorul arata ca este presedintele Partidului Democrat, calitate de
altfel nedovedita in cauza, insa chiar si din perspectiva acestei calitati,
Curtea constata ca nu s-a afirmat de catre contestator vreun interes
personal si legitim care sa justifice formularea acestei cereri de
interventie.
Instanta de fond nu a incuviintat in principiu aceasta cerere de
interventie, iar formuland mai departe contestatia impotriva sentintei
civile nr. 33/ 2010, contestatorul V.R. ataca si aceasta solutie de
respingere in principiu a cererii lui de interventie, alaturi de motivele
dezvoltate pe fondul solutiei tribunalului.
Curtea, solutionand aceasta contestatie, are de cercetat inainte de
toate asupra legalitatii si temeiniciei solutiei tribunalului de respingere in
principiu a cererii de interventie, numai in masura in care ar constata
aceasta solutie ca fiind nelegala sau netemeinica impunandu-se a
analiza mai departe criticile dezvoltate de contestator pe fondul solutiei
de admitere a cererii de inregistrare a Partidului Poporului.
Or, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca nici la momentul
formularii cererii de interventie in fata instantei de fond, si nici macar la
momentul formularii contestatiei, dl. V.R. nu justifica nici un interes
personal in interventia sa in proces.
Conform art. 20 alin. 2 din Lege nr. 14/ 2003 „persoanele fizice sau
juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de
intervenţie în interes propriu, potrivit Codului de procedură civilă”. Textul
se coroboreaza cu dispozitiile art. 49 C.pr.civ., nereprezentand o
derogare de la dreptul comun, conditia interesului instituita in art. 49 alin.
1 C.pr.civ. fiind reluata in mod expres si in art. 20 alin. 2 din Lege nr. 14/
2003, care se refera la „persoanele fizice sau juridice interesate”.
Fata de aceste dispozitii, atata timp cat dl. V.R. nu a justificat nici
un interes personal in interventia sa in proces, in mod legal si temeinic
prima instanta a respins in principiu cererea sa de interventie. Iar fata de
aceasta, toate criticile dezvoltate de acest contestatorul pe fondul solutiei
tribunalului nu au a fi analizate.
Chestiunea interesului acestui contestator in interventia sa in
proces reprezinta la acest moment, cand pricina se afla deja in
contestatie impotriva sentintei tribunalului, o chestiune de fond.
Contestatorul are interes in formularea contestatiei, din perspectiva ca a
formulat o cerere de interventie la instanta de fond si prin contestatia
formulata critica in primul rand respingerea acesteia in principiu, insa pe
fondul acestor critici Curtea constata ca solutia de respingere in principiu
a cererii de interventie a fost corecta.
Nu poate fi primita sustinerea contestatorului in sensul ca cererea
sa de interventie s-ar justifica „în favoarea legii” si din perspectiva ca
sunt prejudiciate „drepturile constituţionale şi legale de care ar trebui să
se bucure orice cetăţean”, sau ca a formulat aceasta cerere din „dorinţa
de a preveni eventualele infracţiuni posibile şi de a apăra drepturile
fundamentale ocrotite de lege pentru garantarea menţinerii echilibrului şi
climatului necesar dezvoltării lumii civilizate”, caci dl. V.R. nu poate fi
considerat, fara indoiala, aparatorul legalitatii, al drepturilor cetatenilor
sau garant al echilibrului si al preventiei in comiterea de infractiuni, in
lipsa unei calitati care sa ii confere aceaste atribute. Dl. V.R. este o
persoana particulara, care isi poate reprezenta si sustine doar interesele
si drepturile sale particulare, nu si ale altor persoane sau, cu atat mai
mult, ale unei comunitati, dupa cum nu indeplineste nicio calitate oficiala
care sa ii dea atributii in vegherea la respectarea legii.
Dispozitiile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/ 2003 nu recunosc
dreptul oricarei persoane sa intervina in proces numai in numele unor
principii personale, pe care persoana intervenienta le-ar putea considera
lezate prin infiintarea unui partid, ci numai persoanelor care in mod
concret, personal si direct justifica un interes ( legitim de altfel ). Este in
mod egal dreptul democratic al celorlalti cetateni sa infiinteze un partid
politic, iar respectarea legalitatii si a principiilor statului democratic este
asigurata de organele si persoanele indrituite legal in acest sens, iar nu
de persoane particulare care si-ar putea asuma, cu de la sine putere,
rolul de aparatori ai legalitatii.
In ce priveste pretinsele vicii de procedura in fata tribunalului
invocate de contestatorul V.R., Curtea le va analiza doar din perspectiva
verificarii legalitatii solutionarii cererii de interventie formulate de acesta.
Astfel, nu este intemeiata sustinerea ca dl. V.R. nu ar fi fost legal
citat, atat pentru ca, odata ce acesta nu a devenit parte prin incuviintarea
in principiu a cererii de interventie, nu exista obligatia de citare a sa, cat
si datorita faptului ca acesta a fost prezent personal la termenul din data
de 29.11.2010 in fata tribunalului, situatie in care fata de dispozitiile art.
