Oleg Televca - Drept Financiar

Finantele Publice

1. Notiunea de finante publice

2. Concepte privind finantele publice

3. Structura si trasaturile caracteristice ale finantelor publice

4. Functiile finantelor publice

5. Activitatea financiara a statului

1. Notiunea de finante publice - se presupune ca cuvantul finante provine de la cuvintele latinesti «fines»
«finare» «fiare», care au semnificatia de-a solutiona un diferend. respectiv a achita o suma de bani. De la
aceste exprese s-au desprins, asa notiuni ca:

I. Finansia pecuniaria - adica plata in bani a unei obligatii legale

II.Finanta - expresia a capatat o raspandire mai larga in Franta, unde in secolul XV se foloseau, expresiile
«Om de finans» sau «Finansie», care desemnau persoanele, care incasau impozite pentru rege, in secolele

III.

IV. XV-XVII, in Germania se intalneau expresiile «Finantz» care insemna plata in bani si «Finantzer» care
il desemna pe camatar, cu timpul cuvantul finante, a capatat un sens foarte larg incluzand, asa notiuni ca
impozite, taxe, buget, venituri, cheltuieli, etc.

Domeniul public include acele bunuri, care au o utilitate publica, sunt bunuri de care cetatenii se folosesc
in «general», in mod gratuit «de regula» aceste bunuri nu aduc venituri, pe cand cheltuielile de
intretinerea lor sunt destul de mari.

Domeniul privat include acele bunuri, pe care statul, ne detine ca orice proprietar si aceste bunuri sunt
aducatoare de venituri.

Expresia finantele publice, este asociata cu statul, cu unitatile administrativ teritoriale sau cu alte subiecte
de drept public, in legatura cu veniturile, imprumuturile, cheltuielile acestora. Diferit de aceasta finantele
private, sunt asociate cu unitatile economice, banci, societati de asigurare private, iarasi in legatura cu
resursele financiare ale acestora, avand in vedere cele expuse, putem face urmatoarele concluzii:

* Finantele publice sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor generale, ale societatii in timp ce
finantele private sunt folosite pentru realizarea de profituri sau venituri de catre agentii privati.

Notiuni de finante publice:

* Moris Diverge - considerea finantele publice o stiinta, care studiaza activitatea statului in
calitatea sa de utilizator, a unor tehnici financiare specifici (buget, taxe, impozit, venit)

* Lamiere - arata ca finantele publice se ocupa cu studiul mijloacelor, prin care statul incearca sa
realizeze, concomitent cu acoperirea cheltuielilor publice pe seama resurselor publice, interventii pe plan
social si economic

* Finantele publice reprezinta, totalitatea relatiilor sociale de natura economica, care apar in
procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a tuturor resurselor necesare statului pentru
 indeplinirea sarcinilor si functiilor sale

2. Concepte privind finantele publice - conceptiile specialistilor ce abordeaza probl finantelor publice sunt:

* Finantele publice clasice - caracteristic perioada sec.XVIII-XX

* Finantele publice moderne - primele deceniii sec.XX-1970

 * Finantele publice post-moderne - anii 1970-prezent

Finantele publice clasice - conceptiile clasice privind finatele publice, reflecta doctrina liberala, in
dezvoltarea economica a societatii statul liberal era neutru in ceea ce priveste activitatea economica, rolul
sau fiind limitat la indeplinirea atributiilor de baza. La baza finatelor publice au stat, o multime de
principii:

- Guvernul era cel mai bun, este acel care lucreaza cel mai putin

- Reducerea la minim a cheltuielilor publice

- Veniturile publice se constituie pe seama, contributiei generale

- Impozitele imprumuturile trebuiau in asa mod asezate, in cat sa aiba un caracter neutru, astfel
sa nu modifice relatiile social-economice deja existente

- Asigurare si mentinerea unui echilibru intre veniturile si cheltuielile bugetare

Finantele publice moderne - dupa primul razboi mondial, se afirma tot mai mult doctrina interventionista
a statului in activitatea economica, ce sustine cresterea rolului autoritatilor publice in viata economica, cu
scopul de-a influenta procesele economice si de-a preveni crizele economice, toate acestea au dus la
infiintarea, unor intreprinderi publice sau societati comerciale cu capital mixt, acordarea de subventii si
facilitati unitatilor economice private. Obiectivele economice ale guvernului, au fost sa promoveze
eficienta, stabilitatea si echitatea astfel promovarea stabilitatii economice, urmareste inregistrarea unei
cresteri economice si de durata, ocuparea deplina a manei de lucru si stabilizarea preturilor, in scopul
promovarii echitatii statul urmareste, eliminarea inegalitailor de venit, prin impozitare progresiva,
transferuri de la bugetul statului, subventionarea categoriilor defavorizate.

Finantele publice post-moderne -

Finantele publice au evoluat si s-au perfectionat continuu intre altele si sub aspectul componentelor
structurale, astfel din cele mai vechi timpuri si pana in prezent au ramasa constante doua elemente:

1. Veniturile publice - au evoluat diferentiat de la un stat la altul, dar au pastrat constat

elementele impozitelor, taxelor, completate in functie de necesitati cu imprumuturile publice

2. Cheltuielile publice - care se manifestau in trebuintele banesti de intretinere a institutiilor

publice si fortelor armate de dezvoltare, a institutiilor si serviciilor publice

a. Imprumut de stat sau creditul public

b. Finantele organizatiilor internationale

Sistemul financiar al RM la etapa actuala este format din urmatoarele elemente:

1. Sistemul bugetar - art.2 Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar, ne spune ca
sistemul bugetar, este un sistem unitar de bugete si fonduri, care constituie bugetul public national (vezi
art.131 Constitutia RM) si include: bugetul de stat - constituie totalitatea veniturilor si destinatiei
cheltuielilor pentru un an bugetar; bugetul asigurarilor sociale de stat - care cuprinde veniturile si
cheltuielile si rezultatele financiare ale sistemului public; bugetele locale - bugetele autoritatilor
administrative teritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala - art.48 aceste
fonduri se examineaza si se aproba de Parlament RM, o data cu bugetul de stat, aceste fonduri se
constituie din primele de asigurare obligatorii de asistenta medicala, alte incasari prevazute de legislatie;
fondurile speciale (extra bugetare) - art.49 aceeasi lege, in aceste fonduri se colecteaza venituri cu
destinatie speciala pentru realizarea
 unor scopuri si programe ale Guvernului si organelor administratiei publice locale. Fondul Ecologic
National si Local; Fondul special pentru manuale; Fondul national pentru sustinerea stiintei;

finantele intreprinderilor institutiilor publice - Articolul 130: Sistemul financiar-creditar

1. Formarea, administrarea, utşilizareacontrolul resurselor financiare ale statului, ale ăţunitilor

administrativ-teritorialeşinstituţiilor publice sînt

reglementate prin lege.

asigurarea de stat obligatorie - din buget sunt asigurati politia, procurorii, judecatorii, organele de control
financiar, militarii;L E G E
cu privire la statutulătoruluijudec Articolul 33. Asigurareaşdeiplăţstatile de compensare

(1) Viaţ, sănătateaşi bunurile judecătorului sînt supuse ăasriigurde stat obligatorii de la bugetul
de statţ.aViaşsănătatea judecătorului sînt supuse ăasriigurde stat obligatorii laă o sum egală cu suma
mijloacelorăneluişti bde întreţinere pe 15 ani la ultimul loc de lucru.

(2) Suma de asigurareăteseşte plîn caz de:

a) moarte violentă sau deces al judecătorului în exerciţiulfuncţiunii, dacădecesul a survenit ca
urmare a unor leziuni corporale ătsauămărialteiviolente ăanătsăţii ori a unui accident de muncă, - succesorilor
lui, sub forma uneiţiindemnizauniceegale cu produsulţiriiînmulsalariului mediu anual al decedatuluiărulla
numdeani compleţi care acesta nu i-a sţuitpraviepînăla atingerea plafonului deă, davîrstnu maiţinpude 15
salarii medii anuale;

b) mutilare a judecătorului sau de ăo valtăămare violentăa sănătăţii ori mutilare, sauă o alt
vătămare aănsătăţii judecătorului ca urmare a unui accidentă caredemuncexclude posibilitatea de a continua
activitatea profesionalăşprovocat pierderea ăţcapacitiidepline de muncă-sub forma unei indemnizaţiiunice
egale cu suma mijloacelorăneşti luide întrebţinere pe 15 ani;

c) cauzare judecătorului în exerciţiulfuncţiunii de leziuni corporale sauă devătămareoalt

violentăa sănătăţii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a unui acăcidentnu aude munc

provocat pierderea capacităţiide muncă,dar exclud posibilitatea de a continua activitatea profesională- sub
forma unei indemnizaţiiunice egale cu suma mijloacelorăneşti luide întrebţinere

pe un an;

d) mutilare a judecătorului în exerciţiulfuncţiunii sau de oă altvăămare violentăa sănătăţii

ori mutilare, sauăovăaltămare aănsătăţii judecătorului ca urmare a unui accidentă cede munc exclude
posibilitatea de a continua activitateaă- profesionsubformal unei compensaţiilunre

egale cu salariul pe care l-a avutţia înde funcjudecător. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii
stabiliteă pînsau dupăpierderea capacităţiide a continua activitatea profesionalănuseinclud

în calculul despăgubirii. În aceastădespăgubire nu se include nici salariul primitătrejudecătorc după

vătămareşi despăgubirile de asigurare de stat;
 e) moarte violentă sau deces al judecătorului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei vătămări
violente ăanăstăţii, sau a unui accident deă -muncmembrilor familiei acestuiaţde inap

muncă, aflaţi la întreţinerea lui, sub forma unei indemţiilunareiza egale cu diferenţadintre partea ce le
revenea din salariul celuişi decedpensiat stabilităîn legătură cu pierderea ţîntreinătorului, fără a se lua în
calcul ajutorul unic.

(3) În cazul decesuluiătoruluijudec în exerciţiulfuncţiunii, familiei lui i ăteseşteplo

indemnizaţie unicăîn mărimeaşi în condiţiile stabilite la art.26 alin.(4).
(4) În cazul decesuluiătoruluijudec în exerciţiulfuncţiunii, al judecătorului demisionat sau
pensionat, familiei acestuiaăteişteseoplindemnizaţiede deces înărime de douăsalarii medii lunare ale
judecătorului în funcţiarespectivă.
 (5) Prejudiciul material cauzatăturăînculegactivitatea de serviciuătoruluiajudecprin

deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate se
reparăintegral de la bugetul de stat.

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la ţpoliie

Nr.416-XII din 18.12.90

Articolul 34.Asigurarea şdeiplăţstatile de compensare în cazul morţiisau mutăriil

colaboratoruluiţeipoli

Toţi colaboratoriiţieipolisînt supuşiasigurăii de stat obligatorii peăoegalsumăcu suma mijloacelorăneştib de

întreţinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective,şdincontulprecummijloacelor încasate pe
ăbazde contract de la ministere, departamente, întreprinderi,ţiişorganiţzanstituii.

În cazul în care colaboratorulţieişîi polipierde viaţîn exerciţiul funcţiunii, familiei celuiăzutcsau persoanelor
întreţinute de el li seăteşplte un ajutor unic echivalent cu suma mijloacăneştidelorîntreţbinere pe zece ani ale
celăzuitşci, în afarăde aceasta, timp de cinci ani dinţii ziuapersoanelormor ţîintreute li

se plătesc lunar mijloaceleăneluişti bde întreţinereţinîndu-se cont de indexarea salariului. La expirarea a cinci
ani se stabileştepensie de urmaşînmodul stabilit de ţliegisla.
[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]

În caz de mutilare a colaboratoruluiţieiîn exercipoliţiul funcţiunii, de invaliditate survenităînperioada

satisfacerii serviciului sau celămulttrei lunidup de la eliberarea din serviciu,ăexpirareasaudup acestui
termen, însăca urmare a uneiţiuniafecdin perioada satisfacerii serviciului, în lipsa de temei pentru primirea
pensiei de vechime înă muncelbeneficiazălunar de mijloace deţinereîntrepînăla restabilirea capacităţiide
muncă, însă pe parcursul a cel mult zeceăaniexpirarea.Dup acestui termen lui i şset
stabilepensi de invaliditate.
[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]

Paguba materială,cauzatăcolaboratoruluiţieipolisau a unei rude apropiateşdeterminatluiăde

activitatea lui de serviciu, ăsepereparcale juridicăîn volum deplin din mijloacele bugetului respectiv.

LEGE Nr. 1104 din 06.06.2002

cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor EconomiceşCorupţiei

Articolul 39. Asigurarea obligatorie

(1) AngajaţiiCentrului sînt asţiguraobligatoriu de la bugetulşidedinstalte surse ăprevzute în acest

scop.

(2) Suma asiguratăseplăteşte:

a) în caz de deces al asiguratuluiţulîn funcexerciţiuni sau în decursul unui ană eliberarededup din organele
Centrului din cauzaătămăriiv integrăţiit corporale, contuziilor, bolilor contractateţiul înfuncţiuniiexerci-
 moştenitorilor lui în cuantum de 10 salarii medii lunare calculate pentru ultimul an;

b) în cazul stabilirii gradului de invaliditateăîn contexerţiulciactatfuncţiunii sau în decursul unui

an de la eliberare din organele Centrului a persoanei asigurate:

- în cuantum de 7,5 salarii medii lunare -deinvaliduluigradulI;

- în cuantum de 5 salarii medii lunare - invalidului de gradul II;

- în cuantum de 2,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul III.

c) în cazulătăvmării grave a integrităţiicorporale în exerciţiulfuncţiunii - în cuantum egal cu

mijloaceleăneştid b

întreţinere anualăşi în cazulătăvmării medii a integrităţiicorporale în exerciţiulfuncţiunii - în cuantum egal cu

mijloaceleănebşti de întreţinere semestrială.

(3) Mijloaceleăneşbti de întreţinere anualăse calculeazăconform ultimeiţiifuncdin cadrul Centruluişinclud

toate drepturileănebşti cuvenite în anul producerii cazului asigurat.

(4) Alte condiţiide asigurare obligatorie a angajatului Centrului se stabilesc în contractulşi încheiat între
Centru organizaţ de asigurare.

Credit:

a) Credit bancar

b) Credit public sau imprumut de stat

 Trasaturile caracteristice ale finatelor publice.

Finantele publice ca relatii financiare se caracterizeaza in principal prin urmatoarele trasaturi particulare:

* Sunt relatii sau raporturi cu caracter economic intru-cat ele apar in procesul formarii,
repartizarii si utilizarii produsului social

* Sunt relatii ce imbraca o forma baneasca, intru-cat ele apar in procesul de productie-
reproductie si circulatie a marfurilor; apar in procesul retribuirii muncii; apar in relatiile dintre autoritatile
publice; institutiile publice; agentii economici si populatia;

* Sunt relatii fara echivalent, intru-cat nu presupun in mod necesar o contra-prestatie directa din
partea subiectului beneficiar al mjiloacelor banesti

* Mijloacele banesti sub care se prezinta relatiile financiare nu se ramburseaza (sunt mijloacele
de formare ale bugetului public national) sau transferurile catre populatie sub forma de salarii pensii,
burse, alocatii, etc.

Functiile finantelor publice.

In literatura de specialitate sunt expuse doua opinii:

a. Autori din Occident - finantele publice indeplinesc doua functii (functia de distribuire, alocare
si de stabilizare)

b. Autori din Romania - finatele publice indeplinesc doua functii (functia de repartitie si functia
de control)

Functia de repartitie - a finantelor publice cunoaste doua faze distincte, dar care sunt strans legate intre
ele, e vorba de constituirea fondurilor banesti si de distribuirea a acestora, la constituirea fondurilor
banesti participa urmatoarele subiecte: societatile comerciale; institutiile publice si unitatile subordoante
acestuia; populatia;. Aceste subiecte contribuie la formarea fondurilor banesti prin impozite, taxe,
contributii de asigurari medicale, sociale, amenzi, penalitati; majorari de intarziere, dobanzi, donatii, etc.

Functia de distribuire - se face in functie de resursele financiare existente si de cererea la aceste resurse
prin repartitia produsului national brut, se intelege atat distribuirea primara cat si redistribuirea acesteia.
Distribuirea primara, consta in impartirea acestuia intre participantii directi, nemijlociti la procesul
productiei materiale. Procesul de redistribuire a produsului national brut, cuprinde doua faze este vorba de
mobilizare si dirijare. Mobilizare cuprinde acele relatii social-economice cu ajutorul carora se atrage prin
mecanismul economic, financiar si bancar, prin sistemul preturilor si tarifelor, aplicat bunurilor si
serviciilor, inca o parte a veniturilor agentilor economici.

Functia de dirijare - relatii banesti prin intermediul carora sunt dirijate si folosite aceste fonduri,
impreuna cu o parte a resurselor banesti, mobilizate in procesul distribuirii produsului national se
indreapta catre sfera social-culturala ordinea publica, aparare nationala, precum si catre grupele de
populatie care nu au primit bani sau au primit resurse financiare, dar insuficient.

Functia de control - necesitatea acestei functii decurge din faptul ca fondurile de resurse financiare,
constituite la dispozitia statului, apartin intregii societati, functia de control al finantelor publice
urmareste modul de constituire a fondurilor in economie, repartizarea pe destinatii si gestionarea lor, cu o
maxima eficienta de catre agentii economici, totodata controlul exercitat de finantele publice contribuie la
realizarea controlului echilibrului, valutar, financiar in economie. Functia de control se exercita prin
intermediul unor organe specializate ale statului: Ministerul Finantelor; Banca Nationala a Moldovei;
Curtea de Conturi; Serviciul Vamal; Serviciul Control Financiar si Revizie; Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat; C.C.C.E.C.; Functia de control este strans legata cu functia de repartitie, dar are o sfera mult mai
larga decat prima, deoarece vizeaza pe langa constituirea si repartizarea acestor fonduri si modul de
utilizare a acestora.
 Activitatea financiara a statului.

Intelegem activitatea statului pentru formarea, repartizarea si utilizarea mijloacelor financiare, atat
centrale si locale, care asigura dezvoltarea si indeplinirea functiilor sale:

1. Formarea si adoptarea bugetului de stat

2. Repartizarea mijloacelor financiare intre autoritatile publice centrale si locale

3. Activitatea financiara a statului nostru la etapa actuala, are loc in conditiile colaborarii
economice internationale cu partenerii externi

4. Statul desfasoara activitate financiara prin intermediul organelor sale, organe de competenta
generala (Parlamentul RM; Guvernul; Organele Administratiei Publice Locale; Organele de Competenta
Speciala; Organele Statale care desfasoara o activitate financiara pe langa indeplinirea atributiilor de
baza; Organele Statale a caror activitate financiara este de baza)

5. Statul desfasoara activitate financiara prin intermediul la doua forme: forma juridica si forma
nejuridica

Drept Financiar ca Ramura de Drept

1. Notiunea
2. Obiectul
3. Metoda de reglementare a dreptului financiar
4. Izvoarele Dreptului Financiar
5. Principiile Dreptului Financiar
6. Notiunea si felurile normelor dreptului financiar
7. Raporturile juridice financiare
8. Subiectele dreptului financiar
9. Locul si rolul dreptului financiar in sistemul ramurilor de drept

Insemnatatea reglementarii juridice a relatiilor financiare, rezulta din faptul ca finantele publice sunt
destinate pentru a participa direct la dezvoltarea social-economica a societatii. Obiectul reglementarii
juridice financiare, nu reprezinta altceva decat continutul dreptului financiar, iar acesta se circumscrie
componentele structurale ale finantelor publice, cu respectarea delimitarii acestora de finantele private.

Sub aspectele generale dreptul financiar, are ca obiect de reglementare:

* Bugetul de stat
* Bugetul local
* Bugetul asigurarilor de stat
* Veniturile bugetare
* Cheltuielile bugetare
* Imprumutul de stat
* Finantele institutiilor publice

Ca parti componente a dreptului financiar mai pot fi urmatoarele momente:

* Circualtia monetara
* Regimul juridic al valutelor
* Controlul financiar
* Organizarea si functionarea aparatului financiar, bancar si de credit

Avand in vedere obiectul de reglementare a dreptului financiar. Putem defini dreptul financiar, ca
totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, repartizare si utilizare, a
fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice destinate, satisfacerii sarcinilor social-economice
ale societatii.

Iona Glica: dreptul financiar reprezinta ansamblul normelor juridice instituite conform conceptului
modern al finantelor publice, din statele contemporane, care reglementeaza in
 regim de drept public constituirea si intrebuintarea fondurilor banesti, ale statului si celorlalte colectivitati
publice, precum si controlul financiar de interes public.

Autorii rusi, romani si ucraineni: dreptul financiar reprezinta ansamblul de norme juridice care
reglementeaza relatiile sociale, care apar in procesul de constituire repartizare si utilizare, a fondurilor
banesti, (centrale si descentralizate), destinate pentru realizarea sarcinilor sale.

Metoda de reglementare.

Metoda de baza este:

a. Metoda Imperativa

b. Metoda de Recomandare sau Coordonare a activitatii autoritatii publice ce tine de activitatea

bugetara a statului

Izvoarele Dreptului Financiar.

In sens juridic prin izvor de drept se intelege, forma specifica de exprimare a normelor juridice care se
infatiseaza intr-o diversitate de forme si care poarta denumirea de acte normative. Izvoarele dreptului
financiar sunt alcatuite din totalitatea normelor normative care reglementeaza, raporturile juridice
financiare, in raport de gradul de generalitate sau specificitate distingem:

* Izvoare comune

* Izvoare specifice

Izvoare Comune:
CONSTITUTIA REPUBLICII MOLDOVA Adoptatăla 29 iulie 1994.
Publicatăîn Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 18.08.1994.

Articolul 58: Contribuţii financiare

1. Cetăţenii au oblţiagasă contribuie, prin impoziteşprin taxe, la cheltuielile publice.

2. Sistemul legal de impuneri ătrebuieasigureşezarea justăa sarcinilor fiscale.

3. Orice alte prestaţiisînt interzise, în afara celor stabilite prin lege.

Articolul 66: Atribuţiile de bază

Parlamentul areătoareleurm atribuţiide bază:

h) aprobăbugetul statuluişexercităcontrolul asupra lui;

i) exercităcontrolul asupra ăacordriiîmprumuturilor de stat, asupra ajutoruluişdeconomicaltănaturăacordat

unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturileşcreditelede stat din surseăine; str
Articolul 95: Resursele financiare ale aparatuluişedintelui,Pre indemnizaţiaşalte drepturi
 Resursele financiare ale aparatuluişedinteluiPre
1. Republicii Moldovaă,selaapropunereab
acestuia, de
către Parlamentşise includ în bugetul de stat.

Indemnizaţşi alte drepturi aleşedinteluiPre Republicii Moldova se stabilesc prin lege.

Articolul 130: Sistemul financiar-creditar

1. Formarea, administrarea, utşilizareacontrolul resurselor financiare ale statului,ăţilor aledministrativuit-
teritorialeş ale instituţiilor publice sînt reglementate prin lege.
2. Moneda ţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc.
 3. Dreptul exclusiv la emisia ămonetaraparţine Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Emisia
ăse efectueaz conform deciziei Parlamentului.

Articolul 131: Bugetul publicţional

1. Bugetul publicţional cuprinde bugetul de stat, bugetulărilorasocialeigur deşstatibugetele

raioanelor, oraşelorşi satelor.
2. Guvernul elaboreazăanual proiectul bugetuluişidebugestatului asigurărilor sociale de stat, pe
care le supune, separat, aprobăriiParlamentului. În caz de formare a fondului extrabugetaăspre, el se prezint
aprobare Parlamentului.
3. Dacă bugetul de statşibugetul asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate prin
ţlegeintreicuzilecl pu înainte de expirarea ţexerciiuluibugetar, se ăaplicînontinuare bugetul şdeibugetulstat
asigurărilor sociale de stat ale anului precedent,ălaadoptareapîn noilor bugete.
4. Orice propunere legislăautivamendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor
bugetare sau împrumuturilor, precumşimajorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi
adoptateăcesîntnumai dup acceptate de Guvern.
[Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
5. Bugetele raioanelor,şelororaşisatelor se elaborează,seaprobăşi se executăîn condiţiile legii.
6. Nici o cheltuialăbugetarănu poate fi aprobatăfăă stabilirea sursei deţarefinan.

Articolul 132: Sistemul fiscal

1. Impozitele, taxeleşiorice alte venituri ale bugetuluişalde bugetuluistat asigurărilo sociale de
stat, ale bugetelor raioanelor,şorraşi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.
2. Orice alte prestărisînt interzise.

Articolul 133: Curtea de Conturi

1. Curtea de Conturi exercităcontrolul asupra modului de formare, de
şadmideîntrebuinistrareţare a resurselor financiare publice.
2. Curtea de Conturi esătuiteăalcdin 7 membri.
3. Preşedintele Curţiide Conturi este numit de Parlament, la propunşedinterealui acestuia,Pre
pentru un termen de 5 ani. MembriiţiCursînt numiţde Parlament, la propunereaşedinteluiPre acesteia.
4. Curtea de Conturi prezintăanual Parlamentului un raport asupraăriiadministrşîntrebuinţării
resurselor financiare publice.
5. Alte atribuţii, precumşi modul de organizareşfuncţionare a Curţiide Conturi, se stabilesc prin
legeă. organic

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la Guvern

Nr.64-XII din 31.05.90

Articolul 13. Principalele împuterniciri ale Guvernului în domeniulţelor,financreditelor,

impozitelor,ţurilorpreşi circulaţiei monetare Guvernul:
1) asigură,în limitele competenţeisale, transpunereaţăînavia politicii unice a statului în domeniulţelor,
financreditelorş circulaţiei monetare;
 2) elaboreazăşi prezintăanual Parlamentului spre examinareş aprobare proiectele bugetuluiş
bugetuluidestat asigurărilor sociale
de stat, precumşiproiectul fondului extrabugetar, în ăcazulrii form lui;
3) promoveazăpolitica unicăastatului în domeniţurilor;pre
4) promoveazăpolitica vamalăşifinanciar-valutară.

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

privind administraţiapublicălocală ( redacţie nouă)

Capitolul XI
ADMINISTRAREA FINANŢELOR PUBLICE

Articolul 82. Finanţelepublice locale

Finanţele unităţilor administrativ-teritoriale se administrează

în condiţiile Legii cu privire laţelefinanpublice locale, conform principiului autonomiei locale. Procesul
bugetar de la nivelul local este şindsependentarat procesul bugetar de laţionalnivelul. na Autorităţile publice
locale dispunădefiscalbăzproprieş distinctăde cea a statului, constituitădinimpozite, cuantumulărorac este
stabilit prin legeaţelorfinanpublice localeşieste propţionalră competţelorn proprii prevăzute de Constituţie,de
prezenta şlegeid alte acte legislative.
Autorităţile administraţiei publice locale au dreptulşilaate resurse

financiare nefiscale: taxe locale, venituri din adminăţiistrareunităţilorproprietadministrativ-teritorialeş cele

provenite din prestarea serviciilor.
Veniturile nefiscale nu se includ la calcularea transferurilorţiageneralcuă.destina

Procedurile de distribuire a resurselor fiscale propriiăţilor publicealeautoritlocale, precumşiorice modifăric

ale legislaţiei referitoare laţionareafuc sistemuluiţelorfinanpublice locale vor fi consultate în mod obligatoriu
cu structurile reprezentativeăţiloralepubliceautorit locale.

Sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale mai slabe din punct de vedereă utilizareafinanciar necesitunor
proceduri de repartizare financiarăjustăsau unorăsurim echivalente destinate
corijării efectelor repartizăriiinegale a resurselorţialepotende finţarenşi a sarcinilor ce le revin. Este
interzisăorice delegare de competenţăfărăîsoţireaşi alocarea
de surse financiare, necesare pentru a se acoperiţiuluicostulcompetenexţrcirespective. Criteriile de
distribuire a suportului financiar acordatăţilor deadministrativstatunit-teritoriale ătrebuiefie s obiectiveş
stabilite conform legii.

L REPUBLICII MOLDOVA Nr.985-XV din 18.04.2002 Capitolul X

INFRACŢIUNI ECONOMICE

Articolul 236. Fabricarea sau punerea înţiecirculabanilorşifal sau a titlurilor de valoare false
(1) Fabricarea în scopul puneriiţieînsaucirculapunerea în circulaţie a biletelorănciiB Naţionale a
Moldovei, a monedelor, a valutei ăstrine, a hîrtiilor de valoare de stat sau a altor titluri de valoare false,
utilizate pentru efectuareaăţilor, pl
 se pedepseştecu închisoare de la 7 la 15 ani, iar persoanaă juridic se pedepseşte cu amendăîn
mărime de la 1000 la 3000ăţi unit convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercitaăactivitateoanumit.
(2) Aceleaşicţiuni ăsvîrşite:
a) repetat;
b) de un grup criminal organizat sau deţie ocriminalorganizaă;
c) în proporţiimari
se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendăîn mărime de la 3000 la 6000ăţi unit convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercitaăactivitateoanumit
sau cu lichidarea întreprinderii.
[Art.236 completat prin Legea nr.211-XV din 29.05.03, în vigoare 12.06.03]

Articolul 237. Fabricarea sau punerea înţiecirculacardurilor sau a altor carneteăfalsedeplat

(1) Fabricarea în scopul puneriiţieînsaucirculapunerea în circulaţie a cardurilor sau a altor

carneteăfalsde,platcare nu constituie valutăsau titluri de valoare, dar careă, confirmstabilesc sau
acordădrepturi sau obligaţiiptrimoniale,
se pedepseşte cu amendăde la 200 la 700ăţunitconvenţionale sau
 cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar persoanaăsepedepsejuridicşt cu amendăîn mărime de la 1000 la
3000ăţi convenunitţionale cu privarea de dreptul de a exercita o ăanumitactivitate.
(2) Aceleaşicţiuni ăsvîrşite:
a) repetat;
b) de un funcţionar ori alt salariat înţiulexercifuncţiunii;
c) de un grup criminal organizat sau deţie ocriminalorganizaă;
d) în proporţiimari
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar ăpersoana juridic se pedepseşte cu amendăîn mărime de la
3000 la 6000ăţi unit convenţionale cu privarea de dreptul de a exercitaăactivitateoanumit sau cu lichidarea
întreprinderii.

Principiile dreptului Financiar.

Activitatea financiara ale statului, organelor administratiei publice locale, institutiilor publice este bazata pe
anumite principii adica reguli si cerinte fundamentale, care exprima cele mai esentiale si scopuri ale acestei
activitati. Continutul acestor principii este determinat de Constitutia RM si anume:

* Principiul legalitatii - orice activitate in stat inclusiv cea financiara se desfasoara in baza legii

* Principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si autoritatilor publice Articolul 16: Egalitatea
1. Respectareaşiocrotirea persoanei constituie o îndatorireăa
primordialstatului.

2. Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egaliţlegiiînşi

faautorităţilor publice,ărăfdeosebire deă,ras naţionalitate, origineăetnic,limbă, religie, sex, opinie,
apartenenţăpolitică, avere sau de origineă.social
* Principiul publicitatii - Articolul 23: Dreptul fiecărui om deşiacunoa-şte drepturileşîndatoririle
1. Fiecare om are dreptulăise srecunoascăpersonalitatea
juridică.

2. Statul asigurădreptul fiecărui om deşiacunoa-şte

drepturileşîndatoririle. În acest scop statulăşi facepublic accesibile toate legişalte acte normative.

LEGE Nr. 847 din 24.05.96 privind sistemul bugetar si procesul bugetar* Articolul 5. Intrarea în vigoare
şpublicarea legii bugetare anuale
Legea bugetarăanuală intră în vigoare la 1 ianuarieăruia fiecansau la oă dataltă prevăzută în textul şeise
publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

* Principiul repartizarii functiilor in domeniul activitatii financiare

* Principiul participarii cetatenilor la administrarea treburilor

publice inclusiv si a celor financiare

* Principiul autonomiei locale (autonomie financiara) Articolul

109: Principiile de ă bazle
administrării publice locale
1. Administraţia publicăîn unităţile administrativ-teritoriale se
ăîntpemeiazprincipiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţiiautorităţilor
 administraţiei publice localeşiale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

2. Autonomia priveşteatît organizareaşfuncţionarea

administraţieipublice locale,şi gestiuneacît colectivităţilor pe care le reprezintă.

3. Aplicarea principiilorţateenun poate afecta caracterul de stat

unitar.
 * Principiul de planificare a activitatii financiare ale statului la constituirea, repartizarea si
utilizarea resurselor financiare - aceasta planificare se face in conformitate cu activitatea organelor statale
atat centrale si locale, ale institutiilor publice, agentilor economici, etc.

* Principiul caracterului social al activitatii financiare ale statului Articolul 47: Dreptul la
asistenţă
şi protecţie socială
1. Statul este obligatăia smăsuri pentru ca oriceă omaibă uns nivel de trai
decent,ă-casigureiănsătateaşi bunăstarea, luiş familiei lui, cuprinzînd
hrana,ăcămintea,îmbr locuinţa,îngrijirea medicală,precumşi serviciile sociale
necesare.

2. Cetăţenii au dreptul la asigurare

înşomaj,cazde:boală,invaliditate,ăduvie,ăbtrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a
mijloacelor de subzistenţă,înurma unor împăriejurindependente deţavlorin.

* Principiul determinarii juste a sarcinilor fiscale Articolul 58: Contribuţii financiare

1. Cetăţenii au oblţiagasă contribuie, prin impoziteşprin taxe, la cheltuielile publice.

2. Sistemul legal de impuneri ătrebuieasigureşezarea justăa sarcinilor fiscale.

3. Orice alte prestaţiisînt interzise, în afara celor stabilite prin lege.

Normele dreptului financiar.

