Reglementări legislative privind copiii cu vârsta

sub 14 ani care săvârşesc fapte penale

În orice societate există reguli, norme care impun membrilor ei o anumită conduită, acţiuni
sociale dezirabile.
Atunci când unii indivizi se abat de la normele, aşteptările şi valorile promovate, se
consideră ca având un comportament indezirabil, deviant, urmând să suporte consecinţe. Aceste
forme de nonconformism, marginalizare, asocialitate sau acte criminale intră în sfera devianţei,
indiferent de cauzele reale care au stat la baza lor. Acţiunile şi devierile comportamentale, ca
manifestări predelictuale, sunt repere ale posibilităţilor de a săvârşi infracţiuni, din cauza lipsei
unei educaţii adecvate sau a suportului familial, dezorganizării sociale şi traiului într-un mediu
nefavorabil dezvoltării armonioase etc.
Incriminarea, vinovăţia şi pericolul social determină caracterul infracţional al unei fapte,
acestea influenţând, în cea mai mare măsură, sancţiunea ce urmează a fi impusă. Sistemele de
justiţie juvenilă sunt diferite de la stat la stat. Ele au la bază diferite modele şi s-au fondat pe o
gamă largă de legislaţii şi principii. În ciuda faptului că sistemele diferă, există anumite aspecte
comune întâlnite în majoritatea ţărilor.
Vârsta răspunderii penale este unul dintre pilonii justiţiei juvenile, deoarece copiii care
comit infracţiuni pot fi traşi la răspundere doar dacă au împlinit vârsta reglementată de lege
pentru răspundere penală.
Standardele care reglementează practica justiţiei juvenile sunt un alt aspect comun al
sistemelor de justiţie juvenilă. Acestea se regăsesc în anumite documente internaţionale ce au
fost ratificate de statele care doresc îmbunătăţirea practicilor din acest domeniu.