89 alin. 2 C.pr.civ., chiar negal citat ( daca ar fi fost cazul sa fie citat )
prezenta sa in instanta a acoperit orice viciu de procedura. Pe de alta
parte, contestatorul V.R. nu poate invoca eventuala nelegala citare a
altor persoane in proces, nesuferind prin aceasta nicio vatamare
personala. In ce priveste faptul ca nu li s-a permit persoanelor care au
intervenit in proces sa studieze dosarul, iarasi contestatorul V.R. poate
invoca doar situatia sa personala, iar nu a altor persoane, iar refuzul de
permisiune de studiere a dosarului – in masura in care s-a produs- a fost
legal, fata de faptul ca era persoana straina de proces ( simpla formulare
a cererii de interventie, dar neincuviintata in principiu de instanta, nu
confera vreo calitate persoanei in proces ). In ce priveste nerespectarea
disp. art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/ 2003, in sensul necomunicarii cererii
de intervenţie catre petenti, Curtea constata ca acesta prevedere este
mentionata in scopul asigurarii dreptului la aparare al petentilor, astfel ca
singuri acestia pot invoca vreo vatamare rezultata din aceasta
necomunicare, iar nu contestatorul. Iarasi, nu afecteaza legalitatea
sentintei atacate din perspectiva discutata, anume a solutiei data asupra
cererii de interventie formulata de V.R., faptul ca nu s-a discutat timbrajul
acestei cereri, atata timp cat cererea sa de interventie nu a fost anulata
ca netimbrata. Este neintemeiata sustinerea ca nu i s-a permis
contestatorului sa isi sustina cererea de interventie, din practicaua
sentintei atacate – ale carei mentiuni fac dovada pana la inscrierea in
fals- rezultand ca acesta a avut cuvantul asupra incuviintarii in principiu a
cererii de interventie. In ce priveste situatia celorlalte parti, contestatorul
V.R. nu poate invoca eventuale vatamari ale acestora. Acelasi argument
este valabil si in ce priveste sustinerea ca nu a fost admisa in principiu
cererea de interventie a Partidului Popular, sustinere de altfel gresita,
caci aceasta cerere de interventie a fost admisa in principiu ( dar a fost
respinsa pe fond ).
Toate celelalte critici ale acestui contestator, referitoare la
nerespectarea disp. Legii nr. 14/ 2003, la ignorarea existentei sentintei
de inregistrare a Partidului Popular si la faptul ca nu a fost conexat
prezentul dosar cu dosarul nr. 56485/3/2010 vizeaza fondul cererii de
inregistrare a Partidului Poporului si exced cadrului in care se analizeaza
contestatia dlui. V.R.( anume, astfel cum s-a precizat mai sus, prioritar si
peremptoriu cu privire la solutia de respingere in principiu a cererii sale
de interventie).
Pentru aceste motive, Curtea va respinge contestatia formulata de
V.R., ca fiind nefondata.
Solutionand mai departe contestatiile formulate de
contestatorii Partidul Popular, C.C. si Asociatia Romanilor Sinceri,
Curtea constata urmatoarele:
Inainte de toate, in ce priveste pe contestatoarea Asociatia
Romanilor Sinceri, desi se observa de catre Curte ca aceasta si-a
formulat cererea de interventie in fata tribunalului in mod absolut identic
cu cea formulata de dl. V.R., nearatand de asemenea care este interesul
personal ( in raport eventual si de obiectul sau de activitate) in
formularea acestei interventii, tribunalul a incuviintat in principiu aceasta
cerere de interventie, Asa fiind, la momentul solutionarii prezentei
contestatii, Curtea nu mai are analizat acest aspect ( astfel cum a facut-o
asupra contestatiei dlui. V.R. ), conform principiului neagravarii situatiei
partii in propria cale de atac. Curtea are de analizat asadar contestatia
acestei asociatii pe fondul criticilor aduse de aceasta cu privire la solutia
de inregistrare a Partidului Poporului.
Curtea constata intemeiata critica contestatorului C.C. legala de
gresita respingere in principiu a cererii sale de interventie de catre
tribunal.
Astfel, Curtea constata ca acest contestator, prin cererea de
interventie depusa in fata tribunalului, si-a justificat interesul personal in
formularea acestei interventii, prin invocarea imprejurarii ca listele de
semnaturi folosite in prezenta cauza au fost date de fapt pentru
formatiunea politica infiintata cu alta identitate de catre el (printre alte
persoane), iar aceasta formatiune politica a solicitat si ea inregistrarea
intr-un alt dosar al tribunalului, sub aceeasi denumire Partidul Poporului.
Fata de aceste sustineri, Curtea apreciaza ca, in contextul art. 20
alin. 2 din Legea nr. 14/ 2003, exista interesul contestatorului in a
interveni in proces si gresit instanta fondului, apreciind contrariul, nu a
incuviintat in principiu cererea de interventie.