Norma dreptului financiar, este acea categorie a normelor juridice ce au un obiect de reglementare
specific, care se refera la drepturile si obligatiile participantilor la raporturile de drept financiar, si care
prescriu conduita acestora, in procesul de formare, repartizare, utilizare si control asupra banului public,
respectarea lor fiind garantata prin forta de constrangere a statului, dupa continutul lor normele dreptului
financiar pot fi:

* Materiale - sunt acele care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la aceste raporturi,
structura sistemului bugetar al RM sau continutul obligatiilor persoanelor fizice si juridice fata de stat.

* Procesuale - normele financiar procesuale stabilesc forma si modalitatea de actiune a normelor

materiale, exemplu: procesul bugetar

Normele dreptului financiar, au un caracter general impersonal, deoarece privesc un numar nedeterminat
de subiecte. Ca exceptie unele norme de drept financiar, au un caracter individual, in virtutea anumitor
necesitati financiare-concrete, de exemplu:

Din punct de vedere al structurii logico-juridice normele ale dreptului financiar: cuprind cele trei
elemente «ipoteza, dispozitie, sanctiune»

«Ipotezele» prevad imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dispozitiile acestor norme. «Dispozitiile»
prevad conduita subiectelor vizate de acestea norme, dupa felul de comportament al subiectelor,
dispozitiile cuprinse in aceste norme pot fi: onerative, permisive, prohibitive, celel mai multe dintre
normele dreptului financiar contin «onerative» Unele din normele dreptului financiar, contin dispozitii
permisive de exemplu: Curtea de Conturi, poate participa la activitatea organismelor internationale.

Acoperirea decalajelor temporare, aparute in cursul executarii bugetelor locale pe seama resurselor
trezorariei statului

Unele norme ale dreptului financiar, contin dispozitii prohibitive, de exemplu: se interzice acoperirea
cheltuielilor bugetare prin recurgerea la o noua emisiune monetara.

Elementul specific al normei de drept financiar, este sanctiunea astfel sunt stabilite sanctiuni specifice,
caracteristice acestor norme si anume: amenda, majorari de intarziere, suspendarea creditarii, suspendarea
finantarii, majorarea dobanzilor, vanzarea silita a garantiei gajului, etc. In dependenta de semnificatia
disciplinara, gradul de pericol social si urmarile care pot aparea, pot fi aplicate unele sanctiuni, prevazute
in Codul Contraventional si unele pedepse prevazute de Codul Penal al RM.
Raporturile juridice financiare sunt formate de relatiile sociale, care i-au nastere si se sting, in procesul de
constituire, repartizare, si utilizare a fondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate, de normele de
drept financiar. Raporturile juridice financiare, se disting de alte raporturi juridice prin urmatoarele trasaturi
particulare:

* Subiectele participante si pozitia pe care o au una fata de alta (un subiect obligatoriu al
dreptului financiar, relatii de subordonare)

* Dupa obiectul de reglementare in functie de sfera de cuprindere a finantelor publice raporturile

de drept financiar pot fi: bugetare, de creditare, monetare, de control financiar, etc.

* Dupa modalitatile de realizare a formei de activitate: raporturile de drept financiar se nasc, se

modifica si se sting, in baza manifestarii, unilaterale de vointa ale statului si in general se executa fara a fi
necesara o hotarare judecatoreasca.

* Elementele raportului financiar sunt: subiect, obiect, continut.

Subiectele participante la raport de drept financiar:

a. Subiectul principal - statul care este reprezentat prin organele sale (BNM; IFPS; Guvernul;)

b. Subiectii secundari - persoanele juridice si persoanele fizice

Categorii persoane juridice:
Articolul 5. Noţiuni generale

Următoarele ţnoiuni se aplicăîn scopul impozitării,ăfră modificarea statutului juridic al

persoanelor juridiceşfizice prevăzut de legislaţiaîn vigoare:

4) Persoană juridică - orice societate comercială,cooperativă,întreprindere, instituţie,

fundaţie, asocţie,a inclusiv creatăcu participarea unei persoaneăine,şi stralte organizaţii,cu

excepţia subdiviziunilor structurale aleţiilorrganizanominalizate ce nu dispun de patrimoniu

autonomşi a formelor organizatorice cu statutădefizicpersă,oantrivit legţislaei.

Categorii persoane fizice:

Articolul 5. Noţiuni generale
* Persoanăfizică :
a) cetăţean al Republicii Moldovăţea,ncetstrăin, apatrid;
b) forma organizatoricăcu statut de persoanăfizică, potrivit legislaţiei,
inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăriaţărănească (de fermier),ădacprezentul cod nu
prevede altfel.

Persoana fizica rezident -Rezident:

a) orice persoanăfizică care corespunde uneia dinţelecerindemai jos: i) are

domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:
- se aflăla tratament sau la ăodihn,saula învăţătură, sau în deplasare peste hotare;
- este persoanăcu funcţii de ăspundere a Republicii Moldova,ăîn
exerciaflatţiul funcţiunii peste hotare;
ii) se aflăîn Republica Moldovaţincel183pu de zile pe parcursul anului fiscal; b) orice
persoanăjuridicăsau formăorganizatoricăcu statut de persoanăfizică a ăcrei

activitate este organizatăsau gestionatăîn Republica Moldova ăorirei allocc de ăbazde

desfăşurare a activăţiteste Republica Moldova.

Persoana fizica nerizedent -Nerezident:

a) orice persoanăfizică care nu este rezident în conformitate cu pct. ş5)i lit.a) ori, de
corespunde cţerinlor pct.5) lit.a), ăseînaflRepublica Moldova:
 - în calitate de persoanăcustatut diplomatic sau
consular ori în calitate de membru al familiei unei asemenea persoane;

- în calitate de colaborator al uneiţ

orgainternţionale,iza create în baza tratatului
internaţional la care Republica Moldova este parte, sau în calitate de membru al familiei unui asemenea
colaborator;

- la tratament sau laă,odihnsaula

învăţătură, sau în deplasare,ă aceastdacăpersoanăfizică s-a aflat în Republica Moldova
exclusiv în aceste scopuri;

- exclusiv în scopul trecerii dintr-ăunin

înstataltstrstatăinstrprin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit);

[Art.5 pct.6 lit.a) modificatăprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] b) orice
persoanăjuridicăsau formăorganizatoricăcu statut de persoanăfizică care nu

corespunde cţerinlor pct.5) lit.b).

[Art.5 pct.6, lit.b) înţiaredacLP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611,în vigoare
01.01.06]

Obiectul de reglementare dreptului financiar.

Obiectul raportului de drept financiar, este diferit determinat in primul rand de sfera deosebit de larga si
complexa a finantelor publice, iar in al doilea rand de fapte, acte normative si operatiuni specifice cu
privire la activitatea financiara. In prima situatie, obiectul este format din actiuni de prognoza si
organizare bugetara, actiuni de creditare, actiuni de control financiar, etc.

In acea de-a doua situatie obiectul este format, dintr-o suma de bani la care sunt tinute, subiectele
raportului de drept financiar.

Continutul dreptului financiar: totalitatea drepturilor si obligatiilor, subiectelor raporturilor de drept

financiar. Specific consta in aceea ca aceste doua se realizeaza in momentul de: repartizare, constituire a
finantelor publice.

Subiectii dreptului financiar.

Subiectii se impart dupa autorii RUSSIAN:

a. Unitatile administrativ-teritoriale (sate, comune, orase,

municipii)

b. Subiectele colective (organele administratiei de stat

centrale si locale, institutiile publice, societatile comerciale)

c. Subiectii individuali (cetatenii statului, cetatenii straini,

apatrizii)

Considerarea dreptului financiar, ca o ramura de drept desinestatoare, este sustinuta de faptul, ca are un
obiect de reglementare propriu, circum-scris, de componentele structurale ale finantelor publice. In
conditiile divizarii dreptului pozitiv, in dreptul public si drept privat, dreptul financiar este o ramura a
dreptului public, deoarece la fel ca si celelalte ramuri de drept public si in relatia de interferenta cu ele,
dreptul financiar este instituit in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii.

Corelatia dreptului financiar cu dreptul constitutional vezi punctul

2 tema nr.2

Corelatia dreptului financiar cu dreptul administrativ, legatura stransa se manifesta prin compararea,
raporturilor juridice din ambele ramuri de drept. Legatura stransa dintre aceste doua ramuri, se mai
datoreaza faptului ca aparatul financiar-bancar si de credit, precum si cel al asigurarilor social de stat, fac
parte in general din sistemul de organe al administratiei publice.

Corelatia dreptului financiar cu dreptul penal, se datoreaza prin depistaera infractiunilor din domeniul
finantelor publice, de catre organele de control financiar,

Corelatia dreptului financiar cu dreptul muncii si protectiei sociale, legatura se inventeaza in virtutea
dispozitiilor referitoare la finantarea acestei protectii din contul bugetului asigurarilor sociale de stat.
 Corelatia dreptului financiar cu dreptul international publice, corelatia se datoreaza existentei mai multor
conventii interstatale (conventii cu privire la imprumuturi externe), sau conventii cu privire la evitarea
dublei impuneri a veniturilor care se obtin pe teritoriul RM si se transfera in alte state si invers.

Dreptul financiar si dreptul civil, unicul punct de tangenta este ca ambele ramuri reglementeaza raporturi
patrimoniale (cu caracter patrimonial).

Circulatia Monetara
1. Moneda si functiile ei.
2. Suma de bani, necesara circulatiei monetare. Viteza de circulatie a banilor.
3. Reglementarea emisiunii monetare.
4. Reglementarea juridica platilor in numerar.
5. Reglementarea juridica a platilor fara numerar.

Patru perioade a monedei

1. Bani sacre - dinti de caini, scoici, pietre de mare; peste uscat; boabe de cacao; pismetii;
blanuri; miere;
2. Banii de metal - care de la bun inceput au fost confectionati din bronz, cupru. Ceva mai tarziu
au introdus bani din argint si aur.
3. Banii de hartie - au aparut in China in sec.IX. In Europa e legat de suedezul care a emis
«cambia»
4. Banii electronici - pentru prima data este legata de SUA in 1914. In anul 1950 proprietarii de
restaurante ʼs«DinnerClub» au emis; Bank of America; Visa Card; Euro Card; Master Card;

Moneda a contribuit substantial la patrimoniul de valori al omenirii, fiind in primul rand un instrument
social-economic indispensabil oricarei economii, ea a reprezentat o institutie istorica, a urmat si urmeaza
evolutia societatii umane. Unele definitii exprima particularitati ale monedei, alte o considera o marfa ori
pur si simplu o notiune abstracta, de exemplu intr-o definitie prin moneda, este desemnat orice bun,
acceptat ca instrument liberator de creditori sau vanzatori, un bon pentru cumpararea marfurilor, intr-o
alte definitie se considera, ca atunci cand o marfa serveste continuu, ca intermediar pentru schimburi
indirecte, ea devine moneda. Nominalistii considera moneda, drept un document de stat detasat de
fluctuatiile vietii sociale-economice, care emana de la autoritatile publice, moneda in forma ei clasica de
disc metalic si cu o greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatii, de plata si tezaurizare.

Moneda instrument etalon, legal de plata pu facilitarea schimburilor, pentru acumulari fiind masuratorul
general de valori, care poarta girul autoritatii emitente, statul si care se bucura de incredere publica.

Functiile monetei.
Functia de evaluare a valorilor economice, in moneda se masoara in valori materiale se exprima preturile,
puterea de cumparare, creditul. Functia de mijlocire a schimbului de bunuri si servicii, se face prin
intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare, moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul
de marfuri, prin schimb produsele devin marfuri, a caror circulatie este inlesnita de moneda.

Functia de mijlocire a platilor, ea dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca creditorul este obligat
sa primeasca moneda aflata in circulatie, la data lichidarii unei datorii.

Functia de mijlocire a creditului, creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare, el
este un imprumut de moneda
 Functia de mijlocire a economiilor, disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica cu ajutorul
monedei.

Functia de tezaurizare cu ajutorul monedei, se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp
pentru o perioada indelungata.

Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor, produsul social se distribuie cu

ajutorul monedei, celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Functia de bani mondiali a
doua sau mai multe state (Euro)

Pentru ca o marfa sa poata sa fie considerata moneda este suficient ca ea sa indeplineasca una din
functiile respective

Suma necesara circulatiei banilor.

Suma necesara de bani circulatiei, este formata din totalul valoric al semnelor banesti (masa monetara)
care ofera posibilitatea efectuarii normale a schimbului de marfuri, prestarii serviciilor a diferitor plati,
aceasta suma este determinata, de actiunea legilor obiective, a circulatiei banilor si legea vitezei de
circulatie a mijloacelor de plata. Potrivit cerintelor acestor legi, pentru o anumita perioada suma de bani
necesara circulatiei, rezulta din totalizarea sumei preturilor marfurilor si serviciilor care urmeaza a fi
vandute si incasate si a sumei platilor scadente, din care se scade suma preturilor marfurilor vandute in
credit si platile pentru circulatia marfurilor care se compenseaza.

Suma necesara circulatiei este influentata de urmatorii factori:

* Factori de influenta directa, modificarea volumului de marfuri aflate in circulatie si nivelul

preturilor marfurilor si serviciilor
* Factori de influenta indirecte, majorarea numarului de operatii in credit deoarece cu cat mai
multa marfa se vinde in credit, cu atat mai putin bani sunt necesari in circulatie si invers
* Dezvoltarea platilor fara numerar
* Viteza de circulatie a banilor, care exprima numarul de tranzactii la care serveste o unitate
monetara intr-o perioada de timp, accelerarea vitezei de circularea banilor, duce la micsorarea sumei de
bani, necesare circulatiei si invers

Viteza de circulatiei a banilor este influentata

* Masa banilor aflati in circualtie
* Depinde de proportia unitatii monetare, tinute in rezerva sau tezaurizare
* Depinde stabilitatea social-politica si conjuctura economica
* Depinde de volumul veniturilor banesti ale populatiei, frecventa si ritmicitatea incasarii de
catre populatie a veniturilor sale banesti
* Gradul de coincidenta intre incasarile si platile banesti ale populatiei
* Factorul psihologic al increderii populatiei in puterea de cumparare a monedei nationale

Accelerarea vitezei a circulatiei banilor, contribuie atunci cand conditiile necesare sunt create la reducerea
masei banilor in circulatie, la micsorarea cheltuielilor de circulatie, aceeasi masa monetara isi dubleaza
puterea de cumparare, daca circula de doua ori mai repede, cu alte cuvinte daca ea participa in acelasi
timp la un numar dublu de tranzactii.
Reglementarea emisiunii monedare.

Prin emisiune monedara (baneasca) se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de catre banca
centrala a statului (BNM in RM) concretizate in:

* Baterea semnelor monedare - Articolul 60. Tipărirea monedeişmăsurile de siguranţ

Banca Naţională organizează tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor metaliceşiaăsuri pentruăstrareap în
siguranţă a celor neemise în ţcirculaie,de retragereşidistrugere a bancnotel şi monedelor metalice retrase din
circulaţie.

* Stocarea
* Emiterea
* Punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monezelor metalice, precum si formarea de
bani scriptuali in conturi curente ale persoanelor fizice si juridice
* Bani scriptuali - bani care nu exista
* Dreptul exlcusiv de-a emite in circulatie bancnote si monede metalice, ca mijloc de plata pe
teritoriul RM (BNM) - Articolul 57. Dreptul de a emite bancnoteşimonede metalice
Banca Naţională are dreptul exclusiv de aînemitecirculaţie bancnoteşimonede metalice
ca mijlocă pde plat teritoriul Republicii Moldova.

* Leul moldovenesc - este unicul mijloc legal de plata pe teritoriul RM - Articolul 56. Unitatea monetară

(1) Unitatea monetarăRepublicii Moldova este leul moldovenesc. Ună leuîn100sedivizeazdebani.

(2) Leul moldovenesc este unicul mijlocălegalpeteritoriuldeplat Republicii Moldova.

BNM stabileste prin regulamente sale valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, design-ul si alte
caracteristici ale bancnotelor si monedelor metalice - Articolul 26. Împuternicirile Consiliului de
administraţie

f) stabileş valoarea nominală,designul bancnotelorşimonedelor metalice, modul

deînpunereşicondiţle de retragere lora din circulţie;
Platibile sunt bancnotele si monedele metalice autentice, incluzind urmatoarele deteriorari bancnote:

CAPITOLUL IV
Semneleătibilitplăţii monedeiţionale. Triereaş

ambalarea numerarului înă monednaţională. Specimenele de

bancnote.

4.1 Plătibile sînt bancnoteleşimonedele metalice, avînd putereăde platlegalăpe teritoriul Republicii
Moldova,ărăsemnef de falsificare sau contrafacere incluzînd următoarele deteriorări:

a) bancnote - murdare, învechite, cu pete, îmbibate cu materii grase, cuştersături, cu inscripţiistrăine,

prezenţaamprentelorştampile;de

rupte, arse,ăurite,g cu lipsăde margini,ţuri,col fragmente (nu mai mult de 45% din suprafaţlor), fir de
siguranţă,lipite din mai multe fragmente, ădacestea indiscutabilţinaparaceleaşibancnote; cu modificarea
culoriiş/sau a fluorescenţeiprivite în raze ultraviolete;

b) monede - îndoite, învechiteş-au ăpcestrat imaginea pe aversşi revers.

4.2 Entităţile, indiferent de forma lor de proprietateşdomeniul de activitate sînt obligateă încaseze
bancnoteşimonede autentice specificate în pct. 4.1 a prezentului Regulament.
 4.3 Băncile sînt obligate, pentruţii sclienăi,săprimeascăătre schimbărăfa percepe comision:
a) bancnoteşi monede autentice specificate în pct. 4.1 a prezentului Regulament;

b) bancnotele autentice cuţiainscrip„MITĂ”, vizibilăîn raze

ultraviolete, prezentate de organele fiscale, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul de Combatere a Crimelorşi
EcCorupnomiceţiei.

4.4 Băncile sunt obligateăefectuezes triereaşambalarea numerarului încasat.

Emisiunea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele directii

* Cumpararea sau vanzarea valorilor mobiliare de stat Articolul 42. Cumpărarea hîrtiilor de valoare
emise de stat

Nici o prevedereprezentuldin capitol nu poate interzănciiceNaţionaleBăscumpereşi să

vîndă hîrtiile de valoare emise de stat:

a) cu condiţiacă Banca Naţională va cumpăra, numai prin operaţiuni de

piaţădeschisă, hîrtiile de valoare cu ţscaden de pînăla 180 de zile, care au fost emise
public;

b) în legătură cu acordarea de crediteăncilorb.

* In legatura cu acordarea de credite bancilor Articolul 18. Acordarea de crediteăncilorb

(1) Banca ţNaională poate acordaăncilorb credite în condiţiistabilite periodic de

BancaţionalăNaşigarantate prin:

b) hîrtiile de valoare emise de Guvern, ce constituie o parteublicea

emicuscadeniuniiţnu mai mare de un an de la data achţionziării lor deătrec Banca
ţNaională;

c) hîrtiile de valoare emise de ţBancaională; Na

c) cambii simple sau trate,şi femiseăcute cu bunăcredinţă în scopuri comerciale,

industriale sau agricole,ţinînd con două saumai multe giruri din careţincelunulpuă saparţină
unei ăbncişi să fie cu scadenţu mai mare de 9 luni de la data achiziţionării lor deătrec
Banca ţNaională;

d) titlurile emise cu privire la bunuriărfurisaupe deplinm asigurateîmpotriva

riscului sau pierderii la nivelul stabilit de BancaţionNaăl;

e) depoziteleşalte conturi la BancaţionalNaăsaula o altăinstituţie financirăacceptatăde

bancă,reprezentînd

oricefel de active pe care BancaţionalăNale poate cumpăra, vindeş negocia.

 Reglementarea juridica a platilor in numerar.

Din analiza legislatiei mai multor tari, pentru stingerea obligatiilor si natura documentelor, care se
folosesc in acest scop, se disting urmatoarele forme:

* Platile cu numerar - in care se intrebuinteaza semnul monedar metalic sau de hartie

* Platile prin compensatii sau «clearing» - care constau in compensarea de drepturi si obligatii
de plata reciproca Articolul 48. Clearingş decontări interbancare
Banca Naţională poate acorda asistenţăbăcilor prin organizarea serviciilor deşi
declearingdecontări interbancare, inclusivăţpli prin cec sau prin alte
instrumenteă,precumdeplatşistabili regulişemite acte normative respective.

* Platile fara numerar - se realizeaza prin faptul ca moneda ce ar trebui sa faca obiectul platii, in loc sa fie
inmanata bineficiarului sub forma de moneda manuala, este substituita cu o dispozitie prin care
disponibilul existent in contul debitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita ca plata

Dreptul de-a alege forma de plata apartine:

a. Intreprinderelor
b. Institutiilor
c. Cetatenilor
Sunt cazuri cand legislatia concret prevede aceasta forma, I. Dispoziţii generale

1. Toate întreprinderile de stat, cooperatiste,ţiuni,depearendacăcolective, mixte,şteşobtietc., asocţiile,a

organţiileza

şi instituţiile (în continuare - întreprinderi), indiferent de statutul lor

juridic,ăconsemnezesîntobligatemijloaceles lor băneşti în instituţiile financiare.

2. Decontările dintre întreprinderi pe angajamente ăse,defectregău,eazlprin virament la

instituţiifinanciare.
Contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare, au
obligativitateaţinerii contabilităţ i

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

cu privire la antreprenoriat si intreprinderi

Nr.845-XII din 03.01.1992

Oleg Televca - Drept Financiar

5.Întreprinderile, deă,regulprimescde la instituţiilefinanciare ale republicii bani în numerar pentru

retribuirea muncii, plata pensiilorşindemnizaţiilor, achiziţionarea producţieiagricole, procurarea
ambalajuluişobiectelor de la populaţie,
acoperirea cheltuielilor de deplasaşipentrue alte scopuriăzutprevde Instrţiuneac în
vigoareănciiaB Naţionale a Moldovei cu privire la modul întocmirii raportului statistic
asupraţiunilorvolumuluideăcasla operainstituţiile financiare din Republica Moldova.

Întreprinderile cu ăîncasripermanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru scopurile
indicate mai sus, cu excepţia cheltuielilor de deplasare

HOTĂRÎ
RE Nr. 474
din 28.04.1998
cu privire la aplicareaşinilorma de casăşi control cu
memorie fiscalăpentru efectuarea - 1. Se contribuabilii care,
decărilorntîn numerar obligă potrivitţieilegislaîn
vigoare, au
obligativţitateanerii să efectueze decontările ăbneşti în numerar cu
contabilităţ i utilizareaşinilormade
casă şi de control cu memorieă. fiscal
Se permite agenţilor economici, care dispunşinidedemacasăşi controlărăf
memorie fiscală,înregistrate la
inspectoratfiscal,ăefectuînlocuire în termenăla de31 2000, cu atribuirea
ul ezes a lor,pîndecembrie sumei
neamortizate la deduceri (cheltuieli), concomitent cu
implementareaşinidecasăşnoilorcontrolmacu memorieă fiscal
înregistrate în modul
stabilit.
intreprinderi si organizatii, indiferent de
Conformacestei legi Punctul 5. - Fata de tipul
lor de proprietate si forma de organizare juridica, care
efectueaza decontari in numerar in suma ce depaseste 15 mii de lei
lunar, in baza obligatiilor lor financiare, incalcind modul
stabilitde decontare prinvirament, precum si care efectueaza
decontari in numerar si prin virament prin intermediari,
indiferent de suma decontarii efectuate, organele
Serviciului Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor
si Coruptiei, Departamentul
EconomiceControl Financiar si Revizie
si organele lor teritoriale aplica sanctiuni pecuniare in
proportie de 10 lasuta din sumele platite, iar sumele amenzilor
se fac venitla bugetul de stat. Asemeneasanctiuni se
aplica fatade totiparticipantii la operatiunilede
vinzare-cumparare care au incalcat modul stabilit de decontare
in baza obligatiilor financiare
reciproce.
Sanctiunilementionate nu se aplica la efectuarea decontarilor
cu cetatenii,gospodariiletaranesti (de fermier), titularii de
patente de intreprinzator si cu bugetulpublic national, la
efectuarea decontarilorde catre persoanele indicate cu bugetul
si organizatiile, precum si
publicnational, cu intreprinderile la
efectuarea decontarilor de catre intreprinderile si organizatiile
ale carordrepturi la acest capitolse reglementeaza altfel
decit inactele normative ale Bancii Nationale a Moldovei, cu
exceptia cazurilor efectuarii decontarilor
prin intermediari.

CAPITOLUL III

Operaţiunile cu numerarănciîn B

3.1 În funcţie de spectrul serviciilor prestate, Banca esteăefectuezeîndrept s

încasări şi eliberăi de numerar.
 3.2 Încasările de numerar includ:

a) depuneri în conturileăţilorentitsau persoanelor fizice, deschiseă; la Banc

b) încasări în numerar generate de activitateaăncii; B
c) retrageri de numerar de la filialeleşBăaceleiancisau de la oricareă alt
Bancă sau filialele acesteia;
d) retrageri de numerar de la BNM.

3.3 Eliberările de numerar includ

a) retrageri de numerarătredeclienţii Băncii;
b) plăţi generate de activitateaăncii;B
c) eliberări de numerar între casieriile filialelorşBănaceleiasauătrec orice
altă Bancă sau filialele acesteia;
d) depuneri de numerar la BNM.

3.4 Pentru efectuarea operţiuniloropera cu numerar, Banca, ăutilizedupăcaz, documente:

- ordin de încasare a numerarului; - ordin de eliberare a
numerarului.
3.5 Ordin de încasare a numerarului (Anexa nr. 1) este unădocumentcare de cas se
utilizeazăla orice tip de încasare a numeraruluiătreBancdeă.c
3.6 Ordin de eliberare a numerarului (Anexa nr. 2) este unădocumentcare de cas se
utilizeazăla eliberarea numeraruluiătredeBancă.

3.7 Retragerea numerarului ătredentitcăţi, cu excepţia cazurilor în care sînt utilizate

cardurile de afaceri, seăefectueazînbazaunei delegaţii,formaşi procedurile de utilizareăreia sec
elaboreazăde sineăăsttor deăctre bancăşi va conţine în mod obligatoriu urmelemente:
- denumireaăncii;B
- codul ăBncii;
- codul fiscal alăncii;B
- denumirea entităţii;
- codul fiscal al ăţentitii;
- numărul contului entităţii;
- data retragerii numerarului;
- numele persoanei responsabile de retragere a numerarului;
- suma în cifreşsuma în litere;
- semnăturile persoanelor responsabile pentru emţiei;terea deleg
 - ştampila entităţii;
- numărul, data, lunaşinul emiterii documentului.

3.8 Documentele utilizate pentru reflectareaţiuniloroperacunumerar se

întocmesc deătrec funcţionarul responsabilănciialşBi se executăîn ziua
operaţională în care au fost emise.

3.9 Documentele trebuieăfieîntocmites în limba de stat. Parametrii formularelor

documentelor utilizate laţiunileoperacu numerar, înţiefuncdevolumul de

date incluse, se stabilesc ădedeBasinecăăsttor.

3.10 Banca poate completaţinutulcondocumentelor utilizateţiunilelaoperacu

numerar cu rubricile necesare, conform procedurilorănciinterne. ale B

3.11 Formularele documentelor utilizate ţiunilepentrucuoperanumerar se

întocmesc pe suport hîrtie sauă electronicînformă,care ulterior se imprimă

pe suport hîrtie la imprimantă.Numărul de exemplare se şstabiletedeBancă de

sine ăăsttor, în conformitate cu procedurile interneăncii. ale B

3.12 În formularele documentelor afereţiunilorteoperacunumerar nu se admit

corectări sauştersături.

3.13 Pe documentele utilizateţiunilelaoperacu numerar seă amprentaplic

ştampileiş semnăturile persoanelor împuterniciteănciiale. B

3.14 Evidenţaoperaţiunilor cu numerarţineseîn registre,

formaşiconţinutul cărora se elaboreazăde sineăăsttor deăctre Bancă.
3.15 Procedurile interne privind modul de semnare, vizare,şpăstrarerepartizare
documentelorşia registrelor utilizate înţiunileoperacu numerar se elaborează
de către Bancăde sineăăsttor.

Operaţiuni cu numerar în monedaţionalănaîntre ăBnci

5.1 În rezultatul ăîncasrilor de numerar, Bancaşistbileîşte zilnic volumul necesar de numerar pentru
activitateaă. ulterioar

5.2 Băncii îi aparţine prerogativa de stabilire a excedentului de numerar pentru

 ziua următoareşi care poate fi oferit altorănci sauB depus la BNM.

5.3 Banca, careşistabileîşte excedent de numerar, pentru ziuaă, ultesterioar

obligatăsă transmităla BNM, prin intermediul componentei de transport a

SAPI un Aviz (Anexa nr. 4), privind disponibilitatea excedentului de numerar indicînd suma
ătotal,divizatăpe valori nominale. Înţie funcdesolicărilet de

numerar deătrec alte ăBnci, Banca va actualiza,ăla pînora 15ºº, informaţia

prezentatăpe parcursul zilei.

5.4 Banca ţionalNaă va plasa pe pagina interbancarăinformaţ privind

disponibilul de numerarăncialorBşi va asigura actualizarea acesteia în corespundere

cu informaţiarecepţionată de la ăBnci.

5.5 Orice Bancăcare posedăinsuficienţăde numerar se va adresaăncilorb

pentru acoperirea necesităţiicu numerar, conform informaţieiplasate pe pagina
interbancară.

5.6 În cazul depăriistde ăctre Banca solicităaneconformtării cu cerinţele de

triereşi ambalare a numerarului, conform prevederilor Capitolului IV a prezentului

Regulament, aceasta va înaţiantarespectivreclamaăBăncii care a
pus la dispoziţienumerarul, cu expedierea concomitentăauneicopii pe adresa
BNM.

5.7 Banca va reglementa prin procedurile sale interne modalitatea de distribuire a excedentului de
numerar între filialele proprii,şaltorprecumăBncisau
filialelor acestora, amplasateşiînlocalitaceeate sau în localităţiledin
apropiere.

CAPITOLUL VI

Operaţiunile cu numerar în monedaţionălnaale Băncilor în

relaţia cu BNM

6.1 În funcţie de disponibilitatea excedentului de numerar sauţ de insuficien

acestuia,ăncileB pot respectiv depune sau retrage numerar la BNM.
6.2 Retragereaşidepunerea numerarului la BNM seă înefectueazbazăde

contract.

6.3 În scopul retragerii de numerar de la BNM, inclusiv a monedelor comemorative

 şi jubiliare, Banca solicitantă,înintervalul de timp 15ºº - 16ºº zilei anterioare de retragere a
numeraruluiţiază iniocerere, dupăcaz, (Anexa nr. 5/Anexa nr. 6),

prin intermediul componentei de transport a SAPI,ă însumacaretotalseă,indic structura pe valori

nominaleştipul monedelor.

6.4 Cererea de retragere a numerarului de la BNM,ţiamonedelorcuexcep

comemorativeşjubiliare, seţiaziniă de ăctre Bancădupă examinarea informaţiei plasate pe pagina
interbancară,conform prevederilor pctşi5..54.3 din prezentul Regulamentşidistribuirea acestuia ăîncitre.
B

6.5 Banca este în dreptă-şianulezes cererea privind retragerea de numerar, inclusiv a

monedelor comemoratşijubiliareve transmisăanterior, prin

iniţierea unui Aviz (Anexa nr. 7), ceăa urmeazfitransmis nu mai tîrziu de ora

16ºº a zilei anterioare, prin intermediul componentei de transport a SAPI.

6.6 Banca ţNaională a Moldovei va satisface solicitarea de numerarăsau total

parţială, în funcţie de excedentul de numerar disponibilăncilorşialvaB iniţia,

după caz, dar nu mai tîrziu de ora 18ºº, o Confirmare (Anexa nr. 8), prin intermediul componentei de
transport a SAPI, ăînsumacare totalseă,indic structura valorilor nominaleştimpul retragerii numerarului,
la BNM.

6.7 În baza mesajuluiţionatrecepde la BNM, Banca în ziua retragerii numerarului

efectueazăplata prin transfer, care trebuieăfieegalăscu sumaprobat pentru retragere.

6.8 În cazul retragerii monedelor comemorativeşjubiliare, Banca în ziua efectuării transferului

specificat la pct. 6.7, suplimentăar,BNMtransfer diferenţa dintre preţul de comercializareşvaloarea
nominalămonedelor comemorativeşjubiliare.

6.9 Băncile în proces de lichidare sau insolvabilitate, cu disponibil de numerar în contul

deschis la BNM, vor transmite cererea pentru retragere de numerar,
prin fax la BNM.

6.10 Banca are obligaţiade a transmite la BNM lista cuşi specimenelenumele

semnăturilor tuturor persoanelor desemnate pentru efectuaţiunilorea opera de retragere de numerar.

6.11 Lista va purtaăturasemnconducătoruluiănciibşi a contabiluluişef sau a persoanelor care îi

înlocuiescşvacuprinde datele de identificare a
persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numerşic personal, seria
 numărul actului de identitate,ărulnumlegitimaţiei de serviciu.

6.12 Despre orice modificareăulterioaracestei liste Banca notificatăBNM,

în timp util, pentru a permite efectuareaţiuniloperade retragere de numerar.
6.13 Pentru retragerea numerarului, persoanaăde desemnatăctreBancăse
prezintă la casa centralădin cadrul BNM cu ţdelegaiavalabilănumai pentru ziua
respectivă,actul de identitateşcopia de pe actul de identitate.

6.14 Pentru retragerea numeraruluiătreBăncilede în proces de lichidare sau

insolvabilitate, administratorulănciisebprezintăla casa centralădin cadrul BNM cu actul
de identitateşcopia de pe actul de identitate.

6.15 În cazul în care la verificarea documentelor prezentate de persoana

responsabilăde retragerea numeraruluiănciia auB fost constatate erori, Banca

va prezenta documenteşivanoifi plasatăîn coada deşteptare pentru retragerea

numerarului.

