ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

LP 6 SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A NOU-NĂSCUTULUI ȘI

SUGARULUI

1. SUPRAVEGHEREA NOU-NĂSCUTULUI
1.1. EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A NOU-
NĂSCUTULU1
a. Date informative generale la externarea din maternitate:
•Nume/prenume copil
•CNP
•Nume/prenume/vârstă/nivel educaţional- părinţi
•Data naşterii copilului
•Sexul copilului
•Rangul copilului
•Vârsta la naştere (normal: 38-42 săptămâni)
•Felul naşterii (pe cale vaginală sau cezariană)
•Prezentaţia la naştere (craniană, pelviană, transversă)
•Greutatea la naştere: normal= 3000-3500g (2500-4600g)
•Lungimea la naştere: normal= 50cm (47-55cm)
•Perimetrul cranian la naştere: normal= 35cm (34-37cm)
•Perimetrul toracic la naştere: normal= 34cm (31 -34 cm)
•Perimetrul abdominal la naştere: normal=38cm
•Pliul cutanat abdominal: 0-1 cm
•Scorul Apgar la naştere
•Asistarea la naştere (medic, moaşă, neasistat)
•Grup sanguin/Rh
•Fontanela anterioară (2,5/5cm); cea posterioară este de obicei închisă
•Crizele fiziologice ale NN:
a. Scăderea fiziologică în greutate: 5-10% din greutatea la naştere; recuperează în
3-4 zile
şi revenirea la greutatea normală se face la 7-10 zile
b. Icterul fiziologic: durată-3-5 zile
c. Criza genitală: apare în ziua 3-6; constă în tumefierea glandelor mamare, mică
secreţie
alb-gălbuie a acestora; tumefiere labiilor mari, uneori mică sângerare vaginală,
acumularea de lichid în vaginală testiculară (hidrocel); cauza: hormonii
estrogeni
materni prezenţi în circulaţia fetală
•Eliminarea meconiului (în primele 12-24 ore de la naştere)
•Prima micţiune: în primele 24 ore de la naştere
•Descumarea fiziologică: între ziua 7-14 de la naştere; este furfuracee sau în lambouri
mici
•Restul de cordon ombilical: se mumifică şi se detaşează în 7-10 zile de la naştere
•Eventuale malformaţii descoperite la naştere
•Alimentaţia: tipul şi orarul meselor
•Eventuale măsuri de resuscitare şi tratamente aplicate la naştere
•Durata spitalizării
•Datele vaccinărilor anti-hepatilă B şi BCG efectuate în maternitate
•Datele efectuării testelor screening pentru fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital

1
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

•Profilaxia rahitismului (Vigantol soluţie, 2 picături/zi, po, de la vârsta de 2 săptămâni)

•Starea generală la externare, greutatea la externare
b. Evaluarea NN la
domiciliu: Anamneză
mamei:
• Starea de sănătate a copilului
• Starea de somn/veghe
• Reactivitatea la stimuli externi
• Igiena copilului
• Tipul de alimentaţie şi orarul meselor
• Vărsături postprandiale, regurgitaţii
• Aspectul şi numărul scaunelor
• Aspectul urinei
• Aspectul tegumentelor
• Colici abdominale
• Starea restului ombilical
Examenul clinic general al NN
• Inspecţia generală:
- starea generală
- poziţia NN (flexie, hipertonie uşoară)
- reactivitatea la stimuli (verbali, tactili, vizuali)
- starea de alertă (somn/veghe, ţipăt)
- mişcări spontane, mioclonii fiziologice
-aspectul tegumentelor (eritrodermie fiziologică, milium sebaceu, lanugo, descuamare
fiziologică, pata mongoliană, eventual: cianoză, icter prelungit, elemente de
piodermită)
-aspectul restului de cordon ombilical: nedetaşat/detaşat, aspectul cicatricei
ombilicale-granuloame, serozitate (necesită aplicaţie de soluţie nitrat de argint 5%)
- depistarea crizelor fiziologice
- aspectul craniului (deformări, bose, cefalhematom, asimetrii, etc)
-tipul respiraţiei: tip abdominal, frecvenţă de 40-60/min, uneori tahipneic, cu respiraţie
neregulată
-aspectul locului de administrare a BCG
- diformităţi sau asimetrii ale membrelor
- aspectul scaunelor
• Examenul extremităţii cranio-cervicale:
- fontanele (anterioară, posterioară); suturi; craniotabes fiziologic; inserţia părului,
inserţia
urechilor; asimetrii faciale; aspectul fantelor palpebrale
• Examenul toracelui:
- aparat respirator, aparat cardiovascular (alura ventriculară =130-150/min)
• Examenul abdomenului:
- aspect, orificii herniare ?; ficat, splină, rinichi
• Examenul organelor genitale externe şi a regiunii perineale (criza genitală, la fetiţe:
aspect labii, la băieţi: aspect penis, coborârea testiculelor în scrot; permeabilitatea
anusului-termometrizare)
• Examenul membrelor: simetrii, mobilitate, tonus, aspectul unghiilor, dezvoltarea
crestelor palmo-plantare, simetria pliurilor membrelor inferioare, manevra
Ortolani pentru luxaţia congenitală de şold
• Examenul coloanei vertebrale: spina bifida, meningomielocel?