În ce priveste criticile de nerespectare a dispozitiilor legale
procedurale in cadrul judecatii la tribunal, critici formulate de contestatorii
Partidul Popular, C.C. si Asociatia Romanilor Sinceri, Curtea constata ca
acestea sunt neintemeiate pentru urmatoarele motive, aratate in parte
mai sus, cu prilejul solutionarii contestatiei dlui. V.R.:
Anume, nerespectarea art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/2003, in
sensul necomunicarii cererilor de intervenţie poate fi invocata numai de
catre petentii eventual vatamati prin aceasta masura, iar nu de insisi
intervenientii. In ce priveste neacordarea permisiunii de studiere a
dosarului de catre contestatoarea Asociatia Romanilor Sinceri si Partidul
Popular, nu rezulta din actele dosarului ( conform mentiunilor din
practicaua sentintei nr. 33/ 29.11.2010, care fac dovada pana la
inscrierea in fals ) ca o asemenea solicitare ar fi fost facuta dupa
momentul la care aceastia, prin incuviintarea in principiu a cererilor lor de
interventie, au devenit parte in proces si deci au dobandit dreptul de a
studia dosarul, iar situatia celorlalte persoane nu intereseaza pe acesti
contestatori. La fel, nu intereseaza pe contestatoarea Asociatia
Romanilor Sinceri si nu poate fi invocata de ea nerespectarea „dreptului
de intervenţie” al Partidului Popular. Iar invocarea necesitatii conexarii
dosarului prezent si al dosarului nr. 56485/3/2010 este lipsita de suport,
masura conexarii fiind lasata exclusiv la dispozitia instantei, care nu a
considerat-o necesara, din moment ce nu a dispus-o, iar oricum
contestatoarea Asociatia Romanilor Sinceri nu apare vatamata prin
aceasta masura.
In ce priveste criticile Partidului Popular conform carora nu au fost
citati, nu au fost mentionati in listele de sedinta afisate la avizier, nu au
fost mentionati ca interventienti, Curtea constata ca aceasta
contestatoare nici nu trebuia citata anterior incuviintarii in principiu a
cererii de interventie la termenul din data de 29.11.2010, nefiind parte,
motiv pentru care nici nu trebuia mentionata in lista de sedinta ca
intervenient, iar la termenul la care a devenit parte prin incuviintarea in
principiu a cererii sale de interventie pricina s-a si solutionat pe fond,
nemaipunandu-se asadar problema unei noi citari. Nu intereseaza pe
acest contestator situatia celorlalte parti, nelegala indeplinire a procedurii
de citare cu o parte reprezentand o cauza de nulitate relativa care poate
fi invocata doar de partea nelegal citata.
Nu rezulta din vreo proba ca au fost sustrase acte din dosar, iar
oricum acesta nu ar reprezenta o cauza de nelegalitate a sentintei
atacate.
Este neintemeiata critica Partidului Popular ca sentinta atacata nu
ar fi motivata sau ar fi motivata contradictoriu, din lecturarea
considerentelor acestei sentinte rezultand cu claritate ca aceasta este
motivata cu respectarea art. 261 pct. 5 C.pr.civ. si fara sa existe
contradictii intre aceste considerente.
In ce priveste argumentele de „neconstitutionalitate” a sentintei,
Curte constata ca problema neconstitutionalitatii nu se pune in raport de
o hotarare judecatoreasca, ci exclusiv cu privire la legi, tratate
internaţionale, regulamente ale Parlamentului şi ordonanţe ale
Guvernului, conform art. 2 din Legea nr. 47/ 1992. O hotarare
judecatoreasca poate fi nelegala in raport de anumite texte ale legii
fundamentale, dar niciodata neconstitutionala.
Cercetand insa pe fond aceasta critica de nelegalitate in raport de
dispozitiile invocate ale art. 40 alin. 2 din Constitutie, Curtea constata ca
actele constitutive ale Partidului Poporului, prin prevederile lor, nu
contravin catusi de putin acestor dispozitii constitutionale, reluate de
altfel si in art. 3 din Legea nr. 14/ 2003, nemilitand impotriva pluralismului
politic, a principiilor statului de drept si suveranitatii, a integritatii sau
independentei Romaniei, ci dimpotriva, afirmand ca obiective ale
activitatii partidului exact aceste principii ( art. 3 din statut ). De altfel, nici
contestatorul, formuland aceasta critica, nu indica vreun text din statutul
Partidului Poporului care ar contraveni acestor cerinte. Iar in ce priveste
dispozitiile art. 131 alin. 1 din Constitutie, care vizeaza rolul Ministerului
Public de aparator al intereselor generale ale societatii si al ordinii de
drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, nu au legatura cu
cauza, in cauza nepunandu-se in discutie acest rol al Ministerului Public.