6.16 Eliberarea numeraruluiătre BNM,dec inclusiv a monedelor

comemorativeş

jubiliare va avea loc numaiătransferareadup ădetrecBancăa sumei ce

reprezintăvaloarea numerarului ceăurmeazfiretras din casa centrală BNMşi
respectiv a difţeirendintre preţul de comercializareşvaloarea nominalăa
monedelor comemorativeşjubiliare.

6.17 BancaţionalNaă va elibera persoanei desemnateătreBandeăc, odată

cu numerarul, un exemplar al ordinului de eliberare a numerarului.
6.18 În cazul imposăţibilitde conectare la componenta de transport a SAPI,
cererea de retragere a numeraruluiătreBancdeăinclusiv deătrec Banca
autorizatăneparticipantăla SAPIşi confirmarea ădetrecBNM se transmit respectiv prin fax.

6.19 În funcţiede disponibăţilit,Băncile pot depune la BNM:

a) excedentul de numerar, cu putere circulatorie;

b) numerarul clasat în categoria uzat;

c) numerarul retras dinţiecirculafăăputere circulatorie.

6.20 Depunerea de numerar cu putere circulatorie la BNMănumaise efectueazîn baza

Confirmării (Anexa nr. 8) transmise de BNM prin intermediul
 componentei de transport a SAPI.

6.21 Confiărmile privind disponibilitatea de depunere a excedentului de numerar cu

putere circulatorieţiazseăinide sineăăsttor deătrec BNM în baza
informaţiei transmise ădetrecBănci, conform prevederilor pct. 5.3 din prezentul
Regulament.

6.22 Depunerile de numerar clasat în categoriaşceluiuzatretras din cţiercula

fără putere circulatorie se depun zilnicărlaărestricBNMţii def ordin

cantitativş nominal.

6.23 Pentru depunerea numeraruluişceluiuzatretras din cţierculafăăputere

circulatorie Banca este ăobligat,pînăla ora 16ºº a zilei anterioare,ătransmită

la BNM, prin intermediul componentei de transport a SAPI, un Aviz (Anexa nr. 9) de depunere
a numerarului impropriuţiei,indicircîndula sumaă total

divizatăpe valori nominale.

6.24 BancaţionalNaă a Moldovei vaţia,inidupăcaz, dar nu mai tîrziu de ora 18ºº,

o Confirmare (Anexa nr. 8), prin intermediul componentei de transport a SAPI, cu indicarea
timpului depunerii numerarulşiceluii uzatretras din

circulaţie fără putere circulatorie.

6.25 În cazul imposăţibilitde conectare la componenta de transport a SAPI, avizul de

depunere a numerarului,ţiatdeiniăctre Bancăinclusiv deătrec Banca autorizatăneparticipantăla
SAPIşi confirmarea operaţiunii deătrec BNM, se

transmit respectiv prin fax.

6.26 Banca are obligaţiade a transmite la BNM lista cuşi specimenelenumele

semnăturilor tuturor persoanelor desemnate pentru aţiuniefectuade opera depunere a

numerarului.

6.27 Lista va purtaăturasemnconducătoruluiănciibşi a contabiluluişef -

sau a persoanelor care îi înlocuiescşvacuprinde datele de identificare a
persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numerşic personal, seria numărul actului de
identitate,ărulnumlegitimaţiei de serviciu.

6.28 Despre orice modificareăulterioaracestei liste Banca ănotificBNM în timp

util, pentru a permite efectuareaţiuniloroperade depunere numerar. 6.29 Pentru

depunerea numerarului, persoanaăde desemnatăctreBancăse prezintă
la casa centralădin cadrul BNM cu ordinul de eliberare a numerarului emis de
 Oleg Televca - Drept Financiar

banca depunătoare (care prevede suma numerarului destinat pentru depunere în BNM), actul
de identitateşcopia de pe actul de identitate.

6.30 În cazul în care la verificarea documentelor prezentate deă persoana desemnat de către
Bancăpentru depunerea numerarului au fost constatate erori, Banca

va prezenta documenteşivanoifi plasatăîn coada deşteptare pentru depunerea

numerarului.

6.31 În vederea aprecieriiăriiespectcerinţelor de triere a excedentului de numerar,

BNM, în prezenţapersoanei desemnateătredeBancă, va efectua verificarea pe

unşeantion de 10 laă dinsut cantitatea numerarului depus. Rezultatele verificării se vor
consemna într-un proces-verbal semnatărţi.de ambele p

6.32 În funcţiede rezultatul verăriificşeantionului nominalizat, întreaga cantitate de numerar

se consiă,duperă caz, conformatăsau neconformatăcerinţelor de

triere a numerarului, stabilite de prezentul Regulament.

6.33 Un exemplar al procesului-verbal va fi transmis persoanei responsabile de depunere

a numerarului.

6.34 În urma depunerii numerarului, BNM va elibera persoaănciiei desemnate a B

depunătoare un exemplar al ordinului de încasare a numerarului, drept confirmare de depunere a
numerarului.

6.35 Banca Naţională a Moldovei, în ziua ăefecturiioperaţiunii, va transferaănciiB

suma ce reprezintăvaloarea numerarului depusătre deBancăla BNM.

6.36 Excedentul de numerar depusătreBancdeăcla BNM se supune integral

verificării. În cazul constatăriiunor diferenţîn minus, precumşiadepistării falsurilor,
BNM va întocmişexpediaăncilorb procesele-verbale de constatare, dupăcaz, în
bazaărorac Banca este obligăsăacoperet diferenţele depistate. Diferenţadepistatăîn
plus, va fi transferatădeăctre BNM, în contul de decontare ăalncii,B în baza
procesului-verbal de constatare.

6.37 Pentru serviciile prestate aferenteţiuniloroperaderetragereşidpunere

de numerar, BNM percepe comisioane (Anexa nr. 10).
Reglementarea juridica a platilor fara numerar.
Pentru realizarea unui sistem de plati fara numerar, sunt necesare o serie de institutii specializate, legate
intre ele prin mijloace tehnice si juridice «banca centrala a statului» «bancile comerciale» «banci
corespondent» «alte institutii financiare»
 Oleg Televca - Drept Financiar

Existenta si perfectionarea acestor institutii se datoreaza in deplinire a doua conditii:

* Increderea populatiei si a agentilor economici in banci si bancheri

* Increderea reciproca intre banci pe de o parte si bancheri pe de o parte

* SAPI - «sistem online» se transforma sumele mai mari de 50.000 MDL si sumele urgente

2.50 bani

* SAPI - «sistem clearing» se transforma platile mai mici de 50.000 MDL si platie trezoriale

1.25 bani
Conform hotărîrea Consiliului de administraţie al
Băncii Naţionale a Moldovei

nr.226 din 20.11.2008 sistemul de plati al RM este compus din urmatoarele

Sistemele supravegheaătredeBanca ţNaională a Moldovei

Banca Naţională a Moldovei supravegheazăsistemele deăţiplşi decontări,

funcţionarea stabăşil eficientăa cărora este esenţială pentru stabilitatea sectorului
financiar, precumşisistemele care sînt utilizate preponderentătrepersoaneledec
fiziceş juridice pentru efectuareaăţilor.pl

Astfel, supravegherii sînt supuse:

a) sistemul automatizatăţi deinterbancare;pl
b) sistemul de decontăriale valorilor mobiliare;
c) sistemele deăţi plcu carduri;
d) sistemele de transferuriţionale;interna
e) sistemele deăţi pldestinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul
RM operate deătrec entităţile nebancare.

Sistemul automatizatăţideinterbancarepl constă din sistemul de decontare pe bază

brută în timp real (SDBTR)şisistemul de compensare cu decontareănetă pe baz (SCDN),
fiind administrateătre deBanca ţNaională a Moldovei.

Sistemul de decontăriale valorilor mobiliare include decontările aferente

tranzacţiilor cu valori mobiliareşdeivaloristat mobiliare corporative (atît transferurile
de valori mobiliareş transferurilecît de mijloaceăneşti)b. Supravegherea sistemului în
cauză este efectuatăde Banca ţNaională a Moldoveişde ComisiaţionalNaă a Pieţi
Financiare, atrţiibule fiind delimitate prin prisma prevederilorţieiîn
levigislaoareşa acordului de colaborare încheiatărţ.între p

Sistemele deăţiplcu carduri sînt sistemele prin intermediulărorasec efectuează

operaţiuni de platăfără numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare.
Băncile licenţiate din Republica Moldovaă participatîtînsistemele internaţionale deăţpli

cu carduri, şcîtiîn sistemele locale. Cardurile emise sub egida sistemelorţionale interna
de plăţi cu carduri au circulaţielocalăşi internaţională, pe cînd cardurile emise sub
egida sistemelor locale au numaiţiecirculalocală.

Sistemele de transferuri ţionalenterna reprezintăsistemele deăţiplprin

intermediulărorac sînt transferate mijloaceleăneştiîn/dinb
ăstrinătate.

Sistemele deăţipldestinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate

 Oleg Televca - Drept Financiar

de către entităţile nebancare reprezintăsistemele prin intermediulărora persoanelec

fizice efectueazăplăţi pentru serviciile deăţiutilitpublice, telefonieăşifixalte tipuri de
servicii, utilizînd în acest sens dispozitive speciale de primire a numerarului.

Avantajul platilor fara numerar.

* Numerarul disponibil al persoanelor fizice si juridice ar reprezenta un capital in stare laten -

tinut in case de bani, seifuri, la ciorap, scos din circuitul productiv.

* Acelasi capital depus la o banca, poate fi investit in actiuni economice, iar depunatorului ii
revine un profit sub forma de dobanda

* Riscurile legate de pastrarea si manipularea numerarului, pierderi, furt, deteriorari

Platile cu numerar presupun o deplasare a partilor contractante, aceasta situatie incomoda si riscanta se
poate realiza prin platile in numerar, care se executa rapid si la distante foarte mari.

Platile fara numerar pot fi revazute, verificate, probate, controlate, dupa documentele de evidenta bancara,
chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efectuarea lor (5 ani regula generala)

Deponatorul are posibilitate sa se elibereze de preocuparile pentru unele plati periodice, printr-un ordin
dat institutiilor bancare unde isi are deschis contul

Economisirea unor sume importante de bani, necesare acoperirii cheltuielilor legate de manuirea
numerarului

Documentele de plata
* Ordin de plata
* Cerere de plata
* Ordinul de plata «incaso»
* Cecuri

Creditul

1. Notiunea si clasificarea creditului

2. Functiile si rolul creditului
3. Imprumutul de stat (Creditul Public)
4. Creditul extern

Etimologic creditul isi are originea in cuvantul latin «creditul» (credere), care inseamna a crede, a se
increde, a avea incredere. Creditul fiind o categorie de natura economica-financiara, a format obiectul
 unor ample cercetari in literatura de specialitate. Astfel profesorul «Sombat» defineste creditul: ca fiind
puterea de cumparare fara a detine numerar.

Profesorul Gide defineste creditul ca schimbul unei bogatii prezente, contra unei bogatii viitoare. La
randul sau profesorul Slavescu arata ca este vorba de credit, ori de cate ori este vorba de cedarea unei
sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic altuia cu obligatia cu cel din
urma de-a restitui mai tarziu la o anumita data suma primita plus o suma de bani care se numeste interes
sau dobanda. Creditul este un schimb de moneda, conditionat si despartit de un interval de timp sau de un
termen.

Elementele creditului:

a. Creditor si Debitor

b. Scadenta - este momentul stabilit pentru rambursarea creditului

c. Termenul de gratie - este perioada intre momentul angajarii si inceperea rambursarii lui
d. Ratele partiale - care se ramburseaza esalonat la anumite termene, conform intelegerii
stipulate in contractul de credit

e. Garantarea creditului (gaj) - care este format din anumite bunuri, care se constituie la
dispozitia creditorului sau al unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatii de o
valoare in general mai redusa

f. Dobanda - este o suma de bani care este platita de catre creditorului debitorului sau pentru
imprumutul acordat pe un termen determinat

Clasificarea creditului:

Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:

a. Creditul comercial - este o forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator

b. Creditul bancar - se acorda anumite mijloace banesti de catre institutiile bancare, care in
prezent reprezinta principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesare deferitor sectoare de
activitate ale economiei nationale

Clasificarea creditului dupa destinatie:

a. Credit de productie

b. Credit de consumatie

c. Credit de trezorarie

d. Credit de export

Dupa subiectul de drept care angajeaza:

a. Credit public - este contractat de catre stat prin intermediul unei autoritati publice

b. Credit privat - persoana fizica sau agent economic privat

In dependenta de cauza care determina creditul:

a. Credit de finantare - se acorda acelora care nu au creante asupra altora

b. Credit de refinantare - se acorda firmelor care au creante asupra altora

Dupa modul de garantare:

a. Credit real - este garantat in valori materiale certe

b. Credit personal - este acordat pe baza increderii sau a prestigiului de care se bucura cel
 imprumutat

In dependenta de termen:

a. Credit pe termen scurt - pana la un an de zile

b. Credit pe termen mediu - 1 - 5 zile

c. Credit pe termen lung - 5 si mai multi ani

Dupa locul de desfasurare al operatiunilor de credit:

a. Credit extern

b. Credit intern

In functie de posibilitatea de care o are la dispozitie creditorul de-a avea sau nu dreptul sa ceara
debitorului, rambursarea anticipata a creditului:

a. Credit denuntabil - cand creditorul are un asemenea drept

b. Credit nedenuntabil - cand nu exista o asemenea clauza intre intelegerea dintre parti

Forma creditului guvernamental - atunci cand in calitate de creditor ne apare guvernul unui stat, care la
randul sau creditul guvernamental poate fi intern si extern.

Hotararea Consiliului BNM nr.224 din 30.08.2007

 IV CLASIFICAREA ACTIVELOR ŞANGAJAMENTELOR

CONDIŢONALE

5. Anterior evaluăriiactivuluişangajamentului ţciondial alăncii,b valoarea acestuia se

diminueazăcu valoarea asigurăriiîn cazul în care asigurarea ăreprezint:

a) hârtii de valoare de stat emiseătreMinisteruldec Finanţelor al Republicii

Moldova sau hârtii de valoare emise de BancaţionalăNa Moldovei (Certificateleăncii
NaBţionale a Moldovei) sau hârtii de valoare emise de Guvernulţări-membreunei a
Organţieizade Colaborare Economicăş Dezvoltare;

b) garanţii ale Guvernului Republicii Moldova sau ale Guvernuluiţări-membreuneia

Organizaţiei de Colaborare EconomicăşDezvoltare cu condiţia,ă:

• unica condiţie de realizare a dreptului ce reieseţiedinconstituiegaran

incapacitatea clientului de aş-i îndeplini angajamenteleţăd fabancă;
• toate condiţiile garanţiei sunt clare;

• garanţia poate fi realizatăasfel,ăcnici garantul, niciă persoanaltănu vor

putea contesta drepturileănciib reieşind din garanţie.

c) gaj în formăde depoziteănebşti, consemnate laăbanc.

6. În cazul angajamentuluiţional,condidupădeterminarea valorii conform p.5,

acestuiaă i se aplic factorul de transformare ăcreditarînconformitate cu nota din Raportul 11.
Evaluareaţei suficien capitalului ponderat la risc dinţiuneaInstruccu privire la modul de
întocmireşprezentare de

către bănci a rapoartelor financiare.

7. Dupăaplicarea prevederilorş 6,p. activele5şangajamentele cţiondiale aleănciib se

evalueazăşi ulterior se includ în una ădintoareleurm categorii:

b) Standard: În cazul în care nici unaţiiledinexpusedefinimai jos nu poate

ăfi aplicat activul/angajamentulţionalcondise va considera standard,ăestedlactermen,
sunt respectate toate condiţiilecontractuluişnu este nici un motiv de a
consideraăbanca înc prezent sau pe viitor va ăfirisculuisupus pierderii.

c) Supravegheat: Activul/angajamentulţiona condiuprobleme

ţpotenialelegate de starea financiarăa contrapăţii, iar în cazul credituluişdeasigurarea
acestuia. Asemenea activ/angajament ţcionaldi necesităo atenţie din partea
conducerăncii,bdeoareceădac

nu vor fi luateăsurim privind sţionarealu acestor probleme, ele pot duce la deteriorarea
activului/angajamentuluiţionalcondişla reducerea probabilităţiiprivind satisfacerea pe
viitor a pretenţiilor ăbncii aferente acestuia.

d) Substandard: ăExistriscul pierderilor mai înalt

decâtşnuit,celprovocatobi de unul din următorii factori:

a) situaţia financiară contrapăţii este nefavorabilăsau se înrăutăţeşte;

b) asigurarea ă(dacaceasta există)este insuficientăsau se
înrăutăţeşte; 5

c) alţi factori nefavorabili, care trezesc îngrijorarea privind posibilitateaărţiide contrap

satisface pretenţiile băncii în conformitate cuţiilecondiexistente.

Asemenea activ/angajamentţionalcondinecesităo atenţie deosebitădin partea

conducerii băncii, deoarece ăexistprobabilitateaăbanca va suporta pierderi,ănu
dacvor fi ăînlturate neajunsurile.

e) Dubios (îndoielnic)ă.problemeExist care pun la ăîndoişscald probabilitatea

satisfacerii pretenţiilor actuale/viitoareănciiale baferente
activului/angajamentuluiţionalcondiîn

volum deplin în baza circumstanţelor,condiţiilor create, precumşiavalorii

deţăpia asigurăii, în cazul în care activul este asigurat.
Probabilitatea pierderilor este extrem de mare,ăanumidarţfactoriexist
importanţi, concreţişi bine argumentaţicre, în curând, se vor şrealizacarepot
contribui la satisfacerea totăsalu parţială a pretenţiilor actuale/viitoareănciiale
baferente

activului/angajamentuluiţionalcondi.Clasificarea acestui activ/angajamentţional încondi

 categoria compromise (pierderi)ă.pânseăamânlaodeterminare
maiăprecisastării activului/angajamentuluiţionalcondidat.

7.5. Compromis (pierderi).La

momentulăriiaclasifictivului/angajamentuluiţionalcondinu pot fi satisfăcute pretenţiile
actuale/viitoareănciiale baferente activului/angajamentului condiţonal dat.

8. Dacăactivele/angajamenteleţionalecondipot fi clasificate diferit, conform

criteriilor date, acestea se referăla o categorie maiă. dur

9. În cazul în care satisfacereaţelorcerinăbncii aferente anumitor

active/angajameţionaletecondi (evaluate conform p.7) poate
ţfiatăinfluenşdecircumstanţeleşi condiţiile existente întrţară-o
străină ca urmare a evaluăriiactivelor/angajamentelorţionalecondirespective, acestea trebuie

incluse în una dinătoareleurm categorii:

9.1. Standard:Ţările ăcrora le este atribuitătrede unac din agenţiile

internaţionale de rating Standard & Poor’s, Moody’sşiFitch-IBCA ratingul de la
AAA/Aaaăla-/A3pân inclusiv.

9.2. Supravegheat:Ţările ăcrora le este atribuitătrede unac din agenţiile

internaţionale de rating Standard & Poor’s, Moody’sşiFitch-IBCA ratingul de la
BBB+/Baa1ăla pân BBB-/Baa3 inclusiv.
9.3. Substandard:Ţările ăcrora le este atribuitătrede unac din agenţiile
internaţionale de rating Standard & Poor’s, Moody’sşiFitch-IBCA ratingul de la
BB+/Ba1ălaBBpân-/Ba3 inclusiv.

9.4. Dubios (îndoielnic):Ţările ăcrora le este atribuitătrede unac din

companiile internaţionale de rating Standard & Poor’s,şi Moody’sFitch-IBCA
ratingul de la B+/B1 până la CCC-/Caa3/C inclusiv.

9.5. Compromis (pierdeŢările): ăcrora le este atribuitătrede unac din agenţiile

internaţionale de rating Standard & Poor’s,şi Moody’sFitch-IBCA ratingul de la

CC/Ca/ DDD pânăla R/C/D inclusiv.

10. În cazul în care ratingul atribuţăitdiferuneiăde la o agenţiela alta, se ia în

consideraţie ratingul agţiein care a atribuit ratingul cel mai mic.

11Ţara, care nu a fost evaluatădeăctre una dintre agenţiilemenţionate în p.9 din

prezentul regulament va fi evaluatădeăcre bancă, de sineăăsttor, în baza
politicilorşprocedurilor interne ale sale.

12. În situaţia în care clasificarea activului/angajamentuluiţionalconformcondi

p.7 esteădeiferit clasificarea acestuia conform p.9, acestaăla categoriaserefer maiă. dur
13. La clasificarea activelorşangajamentelor ţciondiale seţine cont inclusiv de
 prevederile anexei nr.1 la prezentul Regulament.

V. REZERVAREA NECESARĂMIJLOACELOR ÎN CONTURILE REDUCERI

PIERDERI LA ACTIVEŞPROVIZIOANE PENTRU PIERDERI LA
ANGAJAMENTEŢIONALECONDI

14. Suma necesarămijloacelor pentru rezervarea în conturile reduceri/provizioane pentru pierderi la

active/angajamenteţionalecondi se formeazăînurmătoarele ărimi de la suma activelor
/angajamentelor cţiondiale din fiecare categorie de clasificare conform p.7 sau 9:

(1) Standard 2 %

(2) Supravegheate 5 %

(3) Substandard 30 %

(4) Dubioase (îndoielnice) 60 %

(5) Compromise (pierderi) 100 %

15. Completarea conturilor reduceri/provizioane pentru pierderi la active/ţionalengajamente condi

până la nivelul necesar se efectueazăînvolum integral din contul cheltuielilor (conturile
 Oleg Televca - Drept Financiar
) şi se reflectăîn bilanţul contabşilîn raportul privind
„Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la
rezultatele
active” şi „Cheltuieli cu provizioane la

angajamente condiţionale”

financiare aleănciib.

Functiile si rolul creditului.

Locul si importanta creditului in relatiile social-economice sunt evidentiate prin functiile sale si anume:

a. Functia distributiva - care consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment

dat in economie si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite ramuri, sectoare de
activitate care au nevoie de fonduri de finantare

b. Functia de transformare a economii in investitii - una din legile obiective ale economiei de
piata si anume asigurarea echilibrului macroeconomic, conform ecuatiei «E=I» unde «E» reprezinta
economiile si «I» reprezinta investitiile

c. Functia de emisiune monetara - a fost creata metoda fiduciara adica este o moneta cu valoare
fictiva (biletele de banca) evolutiv au apartu o multitudine de instrumente (cecul, cambia, virament,
transferul)

d. Functia de asigurare a stabilitatii preturilor - se realizeaza prin reglarea dimensiunii cererii si

ofertei de marfuri si servicii, creandu-se consumul pe de o parte si stocurile pe de alta parte

Creditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice-internationale stimuland exporturile si

importurile de marfuri si servicii, asigurand o desfasurare normala, rapida si in deplina siguranta a acestor
operatiuni, trebuie de avut in vedere rolul pe care il are creditul in acoperirea deficitului bugetar al
statului. Trebuie de evidentiat faptul pe cat de util si avantajos este creditul, pe atat de primejdios devine
atunci, cand nu este utilizat conform principiilor sale. Astfel cel mai mare pericol, il reprezinta folosirea
abuziva determinat de ideea ca prin sine insasi creditul reprezinta o bogatie.

Un alt pericol il reprezinta asa numita supra-creditare care duce la mari dezichilibre economice,
financiare si monetare, generand atunci cand i-a proportii inflatii.

Nu trebuie omisa nici problema riscurilor pentru institutiile bancare, care daca nu sunt luate in
consideratie pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinte extrem de dureroase pe plan
social-economic si politic.
Imprumut de stat.

Din punct de vedere juridic prin imprumut de stat se intelege un ansamblu de relatii, care sunt
reglementate de normele juridice cu privire la acumularea de catre stat a unor fluxuri financiare
disponibile la persoanele fizice si juridice in baza principiilor binevole, operativitatii, rambursabilitatii in
scopul acoperirii deficitului bugetar si armonizarea circulatiei monetare, altfel spus imprumuturile publice
sunt venituri extraordinare la care se recurge in caz de dezechelibru bugetar atunci cand veniturile
ordinare sunt insuficiente pentru a face fata cheltuielilor.

LEGE Nr. 419 din 22.12.2006

cu privire la datoria ăpublic,garanţiile de statşirecreditarea de stat

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, se definescătoareleurmnoţiuni:

împrumut de stat - relaţie contractualăprin care creditorul transmite în proprietatea statului mijloace,
cu condiţiarambuăriis acestora deătrec stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate.
Împrumutul de stat poateărfiă dobîndcusauă;
 Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat:
a. Cea mai esentiala trasatura a creditului public este utilizarea neproductiva a acestui capital
b. In relatiile de credit public intotdeauna se observa superioritatea statului necatand ca statul
apare ca debitor
c. Avand in vedere rolul deosebit al statului el incheie aceste contracte fara a asigura cu careva
gaj
d. In cazul creditului bancar contractul se incheie in baza principiului egalitatii partilor
e. In cazul creditului public uneori se aplica principiul constrangerii

Clasificarea imprumutului de stat:

In functie de termen
In functie de amplasare a creditului:
In functie de pozitia statului fata de creditor:

a. Imprumuturi contractate direct de catre stat

b. Imprumuturi garantate de catre stat ele fiind contractate de catre alte entitati de drept
Conform prevederilor Art.13 Legea RM privind datoria publica, garantarea, etc. Instrumente generatoare
de datorii interne sunt:

a. Instrumentele financiare reglementate de legislatia RM, inclusiv valorile mobiliare de stat

emise pentru a fi plasate pentru piata financiara si imprumutrile de stat in termen. Conform prevederilor
art.14 valorile mobiliare de stat se emit:

* In forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea, circulatia, evidenta, confirmarea dreptului de
proprietate, plata sumei principale si a dobanzilor, se efectueaza prin sistemul de inscriere in cont

* In forma materializata ca inscrisuri imprimate pentru care emisiunea, circulatia si rascumpararea, se vor
efectua conform conditiilor stabilite de legislatie

* Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu si lung

* Valorile mobiliare pe termen scurt - sunt bonurile de trezorarie, emise cu scont (diferenta intre valoarea
nominala) si rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala

* Valorile mobiliare pe termen mediu si lung - sunt obligatiunile de stat emise cu o rata flotanta sau fixa a
dobanzii, dobanda la obligatiunile de stat se achita periodic. Obligatiunile de stat pot fi vandute cu scont
la pretul lor nominal sau cu prima si sunt rascumparate cu scadenta la valoarea lor nominala

Imprumuturile de stat.
Avantaje:
a. Consolideaza patrimoniul statului, ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor de bani
imprumutate
b. Sunt mijloace de incurajare al economiilor banesti si de activitate, a unor capitaluri
particulare, statul nu acopera deficitul bugetar prin recurgerea la o noua emisiune monetara, etc
 Dezavantaje
a. Angajeaza generatiile viitoare sa suporte cheltuielile de rambursare
b. Reduc capitalul particular-circulant din economie
c. Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuie rambursate
cu plata a unor dobanzi, etc

Conform art.8 Legea bugetului de stat 2010 datoria publica interna a RM nu va depasi suma de
500.310.000 mln lei. In concluzie totusi cea mai reusita si mai sigura investitie este plasarea mijloacelor
banesti in valorile mobiliare de stat. In acest sens savantii american McOnel si Brue, aduc urmatoarele
argumente:

a. Este posibilitatea Guvernului de-a refinanta datoria publica, vinderea de noi obligatiuni, iar
venitul il utilizam pentru plata datoriei anterioare
b. Aplicarea metodelor de impozitare (in sens de-a majora)

c. Atributia statului de emisiune monetara (ca exceptie)

Creditul Extern

Reprezinta imprumutul acordat de stat, banci si alte persoane fizice si juridice, unor tari, banci, sau
persoane fizice si juridice straine. Conform prevederilor art.19 Instrumente generatoare de datorii de stat
externa, sunt instrumentele financiare aplicate pe pietile financiare externe, inclusiv imprumuturile de stat
externe si valorile mobiliare de stat, emise pentru plasarea pe pietile financiare externe.

Hotararile cu privire la imprumuturile externe se adopta de Parlament in baza contractelor prezentate de

Guvern, imprumuturile de stat externe contractate in numele RM de Guvern, sunt debursate prin
intermediul BNM si/sau a bancilor comerciale si vor fi pastrate, in conturi purtatoare de dobanda in
favoare bugetul de stat. Deasemenea mijloacele obtinute pot fi pastrate in contul Ministerului de Finante
in moneda nationala si/sau in valuta straina. Din punct de vedere social creditele externe ar trebui in
primul rand sa amane costul tranzitie pentru o perioada viitoare, in care va fi mai usor de suportat
achitarea lor, aceste imprumuturi trebuie sa contribuie atat la dezvoltarea economica, cat si la mentinerea
sau la limitarea diminuarii nivelului de trai si asa destul redus. In acelasi timp sa permita populatiei, sa
accepte sacrificiile inerente perioadei de tranzitie.

Avantajele Creditelor Externe.

a. Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care duce la cresterea
competivitatii produselor pe piata externa

b. Efectuarea unor investitii in obiective economice

c. Crearea a noi locuri de munca, pentru personalul provenit din ramuri afectate

d. Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se afirma pe plan extern

Dezavantajele

a. O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciului acesteia, a unei
importante parti, a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii

b. Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces dureros pentru tarile
cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare

Conform aceluasi art.8 Legea buget stat 2010 situatia la 31 decembrie 2010 datoria publica externa a RM
nu va depasi 1.190.000.00 mlrd $
 Dreptul Bugetar si Bugetul Public National

1. Aparitia
2. Dezvoltarea
3. Natura juridica a bugetului de stat
4. Dreptul bugetar. Raporturile juridice bugetare
5. Continutul si cuprinsul bugetului public national
6. Principiile si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar

Aparitia.
Locul cel mai important in cadrul sistemului bugetar al RM il ocupa bugetul de stat, care indeplineste un
rol major in raport cu celelalte bugete. Etimologic cuvantul buget isi are originea in latinescul «bulgo»
care insemna o punga cu bani, ulterior in Franta s-au folosit expresiile «bouge» «bougette» cu sensul de
saculet. In Anglia prin cuvantul «buget» se intelegea mapa de piele a cancelarului trezorariei in care erau
aduse la Parlament
 documente referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului. In ceea ce priveste tarile Romane ca
elemente ale bugetului, au fost cunoscute condica de venituri si cheltuieli de pe timpul lui Constantin
Brancoveanu si samile visteriei de pe timpul lui Nicolae Mavrocordat, care defapt erau niste dari de
seama, care se intocmeau la sfarsitul anilor in Moldova si respectiv in Muntenia. In tarile Romane
folosirea expresiei buget, s-a introdus prin regulamentele organice 1831-1832 in care se vorbea despre
«buge» sau «bugea».

In ceea ce priveste Republica Moldova, o data cu stabilirea suveranitatii si independentei a aparut

necesitatea de-a avea si un buget propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse prin legea privind
sistemul bugetar din 29 noiembrie 1990. In art.3 al acelei legi se mentiona ca bugetul de stat prin
intermediul bugetului republican si bugetelor locale, exprima relatii economice dintre persoanele fizice,
juridice si statul, in vederea formarii si folosirii planificate a fondului centralizat de resurse banesti. O
data cu adaptarea Constitutiei RM in art.131 a fost introdusa o notiune noua «Buget Public National»
conform careia reglementarea actuala a sistemului bugetar este organizata intr-o conceptie noua impusa
de economia de piata, renuntandu-se la formula de bugetului de stat centralizat si trecerea la un sistem de
3 bugete distincte.

In literatura de specialitate au fost exprimate un sir de definitii ale bugetului de stat:

a. Bugetul este un stat de prevedere a veniturilor si a cheltuielilor pentru o perioada determinata

b. Bugetul este un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza a se

realiza tot intr-o perioada determinata

c. Bugetul reprezinta un procedeu economico-financiar cu caracter evolutiv, programatic si

comparativ, care este compus din doua parti, respectiv din partea de venituri si partea de cheltuielil care
se intocmeste pentru o perioada determinata, in legatura cu resursele financiare ale oricarei persoane
fizice si juridice

d. Din toate definitiile a devenit preferata, cea consacrata in legea contabilitatii a Frantei potrivit
careia «Bugetul statului este actul de stabilire si autorizare, a veniturilor si cheltuielilor ale statului si ale
altor servicii publice»

e. Conform Legii RM privind sistemul bugetar si proces bugetar Art.1 «bugetul statului
cuprinde sursele de venituri si destinatie cheltuielilor pentru un an bugetar»

Sub aspectul naturii juridice ale bugetului de stat literatura de specialitate vine cu o serie de teorii si
anume, bugetul este un act administrativ pentru ca atat veniturile, cat si cheltuielile bugetare, sunt
evoluari ale agentilor administrativi.

O alta teorie precum este un act legislativ, deoarece este o decizie care emana de la puterea legislativa.

Bugetul este un act administrativ + legislativ, se considera ca bugetul este o lege in partea creatoare de
dispozitii generale si este un act administrativ, in partea creatoare de dispozitii individuale. Are natura
juridica de lege, fiindca bugetul este adoptat printr-o lege care poarte denumirea de lege bugetara anuala.
Este un plan financiar (un program) care ulterior capata forma unui act normativ.
 Dreptul Bugetar al RM, poate fi determinat ca totalitatea normelor financiar-juridice, care reglementeaza
relatiile sociale (financiare), care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea, resurselor
bugetului public national, cercul acestor institutii este foarte larg la ele atribuindu-se in principal:

1. Raporturile - aparitia carora este legata de stabilirea structurii bugetare si a sistemului bugetar

2. Actele normative - care reglementeaza cuantumurile banesti anuale ale veniturilor si

cheltuielilor fiecarui din cele 3 bugete distincte

3. Raporturile dintre aceste bugete de diferite niveluri, pe langa acestea in cadrul de drept
bugetar fac parte si actele normative ale Guvernului si Ministerului de Finante prin care
 se reglementeaza raporturile de elaborare si in principal de executare a bugetelor prin care se
reglementeaza operatiile de trezorarie, avand acest obiect de reglementare juridica, dreptul bugetar nu se
suprapune reglementarilor privind impozitele si a celorlalte venituri ale bugetului de stat sau
imprumuturile de stat ele se intersecteaza.