2
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

• Examenul neurologic:
 Starea de alertă: ţipăt viguros, reactivitatea la stimuli externi, raport
somn/veghe
 Examinarea motilităţii şi tonusului
- Postura: predominant în flexie
- Poziţia capului: întoarcerea capului spre dreapta (asimetrie funcţională între cele
două emisfere, fiziologică)
 Tonusul: manevre pasive şi active
■ Atingerea pavilionului urechii cu călcâiul
■ Atingerea urechii cu mâna opusă (semnul eşarfei)
■ Redresarea capului când este apucat de mâini
■ Redresarea corpului la suspensia ventrală
■ Unghiul popliteu de 90°
■ Unghiul de dorsoflexie la mână şi picior
■ Rezistenţă la mişcările pasive mai ales la nivelul membrelor inferioare
■ Reculul braţului
 Motilitatea şi forţa musculară: simetria şi numărul mişcărilor, mioclonii
 Examenul reflexelor arhaice:Reflexul Moro, Reflexul tonic al cefei, Reflexul de
apucare palmara, Reflexul de apucare plan tară, Reflexul de păşire (de mers
automat), Reflexul de clipire (cohleo-palpebral), Reflexul de orientare(al
punctelor cardinale), Reflexul de succţiune
c. Educaţia părinţilor:
- igiena copilului
- igiena mediului înconjurător, temperatură ambientală corespunzătoare (20-220C)
- scoaterea copilului la aer şi soare
- baia zilnică a copilului (baia generală se face după căderea bontului ombilical şi
cicatrizarea plăgii ombilicale)
- alimentaţia NN: încurajarea alimetaţiei la sân, la cerere
- administrarea în colici abdominale de: Sab simplex 10 picături sau ceai de colici sau
Baby Drink sau Bonisan sau Espumisan, etc)
- profilaxia rahitismului cu Vigantol 2 picături/zi de la vârsta de 2 săptămâni; eventual
se poate recomanda şi administrarea de calciu gluconic 5 ml/zi, 10 zile/lună
- urmărirea scaunelor copilului; pentru constipaţie: la nevoie- ceai de muşeţel sau
stimulare anală cu termometrul sau supozitoare cu glicerină
- termometrizarea copilului la nevoie
- supliment lichidian în caz de icter prelungit sau caniculă
- cântărirea copilului se face săptămânal
explicaţii privind calendarul vaccinărilor (vaccinările obligatorii şi cele suplimentare)
şi al examenelor de bilanţ
în cazul în care se constată că nou-năsvutul nu ia în greutate şi/sau secreţia lactată
maternă este necorespunzătoare, atunci se va recomanda suplimentareaalăptării cu un
preparat de lapte praf adaptat pentru vârsta I (NAN 1, Lactovit, Similac, Humana 1,
Bebelac, Milumil, etc)
d. Completarea documentelor medicale:
- fişa medicală a copilului (inclusiv examenul de bilanţ)
- registrul de consultaţii
- registrul de teren (este vizită la domiciliu!)
- caiet opis NN
- caiet de programări la vaccinare

3
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

- registrul unic de imunizări (se trec datele AHB şi BCG)