Curtea constata si ca, dupa ce invoca aceste doua critici, in mod generic,
contestatorul dezvolta in continuare cu privire la alte aspecte de pretinsa
nelegalitate a sentintei, care nu se circumscriu textelor constitutionale
invocate initial, anume cu privire la nerespectarea dispozitiilor speciale
ale art. 5 si 19 din Legea nr. 14/ 2003. Aceste critici referitoare la
incalcarea Legii nr. 14/ 2003 vor fi analizate in cele ce urmeaza.
In ce priveste faptul ca statutul Partidului Poporului nu ar fi fost
legalizat, critica invocata de Partidul Popular, Curtea constata ca aceasta
cerinta nu este prevazuta legal, dispozitiile art. 11 din Legea nr. 14/ 2003
fiind fara echivoc in sensul ca statutul si programul politic al partidului
trebuie sa fie prezentate in forma scrisa, iar dispozitiile art. 18 din lege,
enumerand actele necesar a fi depuse pentru inregistrarea unui partid
politic, fac referire la statutul partidului, programul acestuia si actul de
constituire, fara sa impuna vreun moment o anumita cerinta de forma
alta decat cea scrisa.
Raman de analizat din contestatiile in discutie criticile referitoare la
incalcarea art. 5 alin. 1 si 3 din Legea nr. 14/ 2003, a art. 18 si 19 din
aceeasi lege, precum si criticile legate de modul fraudulos de obtinere a
semnaturilor de sustinere a infiintarii partidului.
Curtea constata si ca argumentele dezvoltate de contestatorul C.C.
in motivarea exceptiei inadmisibilitatii infiintarii Partidului Poporului
vizeaza de fapt fondul cauzei, constituindu-se de fapt intr-o critica adusa
sentintei contestate, care urmeaza a fi solutionata cu prilejul analizei pe
fond a contestatiilor.
Curtea constata intemeiata critica legata de nerespectarea
cerintelor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003.
Astfel, conform acestui text „fiecare partid politic trebuie să aibă
denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii.
Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent
trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior
înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar
fi figura geometrică în care sunt încadrate”.
Asadar, in contextul acestui text legal trebuie indeplinite in mod
cumulativ trei conditii: denumirea integrală, denumirea prescurtată şi
semnul permanent trebuie să se deosebească fiecare in parte clar de
cele ale partidelor anterior înregistrate. Faptul ca cele trei elemente de
identificare trebuie sa fie fiecare in parte distincte de ale altui partid
politic anterior inregistrat rezulta din interpretarea gramaticala a textului,
fata de folosirea conjunctiei copulative „si”.
In cauza, denumirea integrala a partidului petent este Partidul
Poporului, denumirea prescurtata este „PP”, iar semnul permanent este
reprezentat prin imaginea unei palme inchise, cu degetul mare drept si
cu alte detalii specificate in cuprinsul statutului si reprezentate grafic
conform anexei depusa la fila 62 dosar fond.
Curtea constata ca la momentul formularii cererii de inregistrare a
Partidului Poporului in dosarul prezent exista deja inregistrat Partidul
Popular.
Astfel, aceasta formatiune politica a fost inregistrata ( de fapt
reinregistrata conform Legii nr. 14/ 2003 ) ca partid politic prin decizia nr.
41/ 27.10.2003 a Tribunalului Bucuresti, la acel moment denumirea
acestui partid fiind Partidul Popular din Romania.
Ulterior, prin sentinta civila nr. 14/ 23.03.2010 a Tribunalului
Bucuresti ( f. 178 dosar fond si f. 73 dosar contestatie) s-a luat act de
modificarea denumirii acestui partid in Partidul Popular.
Aceasta sentinta a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 811/
01.09.2010 a CAB, iar conform adresei nr. 727/ 08.12.2010 a
Tribunalului Bucuresti ( f. 74 dosar ) Partidul Popular ( fostul Partidul
Popular din Romania ) figureaza inregistrat in registrul partidelor politice
la crt. 22, in baza hotararilor judecatoresti mentionate mai sus.
Asadar, in raport de dispozitiile Legii nr. 14/ 2003, anume art. 22 si
23, conform carora partidul politic dobandeste personalitate juridica la
data ramanerii irevocabile a hotararii de admitere a cererii de inregistrare
si se inscrie in registrul partidelor politice, la data solutionarii prezentei
cereri de inregistrare a Partidului Poporului prin sentinta civila nr. 33/
29.11.2010 exista deja inregistrat Partidul Popular. Aceste dispozitii
legale sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul modificarii
statutului unui partid deja inregistrat, astfel cum confirma art. 25 alin. 2
din lege.
Intereseaza data solutionarii cererii de inregistrare a Partidului
Poporului, pentru ca la aceasta data trebuie indeplinite cerintele legale,
neputandu-se considera situatia de la data formularii cererii, in conditiile
in care aceasta s-a schimbat pana la solutionarea efectiva a acesteia.