Relatiile sociale care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor bugetului public
national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar, devin raporturi juridice bugetare. Spre
deosebire de alte raporturi juridice financiare, raporturile juridice bugetare, prezinta anumite
particularitati:

a. Izvorul aparitiei lor este intotdeauna lege (mai exacta legea bugetara anuala)

b. Ele apar in procesul activitatii bugetare ale statului si unitatilor-administrativ teritoriale

c. Cercul specific al subiectilor raporturilor juridice bugetare in raport cu componenta altor

raporturi juridice bugetare. (Statul si Unitatile-Administrativ Teritoriale); (Organele Reprezentative si
Executive ale puterii de stat atat centrale si locale); (Intreprinderile de Stat si Institutiile Publice)

d. Aceste raporturi nu pot dura mai mult de 1 an de zile

Bugetul statului nostru este alcatuit din 2 parti (veniturile bugetare + cheltuielile bugetare). Veniturile
publice sunt mijloace de constituire a fondurilor banesti ale statului. Modalitatile de realizare a veniturilor
bugetare, se instituie in raport cu necesitatea repartiei venitului national, de structura economiei nationale,
de gradul de dezvoltare teritoriala a tarii, de nivelul de dezvoltare a fortelor de productie. Conform
prevederilor Art.8 Legea Sistemul Bugetar si Proces Bugetar, veniturile bugetare se constituie din:
impozite, taxe, granturi si alte incasari. Veniturile Publice sunt formate din venituri ordinare (curente) si
venituri extraordinare.

Veniturile Publice Ordinare sunt acelea care se incaseaza cu regularitate:

a. Impozitele directe, cum ar fi impozitul pe venit persoane fizice si juridice

b. Impozite indirecte, TVA, taxele vamale, accizele de intregistrare, venituri de la intreprinderi

si domeniile statului

Veniturile Publice Extraordinare, la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale si anume atunci
cand mijloacele banesti, provenite din resursele curente, nu acopera integral cheltuielile bugetare:

a. Imprumuturile (in RM nu se permite) art.8 alin.2 Legea Sistemul Bugetar si Proces Bugetar
b. Suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara
c. Emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat)
d. Cheltuielile bugetare (reprezinta modalitatile) de repartizare si utilizare a fondului banesc
bugetar in scopul satisfacerii bugetului ale statului. Conform art.10 aceeasi lege, cheltuielile bugetare se
repartizeaza pentru fondul de salarii, intretinerea aparatului de stat, dezvoltarea sistemului economic al
tarii, acoperirea nevoilor social-culturale, serviciul datorii de stat, plata cotizatiilor in organismele
internationale, etc.
 Organizarea bugetara a unui stat corespunde cu structura organizarii statului respectiv (state unitare si
state federative) Vezi.art 131 Constitutia RM.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este un moment foarte important, pentru
oricare din statele contemporane si care este indreptata la solutionarea urmatoarelor probleme de baza:

a. De-a oferi statului si fiecarui organ al administratiei publice acel volum de mijloace bugetare
care sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor care au fost puse in sarcina lor

b. Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului, ale organelor administratiei publice, care sa
corespunda sferelor lor de activitate, procesul de realizare si repartizare a
 veniturilor si cheltuielilor intre bugetele de diferite niveluri, se stabileste in baza urmatoarelor principii:

* Principiul reglementarii uniforme (centralizate), care se exprima in stabilirea prin acte

normative a bazelor comune, care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferit nivel, ordinea
de aprobare a normativelor de defalcari, conditiile de utilizare a mijloacelor bugetare imprumutate,
principiul echilibrarii maximal posibile ale bugetului, care se infaptuieste, in conditiile unui bugetar
cronic printr-un sistem special elaborate, indreptate la inlaturarea sau micsorarea acestui deficit.

* Principiul subordonarii administrative, insemnatatii obiective si masurilor finantate din bugete

se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ al administratiei publice de nivel
corespunzator

* Principiul teritorialitatii, care este un principiu foarte important mai ales la constituirea
bugetelor locale

* Principiul autonomiei autoritatilor locale, la repartizarea unor venituri

In concluzie putem mentiona ca reglementarea bugetara se poate realiza prin urmatoarea metoda:

* Stabilirea izvorului venitului bugetar

* Ajutorul gratuit acordat bugetelor locale din contul bugetului de stat

* Credite bugetare acordate intre bugete de diferite niveluri

Procedura Bugetara
1. Notiunea si principiile procedurii bugetare
2. Elaborarea bugetului de stat
3. Examinarea si adoptarea bugetului de stat
4. Executarea bugetului de stat
5. Controlul executarii bugetare
6. Darea de seama cu privire la executarea bugetara

O trasatura a bugetelor de toate nivelurile este parcurgerea succesiva a unor si aceleiasi etape, reinoite
permanent ale constituirii si executarii bugetelor in modul stabilit de lege, conform art.3 Legea RM
procesul bugetar reprezinta etape consecutive de elaborare, aprobare, executare si raportare a executarii
bugetului. Conform Doctrinei, prin procedura bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu
caracter tehnic si normativ, realizate de organele de specialitate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii,
executarii si incheierii bugetului public national. Aplicarea dreptului bugetar si a procedurii bugetare sunt
guvernate de anumite principii vezi Titlul I Art.13 pentru prima data in istoria RM a fost introdus
«Principiile Bugetare».

* Principiul anualitatii Art.13 indice 1. Elaborarea unui buget pe 1 an de zile. Acest principiu se
aplica reglementandu-se asa numit exercitiu bugetar anual. In asa state ca Austria, Belgia, Brazilia,
Franta, Germania, Olanda, Peru, Romania, Republic Of Moldova, exercitiul bugetar corespunde anului
calendaristic. Pe cand in Canada, Danemarca, India, Iordania, Iraq, Japonia, Marea Britanie, exercitiul
bugetar incepe la 1 Aprilie - 31
 martie anul urmator

In Australia, Philippine, Italia, Pakistan, Suedia, 1 iulie - 30 iunie anul urmator In SUA,
Thailanda, 1 octombrie - 30 septembrie anul urmator

* Principiul unitatii monetare Art.13 indice 2 toate operatiunile bugetare se exprima in moneda
nationala

* Principiul universalitatii Art.13 indice 3 veniturile bugetare sunt destinate finantarii tuturor
cheltuielilor incluse in buget fara relatii intre anumite tipuri de venituri si cheltuieli, unele exceptii alin.2
acelasi articol, acestea se includ in buget in totalitate in sume brute
* Principiul unitatii Art.13 indice 4 toate veniturile si cheltuielile se includ in buget, veniturile si
cheltuielile fiecarui element se constituie in bugetul public national. In literatura de specialitate se aplica
principiul pluralitatii bugetare, care paralel cu bugetul statului se admit alaturat acestuia alte bugete, cum
ar fi bugete extraordinare, bugete anexe, bugete autonome

* Principiul publicitatii veniturile si cheltuielile bugetare se aproba si se inscriu conform

clasificatiei bugetare, vezi Art.7 aceeasi lege

* Principiul transparentei procesului bugetar este deschis si transparent, acesta realizandu-se prin
(dezbaterea publica a rapoartelor, publicarea actelor normative de aprobare a bugetelor si publicarea
rapoartelor de executare a bugetelor). Difuzarea de catre mass-media cu privire la continutul bugetului,
exceptand acelea care conform legislatiei nu pot fi publicate

* Principiul echilibrului bugetar (doar in cazul bugetului de stat)

* Principiul realitatii bugetare in buget trebuie sa fie elucidate cele mai veridice sume

Elaborarea proiectului bugetului de stat

Elaborarea bugetului statului nostru revine Ministerului de Finante (vezi art.15 aceeasi lege) deosebit de
aceasta Marea Britanie, bugetul este elaborat sub indrumarea «Cancelarului Tezaurului», iar in SUA
bugetul federal este elaborat de un serviciu special, care activeaza pe langa Presedentia Statului, din punct
de vedere metodologic la etapa elaborarii bugetului de stat sunt deosebit de importante evaluarea si
calculul veniturilor si cheltuielilor bugetare, metodele care se folosesc in acest scop, cele mai des utilizate
metode sunt:

a. Metoda evaluarii directe - este preferabila deoarece ofera perspectiva estimarii reale a
veniturilor cu conditia de-a fi sincera si temeinica (mai ales ea este importanta la evaluarea si calculul
impozitelor directe)

b. Metoda reportarii a veniturilor din anul precedent cu anumite majorari - este mai operativa
insasi si utilitatea ei este conditionata de stabilirea proportiei cu care se majoreaza cuantumul veniturilor
reportate, in ceea ce priveste cheltuielile este mai accesibila metoda denumita «cvasiautomatica» ce
consta in a reporta cuantumul cheltuielilor din anul precedent

Titlul II Capitolul I Art.14-25

In conformitate cu prevederile Art.15 alin.2 In termenul stabilit de Guvern MinFin prezinta guvernului,
proiectul legii bugetare anuale pentru anul viitor care include anexele si nota informativa

Potrivit Art.17 datele economice de baza necesare pentru elaborarea bugetului de stat si a estimarilor pe
inca cel putin 2 ani urmatori, se prezinta MinFin in termenul stabilit de Guvern si includ:

* Prognoza indicatorilor macro-economici si sociali pentru anul bugetar viitor care este
determinata, elaborata si prezentata de Ministerul Economiei
* Prognoza indicatorilor B.A.S.S. prezinta - Ministerul Muncii Protectiei Sociale si a Familiei

* Prognoza indicatorilor Fondurilor Asigurarilor de Asistenta Medicala - prezentatea de

Ministerul Sanatatii

* BNM prezinta prognoza balantii de plati a creditului, obligatiunilor externe si a altor

indicatori, ce caracterizeaza politica monedara-creditara a statului

* In baza acestor date si in temeiul estimarilor MinFin Guvernul in fiecare an aproba in termene
proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, obiectivile pentru anul viitor si cel putin doi ani
ulteriori. Precum si cadrul de venituri si cheltuieli. Cadrul bugetar pe termen mediu se actualizeaza,
concomitent cu elaborarea proiectului bugetului de stat si se include in nota informativa la acest proiect.
 Oleg Televca - Drept Financiar

* MinFin iarasi in baza datelor economice primite de la autoritatile publice respective, emite
pentru autoritatile publice note metodologice detaliate referitoare la elaborarea bugetului de stat

* Autoritatile publice prezinta MinFin propuneri de buget structura si continutul carora se

determina de MinFin si includ in special, veniturile si cheltuielile realizate in anul bugetar precedent,
veniturile si cheltuielile estimate in anul bugetar curent, veniturile si cheltuielile estimate pentru anul
bugetar viitor, veniturile si cheltuielile estimate pentru cel putin doi ani dupa anul bugetar viitor,
justificarile cerintelor referitoare la estimarile preeliminare de venituri si limitele de cheltuieli. MinFin
poate solicita orice alta informatie aditionala la proiect care este asigurata in mod obligatoriu de catre
autoritatile publice.

* MinFin examineaza propunirile de buget ale autoritatilor publice care includ, propunirile de
venituri si cheltuieli prevazute in Art.16 lit.b, informatia si justificarile prevazute in art. 17 si respectiv
art.20, deciziile MinFin referitoare la partea de venituri si de cheltuieli, ale bugetului de stat pentru anul
viitor se examineaza in comun, cu autoritatile publice, la data stabilita de Ministrul Finantelor.

* Daca autoritatile publice nu sunt deacord cu deciziile MinFin, divergentile se solutioneaza de

ultima instanta de catre Guvern. La fel in etapa elaborarii bugetului de stat, se solutioneaza probleme cu
privire la cheltuielile pentru investitii capitale, alte cheltuieli de investitii, la fel si fondul de rezerva.

* In definitivarea procedeelor expuse MinFin, elaboreaza proiectul legii bugetare anuale, care
cuprinde anexile si il prezinta Guvernului impreuna cu nota informativa, anexele includ:

a. Veniturile si cheltuielile, estimate pentru anul bugetar viitor, date aditionale prevazute de
legea bugetara anuala

b. Nota informativa la proiect include prognozele prevazute in art.17 si estimarile bugetului

public national bazate pe strategiile de dezvoltare social-economica, strategiile bugetar-fiscale, strategiile
datoriei de stat, strategiile de sprijin financiar, strategiile relatiilor bugetului de stat cu bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale

* Guvernul examineaza proiectul legii bugetare anuale si nota informativa, la solicitarea

guvernului MinFin prezinta informatii sau explicatii aditionale la proiectul legii bugetare anuale si la nota
informativa. Guvernul stabileste procedura de apelare a proiectului de catre autoritatile publice. Guvernul
decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale si la nota informativa, controleaza
operarea amendamentelor respective de catre MinFin, dupa includerea amendamentelor daca acestea
exista. Guvernul aproba proiectul legii bugetare anuale.

Examinarea si adoptarea bugetului de stat. Capitolul II Art.26-

31
Datorita importantei bugetului de stat aprobarea lui este rezervata Parlamentelor in toate statele
contemporane. Guvernul prezinta Parlamentului pana la data de 1 octombrie, proiectul legii bugetare
anuale care include anexele si este insotit cu nota informativa. Proiectul dat este examinat de Curtea de
Conturi, care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita de acesta. Comisiile permanente ale
Parlamentului examineaza proiectul si prezinta avizele sale Comisiei pentru Buget si Finante in baza
avizelor, comisiilor permanente si a propriei examinari Comisia pentru Buget si Finante intocmeste
raportul si lista de recomandari, pe care le prezinta Parlamentului la data stabilita de acesta. Parlamentul
examineaza proiectul legii bugetare anuale de regula in 3 lecturi. Legea bugetara anuala poate fi adoptata
si in doua lecturi cu conditia, examinarii chestiunilor prevazute pentru dezbaterea in lectura a treia.

In decursul primei lecturi Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei pentru Buget si
Finante si examineaza.
 Oleg Televca - Drept Financiar

Directiile principale ale politicii bugetar fiscale si urmatorul moment conceptiile de baza ale proiectelor.
Parlamentul aproba legea bugetara anuala in prima lectura si il remite comisiei pentru buget si finante,
pentru pregatirea spre examinarea in lectura a doua, in caz de respingere Parlamentul stabileste un
termen, pentru imbunatatire si prezentarea repetata a proiectelor.

In decursul lecturii a doua Parlamentul examineaza veniturile estimate sub forma de calculele si structura
lor, cheltuielile estimate structura si destinatia lor, deficitul sau excedentul bugetar.

In decursul lecturii a treia Parlamentul examineaza, alocatiile detaliate pentru autoritatile publice,
stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar, examineaza alta detalieri din legea bugetara
anuala. Pana la data de 5 decembrie, Parlamentul adopta legea bugetara anuala.

Un ultim aspect al procedurii de aprobare al bugetului de stat, consta in ipoteza in care Parlamentul nu
reuseste sa dezbata si sa voteze legea bugetara anuala in termenul stabilit de lege. In teoria si practica
finantelor publice sau conturat doua metode:

* Cea a aprobarii a unor 1/12 bugetare provizorii si cea a incredintarii Guvernului, sa conduca
executia bugetara, conform cifrelor de venituri si cheltuieli din anul precedent.

* 1/12 bugetarii provizorii sunt bugete al caror venituri si cheltuieli reprezinta a 12-a parte din
cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala, ce nu a putut fi votata in termene legale, bugete care
sunt examinate de comisiile bugetare, se aproba de parlament si se pun in executare, potrivit necesitatii de
continuitate a executarii bugetului de stat.

Executare Bugetului in Sistemul Trezorarial prin mijloace banesti se efectueaza de Ministerul Finantelor.
MinFin, poate angaja bancile, care activeaza pe teritoriul RM in calitate de agenti, pentru efectuarea
operatiunilor ce tin de executarea de casa a bugetelor. In realizarea acestor atributii, MinFin este
responsabil de:

a. Asigurarea evidentei stricte a veniturilor

b. Efectuarea de cheltuieli in caz de existenta a autorizatiei

c. Administrarea veniturilor si cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasificatia bugetara

d. Asigurarea serviciului datoriei de stat

La data de 31 decembrie a fiecarui an MinFin, inchide toate conturile deschise in decursul anului bugetar
curent, pentru a intocmi raportul anual

Executia partii de cheltuieli

Cheltuielile reprezinta expresia valorica a consumului mijloacelor de productie si fortei de munca, pentru
satisfacere unor necesitati sociale sau individuale. Conform art.36 «In procesul executarii bugetului de
stat, autoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale cu conditia, ca aceste
alocatii sa corespunda legii bugetare anuale si sa se efectueze, in baza autorizatiei semnate de Ministrul
Finantelor. Alocatiile incluse in repartizarea lunara, nu pot fi transferate pentru alte utilizari fara
notificarea si aprobarea Ministrului Finantelor, la fel aceste alocatii nu pot fi redistribuite intre destinatari.
Toate alocatiile se inchid la finele anului bugetar, cu exceptia cazurilor care conform actelor normative
«soldurile sunt accesibile spre utilizare» in bugetul imediat urmator, daca anumite cheltuieli, sunt stabilite
pe un termen ce depaseste un an, sumele necesare sunt prevazute in legile bugetare ulterioare, iar
eventualile disponibilitati, ramase neutilizate la finele anului bugetar, pot fi realocate in anul bugetar
viitor.

Controlul si darea de seama privind executarea bugetului de stat.

 Oleg Televca - Drept Financiar

Executia bugetului anual de stat, avand importanta practica de-a garanta rolul acestui buget in viata
publica, este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil
unificat a economiei nationale.

Evidenta contabila este menita sa inregistreze in principal, datele privind veniturile si cheltuielile
bugetelor tuturor intreprinderilor si institutiilor finantate din bugetul statului, la fel si operatiunile de
trezorarie a executiei a acestui buget. Executia bugetului public national, presupune la fel ca realizarea
venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetara anuala, sa se faca sub controlul al unor
autoritati publice cu raspunderi in activitatea bugetara, atributiile de control al executiei bugetare sunt
indelinite de urmatoarele organe:

a. Parlamentul RM - care efectueaza controlul politic, care reiese din art.66 lit. i) Functia de
control

b. Curtea de Conturi - conform prevedirilor art.13 «Legea sistem bugetar si proces bugetar»
Curtea de Conturi efectueaza auditul public extern, privind modul de administrare a mijloacelor
financiare si a bunurilor publice

c. Ministerul Finantelor - art.13 alin.2 «MinFin» prin intermediul serviciului control financiar si
revizie, exercita controlul asupra activitatii economico-financiare, integritatii mijloacelor si resurselor
materiale, autencititatii evidentei contabile si a rapoartelor

institutiilor bugetare, precum si al intreprinderilor si organizatiilor care utilizeaza mijloace publice

indiferent de forma de proprietate si genul de activitate

Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la intocmirea darilor de seama contabile privind
executia bugetelor auturitatilor publice precum si a institutiilor subordonate acestuia. Acestea impreuna
cu contul de executie de casa a bugetului de stat, intocmit de trezorarie se centralizeaza la MinFin, in
vederea elaborarii contului general de executie a bugetului de stat, conform prevederilor art.44 «MinFin
pana la data de 1 mai intocmeste si prezinta Guvernului spre examinare si aprobare, raportul anual privind
executarea bugetului de stat pentru anul bugetar incheiat, iar Guvernul il aproba si il prezinta pana la data
de 1 iunie Parlamentului, structura raportului anual se stabileste de Ministrul Finantelor, insa in mod
obligatoriu acest raport trebuie sa contina:

a. La venituri - prevederile bugetare aprobate initial; prevederile bugetare definitive si platile

efectuate; argumentarea acestor situatii;

b. La cheltueili - creditele bugetare aprobate initial; creditele bugetare definitive; platile

efectuate din bugetul de stat; raportul anual privind executarea bugetului de stat, se examineaza in
comisiile permanente ale parlamentului cu participare obligatorie a
autoritatilor publice de specialitate;

Raportul privind executarea bugetului de stat, se examineaza si se aproba prin hotarare de Parlament,
pana la data de 15 iulie si dupa aprobarea de catre Parlament, el se publica in Monitorul Oficial al RM,
pentru cunoasterea completa de catre Parlament, a situatiei financiare a statului in toate cazurile in care sa
recurs la imprumuturi interne si externe, MinFin la sfarsitul exercitiului financiar intocmeste si prezinta
Parlamentului un cont general al datoriei publice, ca parte a contului general de executie a bugetului la fel
cuprinzind si situatia garantiilor guvernamentale, constituite pentru toate imprumuturile de stat, existente
la acea data.

Continutul sau economic, deriva din structura si trasaturile oranduirii social-economice din necesitatea
realizarilor cerintelor legilor economice, precum si din prerogativa si functiile statului, pana la adoptarea
Constitutiei RM, asigurarile sociale de stat erau parte componente a bugetului de stat, constituind un
capitol distinct in acest buget, ca urmare orice surplus semnificativ al bugetului asigurarilor sociale de
stat, erau folosite pentru finantarea altor cerinte bugetare, iar in acelea cazuri cand bugetul asigurarilor
socaile de stat, prezinta un deficit acesta era finantat, prin transfer din alte capitole ale bugetului de stat.
Dupa adoptarea Constitutiei si a altor acte normative acest buget se intocmest
 distinct fata de bugetul de stat, se aproba de Parlament o data cu acesta, astfel dobandind o anumita
autonomie, elaborarea si executarea separata a bugetului asigurarilor sociale de stat, fata de bugetul de stat
constituie o realizare importanta, deoarece permite ca resursele acestuia sa fie utilizate integral pentru
ocrotirea cetatenilor, iar eventualile ecedete sa se raporteze, pentru anii urmatori. Dreptul asigurarilor
sociale este garantat de stat si se exercita in conditiile legii prin sistemul public prin asigurari sociale, care
are la baza urmatoarele principii:

a. Principiul unicitatii - statul organizeaza si garanteaza sistemul public, bazat pe aceleasi norme
de drept

b. Principiul egalitatii - care presupune un tratament nediscriminatoriu, in ceea ce priveste

drepturile si obligatiile prevazute de lege

c. Principiul solidaritatii sociale - participantii la sistemul public isi asuma constient si reciproc,
obligatii si beneficiaza de dreptul pentru prevenirea, limitarea, sau inlaturarea riscurilor socaile prevazute
de lege

d. Principiul obligativitatii - conform caruia persoanele fizice si juridice, au conform legii

obligatia sa participe la sistemul public, dreptul la asigurari sociale se exercita corelativ in deplinirea
obligatiilor

e. Principiul contributivitatii - fondurile de asigurari se constituie pe baza contributiilor datorate

de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public

f. Principiul repartitiei - fondul de asigurari sociale realizate se redistribuire pentru plata

obligatiilor ce revin sistemului public

g. Principiul autonomiei - prevede ca sistemul public se administreaza de sine statator in baza

legii

Conform Prevederilor Art.11 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale «Articolul 11.
Veniturile bugetului

Veniturile bugetului ăasigurrilorsociale de stat provin dinţii contribudeasigurări sociale,

transferuri din bugetul de statşidin alte venituri (din dobînzi, ădrindemajorîntîrziere)
ăprevzute de lege.»

Conform Prevederilor Art.12 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale «Articolul 12.
Repartizarea cheltuielilor bugetului

(1) Cheltuielile bugetuluiărilorasigursociale de stat acoperăcontavaloarea

prestaţiilorde asigurărisociale din sistemul public, cheltuielile aferenteăriişi
organizfuncţionării sistemului public,ţăriifinanuor investiţii proprii, alte
cheltuieliăzutprevde lege.

(2) Din veniturile bugetuluiărilorasigursociale de stat seăprelevanual pînăla 3% pentru

constituirea unui fond de rezervă.
 (3) Fondul de rezervăcumulat nu poateăşdepi50% din nivelul
cheltuielilorăzuteprevpentru anul bugetar respectiv.

(4) Fondul de rezervăseutilizeazăpentru acoperirea ţprestaiilorde

asigurărisociale în sţiituatemeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public,
aprobate prin legeaărilor socialebugetuluideasigurstat.
(5) Fondul de rezervănuse reporteălazveniturileşcheltuielile
bugetuluiăasigurrilorsociale de şstati reprezintădepăşirea veniturilor asupra cheltuielilor
acestui buget.»

Articolul 10. Elaborarea bugetului

[Art.10 titlul modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

(1) Bugetul asigurărilo sociale de stat face parte din

bugetulţionalpublicşestenaindependent de bugetul de stat.

(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile,şi cheltuielilerezultatele

financiare ale sistemului public.

(3) Guvernul elaboreazăanual, pe baza propunerilor ţCaseiionale,Naproiectul legii

bugetuluiărlorasigur sociale de stat.

[Art.10 al.(3) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

[Art.10 al.(4-6) excluse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
[Art.10modificat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292]
 Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.10 modificat prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]

Articolul 101. Elaborarea pronosticului veniturişcheltuielilor bugetului

asigurărilor sociale de stat
(1) Procesul de elaborare a pronosticuluiş cheltuieveniturililor
bugetuluiărilorasigursociale de stat pe anul următor va include analiza ăexecutriiacestor
compartimente ale bugetului pentruăde ocelperioad puţin 2 ani anteriori anului bugetar
proiectat, determinareaăţilorîndomeniulpriorit asigurărilorsociale ce urmeazăa fi susţinute
financiar în anulătorurmşiîn cel puţin 2 ani ulteriorişelaborarea planului de venituri şi
cheltuieli pe fiecare articol conformţiei clasificabugetare.

(2) Pronosticul veniturilor se efectuăpefiecareaz componentăspecificatăîn art.12.

(3) Pronosticul contribuţiilorobligatorii de asigurărisociale de stat se

efectueazăîntemeiul politicii în domeniul asigurăriisociale de stat, elaboraătre
deMinisterulc ProtecţieiSociale, FamilieişCopilului pe termen mediu, al analizei bazei de
calculţiiora decontribuasigurăsociale de stat din anii preţi,cueden aplicarea indicatorilor
macroeconomici pe termen ţmediudeăctreprognozaMinisterul Economieiş Comerţului.

(4) Transferurile din bugetul de stat ăseporninddetermin la necesarul de mijloace

pentru asigurarea plăţii unor tipuri de pensii, indemnizaţii,alocţiişi compensaţii,a ăcror finanţare
se efectuează,conform

actelor legislatşivealtor acte normative, din bugetul de stat, prin

intermediulărilorbugetuluisociale asigur de stat.

(5) Volumul altor venituri ale bugetuăriluior asigursociale de stat se va planifica în

temeiul art.13 alin.(2), art.14, 28, art.51 alinş(4).(3).

(6) La estimarea cheltuielilor bugetuăriluior asigursociale de stat pentru anul

bugetar proiectat,ţine se va cont de următoarele cerinţgenerale:

a) fundamentarea propunerilor în baza actelorşialtorlegislativeactenormative în vigoare;

b) analiza politiciişa obiectivelor elaborate în domenăriiulsocialeasigurşasistenţei

sociale deătrec Ministerul ProtecţieiSociale, FamşilieiCopilului pe termen mediu;

c) estimarea transferurilor din bugetul de stat în limiteleătr MinisterulstabilitedeFinanţcelor;

d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ţionaleCaseide NaAsigurăriSociale pentru

proiectul bugetului asigurăilor sociale de statţin cede determinarea cheltuielilor de
 şorganizarefuncţionare a acestor structuri.

(7) La elaborarea planului de cheltuiţinelicontse vanumai de sumele cheltuielilor

calculate pentru activitatea din anul respectiv.

(8) Cheltuielile bugetuluiărilorasigursociale de stat se vor calcula separat pe

ţare:sursedinde finan mijloacele bugetului ăasigurrilorsociale de şstatidin mijloacele
bugetului de stat.

(9) Pronosticul veniturilorşcheltuielilor bugetuluiărilorasigursociale de stat se va

prezenta spre examinare autorităţilor competenteşipartenerilor sociali.

(10) Pronosticul veniturilorşcheltuielilor bugetuluiărilorasigursociale de stat

pentru anul bugetar proiectat, întocmirea bugetuluiărlorasigursociale de stat pe
programeşiperformanţse efectueazăde
către Ministerul ProtecţieiSociale, FamilieişCopiluluiş Casa ţNaională de Asigurări
Sociale, cu participarea MinisteruluiţelorFinan.

(11) Modificarea indicatorilorăzuţi prevînLegea bugetului ăasigurrilorsociale de stat se

efectueazăîn cazurile:

a) adoptării unor acte legislativeşaltor acte normative care

stabilescţiinoicondideprotţiecsocialăa diferitelor categorii de ţpopulaie;

b) modificării condiţiilor de calculare a contţiiloribude asigurărisociale pentru

unele categorii de contribuabili;

c) precizării cheltuielilor înăturlegăcu determinarea contingentului real de

beneficiţlariCasaînregistra Naţională de Asigurări Sociale.

[Art.101 modificat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292]

[Art.101 introdus prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]

Bugetele Locale
1. Autonomia Finantelor Publice Locale
2. Locul Bugetelor Locale in Cadrul Bugetului Public National
3. Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale

Comunitatile Locale reprezinta colectivitati umane delimitate teritorial, care au autoritati publice diferite
de cele centrale ale statului. Autonomia financiara a acestora este absolut
 Oleg Televca - Drept Financiar

necesara, deoarece autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomie financiara care ii asigura
suportul material al functionarii. Mai exista un alt argument in acest sens si anume ca comunitatile locale
isi cunosc cel mai bine posibilitatile proprii, privind resursele banesti de provinienta publica, dar mai ales
cheltuielile ce trebuie acoperite, pentru producerea serviciilor pe plan local. Problematica generala a
autonomiei locale pentru statele Europene, face obiectivul Cartii Europene privind exercitiul autonom al
puterii locale.

Art.9 ne expune urmatoarele principii privind autonomia locala (autonomia financiara):

a. Colectivitatile locale au dreptul la resurse proprii adecvate de care sa poata dispune liber in
vederea exercitarii atributiilor sale

b. Resursele financiare ale colectivitatilor locale, trebuie sa fie proportionale cu

responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutie sau alte acte normative

c. Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din
impozite si taxe locale, in proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale in limitele legii

d. Sistemul Financiar trebuie sa fie de natura suficient diversificat si dinamic in cat sa le permita
sa urmareasca pe cat e posibil evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor lor

e. Protectia Colectivitatilor Locale mai slabe din punct de vedere financiar

f. Colectivitatile Locale trebuie sa fie consultate asupra modalitatilor in care vor fi alocate
resursele redistribuite

g. Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate in masura in care este
posibil finantarii unor proiecte expres specificate

h. In scopul finantarii propriilor obiective de investitii colectivitatile locale trebuie sa aiba acces
la piata de capital

Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemele bugetare din statele contemporane, ne folosim de
ponderile pe care le au veniturile si cheltuielile bugetare in totalul celor consolidate, cel mai inalit grad de
dezvoltare in acest sens au atins tarile scandinave de exemplu:

* Suedia la capitolul venituri in jur de 42-48% provin din bugetele locale; la capitolul cheltueili
53%

* Danemarca la capitolul venituri 46-47%; cheltuieli 81-82%;

 Conform Prevederilor Art.4 se formeaza din:

LEGE Nr. 397 din 16.10.2003

privind finanţele publice locale

Articolul 4. Veniturile bugetelorăţilorunit administrativ-

teritoriale

(1) Veniturile bugetelorăţilorunitadministrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte

venituri prevăzute de legislaţieş se formeazădin:

a) venituri proprii ale bugeteăţilor administrativunit-teritoriale, ce seă

dinformeazimpoziteleştaxele locale, prevăzute pe fiecare teritoriu în parte, în
conformitate cuşiseCodulvireazăfiscal,directşi integral la bugetele respective;

[Art.4 al.(1), lit.(a) modificatăprinLP155 din 21.07.05, MO107-109/12.08.05 art.525, în vigoare

01.01.06]

b) mijloace speciale;

c) defalcări, conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat, stabilite prin

prezenta lege pentru bugeteleăţunitiloradministrativ-teritoriale de nivelulş pentrualdoileabugetul
municipalăţş prinB

legea bugetarăanuală, în cotele prevăzute la art.5 alin.(3) pct.ş2)i d)lit.dinb) prezenta lege. Pentru
bugetele locale, aceste normative sînt stabilite anual de consiliul raional,ă adeunitAdunareaăţii
Popular teritoriale autonome cu statut juridic special, de consiliulăţş
demunicipalconsiliulBmunicipalşinăChiu;

[Art.4 al.(1), lit.(c) înţiaredacLP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07art.27]

[Art.4 al.(1), lit.(d) exclusăprinLP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 at.27, lit.( e-f) devin lit.(d-e)]

d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetulăţiiteritorialecentral

autonomelunit cu

statut juridic special, bugetul municipalăţşbugetulB municipalşinăChiuş transferuri

debugetelela
 Oleg Televca - Drept Financiar

raionale, bugetul centralăţiial teritorialeunit autonome cu statut juridic special, bugetulăţişi

municipal B bugetul municipalşinChiăula bugetele locale;
e) fonduri speciale. f)

(2) Veniturile bugetelor satelor (comunelor),ş(municipiilor)ora din compoţaunităţenii

teritoriale autonome cu statut juridic special potşidefaincălcuderi,conform normativelor
procentuale stabilite de

Adunarea Popularăunităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru bugetele locale, de la
taxa pe valoareaăugatadă la mărfurile produseşila serviciile prestate pe
teritoriulăţiiadministrativunit-teritoriale

respective.

(3) Veniturilebugetelorde oricenivelnu includ împrumuturile acordate din bugetul de stat sau
din alt buget, precumşiîmprumuturile de laţiileinstitufinanciareşalţi creditori.