2. EVALUAREA SĂNĂTĂŢII SUGARILOR (1 lună - 12 luni)

• Criterii generale de urmărit:
1. dezvoltarea somatică (parametrii: greutate, lungime, perimetru cranian, perimetru
toracic, perimetru abdominal, indice ponderal, indice statural, indice nutriţional,
pliu cutanat)
2. examen clinic general
3. dezvoltare neuropsihomotorie şi achiziţiile sociale
4. alimentaţia şi diversificarea
5. profilaxia rahitismului: vitamina D3 +/- calciu
6. profilaxia anemiei carenţiale: preparate pe bază de fier (soluţie) +/- multivitamine
7. vaccinările obligatorii
8. depistarea unor afecţiuni: intoleranţe alimentare, alergii alimentare, rahitism carenţial
comun, distrofia, anemia, boli cardiace, boli infecţioase, tulburări neuropsihice, toleranţă
alimentară, etc
1. Dezvoltarea somatică:
 Creşterea în greutate:
- L1-L4: 750g/lună (la 4 luni: G=2x GN)
- L5-L8:500g/lună
- L9-L12: 250g/lună (G= 3x GN)
 Creşterea în lungime (20-25 cm în primul an)
- LI: 5 cm
- L2: 4cm
- L3: 3 cm
- L4: 2 cm
- L5: 2cm
- L6 – L12: 1 cm/lună
 Creşterea perimetrului cranian (PC):
- formulă: PC = L/2+ 10; la vârsta de 1 an: PC- 46-47 cm
 Creşterea perimetrului toracic (PT):
- LI: 3 cm
- L2: 2 cm
- L3-L12: 1 cm (la 1 an: PT=46-47 cm, egal cu PC)
 Calcularea indicelui ponderal: IP= G actuală / G corespunzătoare vârstei; valori
normale: 0,9-1,1
- Grade de distrofie:
• distrofie 1: IP=0,89-0,76 (deficit ponderal 10-25%)
• distrofie II: IP=0,75-0,61 (deficit ponderal 25-40%)
• distrofie III: IP < 0,60 (deficit ponderal > 40%)
 Calcularea indicelui statural: IS= L actuală/L corespunzătoare vârstei
 Calcularea indicelui nutriţional: IN= G actuală / G corespunzătoare L pentru vârstă
 Aprecierea copiilor bine hrăniţi:
• copil normal: IN = 0,90-1,1
• supraponderal: IN= 1,1-1,2
• obez: IN > 1,2
 Măsurarea pliului abdominal sau tricipital cu şublerul: apreciază ţesutul adipos (la NN:
0-1 cm; la copil: 1-3 cm)

4
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

2. Examenul clinic general: elemente de urmărit:

3. Dezvoltarea neuropsihomotorie şi achiziţiile
sociale:
achiziţii motorii de bază: ridicarea capului (1 lună), ridicarea toracelui în poziţia de
pronaţie (2-3 luni), întoarcere de pe burtă pe spate (4 luni), susţinerea capului în
poziţia şezândă şi rostogolirea de pe spate pe burtă (5 luni), stă în şezut iniţial cu
sprijin apoi liber (de la 6 luni), merge în patru labe (9 luni), poate merge singur,
iniţial ţinut de mână (de la 12 luni)
achiziţii de fineţe: priveşte exminatorul-1 lună, ţine jucăriile în mână-3 luni, încearcă
să îşi împreuneze mâinile pe linia mediană – 4 luni, se întinde şi apucă obiecte-5
luni, transferă obiectele dintr-o mână în alta şi apucă cuburile cu palma-6 luni,
dezvolta pensa police-index – 9 luni, aruncă obiectele pe jos în mod repetat -12 luni
văzul, limbajul şi auzul: zgomote guturale-1 lună, vocalizare -2 luni, întoarcere spre
zgomote-3 luni, vocalizează spontan, altora şi jucăriilor, râde -4 luni, emite sunete
melodioase-5 luni, localizează sunete plăcute – de la 9 luni, spune 2-3 cuvinte cu
înţeles (12 luni)
achiziţii sociale şi capacitatea de înţelegere: întoarce zâmbetul examinatorului-1
lună, zâmbeşte clar-2-3 luni, reacţionează plăcut la baie sau la vederea biberonului-3
luni, iniţiază contact social prin zâmbet şi vocalize-4 luni, zâmbeşte la propria
persoană în oglindă (5-6 luni), are frică de străini (6 luni), priveşte jucăriile din afara
câmpului vizual (9 luni), poate bea din cană cu ajutor (12 luni)
integrare în familie
4. Alimentaţia
alimentaţie exclusiv la sân (alimentaţie naturală);
preparate de lapte adaptate- de vârsta I şi de continuare: fie în completarea sânului
(alimentaţie mixtă), fie ca aliment unic de bază (alimentaţie artificială)
diversificarea alimentaţiei: de la 5-6 luni la sugarul alimentat la sân şi de la 4-5 luni
la sugarul alimentat mixt sau artificial: în condiţii de sănătate, scaune normale, cu
introducere progresivă a alimentelor noi, fără introducerea a 2 alimente noi în
aceeaşi zi
 suc de fructe (portocală, măr, pară, legume)
 piure de fructe (măr, piersică, caisă)
 cereale (fără gluten până la 6 luni)
 supă de zarzavat sau piureu de legume
 carne de pui sau găină sau vită de la 4-5 luni
 gălbenuş de ou după introducerea cărnii (după 5 -6 luni)
 albuş de ou după 12 luni
 peşte după 9 luni
 iaurt, budinci, papanaşi, brânză de vaci, banană, alte cereale după 8-9 luni
 de evitat fructe exotice, căpşuni, struguri, cireşe (risc de diaree, sd de intestin iritabil,
alergii)
 nu se adaugă sare sau condimente, conservanţi
 nu se recomandă dulciuri sau adăugare de zahăr în ceai, sucuri, lapte
 nu se recomandă mierea până la 12 luni
 până la apariţia dinţilor: piureuri; după apariţia dinţilor: alimente mărunţite
 la diversificare sugarul va fi învăţat să mănânce cu linguriţa
5. Recomandări educaţionale
igiena copilului
plimbare
somn