In ce priveste publicarea in Monitorul Oficial a hotararii, fapt invocat
de intimatii petenti si retinut cu relevanta si de instanta fondului, Curtea
constata ca aceasta nu are nicio semnificatie juridica cu privire la
momentul la care formatiunea politica este inregistrata, fata de
dispozitiile art. 22 si 23 din lege.
Asadar, la data solutionarii cererii de inregistrare a Partidului
Poporului prin sentinta civila nr. 33/ 29.11.2010 exista deja inregistrat
Partidul Popular, avand denumirea prescurtata „PP” si semnul grafic
reprezentat conform filei 54 dosar ( o flacara rosie, pe un suport de faclie
negru, incadrate intr-un disc galben ).
Curtea constata gresita aprecierea tribunalului conform careia chiar
dacă denumirea prescurtată este „asemănătoare” cu cea a
intervenientului „Partidul Popular”, nu poate fi susţinută ideea unei
confuzii între cele două formaţiuni politice câtă vreme semnul permanent
şi cel sub formă de grafică sunt diferite.
In realitate, asa cum am aratat mai sus, in mod cumulativ
denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie
să se deosebească fiecare in parte clar de cele ale partidelor anterior
înregistrate. Deosebirea trebuie sa fie conform legii „clara”, adica
evidenta si dincolo de nuantele unor interpretari personale.
Or, daca semnul permanent este in mod evident total distinct, in
cauza cel putin denumirea prescurtata este tot la fel de evident absolut
identica. Nu vor fi facute de catre Curte discutii legat de denumirea
integrala, care, desi oarecum diferita, diferenta nu este suficient de clara
(legea cerand o deosebire clara ), avand in vedere acceptiunea celor doi
termeni – „popular” si „poporului” care este absolut identica ( anume care
emana de la popor, care apartine poporului, creat de popor, pentru
popor). Curtea admite ca asupra denumirii integrale pot exista discutii,
raportat la perceptiile personale si la nivelul de instruire al persoanelor
sau nivelul lor de implicare in viata politica a partidelor.
In ce priveste insa denumirea prescurtata, aceasta este absolut
identica, ceea ce atrage incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr.
14/ 2003.
Trebuie avuta in vedere si ratiunea legii, care este aceea de a
asigura o deosebire clara intre formatiunile politice, de natura a permite
pe de o parte identificarea clara de catre populatie a formatiunii politice
atat in cadrul oricarei dezbateri publice, cat si cu prilejul exercitarii
dreptului de vot, iar pe de alta parte impiedicarea parazitarii unui partid si
a devierii involuntare a voturilor, ceea ce ar atrage o reprezentativitate
neconforma vointei reale a alegătorilor. Trebuie de asemenea avut in
vedere ca in viata publica referirea la partidele politice se face in mod
curent prin indicarea denumirii prescurtate, aceasta fiind ratiunea legii
atunci cand cere ca si aceasta denumire sa fie clar diferita de a altui
partid.
In concluzie, vazand ca in cauza denumirea prescurtata a
Partidului Poporului este absolut identica cu cea a Partidului Popular,
deja inregistrat, Curtea constata ca nu sunt indeplinite conditiile art. 5
alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003 si, sub acest aspect, hotararea tribunalului
apare ca fiind nelegala.
Nu este intemeiata critica formulata de Asociatia Romanilor Sinceri
legata de nerespectarea art. 5 alin. 3 din lege, denumirea integrala,
denumirea prescurtata si semnul permanent al Partidului Poporului
nereproducand simboluri dintre cele indicate de text.
In ce priveste sustinerile facute legat de modul fraudulos de
obtinere a semnaturilor de sustinere, Curtea le constata de asemenea
neintemeiate.
Astfel, chiar daca s-ar admite ca declansarea proiectului de
infiintare a partidului s-ar fi facut asa cum sustin contestatorii, aceasta nu
poate atrage concluzia ca toate semnaturile date pentru infiintarea
partidului petent ar fi fost date in considerarea unei formatiuni politice cu
o identitate diferita. Aceasta concluzie nu poate fi retinuta nici pentru un
numar determinat de semnaturi suficient pentru a diminua numarul total
de semnaturi sub cel prevazut de art. 19 din lege.
Curtea poate admite faptul ca in ce priveste pe persoanele
semnatare care au formulat cereri de interventie in cauza acestia au
inteles sa isi manifeste suportul pentru infiintarea unei alte formatiuni
politice decat cea petenta ( fara ca formularea propriu-zisa a cererilor de
interventie in care se fac aceste sustineri sa constituie si o proba
absoluta a acestei situatii, caci, in definitiv, ne-am putea afla in egala
masura in situatia unei modificari a vointei acestor persoane de la
momentul la care au semnat listele de sustinere pana in prezent).
Dar, fara a contesta aceste sustineri referitoare la situatia de fapt,
Curtea constata ca prin scaderea din totalul numarului de semnaturi de
sustinere a semnaturilor persoanelor care au formulat cereri de
interventie in cauza, numarul de semnaturi ramas nu este diminuat sub
limitele impuse de art. 19 din Legea nr. 14/ 2003.