Se constituie din veniturile proprii:

a. Impozite si taxe locale (prevazute de Codul Fiscal) si se vireaza direct si integral la aceste
bugete

Din mijloace speciale:

a. Defalcari - conform normativelor speciale de la veniturile generale de stat

b. Transferuri de la bugetul de stat, la bugetele de nivelul doi si de la acestea bugete la bugetele

de nivelul intai

La elaborarea bugetelor locale se tine cont de urmatoarele prevederi:

* MinFin in termenul stabilit de Guvern remite note metodologice, privind prognozele macro-
economice, principiile de baza ale politicii statului in domeniul veniturilor si cheltuielilor bugetelor
statului; prognozele la ventiuri de defalcari; si unele momente specifice de calcularea a transferului;

* Directiile Finante depun la Ministerul Finantelor pentru analiza si prognoza a tuturor tipurilor
de impozite si taxe ce urmeaza a fi incasate, precum si proiectele bugetelor locale de nivelul II;

* In termenele stabilite de Ministrul Finantelor, Directia de Finante prezinta Ministerului

rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetelor respective, metodologia de executie a bugetelor
locale prin sistemul trezorarial se elaboreaza si se aproba de catre MinFin;
 * MinFin si Directiile Finante pot efectua controale tematice privind corectitudinea elaborarii,
dar in principal al executarii al bugetelor respective, la fel reviziile asupra executiei bugetelor locale se
efectueaza de catre serviciul control financiar si revizie, periodic o data la 2 ani;

Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale

Referitor la elaborarea si aprobarea bugetelor locale

Vezi Capitolul III art.19-24

Capitolul III

ELABORAREAŞIAPROBAREA BUGETELORĂŢILORUNIT

ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Articolul 19. Elaborarea bugetelorăţilorunit administrativ-

teritoriale
(1) Autorăţilet administraţiei publice aleăţunitilor administrativ-
teritorialesponsabilesîntde elaborarea şi aprobarea bugetelor proprii în baza
prevederilorşînconformitatelegale cu clasificaţiabugetarăunică.

(2) Bugetul ăţunitiiadministrativ-teritoriale se elaboreazădeăctre autoritatea

executivăaacesteia, ţinîndu-se cont deătoareleurm prevederi:

a) în termenele stabilite de Guvern, MinisterulţelorremFinanteautorităţiiexecutive a

ăţunitiiadministrativ-teritoriale de nivelul al doilea, a munălţicşipiuluidirecţeiBfinanţe
respective note metodologice privind prognozele macroeconomice,
principiileăaledepoliticiibaz statului în domeniul şveniturilorcheltuielilor
Oleg Televca - Drept Financiar

bugetare pe anul(anii)ător(i),urm prognozele normativelor ăderidedeflalcveniturile generale

de stat în bugetul central alăţiiunitteritoriale autonomeăgăuziaGşi unele momente specifice de
calculare a transferurilor seceprognozează fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;

b) întermen de 10 zileă dupprimirea notelor metodologice specificate la lit.a) din prezentul

alineat, direcţia finanţe comunicăautorităţilor executive aleăţilorunitadministrativ-teritoriale de
nivelul întîi principiile

de bază ale politicii statului în domeniul şiveniturilorcheltuielilor bugetare pe

anul(anii)ător(i, urm prognozele normativelor deări defalac veniturile generale de stat la
bugeteleşimomentelelocale specifice de calculare a transferurilor ce seă
prognozeazfialocateacestor bugete de la bugeteleăţilor unit administrativ-teritoriale de
nivelulşi aldedoilealabugetulmunicipalălţBi;

[Art.19 al.(2), lit.b) modificatăprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

c) în termen de 20 de zileăprimireadup notelor metodologice specificate la lit.b) din prezentul

alineat, autorităţile executive aleăţunitiloradministrativ-teritoriale de nivelulă întîielaborareaasigur
prognozei tuturor

tipurilor de impoziştaxe ce urmeăazfi colectate în anul(anii)ător(i)urmîn unitatea

administrativ-teritorialărespectivă,precumşi a proiectului bugetului local,
careăsepentruprezintanalizădirecţiei finanţe;

d) în termenele stabilite de Ministerulţelor, Fdirecnanţiile finanţe depun la

MinisterulţelorFinanpentru analiză prognoza tuturor tipurilor de şimpozitetaxece
urmeăazfi încasate în anul(anii)ător(i)urmîn unitatea administrativ-
teritorialărespectivă,precumşi proiectele de bugete ale raioanelor,ăţiiteritorialeun
autonome cu statut juridic special, municipiălţşunicipiuluiBşChiinău.

(3) Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor,ăţiiteritorialeunit autonome cu statut juridic

special, municipiuluiălţiBşi municipiuluişChiinău are caracter consultativ.ă,TotodatMinisterul
Finanţelor poate cere

de la autorităţile executive aleăţilorunitadministrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau aleăţi

municipiului B

să modifice proiectele de buget în cazul în care acestea contravin prevederilor legale, principiilor politicii
bugetar-fiscale a statului sau unor prevederi specificebugetarpenturmătoranul.

[Art.19 modificat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 art.27]

 Articolul 20. Examinareaşaprobarea bugetelor locale

(1) Autoritatea executivăaunităţii administrativ-teritoriale de nivelul

ăîntîi,printrprezint-odispoziţie,cel tîrziu la data de 15 noiembrie a anului în curs,
proiectul bugetuluiătorlocalsprepexaminarenulşum aprobare consiliului local.

(2) Proiectul bugetuluilocalprezentatspreaprobare consiliului local include:

a) proiectul deciziei consiliului local privindbugetului;aprobarea

b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:

- veniturileşcheltuielile prevăzutepentruanulbugetar următor;
- cotele impozitelorştaxelor locale ce vor fi încasate în buget;

- mijloacele speciale preconizate spre încasareătrefiecarde

institucţiepublică; - fondurile speciale;

- efectivul limităal statelor deprsonaldininstituţiile publice finţaten de la buget.

[Art.20 al.(2), lit.b) modificatăprinLP224-XV din 01.07.04, MO132-137/06.08.0 art.700, în vigoare

01.01.05]

c) cuantumul fondului deă (fondulrezerv de rezăesterv utilizat în conformitate cu

regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobatţiile înartcondi.18din prezenta lege);

d) alte dateţionaleadi elaborării proiectului bugetului;

e) nota informativălaproiectul bugetului.

[Art.20 al.(2), lit.e) modificatăprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în

vigoare 01.01.10]

(3) Consiliul local examineazăproiectulbugetuluilocalîn două lecturi la un interval de cel mult

5 zile.

(4) Consiliul local ăaprobbugetul local pe anulbugetarurmător cel tîrziu la data de

15 decembrie a anului în curs.

Articolul 21. Examinareaşaprobarea bugetului unităţii administrativ-

teritoriale de nivelul al doileaş bugetului municipalăţ B

(1) Autoritatea executivăaunităţii administrativ-teritoriale de nivelulşi al

municipiuluidoileaăţi, B prezintă, printr-o dispoziţie,cel tîrziu la data de 1 noiembrie,
proiectulăţiibugetuluiadministratunivt-teritoriale de nivelul al şidoileaproiectul bugetului
municipalăţspreB examinareşaprobare autorităţii reprezentativeşdeliberative respective.
 (2) Proiectele bugetuluiăţii administrativunit-teritoriale de nivelulşi albugetuluidoilea
municipalăţi, B prezentate spre aprobareăţiiautoritreprezentativeşdeliberative
respective, includ:

a) proiectul deciziei ăţautoritiireprezentativeşdeliberative privind aprobarea bugetului;

b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:

 Oleg Televca - Drept Financiar

- veniturileşcheltuielile bugetului respectivăzuteprevpentruanul bugetar ăurmtor;

- normativele defalcărilor de la veniturilegenerale destat la bugetele locale;

- mijloacele speciale preconizate spre încasareătrefiecarde institucţiepublică;

- fondurile speciale;

- transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;

- efectivul limităal statelor de personalinstitudinţiile publice finanţate de

la bugetul respectiv; c) alte dateţionaleadi elaborării proiectului bugetului;

d) nota informativălaproiectul bugetului.

[Art.21 al.(2), lit.d) modificatăprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în

vigoare

01.01.10]

(3) Autoritatea reprezentativăşdeliberativă unităţii administrativ-teritoriale de nivelulşi

al doilea municipiuluiăţiBexamineazăproiectulbugetuluirespectiv în ădoulecturi.

(4) În prima lectură,autoritatea reprezentativăşdeliberativărespectivăaudiazăşi examineazăraportul

preşedintelui raionului, Guvernatoruluiăţiiteritorialeunit autonome cu statut juridic special,

primarului municipiuluiălţiBşi primarului general al municipiuluişinăasupraChi proiectului
bugetului, examineazăş

aprobă volumul total al veniturilorşcheltuielilor bugetului respectiv.

(5) În lectura a doua, autoritatea reprezăşideliberativntativăexamineazăş aprobă:

a) structura veniturilor;

b) cheltuielile, structuraşidestinaţ lor;

c) balanţ bugetuluişsursele de finanţare;

d) normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale;

 e) transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;

f) cuantumul fondului deă (fondulrezerv de rezăesterv utilizat în conformitate cu

regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului aprobatţiile înartcondi.18din prezenta lege);

g) fondurile speciale;

h) cheltuielile care vor fiţatefinanîn mod prioritar;

i) efectivul limităal statelor de personal dinţiileinstitupublice finanţate de la bugetul respectiv;

j) alte dateţionaleadi elaborării proiectului bugetului;

k) nota informativălaproiectul bugetului.

[Art.21 al.(5), lit.k) modificatăprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în

vigoare 01.01.10]

(6) Autoritatea reprezentativăşdeliberativă unităţii administrativ-teritoriale de nivelulşi al

doilea municipiuluiălţiBaprobăbugetele respectiveanulpe bugetar ăurmtorcel tîrziu la data de
10 decembrie a anului în curs.

[Art.21 modificat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 art.27]

[Art.21 al.(2) litş.b)al.(5) modificat prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-13/06.08.04 art.700, în
vigoare 01.01.05]

Articolul 22. Publicitatea bugetelorăţilorunit administrativ-

teritoriale

Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, aprobateătreautordeăţcitle

reprezentatşivedeliberative respective,şrectificările laaceste bugete sînt date
ăţpublicitiiînmod obligatoriu.

Articolul 23. Acţiuni în cazul neaprobăriibugetului unităţii

administrativ-teritoriale
(1) Dacăbugetul unităţii administrativ-teritoriale nu este aprobatălaînceputulpîn anului
bugetar, efectuarea defalcărilor de la veniturile generaleşi dea transferurilorstat la bugetul
respectiv ăse suspend pînă la aprobarea bugetului.

[Art.23 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

(2) Dacăbugetul unăţiit administrativ-teritoriale nu este aprobăladatapînde 31

decembrie,ţareafinan cheltuielilor se efectueazălunar propţionalr mărimii de 1/12 parte din
suma cheltuielilor, conformţiei clasifica bugetare pe anul bugetar precedent, în limita
resurselor financiareălaaprobareadisponibile,nouluipîn

buget.
Articolul 24. Corelarea bugetelorăţilorunit administrativ-
teritoriale cu legea bugetarăanuală
 Oleg Televca - Drept Financiar

(1) În termen de cel mult 30 de zile de laăriidatalegii publicbugetului pe anul respectiv,

autoritatea reprezentativăş deliberativă unităţii administrativ-teritoriale aduce bugetul
aprobatţă încu concordan prevederile legiiţionatemen.

(2) În caz de nerespectare a prevederilor alin.(1) din prezentul articol,ărilor efdectuareala

defalc veniturile generale deşi stattransferurilor la bugeteleăţilorunitadministrativ-teritoriale
respective se suspendă.

[Art.24 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

Referitor la executarea bugetelor vezi Capitolul IV art.28-29

CapitolulIV

EXECUŢIA BUGETELOR ĂŢUNITILOR

ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Articolul 28. Execuţia de casăa bugetelor ăţunitilor

administrativ-teritoriale
(1) Execuţia de casăa bugetelor ăţunitilor administrativ-teritoriale se
ăefectueazprinsistemultrezorerial, reflectîndu-se în conturi distincte:

c) încasările veniturilor în conformitate cu structuraţieibugetare;clasifica

d) efectuarea de cheltuieli în limitaţiilor aprobatelocaşiconform destinaţieistabilite.

(2) Sistemul trezorerial prin care seă exfecţtueaziade casăa bugetelor ăţunitilor administrativ-

teritorialeş reglarea decontărilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria
de Stat şi trezoreriile teritoriale.

[Art.28 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10]

(3) Ministerul Finanţelor, în baza legii bugetare anuale,ă efealocăritueazdetransferuri de

la bugetul de stat la bugeteleăţunitilor administrativ-teritoriale de nivelulş lal bugdoiletula
municipalăţi, precumBşi

defalcări în aceste bugete de la veniturile generaleşipercepedestat,în modincontestabil din

conturile trezoreriale ale bugetelor respective mijloaceleăneştidatorateb bugetului de stat.
 [Art.28 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10] [Art.28 al.(3) în redacţiaLP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]

(4) Trezoreriile teritorialeătoareleauurm atribuţii:

a) efectuează,în baza deciziilor ăţautoritiireprezentativeşdeliberative aăţunitiiadministrativ-teritoriale

de nivelul al doşileamunicipiuluiăţi,Balocări de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele

locale, precumşi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat;

[Art.28 al.(4), lit.a) modificatăprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08

art.543] b) asigurăexecuţia conformăa bugetelor instituţiilor publice finanţate de la
bugetulăţiiunitadministrativ-

teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetulăţi;municipal B

c) asigurăexecuţia conformăa bugetelor satelor (comunelor),ş

(municipiilor),oraprecumşi ale instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete din raza
de activitate a trezoreriei teritoriale.

(5) Conturile pentru gestionarea şveniturilorcheltuielilor bugetelorăţilorunitadministrativ-teritoriale,

precumşi conturile instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete pot fi deschise numai în
trezoreriile teritoriale respective.

(6) Metodologia de ţiexecuabugetelorăţunitilor administrativ-teritoriale prin sistemul

trezorerial se elaboreazăşi se aprobăde ăctre Ministerul Finanţelorîn conformitate cu actele
normative în vigoare.

(7) Direcţiile finanţe, în baza deciziilor ăţautoritiireprezentativeşdeliberative aăţunitilor administrativ-

teritoriale de nivelul al doilea, percep în mod incontestabil din conturileăţilortrezoreriale ale unit
administrativ-teritoriale de nivelul întîi ămijloaceleneştidatorateb bugetuluiăţilorunitadministrativ-
teritoriale

de nivelul al doilea.

[Art.28 al.(7) introdus prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]

Articolul 29. Rapoartele privind ţexecuiabugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale
(1) Direcţia finanţe şi/sau subdiviziunea financiarăunităţilor administrativ-teritoriale
întocmesc rapoarte trimestrialeşanuale privind execuţiabgetelor respective.

(2) Rapoartele trimestriale se examineazăşseaprobăde ăctre autoritatea executivărespectivă.

(3) Rapoartele privind mersulţiei execubugetului ăţunitiiadministrativ-

teritoriale pe semestrulşipe9întîi luni ale anului în curs seă audiazlaşedinţa autorităţii
reprezentativeşdeliberative aăţunitiiadministrativ-teritoriale.
 Oleg Televca - Drept Financiar

(4) Raportul anual privindţia execubugetului ăţunitiiadministrativ-teritoriale pe anul de

gestiune se examineazăş se aprobăde ăctre autoritatea reprezentativăşdeliberativăcel tîrziu la
data de 15 februarie a anului următor anului de gestiune.

[Art.29 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10]

(5) În termenele stabilite de Ministerulţelor, direcFinanţiile finanţe prezintăministerului

rapoarte trimestrialeş anuale privind ţexecuiabgetelor ăţunitilor administrativ-teritoriale pentru
a fi incluse în raportul privind execuţiabgetului publţiconal.

[Art.29 al.(5) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]

In ceea ce priveste controlul si darea de seama:

Articolul 29. Rapoartele privind ţexecuiabugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale

(1) Direcţia finanţe şi/sau subdiviziunea financiarăunităţilor administrativ-teritoriale

întocmesc rapoarte trimestrialeşanuale privind execuţiabgetelor respective.

(2) Rapoartele trimestriale se examineazăşseaprobăde ăctre autoritatea executivărespectivă.

(3) Rapoartele privind mersulţiei execubugetului ăţunitiiadministrativ-

teritoriale pe semestrulşipe9întîi luni ale anului în curs seă audiazlaşedinţa autorităţii
reprezentativeşdeliberative aăţunitiiadministrativ-teritoriale.

(4) Raportul anual privindţia execubugetului ăţunitiiadministrativ-teritoriale pe

anul de gestiune se examineazăş se aprobăde ăctre autoritatea reprezentativăşdeliberativăcel
tîrziu la data de 15 februarie a anului următor anului de gestiune.

[Art.29 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10]

(5) În termenele stabilite de Ministerulţelor, direcFinanţiile finanţe prezintăministerului

rapoarte

trimestrialeş anuale privind ţexecuiabgetelor ăţunitilor administrativ-teritoriale pentru a fi

incluse în raportul privind execuţiabgetului publţiconal.

[Art.29 al.(5) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]

 Capitolul V

DREPTURILEŞRESPONSABILITĂŢILE

EXECUTORILOR (ORDONATORILOR) DE BUGET

Articolul 30. Executorii (ordonatorii) de buget

(1) Primarii satelor (comunelor),ş (municipiilor),oraşedinpreţii raioanelor,

Guvernatorulăţii unit teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul
generalşinalău municipiulsîntexecutoriChi (ordonatori) principali de buget ai
bugetelorăţiloradministrativunit-teritoriale.

(2) Conducătorii instituţiilor publice finanţate de la bugeteleăţilorunitadministrativ-

teritoriale cu statut de persoanăjuridicăsînt executori (ordonatori) secundari de buget.

(3) Conducătorii instituţiilor publice finanţate de la bugeteleăţilorunitadministrativ-

teritorialeăăstatutf de persoanăjuridică, care sînt împuterniciţsăutilizeze mijloacele financiare ce
le-au fost repartizate numai pentru necesităţile unităţilor pecarele conduc, sînt executori
(ordonţiatori)deterbuget.

Articolul 31. Drepturile executorilor (ordonatorilor) de buget

(1) Executorii (ordonatorii) principali de bugetăalocarepartizeazţiile,aprobate în
bugetele respective, pe unităţile subordonate în raport cu sarcinile acestora,
cuprşinseaprobînăefectuareabugete, cheltuielilor din bugetele respective cu
respectareaţiilordispozilegale.

(2) Executorii (ordonatorii) secundari deăbugetefectuaprobreacheltuielilor din

bugetele proprii cu respectarea dispţiilozirlegaleşi repartizeazăalocaţiile bugetare aprobate
ăţpeile unitsubordonateărorai c conducători sînt ordonatoriţiariterde buget.

(3) Executorii (ordonatoriţiari) dter buget utilizeazăalocaţiile bugetare, ce le-au fost

repartizate, numai pentru necesităţile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din
bugeteleşiîncondiaprobateţiile
stabilite prin dispoziţiilelegale.

(4) Executorii (ordonatorii) de bugetţia audeobligaangajaşiutiliza alocaţiile

bugetare numai în limita prevederilorşdestinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate
de activitatţiilorşserviciilorainstitu publice respective,şcu respectarea dispoziţiilorlegale.

Articolul 32. Responsabăţilite executorilor (ordonatorilor) de

buget
 Oleg Televca - Drept Financiar

(1) Executorii (ordonatorii) principali de buget sînt responsabili de:

a) elaborarea proiectului de buget;

b) încasarea veniturilor conform prevederilor legale;

c) oportunitateaşlegalitatea angajăriişi utilizării alocaţiilor bugetare în

limitaşcu destinaţiaaprobate în buget;

d) integritatea bunurilor aflate în administrare;

e) organizareaşţinerea la zi a contabăţiişilitprezentarea la termen

ţurilor,abilanădrilor de seamă contabileş a conturilor de execuţieabugetului.

(2) Spre derogare de la alin.(1) lit.b) din prezentul articol, executorul (ordonatorul) principal al bugetului

unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea,

alălmunicipimunicipiuluiţşalBşinChiău contribuie la încasarea
veniturilorătredeorganelec abilitate cu acest drept.

(3) Asupra executorilor (ordonatorilor) secundari de buget se extind prevederileşe)dinalin.(1)

lit.a), c), d) prezentul articol.

(4) Asupra executorilor (ordonatoţiariilor)de bugetter se extind prevederile alin.(1) lit.d) din
prezentul articol.

Articolul 33. Justificarea cheltuielilor bugetare

Cheltuielile bugetare se efectueănumaiz pe ăbazde documente justificative, careă

confirm angajamentele contractuale, primirea bunurilor
materiale,ărilor,executareaprestarealucrserviciilor, plata salariilorş altor drepturiănebşti,
plata obligaţiilor ăctre bugete,precumşi a altor oblţigai.

Articolul 34. Priorităţ în efectuarea cheltuielilor bugetare

Executorii (ordonatorii) principali de bugetţisăsîntasigureobligafinanţarea prioritară

instituţiilor de învăţămînt.

Capitolul VI

RESPONSABILITĂŢŞI CONTROLUL ASUPRA

 PROCESULUI DE EXŢIECUABUGETELOR

UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Articolul 35. Responsabilitatea pentruţiaexecubugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale
(1) Responsabilitatea pentruţia execubugetelor locale revine primarilor satelor
(comunelor),ş ora (municipiilor).

(2) Responsabilitatea pentruţia execubugetului raional revineşedintprelui raionului.

(3) Responsabilitatea pentruţia execubugetului central ăţalii unitteritoriale

autonome cu statut juridic special revine GuvernatoruluişComitetului executiv al
acestteritorialeăţiunit.

(4) Responsabilitatea pentruţia execubugetului municipalăţrevineB primarului municipălţi.ului

B

(5) Responsabilitatea pentruţia execubugetului municipalşinăuChirevine

primarului general al municipiului şChiinău.

(6) Autorităţile executive aleăţilorunitadministrativ-teritoriale,condiînţiile

legislaţiei în vigoare, sînt responsabile de:

a) corectitudineaşveridicitatea datelor, indicilorşaltor informaţiiîn a ăcror bazăa fost

elaborat bugetul respectiv;

b) asigurarea colectăriideplineş în termenele stabilite a veniturilor proprii;

c) utilizarea conform dţiestinaalocaţiilor bugetare aprobate;

d) respectarea termeneloră deasaplariilortătrec angajaţiiinstituţiilor publice finanţate de la bugetşide

plată pentru lucrări, servicşii bunuri materiale contractate în limitele aprobate în bugetul
respectiv. ( 7 ) C o n dătuocr i i i n s tţii itluo r p u b l i c e ţfiant ea nd e l a b u g e t s î n t

responsabilide respectarealimiteloralocaţiilor bugetare aprobate în devizele de cheltuieli.

(8) În caz de efectuareătredeinstitucţia publicăa unor cheltuieli neprăzutevîn deviz,

autoritatea executivărespectivăeste în dreptănus acopere cheltuielile neasiguratecusuport
financiar.

Articolul 36. Controlul financiar

(1) Ministerul Finanţelorşi/sau direcţia finanţe sînt în dreptăefectuezes controale

tematice privind corectitudinea elaborăriişiexecuţiei bugetelor ăţunitilor administrativ-
teritoriale.
 Oleg Televca - Drept Financiar

(2) Reviziile asupra ţieixecubugetelor ăţunitilor administrativ-teritoriale se

ăefectueazdeătreServiciul Control FinanciarşRevizie din subordinea Ministeruţelor,ui
Finanperiodic, oă datladoi ani.
[Art.36 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10]

(3) Rezultatele reviziilorţieiexecubugetelor ăţunitilor administrativ-teritoriale sînt

examinateătre de c autorităţile reprezentatşideliberative respective, cu adoptarea
deciziilătoarecorespunzşipublicarea lor

în mod obligatoriu.

Sistemul Veniturilor Publice

1. Elementele definitorii ale veniturilor bugetare

2. Impozite si taxe. Notiunea si functiile lor.

3. Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere

4. Obligatia bugetara

5. Aparitia si stingerea ei

6. Alte venituri ale statului (venituri nefiscale)

Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor banesti, instituite prin lege care contribuie la
constituirea fondurilor banesti ale acestuia, alcatuind un tot intreg denumit sistemul veniturilor bugetare,
din puncte de vedere economico-financiar. Veniturile bugetare reprezinta forme valorice concrete, prin
care o parte din venitul national sau din alte resurse destinate fondurilor generale ale societatii sunt
concentrate la dispozitia statului. Din punct de vedere juridic, veniturile bugetare reprezinta obligatii
banesti, stabilite in mod unilateral de catre stat prin acte normative, in sarcina persoanelor fizice si
juridice, care realizeaza venituri sau detin bunuri impozabile sau taxabile, elementele comune ale
veniturilor bugetare sunt urmatoarele:

a. Denumirea venitului bugetar

b. Subiectul impunerii

c. Obiectul sau materia impozabila

d. Unitatea de evaluare

e. Unitatea de impunere

f. Asieta sau modul de asezare a venitului

g. Perceperea venitului bugetar

h. Termenile de plata

i. Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor

j. Raspundere debitorilor

k. Calificarea venitului bugetar

Denumirea este adecvata in raport de natura sa juridica si financiar-economica (impozite, taxe,

contributii de asigurari sociale, medicale, majorari de intarziere, dobanzi, amenzi, etc.)

Articolul 13. Subiecţii impunerii

(1) Subiecţai impunerii sînt:
a) persoanele jurşidicefizice rezidente ale Republicii Moldovţia,
socicuăţeilortxcep specificate la art.5 pct.9), careăşoarădesfactivitate de
întreprinzător,precumşipersoanele care practicăactivitate profesionă,care,l pe parcursul
perioadei fţinscale,venitobdin orice surse aflate în Republica Moldova, precumşidinorice
surse aflate în afara Republicii Moldova;

b) persoanele fizice rezidenteăţeni aicetRepublicii Moldova careăşoarnuă activitatedesf de

întreprinzătorşi pe parcursul perioadei fiscaleţinvenituriob impozabile din orice surse aflate în
Republica Moldova;

c) persoanele fizice rezidăţeniteaicetRepublicii Moldova careăşoarnuă desfactivitate de

 Oleg Televca - Drept Financiar

întreprinzătorşi obţin venit din investiţiişfinanciar din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova;

d) persoanele fizice rezidenteăţeni strcetăinişi apatrizi care ăşdesfoară

activitate pe teritoriul Republicii Moldovaşiobţin venit din orice surse aflate în
RepublicaşdinMoldovaricesurse

aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republicaţ Moldova, cu excep venitului din
investiţiişfinanciar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
e) persoanele fizice nerezidente careăşoarnuă activitatedesf de întreprinzătorpe teritoriul
Republicii Moldovaşipe parcursul perioadei fiscaleţinvenituriob conform capitolului 11 din
prezentul titlu.
(2) Subiecţiiimpunerii sînt obligaţsădeclare venitul brutţinutobdin toate sursele.

Articolul 14. Obiectul impunerii

(1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusivăţileacordatefacilitde patroţinut,obde

persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate în Republicaş venitulMoldova, precum
obţinut de persoanele juridiceşfizice care practicăactivitate de întreprinzătordin orice surse aflate

în afara Republicii Moldovaşivenitul din investiţiişfinanciar ţinutob de persoanele fizice –

cetăţeni rezidenţ– din surse aflate în afara Republicii
Moldova,ţiadedcucerilorexcepşscutirilor

la care au dreptul aceste persoane. Ca obiect al impunerii este considerat venitul estimat în conformitate
cu art.225.

[Art.14 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

[Art.14 al.(1)modificat prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, în vigoare

01.01.09]
(2) Sursele de venit sînt stabiliteşi în11cap..2
(3) Prin derogare de la prevederile alin¹),.(1(3³),şi(3), (3 4
) ale prezentului articol, obiect al

impunerii pentruştigurilecîş veniturile specificate la art.901şi alin(3)este.(1) exclusiv

acestştig cî şi/sau venit.
 Unitatea de evaluare reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al acestuia in raport cu baza
sa de calcul, el se poate stabili sub diferite forme «cota fixa» si «cota procentuala»; Cota fixa se
stabileste atunci cand baza de calcul o formeaza anumite obiecte, fapte sau acte juridice, suprafete de
teren, obtinerea unei autorizatii, eliberarea unui act. Cota procentuala se stabileste in cazul cand
obiectul impozitului il constituie valoarea obiectului detinut sau venitul realizat de catre contribuabil.
Articolul 15. Cotele de impozit
Suma totală impozitului pe venit se determină:

a) pentru persoanele fizice, inclusivăriileţăgospodrăneşti (de

fermier)şîntreprinzătorii individuali, înărime de:
- 7 % din venitul anual impozabilăşceştenusumadep de 25200 lei; - 18 %
din venitul anual impozabilăşeştecesumadep de 25200 lei;

[Art.15 lit.(a) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, în vigoare

01.01.08]

b) pentru persoanele juridiceărime-îndem 0% din venitul impozabil.

[Art.15 lit.b) modificatăprin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.00, în vigoare
01.01.08]

[Art.15 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.15 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, în vigoare 01.01.06]

c) pentru gospodăriileţărăneşti (de fermier)şîntreprinzătorii individuali –ărimeîn de

0% din venitul impozabil.

[Art.15 lit.(c) introdusăprin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, în vigoare

01.01.08]

d) pentru agenţiieconomici ăalrorc venit a fost estimat în conformitate cu ăartrime.225 - în

m de 15% din ăşdepirea venitului estimatţădefavenitul brut înregistrat înţa contabilevidenăde

agentul economic.

[Art.15 lit.(d) introdusăprin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, în vigoare

01.01.09]
Articolul¹.15 Modul de determinare aţiilorobligafiscale

Determinarea obligaţiilor fiscale, în conformitate cu prevederile prezentului ătitlu, se efectueaz în

modul stabilit de Guvern.

Cota procentuala poate fi «proportionala» ea ramane neschimbata indiferent daca sa schimbat baza
de calcul; «progresiva» o data ce creste baza de calcul creste si cota; «regresiva» daca baza de calcul
creste cota procentuala descreste;

Unitatea de impunere, reprezinta unitatea in care se exprima obiectul sau materia impozabila in
cazul veniturilor «MDL», in cazul unitatilor de transport «capacitatea cilindrica CM»

Asiena reprezinta modalitatea de asezare a obiectului impozabil, evaluarea acestuia si stabilirea

cuantumului de plata, in practica referitor la acest moment se utilizeaza metode indirecte, in raport de
aspectul exterior al obiectului, pe baze «forfetare» (organul fiscal stabileste impreuna cu debitorul
marimea aproximativa a materiei impozabile), fara pretentii la acelui din urma. Pe baze «administrative»,
evaluarea de catre organul fiscal pe baza datelor pe care le detine. Metoda «directa» bazata pe
administrarea de probe, declaratia contribuabilului sau al unei terte persoane

Perceperea sau incasarea, reprezinta realizarea efectiva a acestuia in acest sens se folosesc urmatoarele
metode «platii directe» veniturile realizate de catre persoanele juridice, avem impozit (portabil) si
(cherabil). Impozit portabil contribuabilul este obligat sa plateasca din propria initiativa. Impozit
cherabil atunci cand organul fiscal se prezinta la contribuabil sa ceara plata impozitului respectiv.
Metoda «retinerii si varsarii» pentru veniturile impozabile realizate de catre persoanele fizice, de regula
in aceasta situatie se ocupa contabilitatea institutiei corespunzatoare, aceasta metoda se mai numeste
«stopaj la surse» si «aplicarii de timbre fiscale»
 Termenul de plata reprezinta data pana la care un anumit venit trebuie varsat la bugetul de stat, termenul
se fixeaza sub forma unui interval de timp de exemplu: an, trimestru, luna;

Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorului.

(9) La stabilirea impozitaxelorş se determinăurmătoarele elemente:
a) obiectul impunerii - materia ăimpozabil;
b) subiectul impunerii (contribuabilul) - persoanaălaartspecificat.5pct.2);
c) sursa de platăimpozitului sau taxei - sursa din careăimpozitulseachit sau taxa;
d) unitatea de impunere - unitateaăsură decaremexprimădimensiunea obiectului
impozabil;
 Oleg Televca - Drept Financiar

e) cota (cotele) de impunere - cuantumul unitar al impozitului sau taxei în raport cu

obiectul impozabil;

f) termenul de achitare a impozitelor sau taxelor - perioadaărei încontribuabiluldecursul

este obligatăachites impozitul sau taxa subădeforminterval de timp sauă aziplăţfii;x

g) facilităţile (înlesnirile) fiscale - elemente ţdeine careseama la estimarea obiectului

impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sauşilataxei,încasaprecumaacestuia, sub
formă de:
- scutire pţiarlă sau totalăde impozit sauă; tax
- scutire pţiarlă sau totalăde plata impozitelor sau taxelor;
- cote reduse ale impozitelor sau taxelor;

- reducerea obiectului impozabil;

- amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;

- eşalonări ale obligaţiei fiscale.
Scutirile specificate la articoleleş 3533,şi cota34 zero la aplicarea TVA nu seă consider
facilităţi (înlesniri) fiscale.

Inlesnirile sunt stabilite de cele mai multe ori, sub forma de deduceri sau scutiri, se face cu scopul
sprijinei familiei, favorizarii persoanelor in varsta, persoanelor cu capacitate redusa de munca.

Capitolul 3 DEDUCERILE AFERENTE

ACTIVITĂŢIIDEÎNTREPRINZĂTOR
Articolul 23. Regula generală

Nu se permite deducerea cheltuielilorşi personalefamiliale, cu excepţiacazurilor pentru

care prezentul titlu prevede un alt mod de reglementare.

Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţiide întreprinzător

(1) Se permite deducerea cheltuielilorş necesare,ordinare achitate sau suportate de

contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv înăţiicadruldeîntreprinzactivitător

[Art.24 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

[Art.24 al.(1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349art.349, în vigoare
01.01.09]

[Art.24 al.(1) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
 (2) În cazul în care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuăţiielile aferente activit de
întreprinzătorşi cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cînd cheltuielile aferente
activităţiide întreprinzător le depăşesc pe cele personaleşinumai pentru acea parte a
cheltuielilor care seă refernemijlocit la ăşdesfurarea activăţiit de întreprinzător.

(3) Deducerea cheltuielilor deţii, delegareprezentanţă,de asigurare a

ţageniloreconomici se permite în limitele stabilite de Guvern.
(4) Prin derogare de la art.30, se permite deducerea sumelor
achitateştaxedecaătrecimpozite subdiviziunile situate ăţînileunitadministrativ-teritoriale,ăror
albugetc nu constituie parte componentăa bugetului publţionalc.

(5) Nu se permite deducerea sumătitelorlaprocurareapl terenurilor.

(6) Nu se permite deducerea sumelorătitela procurareapl propriăţiipet care se calculează
uzura (amortizarea)şfaţă de care se aplicăprevederile art.26,şi 298 sau la procurarea
mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare de un an.
(7) Nu se permite deducerea ţcompensaiilor,remuneraţiilor, dobînzilor,ăţiiplpentru închirieri

de bunuriş altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei
persoane cu funcţiede ăspundere sau al unui ăctornducde agent economic, al unui membru al
 Oleg Televca - Drept Financiar

societăţii sau al altei persoane interdependentănue,xistădacjustificareaăţiiplunei astfel de

sume.
(8) Nu se permite deducerea pierderilor ăînriiurmasauschimbuluivînz proprietăţii,îndeplinirii

lucrărilorşi prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele
interdependente.
(9) Nu se permite deducerea cheltuielilorţinerealegate venituluideob scutit de impozitare.
[Art.24 al.(9) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]

(10) Nu se permite deducerea cheltuielilorăcontribuabiluldac nu poate confirma

documentară c aceste cheltuieli au fost suportate într-un anumitşîn modulcuantumstabilit de
Guvern.

(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de
întreprinzător.

[Art.24 al.(11) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, în vigoare
0.01.06]

(12) Nu se permite deducereaăţilor pentrupl eliminările supranormative de

ţsubstanepoluante în mediul înconjurătorşi folosirea supralimităresurselor naturale.

[Art.24 al.(12) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702, al.(12)-

(13) devin al.(13)-(14)]

(13) Deducerea reziduuriloşeurilor,deşi perisabilăţiit naturale se permite în limitele

aprobate anual deătrec conducătorii întreprinderilor.
(14) Se permite deducerea cheltuielilor aferente transmiteriiăţiigratuiteconforma
propriet deciziei Guvernului sau aăţilorautoritcompetente ale administraţieipublice locale.
[Art.24 al.(13) introdus prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611; în vigoare
01.01.06]
(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub
formă de taxe de aderareşicotizaţii de membru destinateăţiiactivitpatronatelor. Plafonul de

deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

[Art.24 al.(15) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

(16) Societăţilor de auditşauditorilor întreprinzătoriindividuali li se permite deducerea

cheltuielilor pentru asigurarea riscului deărimeauditdeîn15%m din venitulărilorvînz anul de
 gestiune, aferent auditului rapoartelor financişraporeartelornuale financiare anuale
consolidate, conform modului stabilit de Guvern.
[Art.24 al.(16) în ţredaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(17) Se permite deducerea cheltuielilor suportate de întreprinderileţineagreaicole pentru între
obiectivelor de menire socială-culturalaflateîn gestiune, conform normelor (cheltuielilor medii)
stabilite pentru ţiînereatre instţiilortu similare finanţatede la bugeteleăţilorunitadministrativ-

teritoriale.

[Art.24 al.(16)-(17) introduse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

Articolul 25. Deducerea dobînzilor

(1) Deducerea dobînzilor se permite în conformitate cu art.24.

(2) Deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor ăsuportate,trepersoaneledec

juridiceşfizice care practicăactivitate de întreprinzător,în folosul persoanelorşi
fizicejuridice (cu excepţia instituţiilor financiareşa organizaţiilor de microfinanţare) se
acceptăîn limita ratei deă baz (rotunjită pînă la următorul procent întreg) ăstabilitdeBanca
ţionalNaă a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de
gestiunălaoper,ţiunileaplicatde politicămonetară

pe termen scurt.

[Art.25 al.(2) în redacţiaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

[Art.25 al.(2) în redacţiaLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
 Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.25 al.(2) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534; în vigoare

01.0.1.08]
(3) În cazul emisiunii unor titluriţă deupăcre1ianuarie 1998, partea discontuluiţial,în ini

raport cu titlul de ţăcrearen este permis emitentului ca deducere a dobînzii,ă vacu fi echivalent
partea acestui discont repartizatţionalproporînanul fiscal.

Articolul 26. Deducerea uzurii calculate

(1) Mărimea deducerii uzurii calculate ăţaiiproprietsedeterminăî conformitate cu

prezentul articolşi, cu art.24şi27.
[Art.26 al.(1) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]

(2) Proprietatea pe care se ăcalcuzuleazraeste proprietatea ămaterialreflectatăîn bilanţul

contabil al contribuabilului în conformitateţiaşicufolositegislaăînactivitatea de
întrepător,inza cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a şuzuriimoralefşiziceaărei
perioadăde exploatare este mai mare de un an, iar valoarăşeşateeisumadep de 3000 lei.

[Art.26 al.(2) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

(3) Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe careăuzurase

calculeazinvestiţiileefectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract
ţdeional,leasinglocaţiune,operaconcesiune, arendă. În sensul prezentului alineat, prinţie
seinvestiînţelege excedentul cheltuielilorţindece

reparaţie, întreţinere, îmbunătăţireşi altele asemenea, înţaprivinmijloacelor fixe respective asupra

cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin.

(9).

(4) Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar
al mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasinguluiţional,calitatoperade proprietar o are

locatorul. Calculareaşideducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se
efectueazăde ăctre locatar în cazul leasingului şfinandeăctreiarlocator în cazul leasingului
operaţional.

[Art.26 al.(3)-(4) introduse prin LP60 –XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431, al.(3)-(7) devin
al.(5)-(9)]
(5) Mărimea uzurii mijloacelor fixe ceăaurmeazfidedusăe determinăprin înmulţirea bazei
valorice a mijloacelor fixe,şitulla perioadeisfîr de gestiune, ce ăsela
 raportanumităcategorie de proprietate, la norma deărespectivuzurăprevăzută la alin. (8).
Baza valoricămijloacelor fixe la

sfîrşitul perioadei de gestiune se ădetermincavaloare a mijloacelor fixe la începutul perioadei de

gestiune, majoratăcu valoarea mijloacelor fixe nouş-iprocuratesuma corectărilorşi micşorată

cu suma de la comercializarea lor sau cuă bazaajustatăvaloricîncazul altorşiriie.Valoarea

mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiuneălacecatsegoriaraportrespectivăde
proprietate se determinăcadiferenţădintre baza valoricămijloacelor fixe
şlaitulsfîrperioadei de gestiune precedenteşisuma uzurii calculate a perioadei de gestiune
precedente.

[Art.25 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.26
al.(5) modificat prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]

(6) Întreaga proprietate a contribuabiluluiăfietrebuieraportatăsla una din

categoriile de proprietate, în ordinea ăstabilitdelege.
[Art.26 al.(6) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, în vigoare
01.01.09]
(7) Se stabileşteurmătoarea ordine de evidenţăaproprietăţii pe categorii:
a) pentru proprietatea raportatălacategoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect;
b) pentru proprietatea raportatălacategoriile II-V, calcularea uzurii
seăprinefectueazaplicarea normei de uzurăla baza valoricăcategoriei respective.
Raportareaăţii proprilacatetgoriile de proprietate se efectueazăînmodul prevăzut de lege.
Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.26 al.(7), lit.b) modificatăprin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, în

vigoare 01.01.09]

c) pentru proprietatea ce reprezintăinvestiţ efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui
contract de leasing ţional,opera locaţiune, concesiune, ăarend,uzura se calculeazăînmodul stabilit

pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective.

[Art.26 al.(7), lit.c) introdusăprinLP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]
(8) La fiecare categorie de proprietateăurmseătoareleaplic norme deă:uzur
Categoria de proprietate Normaă,%de uzur
I 5
II 8
III 10
IV 20
V 30
(9) Calcularea uzuriişdeducerea acesteia pentruţinereaîntreautoturismului se
efectueazăîn felul următor:
a) în cazul în care valoarea autoturismuluiălaeste200de.000pînlei, uzura
calculatăsededuce integral, în funcţiede valoarea autoturismului;
b) în cazul în care valoarea autoturismuluiăşeşte200dep.000 lei, deducerea
seălimiteazlasuma calculatăa uzurii, reieşind din valoarea autoturismuluiăcu 200egal.000 lei.
Prevederea nuă se aplic autoturismelor utilizate în calitate de mijloace fixe în
ăacaretivitateareprezintdeăacordarebaz de servicii, aărorc uzurăconstituie parte
componentăacostului vînzărilor.

[Art.26 al(.9), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.6 art.702] [Art.26
al.(9), lit.b) modificatăprinLP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]

(10) Evidenţaş calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscaleăîn se efectueaz

conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern .

[Art.26 al.10) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe

(1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compuneţullordedinprocurare,pre precumşi

din toate cheltuielile aferenteăriiprlor,curinclusiv cheltuielile de transportare,şi asamblare

asigurare, dobînzileătiteplsau calculateă lapînpunerea obiectului în exploatare. Valoarea
mijloacelor fixe aferente ăţpropiicreateiet cuţeforproprii include toate impozitştaxele, cu
excepţia taxei pe valoareaăugaătdcare se trece în cont, cheltuielileşplatadobînzilor aferente
acestor mijloace fixe pentru întreagaădeperiopînăladpunerea lor în exploatare. Bazaă valoric
mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiuneă cuse valoareamajorzmijloacelor fixe nou-
procurate sau create ţecuprfopriiş cu suma corectărilor în perioada de gestiune,ăzuteprevla

alin. (8).

[Art.27 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

(2) Mijloaceleţinuteob de la înstrăinarea mijloacelor fixe, cuţia excepcelor ţobinute din
înstrăinarea autoturismului care a fost inclus în categoria de proprietateă lacuartvaloarea. stabilit 26
alin.(9) lit.b), se raporteazălareducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dacă
reducerea indiăconduce,at la şitulsfîr perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe

categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include în venit, iar valoarea categoriei respective de
proprietate la începutul perioadei de gestiuneătoarecorespunzseegaleazăcu zero. În cazul

înstrăinării autoturismului inclus în categoria de proprietate cuă valoarealaart.26

stabilitalin.(9) lit.b), baza valorică categoriei respective de proprietate se reduceămascuă
valoarea r
autoturismului ăînstrinat, determinatăpornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria
 Oleg Televca - Drept Financiar

respectivă. Venitul sau pierderea ăcalculatdiferenţăîntre suma mijloacelorţinuteobde la

înstrăinarea autoturismuluişbaza valorică acestuia se recunoaştedrept venit sau pierdere a
perioadei fiscale în care a avutăinarealocînstr.Baza valoricăautoturismului
reprezintăvaloarea acestuia micşorată cu suma uzurii calculate.

[Art.27 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.27
al.(2) în redacţiaLP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]

(3) Includereaţialiniăa mijloacelor fixe la categoriaă respectivdeproprietate se

face la momentul punerii lor în exploatare.

(4) Valoareaţialiniă a unei proprietăţaflate în posesia contribuabilului la data de 1

ianuarie 1998 va fi baza ei valorică,determinatăconform art.38 alinş.(2),(1) la aceastădată. În acest
caz,
calculele uzuriiştoate celelalte ăajustriale valorii pentru perioadele precedenteă seîn efectueaz
conformitate cu legislaţiaînvigoare în perioada respectivă.
(5) Dacăla sfîrşitul anului fiscal la categoria ărespectivnuseaflănici o proprietate sau suma
rămasă este mai micăde 300 lei, ădupefectuarea ajustărilor specificate la alşin(2).(1)
ale prezentului articolşla art.26 alin.(3), valoareaă urmeazrestantăa fi dedusă.

[Art.27 al.(5) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

(6) Se permite deducerea cheltuielilor legateţii şdeicercinvăeristigaştiinţifice,

achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în calitate de cheltuieli curente.

(7) Prevederile alin.(6) nuăsefaţăaplicdeterenuri sau alte bunuri supuse

uzurii,şfaţăprecum de orice alte cheltuieli achitate sau suportate în scopul
descopeririiăloculuisaudepreciz amplasare a resurselor naturale,ăriidetermincantităţiişi
calităţii lor.

(8) Deducerea cheltuielilor pentruţiaproprietreparaăţii se efectueazădupă cum urmează:

a) dacăcheltuielile suportate pe parcursul anului
fiscalţiapentruproprietăţreparaiinudepăşesc 15% din baza valoricăcategoriei respective de
proprietateă(determinatfăăluaîn considerare schimbările pe parcursul anului fiscal
respectiv), cheltuielileăvorfi înpermisecauz spre deducere în anul respectiv;

b) dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului

fiscalţiapentruproprietăţreparaiidepăşesc 15% din baza valoricăpentru fiecare obiect a
categoriei I deşi proprietbazavaloricteă categoriilor II-V de proprietatărime,a macestui
surplus se ăconsiderdreptcheltuieli pentru
 recondiţionareşi se reflectăla majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.
[Art.27 al.(8), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

(9) Prin derogare de la alin.ş(8)ib),litîn.a)perioada fiscalărespectivăse permite deducerea:

a) cheltuielilor de repţiearadrumurilor ca cheltuieli curente;
b) cheltuielilor aferenteţieireparamijloacelor fixe ce nu corespund prevederilorşiart.26
alin.(2)
care sînt utilizate în activitatea deătorîntreprinzaagentului economic, conform contractului de
arendă (locaţiune) - cheltuieli suportareaărora, cpotrivit contractului nominalizat, revine
arendaşului (locatarului). Deducerea cheltuielilorăse permiteîncauz în limita a 15% din suma
calculatăa arendei (locaţiunii) suportatăpe parcursul perioadei fiscale.

[Art.27 al.(9), lit.b) modificatăprinLP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]

[Art.27 al.(9) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(10) Baza valoricămijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietateăcu: se ajusteaz

a) suma taxei pe valoareaăugatăad,ce urmează fi trecutăîn cont în conformitate cu

prezentul cod, calculatădin valoarea de ţbilanmijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute,ţa
în eviden contabilă, cu taxa pe valoareaăugaătd;

b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lorţa la pierderi, în
eviden contabilă, în legătură cu uzura totală.
c) diferenţele pozitive rezultate din reevaluareaăînefectuatconformitate cu cap.IV din Legea
nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicareşIIaletitlurilorCodului
Ifiscal.
 Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.27 al.(10), lit.c) introdusăprinLP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]

(11) În scopuri fiscale nu se recunoscţele difenrenevaluarea mijloacelor fixe.

[Art.27 al.(11) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Articolul 28. Deducerea amortizării proprietăţiinemateriale

Se permite deducerea ăamortizriifiecărei unităţ de proprietate nematerialăamortizabilă
(brevete de invenţie,drepturi de autor, deseneşimodele industriale, contracte, drepturi speciale

etc.) cu termen de exploatare limitat, calculînd perioada ei de exploatare prin aplicarea metodei liniare.

Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legate de extracţiaresurselor

naturale irecuperabile

(1) Deducerea cheltuielilor legateţiaderesurselorextrac naturale irecuperabile se

permite în conformitate cu art.24 alin.(1).

(2) Cheltuielile legate de explorareaşitareaăcămintelorz de resurse naturale,

suportate pînă la începutul exploatării,precumşi plăţile aferente ale dobînzii seă
lareflectcreşterea valorii resurselor naturale.

(3) Mărimea deducerii cheltuielilor legateţiaderesurselorextrac naturale se determinăprin

înmulţirea bazei valorice a resurselor naturale cuţinutrezultatuldela împăobrţirea
volumului extracţiei pe parcursul anului fiscal la volumul
prognozatţieitotalpentrualăextraczămîntul dat (în expresie naturală).

(4) Deducerea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor seărimiipermite în

limitele m calculate, care se determinăcaraport al cheltuielilor necesare pentru recultivare la soldul
rezervelor industriale ale substanţelorutile de ălacămîntulz respectiv, înmulţitlavolumul
substanţelorutile

extrase pe perioada de gestiune.

(5) Deducerea cheltuielilor viitoare privind recuperarea ţpierdeieiagricilorleproducîncazul

atribuirii terenurilor prinărîrehotde Guvern se permite în limiteleărimiicalculate,m care se

determinăca raport al costului pierderilor la soldul rezervelor industriale din conturul terenului existent
atribuit, înmulţitlavolumul substanţelorutile extrase pe perioada de gestiune.

Articolul 30. Restricţiile privind deducerea impozşiteloramenzilor

 (1) Nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit în prezentulăţilorşi atitlu, a
penalit amenzilor aferente lui, precumşiaaenzilorşpenalităţilor aferente altor impozite,şplăţtaxei
obligatorii la buget, a amenzilorşpenalităţilor aplicate pentruălcareaînc actelor normative.
(2) Nu se permite deducerea impozitelor achitate în numele unei persoane, alta decît
contribuabilul.
Articolul 31. Limitarea altor deduceri

(1) Se permite deducereaărei oricdatorii compromise,

conformţiei,legisladacăaceastădatorie s-a format în cadrulăşurdesfării activităţii de
întreprinzător.

(2) Nu se permite deducereaărilordefalcînfondurile de ărezerv,cuexcepţia

defalcărilor de reduceri pentru pierderi la credite (în fondul de risc),ţiile
pefintruanciare,instituefectuate conform alin.ş(3),ipentru pierderi la împrumuturişdobînzile
aferente (provizioane), pentru organizaţiile de microfinanţare, efectuate conform alin.(4).

(3) Instituţiilor financiare li se permite deducereaărilor defalcreduceri pentru pierderi la

active, angajamenteţionale,condi alărorc volum se determinăconform regulamentului aprobat de
Banca Naţională a Moldovei. La calculareaărimiimreducerii pentru pierderile respective, în
calcul nu se includ creditele preferenţialealeărorc pierderi se compenseazădincontul diminuării
impozitului pe venit aferentăţiila plbugetul de stat ori din contul mijloacelor bugetului de stat.
 Oleg Televca - Drept Financiar

Dacă volumul reducerilor pentru pierderile respective,şitulcalculatanuluila fiscalsfîr

(perioadei gestionare), este mai mic ădecîtrimeamreală,reflectatăîn bilanţul instituţiei
financiare la aceeaşi
dată, diferenţa se include în venitul impozabil anual (pentru
perioadaă),cumicgestionarşorarea defalcărilor în acest fond, efectuate din mijloacele
proprii în perioadaă. anterioar

(4) Organizaţiilor de microfinanţareli se permite deducerea provizioanelor destinate

acoperirii eventualelor pierderiţin dce nerestituirea împrumuturilorşadobînzilor
aferente,ăroralvolumc

se determinăconform regulamentelor interne cu privire la clasificareaş

formareaîmprumuturilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor ţionatepierderi,de
condinerestituirea împrumuturilorşa dobînzilor aferente.

(5) Băncilor admiseşobligate de BancaţionalNaăa Moldoveiă participes la formarea

mijloacelor Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar li se permite de a efectua deduceri
aleărsăvmîntului obligatoriu anual, ţiilorcontriţnibuiale, contribuţiilor trimestrialeş

contribuţiilor speciale aleăncilorb în fondul ţionat,men stabilite prin Legea nr.575-XV din 26
decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

[Art.31 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Articolul 32. Reportarea pierderilor în viitor

(1) Dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferenteăţiide

întreprinzactivitător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, suma
pierderiloră rezultateactivitatedinva aceastfi reportatăeşalonat, înărţpi egale, pe următorii
cinci ani.

(2) Suma reportatăpe unul din anii fiscaliătoriurmcelui în care s-au înregistrat
pierderile este egală cu suma totăal pierderilor, redăcus suma totalăpermisăspre deducere în
fiecare din următorii patru ani.

(3) Dacăcontribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de un an, prevederile

prezentului articol seă faaplicţăde aceste pierderi în ordinea în ăcarerut. au ap
[Art.32 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Scutirile
 Capitolul 4
SCUTIRIŞ ALTE DEDUCERI

Articolul 33. Scutiri personale

(1) Fiecare contribuabil (persoanăfizicărezidentă) are dreptul la o scutire

personalăînsumăde 8100 lei pe an.
[Art.33 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

[Art.33 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, în vigoare
01.01.09]
[Art.33 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, în vigoare
01.0.1.08]
[Art.33 al.(1) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, în vigoare
0101.06]
(2) Suma scutirii personale,ă lastabilitalin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice
persoanăcare:

[Art.33 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, în vigoare
01.01.09]

a) s-a îmbolnăvitşi a suferit de boala ăactinicprovocatăde consecinţele avariei

de la C.A.E. Cernobîl;

b) este invalidşs-a stabilită invaliditateac sa esteăturînălegcauzalăcu avaria de

la C.A.E. Cernobîl;
 Oleg Televca - Drept Financiar

c) este ărintelep sauţiaso(soţul) unui participantăzut csau dat dispărut în acţiunile de

luptă pentru ăaprarea integrăţiit teritorialeşa independenţeiRepublicii
Moldova,şiîncîtacţiunile de luptă din Republica Afghanistan.

d) este invalid ca urmare aăriiparticiplaacţiunile de lupentruă ăaprarea integrităţii

teritoriale şi a independenţeiRepublicii Moldova, precumşiînacţiunile de luptădin
Republica Afghanistan;
e) este invalidădezboi,r invalid din ăcopilrie,invalid de gradulşiII;I
f) este pensionar-victimăarepresiunilor politice, ulterioră. reabilitat
[Art.33 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

[Art.33 al.(1) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0101.06]

Articolul 34. Scutiri acordateţieiso(soţului)
(1) Persoana fizicărezidentăaflată în relaţii de ăcsătorie are dreptul la o scutire
suplimentarăîn sumă de 8100 lei anual, cuţiacondiăsoţia (soţul) nu beneficiazăde scutire
personală.

[Art.34 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

[Art.34 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, în vigoare
01.01.09]
[Art.33 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, în vigoare
01.0.1.08]
(2) Persoana ăfizicrezidentăaflată în relaţii de ăcsătorie cu orice persoanăspecificatăla art.33
alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentarăînsumăde 12000 lei anual,
cuţiacondiăsoţia (soţul) nu beneficiazăde scutire personală.

[Art.34 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, în vigoare
01.01.09]

[Art.34 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

[Art.34 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, în vigoare 01.01.06]
Articolul 35. Scutiri pentru persoaneleţinuteîntre

(1) Contribuabilul (persoanăfizicărezidentă) are dreptul la o scutireăîndesum1800 lei

anual pentru fiecare persoanăîntreţinută, cu excepţia invalizilor din ăriecopilpentru care
scutirea constituie 8100 lei anual.

[Art.35 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

 [Art.35 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, în vigoare
01.01.09]

[Art.35 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, în vigoare
01.0.1.08]

(2) În ţinelesul prezentului titlu, persoanăîntreţinută este persoana care

întruneştetoate cerinţele de mai jos:

a) este un ascendent sau descendent al contribuabiluluiţiei(soţului)sau

alcontribuabiluluiso (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorşînfiaţii);
b) locuieşte împreunăcu contribuabilul sau nuştelocuieacesta, darşifaceî
studiile laţiasec cu frecvenţăa unei instţiitude învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul
anului fiscal;

c) este întreţinută de contribuabil;

d) are un venit ce nuăşeşdtepsuma de 8100 lei annual.
[Art.35 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.35
al.(2), lit.d) modificatăprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, în

vigoare 01.01.09]

[Art.35 al.(2), lit.d) modificatăprinLP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, în

vigoare 01.0.1.08]

[Art.35 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

 Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.35 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, în vigoare 01.01.06]

(3) Tutoreleşicuratorul minorilor înădevîrstla14 la 18 ani au dreptul la o scutireă suplimentar

în mărimea specificălat alin.(1), în ţfunciede caz, pentru fiecare ăpersoanaflatăsub tutelăşi/sau
curatelă, care întruneştecerinţele specificate la alin.(2) lit.d).

[Art.35 al.(3) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

Articolul 36. Alte deduceri

(1) Contribuabilul rezident are dreptul la deducereaărordonţii făoriccute de el pe parcursul

anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil. În
acest scop, venitul impozabil al contribuabiluluiăfăăa sese determinluaîn
considerare scuritile ce i seăconformacord prezentului capitol.

(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol,ţiilenumaiăfcute donaînscopuri

filantropice sau de sponsorizare în favoareaăţilorautoritpubliceş instituţiilor publice
specificate la art.51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alinş.b),(1)şi
lalit.arta). ³53precumşi în favoarea organizaţiilor religioase specificate la art. 52 alin.(1) lit.
c).

[Art.36 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]

(3) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai în cazul
confirmării lor în modul stabilit de lege.

[Art.36 al.(3) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, în vigoare
01.01.09]
(4) Se permite deducerea cheltuielilorţii decţinvdesti:
a) cheltuielile ordinareşnecesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în
scopul obţinerii venitului din investiţii;
b) dobînzile pe datorie, cuţia concadobîndaiănus depăşească suma venitului din investiţii.
[Art.36 al.(4), lit.b) modificatăprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(5) Se permite deducereaărilordefalcobligatorii în Fondul republicanşfondurile locale de
susţinere socială populaţiei, efectuate pe parcursul anului fiscal în cuantumurile stabilite de
legislaţie.

(6) Se permite deducerea, în cuantumurile stabiliteţie, desumelorlegislapentru

primele de asigurare obligatorie deţăasistenmedicalăcalculate de angajator, precumşiasumelor
primelor de asigurare obligatorie de ţăasistenmedicală achitate de persoanele fizice asigurate
conform legislaţiei.
 [Art.36 al.(6) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] [Art.36
al.6) în redacţiaLP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

(7) Se permite deducerea ţcontribuiilorobligatorii în bugetulărilorasigursociale de stat achitate

de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, în cuantumurileţiestabilite. de legisla

La incasarea venitului se acorda amanari sau esalonari de plata

Articolul 180. Modificarea termenului de stingereţiafiscaleobliga
(1) Modificarea termenului de stingereţiei fiscaleobligase efectueazăprin:
a) amînarea stingerii ţobligaieifiscale (stingerea se va face printrăunic-ăo);plat
b) eşalonarea stingerii obligaţieifiscale (stingerea se va face în rate).
(2) În cazurile ăprevzute de prezentul articol, contribuabilul are dreptul
şlaalonareamînare sau e pe parcursul a 2 ani fiscali,ărcuăaplicareasauf unei majorăride
întîrziere.

(3) Amînarea sauşalonareaărăf calcularea unei ămajorride întîrziere se ă acord

contribuabilului în cazul:
 Oleg Televca - Drept Financiar

a) prejudicierii lui materiale în urma ăţuneinaturcalale,mitcatastrofe tehnogene

sau altor circumstanţeexcepţionaleşi inevitabile;
b) restructurării întreprinderii în baza unui acord-memorandum, încheiatşi între
contribuabil Consiliul Creditorilor în conformitateţiilecuşi dreptatriburile acestuia dină; urm
c) altor circumstanţeprevăzute de legislaţie.
(4) Amînarea sşaulonarea cu calculareaăriimajordeîntîrziere se ăacordînalte
cazuri decît cele de la alin.(3), cuţiacondistingerii oblţiilorga fiscale curenteăuntrulîn
termenului de amînare sau deşalonare.

(5) Amînarea sşaulonarea, cu excepţiacazurilor prevăzute la alin.(3) litş.c),b) se acordăîn

baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se încheie între organul
fiscalşi contribuabil. Modul de intrare în vigoare, de suspendare,şidederezilieremodificare
contractului esteăzutprevîn acesta.

(6) În cazul nerespectăriide ăctre contribuabil a clauzelor contractului de

şamîalonare, sau e acesta este nul din momentul în care organul
fiscalălcările,adepistatiarpentruînc întreaga perioadăde amînare sauşalonare se
calculeazămajorăi de întîrziere.

(7) Nu se admite încheierea unui nou contract deşalonareamînare sauuneiaşceleiaş

obligaţii fiscale cu contribuabilul care nu a îndeplinitţiilecontractuluicondi precedent.

(8) Pînă la expirarea termenului de stingereţi afiscale,obliga modificat prin

amînare sau eşalonare, nu se vor întreprindeţiunideac executareă. silit
(9) Parlamentul sau organele abilitate de el pot
stabşilicondialteţiitemeiuridemodificare prin amînare sauşalonare a termenului de
stingereţieia fiscaleobliga.

[Art.180 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Drepturile contribuabililor

Articolul 8. Drepturileşobligaţiile contribuabilului

(1) Contribuabilul are dreptul:

a) să obţină pe gratis de la inspectoratul fiscal de statşiserviciultertorialde

colectare a impozitelorş taxelor locale informaţiidespre impoziteleştaxele în vigoare,
precumşidespre actele normative care reglementeazămodulşicondiţiile de achitare a
acestora;
 b) să se bucure de o atitudineă corectdinpartea organelor
cuţiiatribudeadministrare ăfiscal şi a persoanelor cuţiifuncdeăspundere ale acestora;
c) să-şi reprezinte interesele în organeleţiicudeatribuadministrare
ăfiscalpersonal sau prin intermediul reprezentantuluiău; s
[Art.8 al.1), lit.d) exclusăprin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534] [Art.8
al.1), lit.d) modificatăprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
e) să obţină amînarea,şalonarea, trecerea în cont a impozitelorş în
conmoţiiledul prevăzute de prezentul cod;
f) să prezinte organelor cuţiiatribudeadministrare ăfiscalşpersoanelor cu
ţiifuncde răspundere ale acestora explicaţiireferitoare la calculareaşiachitarea
impozitelorştaxelor;

g) să conteste, în modul stabilit deţi,legisladeciziile,ţiunileac sau inacţiunea

organelor cu atribuţii de administrare ăfiscalşale persoanelor cuţiifuncdeăspundere ale
acestora;

h) să beneficieze de alte drepturi stabiliteţiadefiscallegislaă;

i) să beneficieze de facilităţilefiscale, la care are dreptul
conformţieifiscale,legisla pe perioada fiscalăîn care a întrunit toateţiilecondistabilite .

[Art.8 al.1), lit.i) modificatăprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

 Oleg Televca - Drept Financiar

(2) Contribuabilul este obligat:

a) ăs respecte modul stabilit de înregistrare

(reînregistrare)şdedesfăşurarestat a activităţii de întreprinzător;
b) să se punăla evidenţăla organul fiscal ăînruia razcăîşi are sediul stabilit în
documentele de constituire (înregistrare)şă-ş primeascăcertificatul de atribuire a
coduluiăprezintefiscal,s

informaţiile iniţiale ş(i să comunice modărilefic ulterioare) cu privire laău,sediulsediul

subdiviziunilor sale structurale, şdenumireasediulinstţiilortu financiare în care sînt deschise
conturi. Informaţiile privind sediul filialelor sau rţelorprezentansecomunică,de asemenea,
organului fiscal înăruia crazăteritorialăacesteaşi îau sediul;

c) ăs ţină evidenţa contabilăconform formelorşimodului stabilit de

ţie,legiăsla întocmeascăşi să prezinte organului şfiscalerviciului de colectare a
impozitştaxelor locale

dările de seamăfiscale prevăzute de legislaţie,ăs asigure integritatea documentelorţăde eviden

contabilăîn conformitate cuţelcerinlegislaţiei, ăs efectueze decontărileăbneşti în numerar cu
utilizarea şmainilor de casăşi de control cu memorieă (înfiscalcontinuare ş-inimade casăşi de

control), precumşisă asigureăstrareap benzilor de control emise de acestea, în modul stabilit de

lege sauă sefectueze decontările ăbneşti cu utilizarea terminalelor POS;
[Art.8 al.(2), lit.c) modificatăprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.
609]

[Art.8 al.(2), lit.c) modificatăprinLP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395] [Art.8
al.(2), lit.c) modificatăprinLP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, în
vigoare 01.01.09]

[Art.8 al.(2) lit.c) modificatăprinLP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799]

d) ăs prezinte informaţiiveridice despre veniturile rezultate din orice activitate de
întreprinzător, precumşidespre alte obiecte ale impunerii;
e) să achite la buget, la şitimpintegral,ţinînd cont de prevederile art.7 alin.(5),
sumele calculate ale impozitelorştaxelor, asigurînd exactitateaşveridicitateaărilord de
seamăfiscale prezentate;

f) în caz de control al ărespriilectgislaţiei fiscale,ă prezintes la prima cerere,

persoanelor
cu funcţii de ăspundere ale organelor cuţii atribudeadministrare ăfiscaldocumentele de
evidenţă, dările de seamăfiscaleş alte documenteşiinformaţii privind desfăşurarea
 activăţit de întreprinzător, calculareaşichitarea la buget a impozitelorştaxelorşi acordarea
facăţilor;it

g) în caz de control al ărespiilegislactţiei fiscale,ă asigure persoanelor cuţii funcde

răspundere ale organelor cuţii atribudeadministrare ăfisaccesulal liber înţiilespade
producţie, în depozite în localurile deţ, comerînalte încăperişi locuri (cu
excepţiaîncăperilor utilizate exclusiv ca spaţiu locativ) pentru inspectarea lor în
scopulăriiautenticitvrificăţii datelor din documentele contabile, dinăriled de seamă,din
declaraţiile fiscale, din calcule, precumşiaverificării îndeplinirii obligaţiilor faţă de buget;

h) să asiste la efectuarea controlului privind respţieictareafiscle,legislaăsemneze

actele privind rezultatul controlului,ădeaexplicasţiiîn scris sau oral;

i) în caz de calculareşită şgreideterminare incorectădeăctre organele fiscale a

sumei impozitului, penalităţii,dobînzii sau amenzii,ădovedeascăacest lucru prin documente
justificative;

j) să îndeplineascădeciziile adoptate de organeleţiicudeatribuadministrare ăfiscalşalte

organe învestite cuţiifuncdecontrol pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectînd
cerinţele legislaţiei fiscale;
k) să îndeplineascăalte obligaţiiprevăzute de legislaţiafiscală.
 Oleg Televca - Drept Financiar

(3) În caz de absenţăconducătorului întreprinderii, ţiileobligaprevăzute la alin.(2)

lşit.f)
g) sînt îndeplinite de alte persoaneţii decuăspundere,func gestionare ale subiectului
impunerii, în limitele compţetenilor.