Nu pot fi admise sustinerile intervenientilor si ale contestatorilor ca
toate semnaturile de pe listele de sustinere intocmite de ei insisi ( deci
semnaturile stranse propriu-zis de la alte persoane de catre intervenienti)
au fost date tot pentru o alta formatiune politica decat cea in discutie in
cauza, pentru ca sub aspectul vointei intime, interne a acestor alti
semnatari declaratiile intervenientilor nu pot fi considerate relevante,
data fiind tocmai aceasta natura interna, volitiva, a aspectului in discutie.
Intervenientul poate arata care a fost vointa sa intima la semnarea
listelor, dar simpla sa sustinere ca si semnaturile altor persoane au fost
in acelasi sens nu poate capata relevanta probatorie.
In ce priveste criticile de incalcare a art. 18 si 19 din Legea nr. 14/
2003, aspecte invocate in mod preponderent de contestatorul C.C.,
Curtea le constata de asemenea nefondate.
Sunt respinse inainte de toate argumentele dezvoltate de
contestatorul C.C. in sustinerea exceptiei inadmisibilitatii.
Astfel, se propune de catre contestator in primul rand o interpretare
a dispozitiilor art. 19 alin. 2 si 3 din Legea nr. 14/ 2003 in sensul ca lista
continand semnaturile de sustinere trebuie sa fie unica, dupa cum si
declaratia pe proprie raspundere a persoanei care a intocmit lista
prevazuta de art. 19 alin. 2 trebuie sa fie unica, intocmirea mai multor
liste care contin un numar limitat de semnaturi ( mai mic decat numarul
prevazut de art. 19 alin. 3 din lege ), insotite de declaratiile mai multor
persoane distincte, nereprezentand in opinia contestatorului o indeplinire
a conditiilor legale.
Curtea considera neintemeiata aceasta interpretare, dispozitiile art.
19 alin. 2 si 3 din Legea nr. 14/ 2003 nefiind in acest sens, anume al
instituirii cerintei unei liste, respectiv a unei declaratii, unice, ca inscris, ci
conditia legala este indeplinita si in situatia intocmirii mai multor inscrisuri
distincte cu continutul cerut.
Nu este de conceput in mod practic o unica lista care sa contina un
numar de cel putin 25.000 de semnaturi ale unor persoane din cel putin
18 judete, dupa cum nu este de conceput ca aceste semnaturi sa fie
stranse de o singura persoana. Caci, din continutul declaratiei pe proprie
raspundere cerut de art. 19 alin. 2 din lege si din continutul insusi al listei
– care are ca element esential conform art. 19 alin. 1 chiar semnatura
sustinatorilor - rezulta ca aceasta declaratie este facuta de persoana
care a fost ea insasi martor la strangerea semnaturilor, iar pe de alta
parte ca aceste semnaturi sunt date personal de sustinatori in fata
acestei persoane care intocmeste lista. De aceea, nu poate fi primita nici
sustinerea contestatorului care ar sugera ca dupa ce aceste liste au fost
stranse, ar fi trebuit intocmita o alta lista unica, de catre o unica
persoana, pe care sa fie trecute toate persoanele de pe listele multiple,
caci aceasta modalitate de „transcriere” a listelor multiple nu ar mai fi
putut indeplini conditia de a contine insesi semnaturile sustinatorilor, iar
declaratia data de aceasta unica persoana care ar fi intocmit aceasta
unica lista nu ar fi putut indeplini cerinta prevazuta de art. 19 alin. 2 din
lege.
Pe de alta parte, confirmarea expresa a faptului ca este vorba de
mai multe liste distincte o da chiar art. 19 alin. 4 din lege, care arata ca
„fiecare lista” va cuprinde persoanele dintr-o singura localitate, iar
„listele vor fi grupate pe localitati si judete, pentru a se putea verifica
prevederile alin. 3”.
Pe de alta parte, contestatorul sustine ca in conditiile in care pe o
anumita lista de semnaturi a fost inclusa si o semnatura care nu
indeplineste conditiile legale, pentru ca este data de o persoana care
domiciliaza intr-o alta localitate decat cea pentru care s-a intocmit lista in
discutie, acea lista ar trebui exclusa de la numaratoarea semnaturilor de
sustinere in intregul ei, contestatorul sustinand chiar ca sanctiunea in
aces caz este „nulitatea de drept” a listei.
Curtea inlatura si aceasta sustinere, apreciind inainte de toate ca
nevalabilitatea unei semnaturi ( pentru orice motiv ) aflata pe o lista nu
afecteaza valabilitatea listei in intregul ei, ci atrage doar scaderea de la
calcul pentru judetul respectiv a semnaturii nevalabile, iar pe de alta
parte in masura in care semnatura in discutie nu este a unei persoane
domiciliata in localitatea pentru care a fost intocmita lista, dar totusi
domiciliaza in acelasi judet, semnatura este considerata valabila pentru
acel judet.