Raspunderea debitorilor

Capitolul 15 TIPURILE DEĂÎNCLĂRI FISCALE

ŞI RĂSPUNDEREA PENTRU ELE Articolul 253.

Împiedicarea activităţiiorganului fiscal

(1) Împiedicarea controlului fiscal prin neasigurareaăperileaccesuluide

producînţie,încîn depozite, în locurileăstraredep a bunurilor, ţîniilespacomercialeşîn
spaţiile cu o ăaltdestinaţie,

prin neprezentarea de ţexplicaii,date, informaţiiş documente, necesare organului fiscal, asupra

problemelor care apar în timpul controlului,ţiuniprinsaualteinacţiune se sancţionează cu
amendăde 3000 de lei.

[Art.253 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.253
al.(2-3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(4) Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspeţiundareilorla conturileopera
bancare ale contribuabilului seţioneazsancă cu amendăîn proporţie de 30% din sumaă
trecutlascăderi în perioada de nesuspendareţiuniloaoper.a

[Art.253 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(5) Pentru neexecutareaţelorcerindin cţitaorganului fiscal, persoanele

fiziceţioneazseăsanc
cu o amendăîn mărime de 1000 de lei, persoanele juridiceărime– deîn 3000m de lei, iar
neexecutarea cţelorrin din cţita bancarăse sancţioneazăcu amendăe 10000 de lei.

[Art.253 al.(5) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.253

al.(6) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

Articolul 254. Neutilizareaşinilorma de casăşi de controlşiaterminalelor POS.

Neeliberarea documentuluiă de plat pentruălătoriec
[Art.254 titlul modificat prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395] [Art.254
titlul modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(1) Desfăşurarea unei actăţivitfără a avea maşină de casăşi de control, în cazul în care
actele normative în vigoareădprevfolosirea ei, seţioneazsancăcu amendăde 5.000 de lei pentru
fiecare caz de încălare.

(2) Desfăşurarea unei actăţivitfără utilizarea şmainii de casăşi de control existente sau cu
utilizarea şmainii de casăşi de control defectate, nesigilate sau neînregistrate la organul fiscal, în
cazul în care legislaţiaprevede folosirea uneişin made casăşi de control cu memorieă, fiscalse
sancţioneazăcu amendăe 6.000 de lei pentru fiecare cazălcarede. înc

[Art.254 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

(21) Transportareaălătorilorc în microbuz, autobuz, autocar, autocar clasificat pe stele pe rutele

interurbaneără fbilete,ărfă bon de casăemis de şmaina de casăşi control cu memorieă fiscalsau

fără document de ăstrictevidenţă cu preţfixat, confecţionat în modul stabilit de Guvern, se

sancţioneazăcu amendăîn mărime de 6000 de lei pentru fiecareălcarecazde. înc

[Art.254 al.(21) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.254
modificat prin LP441-XVI din 28.12.06, MO203-206/31.12.06 art.997] [Art.254 modificat prin
LP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799]
 Oleg Televca - Drept Financiar

(3) Desfăşurarea unei activităţfără instalareaş asigurarea posibăţiilitde achitare ăţailorpl prin
intermediul terminalelor POS, în cazul în care actele legislativeădfolosireaînvigoare prev
acestora, se sancţioneazăcu amendăe 6000 de lei pentru fiecare caz.

[Art.254 al.(3) introdus prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395]
(4) Comiterea repetatăînanul fiscal ăalcăîncrilor specificate la alin.(1), (2), (2 1
) şi (3) se
sancţionează cu o amendăe 18000 de leiă.lcăÎncrile se stabilesc pentru fiecare subdiviziune în
parte.

[Art.254 al.(4) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

Articolul 255. Neprezentarea informaţieidespre sediu
Neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea organului ţfiiscal a unor informa

neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui (filialelor,
reprezţelor,ntan sucursalelor,ţiilor,sec magazinelor, depozitelor,ăţilor unitcomerciale
etc.) se sancţioneazăcu amenda de 4000 de lei.
[Art.255 în redacţiaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

Articolul 256. Nerespectarea regulilor de evidenţăacontribuabililor

[Art.256 al.(1)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(4) Încălcarea deătrec instituţia financiară(sucursala sau filiala acesteia) a

prevederilor art.167 se sancţioneazăcu amendăîn mărime de 1500 lei.
[Art.256 al.(4) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(5) Modificarea sau închidereaătre institudecţia financiară(sucursala sau filiala
acesteia) a contului bancar al contribuabiluluiţia(cuconturilorexcep de credit, de depozitşila
termen

provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social),
precumşi a conturilor persoanelor fizice care nuţi sîntaiactivsubăţitiecde întreprinzător) ăfră

certificatul organului fiscal oriălcareacuîncregulilor stabilite deţielegislasauneprezentarea ori

prezentarea tardivăorganului fiscal a informaţieidespre modificarea sau închiderea contului
bancar al contribuabilului (cuţiaexcepconturilor de credit, de depozitşilaprovizoriitermen (de
acumulare

a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitaluluiş csonturilorcial),precum

persoanelor fizice care nu sîntţiaisubiecactivităţii de întreprinzător) se sancţioneazăcu
amendăe
 la 5.000 la 8.000 de lei.

(6) Efectuarea ădetre cinstituţia financiară(sucursala sau filiala acesteia) a ţunoriuni opera
contul bancar al contribuabiluluiţia(cuconturilorexcep de credit, de depozitşilaprovizoriitermen

(de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitaluluiş social), precum a
conturilor persoanelor fizice care nuţi sîntaiactivsubăţiectide întreprinzător) ăfră ca organul

fiscal ăsconfirme luarea la ţăevidenacontului bancar deschisţioneazsesancăcu

amendăîn proporţie de 30% din sumele înscrise în acest cont.

[Art.256 al.(6) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.256
al.(5)-(6) modificate prin LP22-XVI din 08.04.05, MO65-69/29.04.05 art.234]

(7) Neînregistrarea în calitaătitorededepl T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize

se sancţioneazăcu amendăîn mărime de 10% din volumulărideimpozabile,livr exceptînd cazurile
de

livrări impozabile destinate numai exportului.

[Art.256 al.(7) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.256
al.(7) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(8) Neprezentarea sau prezentareaăl tardivorganul fiscalătrde contribuabil a informaţiei

despre contul bancar deschăinsătateînstrse sancţioneazăcu amendăîn mărime de 5.000 lei
pentru fiecare cont bancar.

Articolul 257. Încălcarea regulilorţinerede a evidenţei contabileşevidenţei în

scopuri fiscale
 Oleg Televca - Drept Financiar

(1) Întocmirea incompletăşi/sau neconformăadocumentelor de ţăevşi/sauden

a ărilord de seamă fiscale, cu excepţiacelor specificate la art.92 alin.(3), ş(4),i(9),(7),se
(8)sancţioneazăcu o amendăîn mărime de 200 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult
de 5000 de lei.

[Art.257 al.(1) în ţredaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

[Art.257 al.(1) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model decît cel stabilit prin act
normativ în vigoare, precumşifolosirea tipizatelor de documente primare plastografiateăine sau str

(inclusiv facturile fiscale) ţioneazsesancău amendăegală cu suma operaţiunilor

economice înscrise în astfel de documente.

[Art.257 al.(3-4) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.257 al.(3)
modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, vigoare

0.01.06]

(5) Neasigurareaăstrăprii dărilor de seamăfiscaleşi/sau a documentelor

deţăevidenşi/sau a benzilor de controlşi/sau lipsa totalăori parţială a evidenţei contabile, ceea
ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal,ţioneazsesancăcu amendăe 30000 de lei, cu
calcularea impozitelor şi taxelor respective conform art.189 alin.(2) din prezentul cod.

[Art.257 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.257
al.(5) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(6) Se sancţionează cu amendăîn mărime de 10% din

valoareaţieitranzaccuămrfurile de importanţăsocială, a ăcror listăeste aprobatăde Guvern,
dar nu maiţindepu500 de lei, în cazul
neindicării în facturăşi/sau în factura fiăscalau în cazul indicăriieronate a:

– preţului de livrare pentru o unitate inclusiv T.V.A., ăfixattorul demărfurilorproduc–

la mărfurile produse pe teritoriulţării;sau
– preţului de achiziţieinclusiv T.V.A. –ărfurilelam importate pentru care esteăcotsta-
bilit standard a T.V.A.; sau
– preţului de achiziţieexclusiv T.V.A. –ărfurilelam importate pentru care
esteăcotastbilit redusă a T.V.A.
În cazul aplăriicamenzii în conformitate cu prezentul alineat,ăzutamendaălaart.257prevalin.
(1) nu se aplică.
[Art.257 al.(6) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
 Articolul 258 - exclus.

Articolul 259. Încălcarea deătrec instituţiile financiare (sucursale sau filialele

acestora) a modului de decontare

(1) Încălcarea termenelor stabilite deţie legislapentru înregistrarea mijloacelorăneştiîn b

conturile bancare aleţilorageneconomici seţioneazsancă cu amendăde 10% din suma
neînregistrată termen.

[Art.259 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(2) Înregistrarea mijloacelorăneşti, obţinute din comercializareaărfuri,de mexecutarea de
lucrări şi prestarea de servicii, în conturile de depozit sau în alte conturi bancare eludîndu-se conturile
curente în monedănaţională sau în valutăstrăină se sancţioneazăcu amendăde 5% din
suma înregistrată.
(3) Neexecutarea sau executareaă ordinuluitardiv deă plattrezorerialeşi/sau aordinul incaso
trezoreriale privind stingereaţieiobligafiscle în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui
dispune de mijloaceănştibla contul bancar seţioneazsancă cu amendă,pentru fiecare zi de
întîrziere, de 2% din suma careătitrebuieă. pl
 Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.259 al.(3) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(4) Încălcarea termenelor de înregistrare în conturile Trezoreriei de Stat a sumelor încasate

de la contribuabil se ţioneazsancă cu amendă,pentru fiecare zi de întîrziere, de 5% din suma
neînregistrată termen.

(5) Neprezentarea sau prezentareaăde taăctredivinstituţia financiară(sucursala sau filiala

acesteia) la organul fiscal aţieiinformadespre înscrierea în contul bancar al contribuabilului a
mijloacelorănebşti, în cazul suspendăriioperaţiunilor la acest cont, seţioneazsancăcu amendăîn
mărime de 1% din suma ăînscriscont pentru fiecare zi de neprezentare sau de întîrziere.
[Art.259 al.(5) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(6) Neexecutarea sau executareaădeeronatăctreinstituţia financiară(sucursala sau filiala

acesteia) a ordinelor ădeprivindplat achitarea obligaţiilorfiscaleţăfade bugetul publţiconal
în conformitate cu rechizitele indicate de contribuabilţionează cuse amendsancăe 200 de lei
pentru fiecare caz de ordin deăneexecutatplat sau executat eronat.

[Art.259 al.(6) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

Articolul 260. Nerespectarea modului de întocmire şi de prezentareăriia dde

seamăfiscale

(1) Neprezentareaării de seamăfiscale sau prezentareaă tardivacesteia se

ţsaionceazăcu o amendăde 5% din suma impozitului sau taxei
ăcaresăfieurmeazăvrsatăla bugetşi care trebuieă s

fie indicatăîn darea de seamăfiscalămenţionată, iar pentru acciz - de 5% din suma accizului care
trebuieă sfie indicat ca fiind calculat, în cazul în care perioada pentru care nu s-a prezentat darea de
seamă fiscalănu depăşeşte o lună, majorîndu-se, în cazul neprezentăriiulterioareăriiadde seamă

fiscale, cu 5% din suma impozitului sau taxeiăsăcarefi ăvurmeazrsatăla bugetşi care trebuieă s
fie indicatăîn darea de seamăfiscalămenţionată, iar pentru acciz - cu 5% din suma accizului care
trebuieă sfie indicat ca fiind calculat pentru ăfiecareurmătoarelunsau cu oă cotdin aceste 5% în

cazul în care luna este incompletă.Totodată, în ansamblu,ărimea amenzii nu trebuieă s

depăşească 30% din suma impozitului sau taxei.
[Art.260 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare
01.01.08]
(2) Neprezentareaării de seamăfiscale conform art.92 alin.(3),şi (48), sau(7) prezentarea
dării de seamăfiscale care ţconine informaţieneautenticăse sancţioneazăcu amendăde 200
de lei pentru fiecare dare deă nseamprezentatăsau de 100 de lei pentru fiecareţie
 ineautenticformaă din darea de seamăfiscală. Se considerăă darea de seamăfiscală
conţine informaţie neautentică dacă nu are informaţiasolicitatăconform legţieislafiscale
sauădacinformaţ este falsătotal sau parţial. Organul fiscal este înă dreptanulezes amendaă
eroareadac este corectatăîndecursul a 30 de zile de la data stabilităpentru a fi prezentată.

[Art.260 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.260
al.(2)modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, în vigoare
01.01.06]

(21) La prezentareaării dde seamăcorectate, contribuabilului nu ăi amendseaplicăîn

cazul în care nu este prejudiciat bugetul.
[Art.260 al.(21) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(3) Neprezentarea documentului în termen deăaplicar10zileadupamenziiăzuteprvla alin.
(2) se sancţioneazăcu amendăe 2.000 de lei.
(4) Neprezentarea facturii fiscale în termeneăzutelea partev.117 seţioneazsancă cu
amendă de 1.800 de lei pentru fiecareăneprezentatfacturăîn termen.

(5) În cazul şmicorării (diminuării) venitului impozabil declaratătre contribuabilulde care

aplică cota zero la impozitul pe venit,ă oseamendaplicăîn mărime de 15% din suma
nedeclarată (diminuată)a venitului impozabil.
 Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.260 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.260
al.(5) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare

01.01.08]

Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de platăa

impozitelorştaxelor

[Art.261 al.(1) exclus prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300] [Art.261
al.(2) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]
[Art.261 al.(2)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare
01.01.08]

[Art.261 al.(1)-(2) modificate prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigore 01.01.06] [Art.261
al.(3) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]

(4) Diminuarea impozitelor, taxelor prin ăptrezentorgareanul fiscal a

ăuneiridedseamă fiscale cu informaţiisau date neveridice ţseioneazsancăcu amendăegală
cu 30% din suma diminuării.

[Art.261 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare
01.01.08]
[Art.261 al.(4) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

(5) Eschivarea de la calcululşidela plata impozitelor, ştaxelori/saumajorărilor de întîrziere,

prin nereflectarea în ţăevidenşi,respectiv, neprezentareaărilor de seamă,se sancţionează cu
amendăîn mărimea impozitului, taxei nedeclarate. Înăriicazulamenziiaplcîn conformitate cu
prezentul alineat, amendaăzutprevălaart.260 alin.(1) nu seă. aplic

[Art.261 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.261
al.(5) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare

01.01.08]
(6) Neplata sau plata incompletăaimpozitului pe venit în rateţioneazsesancăcu amendăîn
cuantum calculat, în modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinseă între data stabilit pentru
plata acestui impozitşdata stabilităpentru prezentarea declaraţieifiscale. Sumaătitneplăa

impozitului pe venit se determăcaiferenţădintre impozitul calcuşiplăattit de contribuabilş

impozitul pe care acesta era ăobligat-plătească. Impozitul pe venit careă urmeazfiăpltit
reprezintăcea mai micăărime din impozitul calculat careăfieurmaplătit sîn anul precedent
sau 80% din suma definităaimpozituluiv din anul cureăzîndut,-scse trecerile în cont (cuţia
excep impozituluiătitpl în rate). Sancţiunea nu se aplicăîncazul în care impozitul pe
venităceafiurmeaz plătit este mai mic de 500 de lei. Amendaă
contribuabililornuseaplicţionamenţ la art.228 alin.(5) în ceea ce priveşteobligaţiile
fiscaleşperioadele fiscale pentru care nuă(nuse seapliccalculează) majorări de întîrziere
(penalităţi).

[Art.261 al.(6) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0.01.06]

Articolul 262. Lipsa certificatului deşi/sauacciza
timbrelor de acciz, a „Timbrelor de acciz. ărcilorM comerciale de stat”

[Art.262 titlul în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare

01.01.08]
(1) Lipsa timbrelor de acciz, „Timbrelorărcilordeaccizomerciale.M de stat”ărfurilelam

supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, „Timbre de acciz.
ăMrci comerciale de stat” falsificate ori nevalabileţioneazăseîn sanccazul în care

contribuabilul comercializează,transportăsau depoziteazămărfuri ăfră timbre de acciz,

„Timbre de acciz. Mărci comerciale de stat” sau cu timbre de acciz, „Timbreărci
comerdeaccialez.Mde stat” falsificate ori nevalabile, ăcuînamărimeaend valorii deţă
piamărfii transportate aflate în stoc, dar nu maiţinpude 7000 lei pentru fiecare caz.
Art.6 Punctele.4, 5, 6; Cod

Fiscal
 Oleg Televca - Drept Financiar

[Art.262 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.262
al.(1) în ţiaredacLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare

01.01.08]

[Art.262 al.(2) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare
01.01.08]

Articolul 2621. Nerespectarea regulilor de comercializare ţigaretelor cu filtru

(1) Comercialţizgareatelor cu filtru ce nuăsescregîn listele ce
cuprindţurilepre maxime de vînzare ăcununtulam declarateătrde cagenţii economici
producătorişi importatori se sancţionează cu amendăde 50% din valoareaţigaretelor cu filtru
aflate în stoc la momentul controlului, pornind deţuladeprecomercializare, dar nuţinmaide
1000pu de lei.

(2) Comercializareaţigaretelor cu filtru ţlauripremai mari decîtţurilpre maxime

de vînzare cu amănuntul declarate sau, începînd cu 1 ianuarăăindicarea2009,fţpreului maxim
de vînzare cu amănuntul declaratşi datei fabăriicimprimate pe ambalaj (pe pachetulţigarete
decu filtru), se sancţionează cu amendăîn mărime de 50% din valoţigareatelor cu filtru,
aflate în stoc la momentul controlului, pornindţuldedela vînzarepre cuănuntul,am dar nu
maiţin pude 1000 de

lei, cu confiscareaţigaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (peţigaretepachetul

filtru)de preţulşi data fabricării.
[Art.2621 introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare 01.01.08]

Articolul 263. Nerespectarea regulilor de executareă obligasilitţiei

fiscale
(1) Pentru împiedicareaţionaruluifunc fiscal de a efectua
executareaăobligasţlitei fiscale prin alte metode decît celeăzuteprevla alin.(2)–(4),
persoanele fiziceţioneazseăsanccuamendăîn mărime de 1000 de lei, iarţii agenecoomici
– ăînrime de 5000 de lei.

[Art.263 al.(1) în ţredaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare

01.01.08]

(2) Neacceptarea spreăstrarep deătrec contribuabil (reprezentantul acestuia) sau

persoana lui cu funcţie de ăspundere a bunurilor
sechestrateţionseazăsanccuamendă,aplicatăpersoanei fizice,

de 1000 de lei, iar persoanei juridice - de 5000 de lei.

 [Art.263 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare
01.01.08]
(3) Delapidarea,ăiînarea,str substituireaăinuireasaut bunurilor sechestrateătre depersoanac
căreia i-au fost încredinţatespreăstrarep sau deătrec persoana obligatăsăle asigure integritatea,
conform legii, seţioneazsancă cu amendăegală cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fost
delapidate, înstrăinate, substituiteăsauinite.

(4) Efectuarea de ţiunioperacu valori mobiliare sechestrate,ăsistareadup operaţiunilor, se

sancţionează cu amendă, aplicatăcontribuabiluluişregistratorului, a cîte 20% din suma
operaţiunii.

[Art.263 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, în vigoare
01.01.08]

Calificarea venitului bugetar, se refera la stabilirea caracterului local sau central al venitului si atribuirea
prin lege spre partile bugetului de stat
Articolul 6. Impoziteş taxeşi tipurile lor
(4) În Republica Moldova se percepşi impozitetaxegenerale deşistatlocale.
(5) Sistemul impozitelorştaxelor generale de stat include:
 Oleg Televca - Drept Financiar

a) impozitul pe venit;

b) taxa pe valoareaăugatăd;
c) accizele;

d) impozitul privat;

e) taxa vamală;
f) taxele rutiere.
[Art.6 al.(5) lit.f) înţiaredacLP318-XVI din 02.11.06, MO199-202/29.12.06 art.954]
(6) Sistemul impozitelorştaxelor locale include:

a) impozitul pe bunurile imobiliare;

b) taxele pentru resursele naturale;

[Art.6 al.(6) lit.b) înţiaredacLP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, în vigare

01.01.06]

c) taxa pentru amenajarea teritoriului;

d) taxa de organizare ţaiiloricitaşloteriilor pe teritoriulăţiiunitadministrativ-teritoriale;

e) taxa de plasare (amplasare) ăţaiipublicit(reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;

g) taxa pentruăţunitilecomercialeşi/sau de prestări servicii de deservireă;social

h) taxa de ţăpia;
i) taxa pentru cazare;

j) taxa balneară;
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transportălătoriautope derutelec
municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale);
l) taxa pentru parcare;

m) taxa de la posesorii de cîini;

n) taxa pentru amenajareaăţilocalrdint zona de frontierăcare au birouri

(posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.

Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorate conform legii,
bugetului de stat, de catre persoanele fizice sau juridice, pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe
 care le detin.

Impozitul este acea prelevare in forma pecuniara, datorata in mod definitiv obligatoriu si fara o
contraprestatie directa sau imediata, de catre orice persoana fizica sau juridica care are calitatea de
contribuabil destinate unuia dintre bugetele publice existente, din sistemul bugetar al statului respectiv.

Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, care ii este datorata in
temeiul legii, la buget de catre persoanele fizice si/sau juridice in raport cu capacitatea lor contributiva.
Pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le poseda, respectiv pentru marfurile pe care le produc
si/sau distribuie ori pentru serviciile si lucrarile pe care le presteaza sau le executa.

ul este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu tine de efectuarea unor actiuni determinate sau concrete de catre
organul imputernicit sau de catre persoana cu functie
de raspundere, pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata.
Articolul 6. Impoziteş taxeşi tipurile lor
(1) Impozitul este ăo obligatorieplat cu titlu
gratuit,ţinecaredenuefectuarea unorţiuniac determinateşconcrete deătrec organul
împuternicit sauătre depersoanac cu ţiifuncde ăspundere

a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul careă plaaăchitat. aceast

(2) Taxa este oăplatobligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
 Oleg Televca - Drept Financiar

(3) Alte ăţpli efectuate în limiteleţiilorrelareglementate de ţlegislaianefiscalănu fac

parte din categoriaăţilorpl obligatorii, denumite impoziteştaxe.

Clasificarea impozitelor

Dupa trasaturile de fond si de forma:

a. Impozite directe - cele care se percep direct de la persoanele fizice si juridice, la randul sau
impozitele directe se impart in impozite reale si impozite directe impersonale.

* Impozite reale se stabilesc in legatura cu aumite obiecte materiale si anume impozitul

«funciar»

* Impozite personale si anume «impozitul pe venit» al persoanelor fizice si juridice;

«impozitul pe averi» si anume pe averea propriu-zisa; «impozitul pe circulatia averii»; «impozitul
pentru sporul de averi» in baza unei perioade de timp

b. Impozite indirecte - care nu se percep direct si normativ asupra contribuabilului, dar se

aseaza asupra vanzarii bunurilor si prestarii unor servicii; «TVA»; «ACCIZELE»; «TAXELE
VAMALE»; «TAXE DE TIMBRU SI INREGISTRARE» «VENITURI DE LA MONOPOLURILE
FISCALE»

Dupa obiect:

a. Impozit pe venit

b. Impozit pe avere

c. Impozit pe cheltuieli sau pe consum

Dupa scopul urmarit:

a. Impozite financiare sunt stabilite in scopul realizarii de venituri

b. Impozite de ordine sunt stabilite pentru limitarea unor actiuni sau atingerea unui scop fara
caracter fiscal (sunt impozitele «verzi»)

Dupa frecventa cu care se realizeaza:

a. Impozite permanente «impozit pe venit» a persoanei fizice

b. Impozite incidentare «cele care se incaseaza o singura data in perioada anului fiscal»,
impozit funciar si imobiliar

Dupa forma in care se percep: a. Impozite in natura

Dupa institutia care le administreaza: a.

Taxele.

Taxele (de timbru, de inregistrare, consulare, spitalizare) reprezinta alaturi de impozite cea de-a doua
categorie importanta de venituri ale bugetului de stat. Taxa reprezinta acea suma datorate de catre
persoanele fizice si/sau juridice pentru anumite acte sau servicii indeplinite/prestate la cererea si in
folosul acestuia de catre anumite organe de stat, institutii publice sau alte persoane asimilate acestora.

Conform Art.6 Cod Fiscal «taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit»

Clasificarea taxelor:

Dupa criteriul teritorialitatii:

 Oleg Televca - Drept Financiar

a. Taxe centrale

b. Taxe locale

Dupa caracterul lor:

a. Taxe judiciare - cele care se platesc cu ocazia depunerii unei cereri in instanta de
judecata

b. Taxe extrajudiciare - cele care se datoreaza pentru obtinerea unor acte, eliberate de catre
altele organe de cat cele din sistemul judiciar

In functie de scopul pentru care se platesc:

a. Taxe pentru eliberarea unor acte

b. Taxe pentru aprobarea desfasurarii unei activitati

c. Taxe pentru admiterea intrarii pe teritoriul unui stat

d. Taxe pentru utilizarea unor drumuri nationale

Dupa destinatia pe care o urmeaza (finalitatea urmarita de legiuitor)

a. Taxe fiscale - cele care se colecteaza in fiecare din componentele sistemului bugetar,
majoritatea lor fiind varsata in bugetele locale
Articolul 6. Impoziteş taxeşi tipurile lor
(6) Sistemul impozitelorştaxelor locale include:

a) impozitul pe bunurile imobiliare;

b) taxele pentru resursele naturale;

[Art.6 al.(6) lit.b) înţiaredacLP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, în vigare

01.01.06]

c) taxa pentru amenajarea teritoriului;

d) taxa de organizare ţaiiloricitaşloteriilor pe teritoriulăţiiunitadministrativ-teritoriale;

e) taxa de plasare (amplasare) ăţaiipublicit(reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;
 g) taxa pentruăţunitilecomercialeşi/sau de prestări servicii de deservireă;social
h) taxa de ţăpia;
i) taxa pentru cazare;

j) taxa balneară;
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transportălătoriautope derutelec
municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale);
l) taxa pentru parcare;

m) taxa de la posesorii de cîini;

n) taxa pentru amenajareaăţilocalrdint zona de frontierăcare au birouri

(posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.

b. Taxe parafiscale - care se constituie ca venituri extrabugetare al beneficiarilor acestor sume

Trasaturile caracteristice taxelor.

* Subiectul platitor al taxei este precis determinat din momentul cand acesta solicita
eliberarea unui act, prestarea unui serviciu, sau efectuarea unei lucrari din partea organului de stat.

* Taxa reprezinta o plata nechivalenta pentru actele, serviciile sau lucrarile efectuate de
organele de stat care primesc, intocmesc si elibereaza diferite acte, presteaza servicii sau rezolva alte
interese legitime ale contribuabililor.
 Oleg Televca - Drept Financiar

* Taxa este anticipativa, ea datorandu-se si trebuind sa fie achitata in momentul solicitarii

actului, serviciului sau lucrarii ce urmeaza a fi indeplinit.

* Taxele reprezinta contributiile de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de

diferite persoane, pe cand impozitele se intrebuintea-za la acoperirea cheltuielilor generale.

* Taxa este unica, in sens ca pentru una si aceeasi lucrare, act, se plateste o singura taxa.

* Sanctiunea intocmirii si eliberarii actelor, care nu au fost legal taxate este nulitatea.

* Raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor, revine primordial persoanei

incadrate la organul de stat, care presteaza anumite servicii sau efectueaza anumite lucrari si nu
contribuabilului.

Impozitele si taxele la care sunt tinute subiectele platitoare indeplinesc in principal urmatoarele
functii:

* Contributia la formarea fondurilor generale ale societatii - este o obligatie a tuturor

persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile si taxabile, deoarece in aceste fonduri
se concentreaza mijloacele banesti centralizate, pentru finantarea de obiective si a unor actiuni cu
caracter general (intretinerea aparatului de stat, plata salariilor, apararea nationala, serviciul datoriei de
stat)

* Redistribuirea unor venituri primare sau derivate - este operatiunea de preluare a unor resurse
in vederea repartizarii lor, pentru satisfacerea unor trebuinte acceptate in folosul altora de cat posesorii
initiali ai acestor resurse, redistribuirea prin aplicarea principiului depersonalizarii resurselor se
infaptuieste pe multiple planuri si anume intre sectoarele, ramurile si subramurile sferei materiale, intre
diferitele forme de proprietate, intre zonele si unitatile administrativ-teritoriale ale tarii, etc.

* Reglarea unor fenomene economice sau sociale - actioneaza in mod diferit in cazul
persoanelor fizice sau juridice; Persoanele Juridice «prin impozite si taxe se influenteaza preturile
marfurilor si tarifele prestarii serviciilor, rentabilitatea, eficienta economico-financiara, stimularea
realizarii productiei nete, cointeresarea materiala si raspunderea» Persoanele Fizice «se stimuleaza
executarea de lucrari si prestari de servicii in folosul populatiei si cuprinderea unui numar cat mai mare
de oameni in activitati socialmente utile, limitarea realizarii de venituri exagerate la unele persoane
fizice»

Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere.

In legatura cu acest drept in literatura de specialitate au fost emise mai multe teorii si anume:
a. Teoria Organica

b. Teoria Sociologica

c. Teoria Contractului Social

d. Teoria Echivalentei

e. Teoria Sigurantei

f. Teoria Sacrificiului a Datoriei sau Solidaritatii

Obligatia bugetara. Aparitia. Stingerea.

Continutul fundamental al raportului juridic bugetar, il constituie obligatia stabilita unilateral de catre stat
in sarcina persoanelor fizice si/sau juridice denumite contribuabili, de-a plati o anumita suma de bani la
termenul stabilit in contul bugetului de stat. Obligatia bugetara este o obligatie juridica, deoarece ea
defineste continutul unui raport juridic, ce ea nastere intre stat si persoanele determinate de lege, raport
juridic al carui izvor este legea, iar in caz de nevoie executarea sa este asigurata prin intermediul
constrangerii de stat.

Particularitatile in principal ce deosebeste obligatia bugetara de obligatia civila:

 Oleg Televca - Drept Financiar

a. Izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege, care
instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat

b. Beneficiarii ai obligatiei bugetare este intreaga societate, desi calitatea de creditor il are
statul

c. Obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani (cu unele exceptii)

d. Obligatia bugetara este constatata in forma scrisa prin titlu de creanta bugetara, care o
individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute sau bonurile detinute

e. Conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit

pentru fiecare categorie de venituri bugetare, datorita particularitatilor pe care le prezinta aceste venituri

f. Modificarea obligatiei bugetare este determinata de cauzele prevazute de lege

(modificarea elementelor in raport, modificarea termenilor de plata stabilite anterior, modificarea
situatiei juridice a contribuabililor)

g. Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati comune cu cele ale obligatiei
civile, dar fiind reglementate si o serie de modalitati specifice cum ar fi scaderea, compensarea si
anularea obligatiei bugetare

Avand in vedere faptul ca statul stabileste in mod unilateral in sarcina contribuabilului de-a plati o
anumita suma de bani in bugetul de stat, un element important ce caracterizeaza obligatia bugetara il
reprezinta premisele ce dau nastere acestuia. Aceste premise sau imprejurari defapt constau in realizarea
unui venit cu alte cuvinte marirea patrimoniului contribuabilului sau in detinerea unui bun, premisele vor
fi diferite in functie de fiecare categorie de venit bugetar. In indeplinirea acestor premise va semnifica
dobandirea de catre o persoana fizica sau juridica a calitatii de contribuabil, constatarea acestei calitati
are loc prin intocmirea de organele fiscale, a titlului de creanta bugetara. Obligatiile bugetare
individualizate prin titlul de creanta bugetara in sarcina contribuabililor se sting prin urmatoarele
modalitati:
Articolul 170. Modul de stingere a ţobligaieifiscale
Stingerea obligaţieifiscale se face prin: achitare, anulare,ţie, scprădescripre,compensare
sau executare silită.
Articolul 171. Stingerea obligaţieifiscale prin achitare
(1) Stingerea obligaţieifiscale prin achitare se efectueazăînmonedănaţională.
Achitarea poate avea loc prin ăplatdirectăsau prinţinere la sursă.Plata directăse face prin
virament, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor
instrumeă,sauîntenumerardeplat.

[Art.171 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

 (2) Plata prin virament se efectueazăprinintermediul instituţiilorfinanciare
(sucursalelor sau filialelor acestora)ă legisladacţia nu prevede altfel.
(3) Plata în numerar poate fiă prinefectuatintermediul organului fiscalăţilor
autorit administraţiei publice locale, al operatorilorşăsaude alpoinstţiilortu financiare
(sucursalelor sau filialelor acestora). Autorităţileadministraţiei publice locale pot stabili
încasarea şiimpozitelor taxelor localeşiprin intermediul altor persoane.

(4) Autorăţitleşi instituţiile enumerate la alin.(3), cuţia excepcelorfinanciare, care au încasat

bani în numerar de la contribuabil sîntăverseobligatelabuget,s în numele acestuia,ş
sauînaceea în următoarea zi lucrătoare, sumele încasate. ăţAutoritileadministraţiei publice
locale din şisatele

comunele în care nuă existinstituţii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru
serviciul de colectare a impozitelorştaxelor localeşipentru operatorii şdetă opoaltă periodicitate
de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu maiăperarăsptdeămînoădat.
(5) În cazul în care contribuabilulţinela decontulău sbancar mijloaceăneşti,b instituţia
financiară(sucursala sau filiala acesteia) esteăă obligatexecute, în limita acestor mijloace,
ordinul de platăa contribuabilului în decursul zţionaleleioperaîncare a fost ăprimit.
 Oleg Televca - Drept Financiar

(6) Sumele trecuteăderilascdin contul bancar al contribuabilului pentru ţstingereaiilor obliga

fiscale se transferăde instituţia financiară(sucursala sau filiala acesteia) la buget în ziua
operaţională în care au fost trecuteăderila.scSumele încasate în numerar de la contribuabili pentru
stingerea obligaţiilor fiscale se transferădeinstituţia financiară(sucursala sau filiala acesteia) la
buget nu mai tîrziu de ziuaţionaloperaăurmătoare zilei în care au fost încasate.

[Art.171 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Articolul 172. Stingerea obligaţieifiscale prin anulare
Stingerea obligaţiei fiscale prin anulare se ăefectueazprinacte cu caracter general sau
individual, adoptate conformţieilegisla.
Articolul 173. Stingerea obligaţieifiscale prin prescripţie
Dacă nu a fost exercitat în termeneleăzuteprdevprezentul cod, dreptul statului de a determina
obligaţia fiscalăsau de a o executa silit se stinge prţien. presConcomitent,rip se şstingeobligaţia

fiscală a contribuabilului. Stingereaţieiobligafiscale în urma survenirii

termenelorţiedeseprescrip face în baza unei decizii scrise a conducerii organelorţiide
administrarecuatribu ăfiscalcare administreazăobligaţia fiscalărespectivă,iar în cazul
serviciului de colectare aşiimpozitelor taxelor locale - în baza deciziei adoptateătreconsiliulde
local.
Articolul 174. Stingerea obligaţieifiscale prinăderesc
(1) Stingerea obligaţieifiscale prinăderesc are loc în ţsiiletuaîn care contribuabilul
ăpersoan
fizică:
a) a decedat;

b) este declarat mort;

c) este declaratădisprutăfră veste;

d) este declarat lipsit de capacitateţiudesauexercicucapacitate deţiuexercirestrînsă.
(2) În cazurile enumerate la alin.(1), stingereaădere seprinfacesc înărimea
întregii obligaţii fiscale - dacăpersoana nuăsatl (nu dispune de) bunuri -
ăsaurimeaînăprmţii nestinse din obligaţia fiscală- dacă avereaăsatlă de ea (averea
există)estent insuficientă.

(3) Stingerea prinăderesc a obligaţiei fiscale a contribuabiluluiă

pejuridicsoanăare loc în urma încetării activităţii lui prin lichidare, inclusiv pe
caleă,saujdicpriarnreorganizare.

(4) Stingerea obligaţieifiscale prinăderesc are loc în temeiul unei decizii a conducerii
organului cu atribuţii de administrare ăfiscalcare administreazăobligaţia fiscalărespectivă,inclusiv
în cazul
 cînd stingerea ei prin executareăîn conformitatesilit cu prezentul cod esteă.
Deciziaimposibil inspectoratului fiscal de stat teritorial privind
stingeţieiprineaăscdereobligapoate fi verificată,

modificatăsau anulatăde Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În cazul serviciului de colectare a

impozitelorştaxelor locale, decizia seădeadoptăctre consiliul local.
Articolul 1741. Stingerea simplificatăobligaţiei
fiscaleădereprin sc

(1) În lipsa elementelor constitutiveţiuniiale infracdeevaziune ăfisaucal de

pseudoactivitate de întreprinzător, organul fiscal stinge simplificatţiafiscalobligaăprin
ăscdere contribuabililor persoane juridice, înţiilecondiprezentului articol.

(2) Organul fiscal stinge simplificatădereprinobligascţia fiscală, conform art.174

alin.(4), în cazul în care stabileşteîn cumulă: c

a) persoana juridicăare datorii la bugetul de stat, la bugetulăţiiadmiunistrativ-

teritorialeşi/ sau la fondurile asăriigurobligatorii de asistenţămedicală;
f) persoana juridicănueste fondator al unei persoane juridice;
g) persoana juridică,în decursul ultimelor 24 de luni consecutive,ărilenu
adedepusseamă d fiscale prevăzute de legislaţieşi nu a efectuat operaţii nici un cont
bancar;

h) faţă de persoana juridicăaufost aplicate toateăsurilem de executareă

asilitobligaţiei fiscale prevăzute de lege;
 Oleg Televca - Drept Financiar

e) persoana juridicănu dispune de bunuri care potăritefi înurmscopul

executăriiobligaţiei fiscale.

(3) Lista contribuabililroră aleobligacţii fiscale au fost stinse simplificatădereprinse sc

prezintăentităţii abilitate cu dreptul de înregistrare ădetre statInspectoratulde Fiscal Principal
de Stat pentru aţiainidin oficiu procedura de radiere din Registrul de stat.

[Art.1741 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.1741
introdus prin LP145--XVI din 27.07.08, MO127-130/18.07.08 art.500, în vigoare

01.01.09]
Articolul 175. Stingerea obligaţieifiscale prin compensare

(1) Stingerea obligaţieifiscale prin compensare se ăefectueazprintrecerea în

contulţeirestan sumei ăpltite în plus sau a sumei care, conformţieifiscale,legisla urmeazăfi
restituită.

(2) Compensarea se efectueazălainiţiativa organului fiscal sau la cererea

contribuabiluluiă dac legislaţia fiscalănu prevede altfel.
(3) În termen ădenă pla 30 de zile de laţiaparicircumstanţelor respective sau de la
primirea cererii contribuabilului, organul fiscalşte ordinulîntocmede ăplatşio transmite
Trezoreriei de Stat spre executare, în modul stabilit de Ministeţelor.ul Finan

(4) În termen de 7 zile de la data primirii ordinuluiă,Trezorderiaplatde Stat trece,ăcaz,dup

dintr-un cont al bugetului în alt contşi albugetaceluiasau în contul unui alt buget sumele
consemnate în ordinul ăde.Dupplatăexecutarea ordinului ăde,Trezoreriaplat de Stat remite,ă
dup

caz, organului fiscal sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri.

[Art.175 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

(5) Dupăce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal face
înscrierile de rigoare în contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul cel tîrziu a
doua zi unăţilort sale.

[Art.175 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

(6) Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit conăsatribuabilîncontului sau l

stingerii unei viitoareţiiobligafiscale de alt tip. În caz de nedepunere a cererii, excedentulăîn se
las contul stingerii oblţieigafiscale de acelaşitip.
 (7) Excedentul sumei compensate se restituie contribuabiluluiă, conformsause utilizeaz
prevederilor art. 101 alin. (5) sau art.125 alin. (5), în cazulţelorstingfaţăderiibugerestanul

public ionalţ. În acest scop, suma neachitatăobligaţiilor fiscale în cuantumă dela pîn100
lei inclusiv nu se considerărestanţă faţă de bugetul publţiconal.

[Art.175 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

Articolul 176. Restituirea sumeiătiteplîn plusşia sumei care, conform legislaţieifiscale,

urmeazăfi restituită
(1) Cu excepţiacazurilor cînd legislaţiafiscalăprevede altfel, restituirea ăsumeititeînplplusşi
a sumei care, conformţieilgislafiscale, urmeazăfi restituităcontribuabilului se face înşi
modul în termenele stabilite la art.175 numaiăacestadacnu are restanţ.

(2) Cu excepţiacazurilor în care legislaţiafiscalăprevede altfel, restituirea

ăsumeititeîn plplus şi a sumei care, conformţieilegislafiscale, urmeazăfi
restituităcontribuabilului persoanăjuridică

se efectueazăde Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabiluluiăfizică-la

persoan conturile lui bancare sau în numerar.

(3) Dacăsuma ăpltită în plusşi suma care, conform ţliegislafiscale, urmeazăfi restituitănu
au fost restituite în termen de 37 de zile de la data primiriiătreorganulcereriifiscal,de sau în
alt termen prevăzut de legislaţiafiscală, contribuabilului iăteseşteplo dobîndă,calculatăîn
funcţie de

rata de bază(rotunjităpînă la următorul procent întreg), ăstabilitdeBanca ţNaională a

Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de
ăgestiune,laoperaţiunileaplicatde politică
 Oleg Televca - Drept Financiar

monetarăpe termen scurt, pentru perioadaăîntrecuprinsdata primirii cereriişdata

compensăriide către Trezoreria de Stat.

[Art.176 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

(4) Calculul dobînzii, efectuatşiprezentat deătrec contribuabil organului cuţii deatribu

administrare fiscalărespectiv, se verificăşse aprobăde conducerea
acestuişiorganseanexeazăla ordinul de platăcare prevede plata dobînzii. În cazul
şimpozitelortaxelorlocale administrate de serviciul de colectare a impozitelorştaxelor locale,
dispoziţiade platăva fi întocmit de organul

fiscal în baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobînzii se va efectua din bugetul în care
au fostărsatev impoziteleştaxele respective.

[Art.176 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

Articolul 177. Stingerea obligaţieifiscale prin executareă silit
Stingerea obligaţieifiscale prin executareăaresilitloc prinţiunileac întreprinse de organul
fiscal pentru percepereaţată aforrestanţelor în conformitate cuţialegfiscallaă.

Alte venituri ale statului. «Venituri Nefiscale»

Articolul 8. Veniturile bugetare

(1) Veniturile bugetare se constituie din impozite,ş altetaxe,încasgranturiă.
(2) Veniturile bugetare nu includ împrumuturileşîncasărilde statmijloacelor din
vînzaşiprivatizarea bunurilor proprietate publică.

Lista veniturilor bugetare se aproba ca anexa la legea bugetara anuala.

Conform anexei legii bugetului de stat pentru anul 2010 la categoria de incasari nefiscale se atribuie

Sistemul Cheltuielilor Publice.

1. Notiunea si clasificarea cheltuielilor publice

2. Notiunea si principiile finantarii
3. Structura cheltuielilor publice

Controlul Financiar

1. Notiunea, rolul si functiile controlului financiar

2. Formele Controlului Financiar

3. Metodele Controlului Financiar

4. Procedura efectuarii (executarii controlului financiar)

5. Actele controlului financiar

Notiunea de control provine din expresia latina «contra-rolus» care insemna verificarea actului original
dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei altei persoane. Controlul financiar are ca
obiective cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate mijloacele financiare si bunurile
publice de catre unitatile economice atat publice cat si private, modul de realizare si utilizare a banului
public urmareste asigurarea si consolidarea echilibrului financiar, la fel are ca scop verificarea modului
in care contribuabilul respecta legislatia fiscala intr-o anumita perioada sau in cateva perioade fiscale.

Capitolul 11

CONTROLUL FISCAL

Articolul 214. Principiile generale de efectuare a controlului fiscal

(1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care

contribuălegislaţiabilul respect fiscală într-o anumităperioadăsau în cîteva perioade fiscale.
(2) Controlul fiscal este exercitat de organşi/saul defiscalun alt organ cuţii
atribude administrare fiscală,în limitele competenţeiacestuia, laţ faloculuişi/sau la oficiul
acestora.
 Oleg Televca - Drept Financiar

(3) Procedura controlului fiscalăîntrconst-unansamblu de metodeşioperaţiuni de

organizareş desfăşurare a controlului, precumşidevalorificare a rezultatelor lui. Controlulţa
loculuifiscalla fa şi/sau la oficiul organului,ăzutprevlaalin.(2), poate fi organizatşefectuat
prin ătoareleurm metodeşi operaţiuni: verificarea ăfaptic,verificarea documentară,verificarea
ătotal,verificarea parţială, verificarea tematică,verificarea operativă,verificarea prin
contrapunere. şiMetodele

operaţiunile concrete utilizate la organizareaşexercitarea controlului fiscal sînt determinate, în

baza prezentului cod, înţiunileinstrucu caracter intern ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

(4) Activitatea contribuabilului poateă controluluifisupus fiscal pentru oă

pcerioadnu depăşeşte termenele de prescripţie,stabilite la art.264, pentru
determinareaţieifiscaobligae.

(5) În cadrul controlului fiscalţloculuilafaşi/sau la oficiu, organele specificate la

alin.(2) sînt în dreptă ssolicite de la alte persoane oriceţiişiinfdocumenterma privindţiilerelalor
cu contribuabilul respectiv.

(6) Organele cu atribuţiide administrare ăfiscalpotefectua controlul fiscal repetat în cazul în

care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sînt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare ori
dacăulterior au fost depistate circumstanţeceatestăexistenţa unor semne de
încălcare fiscalăşi, prin urmare, se impune un nou control.

(7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat

înăcadrulriicontestaexaminţiilorîmpotriva deciziei organului fiscal sauţiniiac funcţionarului
fiscalşi,în alte cazuri, la decizia conducerii organelor menţionate la alin.(6).

(8) Se interzice efectuareaă repetatcontroalelor fiscaleţ laoculuifa asupra unoraşiaceloraşi

impoziteş taxe pentru o perioadăfiscală care anterior a fostă supuscontrolului, cu excepţia

cazurilor cînd efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea
contribuabilului,ţine de inspectarea activităţiiorganului fiscalătrde organulc ierarhic superior, de

activitatea posturilor fiscale sau de depistarea,ăefectuareadup controlului, a unor semne de încălcări

fiscale, cînd aceasta este o verificare prin contrapunere, cînd controlulăla se efectueaz solicitarea
organelor deşi dreptacelor specificate la art.131 alin.(5), cînd necesitateaărutîn a ap

urma examărini cazului cu privire ălcarealaînc legislaţiei fiscale sau în urma ăriiexamin
contestaţiei. Drept temei pentru efectuarea controlului fiscalţlocului,repetat înlaăturlegfaă
cu
 inspectarea actăţiivitorganului fiscalătrde organulc ierarhic superior, poate servi numai decizia
acestuia din ăurm,cu respectarea ţcerinelorprezentului articol.

(9) Controlul fiscal se efectueazăînorele de program ale organului

careăcontrolulexercitfiscal şi/sau cele ale contribuabilului.

Rolul controlului financiar se exprima prin faptul ca la efectuarea lui se efectueaza mentinerea ordinii
stabilita de drept in procesul activitatii financiare de catre autoritatile publice, institutiile publice, agentii
economici si populatiai, iar in al doilea rand argumentarea economica si eficacitatea actiunilor
intreprinse, corespunderea lor sarcinii si functiilor statului. In literatura de specialitate controlul financiar
a fost definit ca o componenta a controlului economic, reprezentand acea activitate de verificare a actelor
si operatiunilor referitoare la modul de formare, administrare si intrebuintare a banului public ce apartine
statului cat si unitatilor administrativ-teritoriale in scopul realizarii unei eficientizari a vietii economico-
sociale si a restabilirii ordinii de drept incalcate.

Datorita modului sau de organizare si exercitare si tinand cont de rolul si obiectivele pe care le
urmareste, controlul financiar indeplineste urmatoarele functii:

a. Functia de evaluare - consta in acte si operatiuni de estimare a situatiei existente la un

moment dat, a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate si eficienta
 Oleg Televca - Drept Financiar

b. Functia preventiva - care consta intr-o serie de masuri luate de organele de control in
vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale acestora sa se produca prin
identificarea si anularea cauzelor care le favorizeaza

c. Functia de documentare - prin care se asigura cunoasterea cantitativa si calitativa a

problemelor ce fac obiectul dezvoltarii economico-sociale, relevarea fraudelor si depistarea cauzelor
acestora

d. Functia recuperatorie sau sanctionator reparatorie - care consta in actiunea de

descoperire si recuperare a pagubelelor luarea de masuri fata de cei vinovati prin stabilirea potrivit
legii a raspunderii juridice

e. Functia pedagogica (educativa) - prin aceasta functie controlul contribuie la ridicarea

cadrelor din economie a nivelului de pregatire si solutionarea in conditii satisfacatoare a sarcinilor care le
revin in acest caz este necesar si ca organul de control sa aiba o pregatire solida profesionala si sa se
bucure de credibilitate

Formele controlului financiar.

Exista mai multe forme sau tipuri de control financiar, cunoasterea acestora are o mare importanta
deoarece permite limitarea peridiocitatii efectuarii acestora precum si determinarea drepturilor si
obligatiilor organelor de control. Astfel controlul financiar poate fi clasificat in baza urmatoarelor
criterii:

In dependenta de locul desfasurarii:

a. Control Financiar la oficiul organului de control - care consta in verificarea

corectitudinii darilor de seama a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept temei
pentru calcularea si achitarea drepturilor impozitelor si taxelor. Acest control urmeaza a fi efectuat in
termen de cel mult 3 luni din ziua prezentarii de catre contribuabil a darii de seama fiscale.

Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul organului

fiscal sau al altui organţii cu atribu de administrareă fiscal

(1) Controlul fiscal la oficiul organului fiscal sau la oficiul

ţorganuluiiideadministrarecuatribu fiscală (denumit în continuare controlul fiscal
cameral)ăînverificareaconst corectitudinii

întocmiriiărilord de seamăfiscale, a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept

temei pentru calculareaşiachitarea impozitelorştaxelor, a altor documente de care dispune organul
 fiscal sau alt organ ţcuii deatribuadministrare ăfiscal,precumşi în verificarea altor circumstanţeceţin
de respectarea legţieislafiscale.

(2) Controlul fiscal cameral se ăefdectuătreazfuncţionarii fiscali sau persoaneleţiecu func

de ărspundere ale altor organe cuţii deatribuadministrare ăfiscalconform oblţiilorga de
serviciu, fără adoptarea unei decizii scrise asupra obiectivului vizat. ăControlulurmeazăa
fiînefectuatcauz în termen de cel mult 3 luni din ziuaării prezentdeăctrecontribuabilăriia
de seamăfiscale, a unui alt document prevăzut de legislaţiafiscală, dacă aceasta din
urmănu prevede altfel.

(3) La relevarea unorşi/saueroricontradicţiiîntre indiciiărilord de seamăşi

documentelor prezentate, organul care a efectuat controlul ăestecomuniceobligat despre
aceasta contribuabilului, cerîndu-i,ă, totodatsămodifice documentele respective în termenul
stabilit.

(4) Prin derogare de la prevederile alineatelorş(3),în (2)cazul în care

depistareaălcării înc fiscale este posibilăîncadrul controlului fiscal cameral, nefiind necesarţ
locului,ntrolul la fa funcţionarii fiscali sau persoaneleţiecudefuncăspundere ale altor organe
cuţii deatribu

administrare fiscalăpot întocmi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilorş art.216 alin.(6)
(8).

Art.215
Cod
Fiscal
Art.216 Cod Fiscal
 Oleg Televca - Drept Financiar

a. Control Financiar la fata locului - Articolul 216. Controlul fiscalţlaloculuifa

(1) Controlul fiscalţalaloculuifa are drept scop verificareaării rlespectgislaţiei

fiscale de contribuabil sau deă persoanaltăsupusăcontrolului, care se
efectueazălalocurileăriiafl acestora de către funcţionarii fiscali sau de
persoaneţiecudefuncăspundere ale altor organe cuţii deatribu administrare fiscală.În cazul
în care contribuabilulă saupersoanăaltsupusă controlului nu dispune de sediu sau de
oficiu ori sediulăla luidomiciliu,seafl în alte cazuri cîndă condinuexistţii

adecvate de lucru, controlul fiscalţionat msenefectueazăla oficiul organului careă exercit

controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art.145 alin. (2) - (6), inclusiv cu întocmirea
obligatorie a unui act de ridicare de la contribuabil a documentelor necesare.
(2) Controlul fiscalţalaloculuifa poate fi efectuat numai în temeiul unei decizii scrise a
conducerii organului careă exercitcontrolul. Necesitateaăriiefectuverificării prin contrapunere la
unele persoane cu care contribuabilul supus controlului are sau a avutşi raporturi economice financiare,
pentru a se constata autenticitatea acestora,ăde sesinedeătstăerminor,de ătrec
funcţionarul fiscal sauăpersoanaltăcu funcţie deăspundere care efectueazăcontrolul.
(3) Controlul fiscalţalaloculuifa referitor la un contribuabil poate cuprindeşmaiatît unul, cît
multe tipuri de impoziteştaxe. În cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur
control fiscal laţ loculuifa pe uneleşiaceleaşi tipuri de impoziteştaxe pentru şunaiaceeaşi

perioadăfiscală. Aceastărestricţie nu se extinde asupra cazurilor cînd controlulţaoculuifiscal

la fa se efectueazăîn legătură cu reorganizarea sau lichidarea
contribuabilului;ăefectuareacînddup

controlului se depistăeazmne de ăînclcări fiscale; cînd acesta este o verificare prin contrapunere;
cînd controlulţine de activitatea posturilor fiscale; cînd controlulăla sesolicitareaefectueaz
organelor de dreptşia celor prevăzute la art.131 alin.(5) sauăturînă culeginspectarea actăţiivit

organului fiscal ădetre corganul ierarhic superior; cînd necesitatea conărutroluluiînurma

ap examinării cazului cu privireălcareaînc fiscalăsau în urma examinăriicontestaţiei.

(4) Durata unui control fiscalţloculuilafa nu trebuieădepăşsească două luni

calendaristice. În cazuri excepţionale, conducerea organului careăcontrolulexercit fiscal
poateădcidsăprelungirea duratei în cauzăcu cel mult 3 luni calendaristiceăsistezesau
scontrolul. Perioadaării sist controluluiş prezentării documentelor nu se include în
durataăriicontrolului,efectu ultima fiind calculatădin ziua începerii luiălapînziua semnării
actului respectiv, inclusiv.

(5) La finalizarea controlului fiscalţlocului,lafa se întocmeşteun act de control fiscal. La

posturile fiscale, actul de control fiscal se va întocmi numai în cazălcăriide depistare a înc legislaţiei
 fiscale. În cazul ădepistriivreunei ăînclcări fiscale, organul care ăexercitcontrolul ia

decizia corespunzătoare. Prin derogare de la prevederile prezentuluiăîncaălcareaineat,

fiscaldacă se depisteazăde ăctre serviciul de colectare a impozitştaxelor locale, decizia
respectivăse emite de organul fiscal, cu respectarea prevederilor de la art.159 alin.(2).

(6) Actul de control fiscal este un document întţionarulcmit

defiscalfuncsauăpersoanaltăcu funcţie de ăspundere a organului careă exercitcontrolul,
în care se consemneazărezultatele controlului fiscal. În act se va descrie obişexactctiv,
încarălcarea legislaţiei fiscaleşi/sau a modului de evidenţăaobiectelor impunerii, cu
referire la documenteleţărespectidevşiedenla alte materiale, indicîndu-se actele
normativeălcate.Înîncat va fi reflectatăfiecare perioadăfiscală în parte, specificînduă-
lcseărileînc fiscale depistate în ea.

(7) Controlul fiscal ţalaloculuifa asupra filialelor,

sucursalelorşi/saureprezentanţelor contribuabilului,ţiatinide organul fiscal, se
organizeazăşseefectueazăde ăctre inspectoratul

fiscal de stat înăruia crazăde deservire seă contribuabilulafl care le-a instituit, cu participarea
inspectoratului fiscal de statăruiîn raăz cde deservire seă filiala,afl sucursalaşi/su reprezentţan.

(8) Contribuabilul, inclusiv prin intermediulătoruluicondsaucaltui reprezentantău,esteals

obligat, dupăcaz, ăs asigure condiţiiadecvate pentru efectuarea controlului,ăparticipes la
 Oleg Televca - Drept Financiar

efectuarea şluisă semneze actul de control fiscal,şînchiarcazul dezacordului. În caz de

dezacord, el este obligatăprezintes în scris, în termenă lade 15pînzile calendaristice,

argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare. Acest control are drept scop verificarea
respectarii legislatiei fiscale de catre contribuabil sau de o alta persoana supusa controlului, controlul
fiscal la fata locului poate fi efectuat numai in temeiul unei decizii a conducerii organului care exercita
controlul (D.I.C.F.). In cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control la fata locului
pe unele si aceleasi tipuri de impozite si taxe, pentru una si aceeasi perioada fiscala. Durata unui control
la fata locului nu trebuie sa depaseasca doua luni calendaristice in cazuri exceptionale prin decizia
organului care efectueaza controlul, durata poate fi prelungita cu 3 luni. Durata reviziilor C.E.C.C. pot sa
efectueze pana la 15 zile, iar in cazul intreprinderilor mari pana la o luna, iar prin decizia conducerii nu
mai mult de 2 luni poate fi prelungit.

Dupa criteriul momentului:

a. Control financiar preventiv - este un control specializat prin care se verifica legalitatea,
oportunitatea si conformitatea actelor financiare controlate cu regulile prestabilite pentru acele acte.
Verificare ce se face inainte de aprobare a actelor respective, in mod obligatoriu sunt supuse acestui
control urmatoarele operatiuni «deschiderea si repartizarea de credite bugetare» «modificarea si
repartizarea lunarii a cheltuielilor bugetare» «vanzarea, gajarea sau inchirierea de bunuri». Controlul
financiar preventiv poate fi exercitat atat de conducerea institutiilor publice, unitatilor cat si de organele
de control ale Ministerului Finantelor. Controlul financiar preventiv se exercita prin acordarea sau nu a
vizei, prin semnatura si sigiliul personal al acelui care a infaptuit controlul.

b. Control financiar concomitent (de gestiune) - este acea forma de control ce se desfasoara
relativ in acelasi timp cu emiterea si aprobarea actelor supuse controlului. Obiectivul principal al acestui
control consta in verificarea, respectarii normei juridice privitoare la: «existenta, integritatea si pastrarea
bunurilor si valorilor materiale» «efectuarea in numerar sau prin cont bancar al incasarilor si platilor,
inclusiv a salariilor si retinerilor din acestea» «respectarea legii a reglementarilor si deciziilor conducerii
institutiei respective»

c. Control financiar ulterior - se desfasoara dupa ce actele supuse controlului au fost emise si
au produs efecte juridice, acesta este controlul cel mai eficient, intrucat se efectueaza cu amanuntime
fara a stingeni activitatile curente ale unitatilor controlate. El are un aspect si rol preventiv intru-cat
permite tragerea unor concluzii care pot fi utile pentru activitatile viitoare.

Dupa criteriul domeniului de actiune:

a. Control financiar intern (propriu) - Articolul 561. Controlul financiar public intern
(1) Controlul financiar public internăunreprezintsistem general consolidat,
implementatş institudeGţiilevern publice subordonate, ce cuprinde totalitatea procedurilorşi
 decontrolmanagementînsectorul public orientate spre gestionarea bunurilfondurilorş publice
în mod economşic,eficaefece,tivîntru realizarea ăadecvatşioportunăa obiectivelorşsarcinilor
sale.
(2) Controlul financiar public intern este bazat pe:
a) management financiarşcontrol;

[Art.561 al.(2), lit.a) în redacţiaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în

vigoare 01.01.10] b) audit intern;
[Art.561 al.(2), b) în redacţiaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în
vigoare 01.01.10] c) coordonareaşiarmonizarea centralizatăîndomeniu.
Articolul 562. Managementul finanşciarontrolul
[Art.562denumirea în redacţiaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10]
(1) Executorii de bugetă ărpoartspundere pentru asigurarea buneiăr
pringuvernimplementarea ăadecvat sistemului de management fşinanciarcontrol în
instituţiilepublice. Managementul şfinanciarcontrolul cuprind în
 Oleg Televca - Drept Financiar

sistem procesele instituţiei,inclusiv procesele de planificare, executare, management al riscurilor,

control, monitorizare şi raportare.
[Art.562al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10]

(2) Obiect al managementuluişifinanciaralcontrolului sînt toateăţileactivitnstituţiilor publice,

inclusiv colectarea veniturilor, procedurileţionale,opera procedurile deţiiachizişcontractare,
angajamentele, executarea cheltuielilor, precumşi recuperareaăţilorpl nejustificate.

(3) Sistemul de managementşi financiarcontroleste organizatţinîndu-se cont de

complexitateaşdomeniul de activitate a instituţiilor publiceşîn conformitate cu cadrul
normativşmetodologic elaboratşiaprobat de Ministerul Finanţelor.

(4) Executorul de buget organizeazăsistemul de management financiarşcontrol în

scopulţineriiob unei asigurări rezonabileă obiectivele entităţiivor fi atinse prin:
a) eficacitateaşeficienţa operaţiunilor;
b) conformitatea cuţialegislaşcu regulamentele aplicabile;
c) sigurţanşi optimizarea activelorşpasivelor;
d) sigurţaşni integritatea informaţiei.
[Art.56 al.(4) în redţiacLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
2

01.01.10]

(5) Modul de organizare a managementuluişcontroluluifinanciar pentru asigurarea

buneiăriînguverninstituţiile publice este supus audituluiş audituluiintern extern.
[Art.562 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10]
Articolul 563. Auditul intern

(1) Auditul intern este o activitateă indepşobiendentctivă,efectuatăîn baza evaluării

riscurilor, careă ofer executorilor de buget servicii deţăconsultanşideasigurare
rezonabilăprivind eficacitatea sistemului de management financiarş control, organizat pentru
atingerea obiectivelorţieipubliceinstitu.
[Art.563 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10]

(2) Auditul intern contribuieătlaăţireaîmbunoperaţiunilor efectuate de ţinstituiilepublice

prin evaluarea proceselor şi oferirea recomandărilor privind îmbunătăţirea lor.
(3) Executorul de bugetă funcasigurţiade audit intern instituind o unitate de audit intern în
structuraţională organiza a instituţiei, dacăaceasta este organ central de specialitate
ţalieiadministrapublice.
[Art.563 al.(3) în redţiacLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
 01.01.10]
(31) Instituţia care nu cade sub incidenţaalin.(3) are dreptulă-şi creezes o unitate de audit
intern conform prevederilor alin.(33), (34), (35), (37) şi (3 8).
(32) Instituţiile subordonate autorităţilorpublice centraleşilocale au dreptulă-şi creezes o unitate de
audit intern cu
acordul organului ierarhic superiorşconform
prevederilor alin.(3 3
), (34), (35), (37) şi (3 8).
(3 ) Unitatea de audit intern se instituie în subordinăaexeacutoruluidirect de buget.
3

(34) Unitatea de audit intern seăîncreeazlimita statelor de personal existente în ţcadruliei. institu
(35) Executorul de buget informeazăînscris Ministerul ţelorFinandespre crearea în
cadrulţieiinstituaunităţii de audit intern.
(36) Unităţile de audit intern ale ăţautoritilorpublice centraleşilocale au
dreptulăefectuezes auditul internşîn instituţiile subordonate lor.
(37) Unitatea de audit intern raporteazădirectexecutorului de
buget. (38) Unitatea de audit internăprezintMiniserului Finanţelor:
a) pînăla data de 1 martie, raportul anual de activitateăţiideauditunitintern pentru anul
precedent;
b) carta de audit intern;
c) copia de pe planul strategicăţiialdeactivitaudit intern;
d) copia de pe planul anualăţalii activitdeaudit intern.
[Art.56 al.(31)-(38) introduse prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în
3

vigoare 01.01.10]
(4) Auditorii interni nu efectueazăreviziişcontroale, nu se implicăînactivităţile operaţionale ale
instituţieipublice
şi nu evalueazăactivităţ sau proceduri în care au fostţi anterimplicaor. În cadrul
ăefecturiimisiunilor de audit, auditorilor li se asigurăaccesul deplinşelimitat la
documenteleşiînspaţiile necesare, precumşidreptul de a solicita informaţii de la
persoanele relevante.

[Art.563 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10] [Art.563 al.(5) exclus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în
vigoare 01.01.10]
Articolul 564. Coordonareaşiarmonizarea centrăalizatcontrolului
financiar public intern

(1) Ministerul ţFinaneloreste responsabil de elaborareaşimonitorizarea politicii în domeniul

controlului financiar public intern.
(2) Ministerul Finanţelor:
a) elaboreazăşiactualizeazăcadrul normativ în domeniul controlului financiar public intern;
b) monitorizeazăşevalueazăcalitatea activităţiiunităţilor de audit intern;
c) monitorizeazăşevalueazăcalitatea sistemului de managementşi financiarcontrol;
d) prezintăGuvernului,ăpînla1 mai, raportul anual consolidat privind controlul financiar
public intern pentru anul precedent;
e) coordoneazăşi/sau organizeazăinstruirea în domeniul managementuluiş
cofintrolului,anciar precumşi
instruireaş certificarea profesionalăauditorilor interni din sectorul
public; f) elaboreazăşidezvoltămecanismele de certificare a auditorilor
interni;
 Oleg Televca - Drept Financiar

g) avizeazăcartele de audit intern ăţaleilorunitde audit intern, instrucţiunile privind

particuăţilearitspecifice de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea
auditului internşreglementînsectorulărileinternepublic privind managementul
financiarşcontrolul, elaborateătredeexecutorul de buget;
h) armonizeazăcadrul normativ în domeniul controlului financiar public intern cu
buţioneleale;practici interna
i) colaboreazăcu organismele internaţionaleşi cu instituţiile de specialitate în
domeniul controlului financiar public intern.
[Art.564 în redacţia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; în vigoare
01.01.10] [Titlul IX introdus prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, în
vigoare 01.01.09]

b. Control financiar extern - este exercitat in principal de organele de control ale MinFin.
Auditul public extern privind modul de administrarea a mijloacelor financiare si a bunurilor publice se
efectueaza de catre Curtea de Conturi a RM

Dupa criteriul termenului in care se efectueaza controlul:

a. Control financiar permanent - activitatea de control se efectueaza pe toata durata

desfasurarii activitatii controlate

b. Control financiar periodic - activitatea se desfasoara la anumite intervale de timp, etc.