Astfel, Curtea constata ca nicaieri Legea nr. 14/ 2003 nu instituie
sanctiunea nulitatii pentru astfel de situatii, cum sustine contestatorul,
ratiunea legii atunci cand cere ca listele sa fie intocmite distinct pentru
persoane care domiciliaza intr-o singura localitate fiind aceea de a face
posibila verificarea lor, astfel cum chiar art. 19 alin. 4 confirma expres, si
pentru a exclude posibilitatea ca aceeasi persoana sa semneze in mai
multe liste corespunzatoare mai multor judete.
In final, contestatorul solicita sa fie excluse de la numaratoare toate
listele aferente listelor depuse de intervenienti, liste ale caror semnaturi
au fost stranse – conform sustinerilor intervenientilor – de catre acestia,
sustinere care a fost inlaturata de catre Curte conform celor de mai sus.
Procedand mai departe la verificarea semnaturilor din cele 3
bibliorafturi cu semnaturi indicate de contestator, se constata
urmatoarele:
Intr-adevar, pentru Judetul Iasi (biblioraftul 43), care figureaza
potrivit listei intocmite de Partidul Poporului cu un total de 730 de
semnaturi, urmatoarele semnaturi sunt neconforme, datorita faptului ca
sunt date de persoane domiciliate in alte judete: 10 semnaturi ale unor
persoane domiciliate in Jud. Botosani (f. 55 ), 40 semnaturi ale unor
persoane domiciliate in Jud. Caras Severin (f. 8,9, 10 si 54 ), 9 semnaturi
ale unor persoane domiciliate in Ilfov (f. 49 ), 6 semnaturi ale unor
persoane domiciliate in Vaslui (f. 46 ). Asa fiind, semnaturile valabile
pentru Judetul Iasi totalizeaza 665 semnaturi, sub pragul de 700
semnaturi/ judet reglementat de art. 19 alin. 3 din lege.
In ce priveste judetul Caras Severin (biblioraftul 6), care figureaza
potrivit listei intocmite de Partidul Poporului cu un total de 761 de
semnaturi ( 759 semnaturi dupa numerotarea facuta de catre Curte ),
urmatoarele semnaturi sunt neconforme, datorita faptului ca sunt date de
persoane domiciliate in alte judete: 3 semnaturi de pe fila 6 din jud.
Timis, 1 semnatura din Jud. Neamt in fila 15, 5 semnaturi pe fila 44 din
Botosani, Timis si Ilfov, 1 semnatura pe de fila 59 din jud. Timis , 1
semnatura pe fila 54 din Jud. Mures, totalizand asadar 11 semnaturi
neconforme, deci prin scaderea acestora nu se reduce numarul de
semnaturi pe judet de 700.
Sunt conforme cerintelor legale si se iau in calcul celelalte
semnaturi semnalate de contestator ale unor persoane din localitatea
Ghertenis, com. Egeris, Caransebes, com. Apadia, Resita, Moldova
Noua ( 1 semnatura pe fila 8, 2 semnaturi pe fila 18, 2 semnaturi pe fila
24, 1 semnatura pe fila 44 si 3 semnaturi pe fila 84 ), pentru ca toate
acestea sunt semnaturi ale unor persoane domiciliate in Jud. Caras
Severin, iar intercalarea lor in liste intocmite pe alte localitati decat cele
de domiciliu (dar din jud. Caras Severin ) nu atrage nevalabilitatea
acestora, astfel cum s-a aratat mai sus, atata timp cat aceleasi persoane
nu au semnat inca o data si in listele pentru localitatile in care
domiciliaza. Pe de alta parte, chiar daca se exclud si aceste semnaturi,
Curtea constata ca ele totalizeaza 9 semnaturi, deci nici prin scaderea
acestora nu se reduce numarul de semnaturi pe judet sub 700.
In ce priveste Jud. Galati ( biblioraftul 11) sunt neconforme
urmatoarele semnaturi: 1 semnatura pe fila 12 a unei persoane
domiciliate in Canada, 2 semnaturi pe fila 23 ale unor persoane
domiciliate in Italia, 10 semnaturi pe fila 32 ale unor persoane din Jud.
Giurgiu, 2 semnaturi pe fila 38 ale unor persoane domiciliate in
Botosani, 1 semnatura pe fila 48 a unei persoane domiciliata in Vaslui, 1
semnatura pe fila 53 a unei persoane domiciliata in Vaslui, 3 semnaturi
pe fila 76 ale unor persoane domiciliate in Tulcea, 1 semnatura pe fila 83
a unei persoane domiciliata in Vaslui, 1 semnatura pe fila 88 a unei
persoane domiciliata in Brasov, 1 semnatura pe fila 94 a unei persoane
domiciliate in Bacau, totalizand 23 semnaturi, care scazute din totalul de
782 continute in Jud. Galati nu reduc numarul de semnaturi pe judet sub
700.
Iarasi, chiar daca sunt considerate neconforme cerintelor legale si
nu se iau in calcul celelalte semnaturi semnalate de contestator ale unor
persoane care locuiesc in Jud. Galati, dar in alte localitati decat cele
indicate la inceputul listei, anume 2 semnaturi pe fila 16 din Tecuci si
Grivita, 1 semnatura pe fila 61 din Galati, 1 semnatura pe fila 84 din
Galati, 2 semnaturi pe fila 87 din Galati si 2 semnaturi pe fila 97 din
Tecuci, acestea totalizeaza doar 8 semnaturi, nereducand numarul total
al semnaturilor valabile sub pragul de 700.
Asadar, Curtea constata ca sunt indeplinite in cauza cerintele
prevazute de art. 19 si 18 din Legea nr. 14/ 2003.
In concluzia celor expuse mai sus, Curtea, constatand intemeiata
exclusiv critica referitoare la nerespectarea art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/
2003, sub aspectul denumirii, in baza art. 21 din Legea nr. 14/ 2003 va
admite contestatiile formulate de C.C., Partidul Popular şi Asociaţia
Românilor Sinceri, va schimba sentinţa civilă contestată, va admite
cererile de intervenţie formulate de C.C., Partidul Popular şi Asociaţia
Românilor Sinceri si va respinge cererea petenţilor privind înregistrarea
partidului politic Partidul Poporului.
In raport de dispozitiile art. 49 si urm. C.pr.civ. si fata de natura
accesorie a cererilor de interventie formulate in fata Curtii, Curtea va
admite cererile de intervenţie accesorie formulate în favoarea
contestatorilor C.C., Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri de
către: D.N., A.A., Ş.P., M.M. şi C.C.A., M.P., B.A., Ş.V., V.I.D., T.G.R., C.
N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P., toate aceste cereri
de interventie fiind legal timbrate.
Vor fi anulate ca netimbrate celelalte cereri de intervenţie accesorie
în favoarea contestatorilor formulate de catre T.G., B.I., G.G., M.N., R.I.,
S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., C.V., T.V.,
M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..
Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea are in vedere ca la
momentul depunerii acestor cereri de interventie si pana la termenul de
judecata acesti intervenienti nu au depus dovada de plata a taxei
judiciare de timbru si a timbrului judiciar, iar pe de alta parte Curtea
apreciaza ca dispozitiile art. 20 din Legea nr. 146/ 1997 trebuie corelate
cu dispozitiile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 14/ 2003, care impun
solutionarea cu urgenta a contestatiei. Or, amanarea judecatii pentru ca
terte persoane interveniente sa timbreze cererile de interventie pe care
ei insisi au inteles sa le depuna, urmata de depunerea „in cascada” la
fiecare termen de judecata a unor noi cereri de interventie, este o
procedura incompatibila cu procedura speciala de solutionare a
prezentei contestatii, de natura a atrage tergiversarea continua si de
necontrolat a judecatii cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale a Partidului Poporului

din România, reprezentat de P.P. şi respinge contestaţia formulată de
acesta, în consecinţă.
Respinge excepţia tardivităţii contestaţiei formulate de R.V. şi
Partidul Popular.
Respinge contestaţia formulată de R.V., ca nefondată.
Admite contestaţiile formulate de C.C., Partidul Popular şi Asociaţia
Românilor Sinceri.
Admite cererile de intervenţie accesorie formulate în favoarea
contestatorilor C.C., Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri de
către: D.N., A.A., Ş.P., M.M. şi C.C.A., M.P., B.A., Ş.V., V.I.D., T.G.R., C.
N.S., B.C., Z.N., L.M., T.I., C.R., T.L., I.S., S.V., S.P..
Schimbă sentinţa civilă contestată.
Admite cererile de intervenţie formulate de C.C., Partidul Popular şi
Asociaţia Românilor Sinceri.
Respinge cererea petenţilor privind înregistrarea partidului politic
Partidul Poporului.
Anulează ca netimbrate celelalte cereri de intervenţie accesorie în
favoarea contestatorilor formulate de catre T.G., B.I., G.G., M.N., R.I.,
S.O., P.I., D.G., M.V., D.E., R.M., C.M., M.F., L.D., C.V., S.P., C.V., T.V.,
M.T., I.N., J.G., M.A., T.C. şi B.F..
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.04.2011.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

……………… ………………… ………………………
GREFIER,
……………..

Motivare Dan Diaconescu 41073

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Motivare Dan Diaconescu 41073

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

DOSAR NR. 41073/3/2010

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Pentru a da posibilitate părţilor să depună note scrise şi

Amână pronunţarea la 01 aprilie 2011.

PRESEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A IV A CIVILĂ

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

PENTRU ACESTE MOTIVE

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale a Partidului Poporului

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

S-ar putea să vă placă și