5
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

igiena alimentaţiei
stimularea dezvoltării (jucării, premergător, mici jocuri de căutare sau ascundere a obiectelor,
încurajarea vorbirii şi mersului)
ocrotirea copilului şi prevenirea vătămărilor sau accidentelor casnice
relaţiile familiale
profilaxia rahitismului şi anemiei feriprive
atitudinea în cazul colicilor
atitudinea în cazul manifestărilor care preced şi însoţesc erupţia dentară
prevenirea bolii diareice, a bolilor contagioase sau a afecţiunilor intercurente
măsuri primare de combatere a febrei (antitermice)
toaleta foselor nazale (ser fiziologic sau apă filtrată de mare)
efectuarea imunizărilor şi a controalelor periodice pentru bilanţul stării de sănătate

SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A COPILULUI MIC,

PREŞCOLARULUI, ŞCOLARULUI ŞI ADOLESCENTULUI

Etape de vârstă:
- preşcolar mic: 1-3 ani
- preşcolar mare: 3-6 ani
 Criterii generale de supraveghere
dezvoltare somatică: greutate, înălţime, perimetru cranian, perimetru toracic, dentiţie
evaluare clinică generală cu ocazia examenului de bilanţ
dezvoltare neuropsihomotorie
achiziţii sociale
urmărirea integrării în familie şi comunitate (comportament, atitudini, personalitate
depistarea tulburărilor de creştere, a semnelor de rahitism, a bolilor contagioase
alimentaţia
profilaxia rahitismului şi anemiei feriprive
efectuarea imunizărilor obligatorii şi/sau opţionale
educaţie pentru sănătate
1. Evaluarea sănătăţii copilului 1-3 ani
 creşterea în greutate:
- 1-3 ani: 2500-3000g/an (la 2 ani:12kg; la 3 ani: 15kg)
- 3-6 ani: 2000g/an
- formulă de calcul pentru greutatea ideală: formula Herman: G=2 x V+9; V=vârsta în
ani
- se folosesc curbe de creştere pentru comparare
 creşterea în lungime.
- 1-3 ani: 10-12cm/an
- 3-6 ani: 6-8cm/an
- formulă de calcul pentru lungimea ideală: formula Geldrich: L=5 x V +80; V=vârsta
în ani
- se folosesc curbe de creştere pentru comparare
 creşterea perimetrului cranian şi toracic: 2cm/an
 dentiţia temporară: 20 de dinţi
 depistarea cazurilor de rahitism sau anemie carenţială
 se va continua profilaxia rahitismului

6
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

 alimentaţia: diversificată: 3 mese principale/zi şi 2 gustări; copilul va fi lăsat să

mănânce singur cu mâna sau linguriţa; ritmul apetitului este în declin; uneori există
perioade de refuz alimentar din dorinţa de independenţă a copilului; copilul nu va fi
forţat să mănânce; părinţii vor evita la masă să privească la televizor, să citească ziare
sau reviste; se va insista pe importanţa micului dejun;
 stimularea dezvoltării: jocuri adaptate vârstei (jucării de construit, de tras pe jos,
oglinzi, figuri decupate, mingii, vesela de bucătărie, creioane colorate, tricicletă, cărţi
de colorat), citit, povestit, stimularea vorbirii şi corectarea limbajului; se va ţine cont
că între 1-3 ani copilul are o mică putere de concentrare; copilul va fi încurajat să
participe la treburile casnice; părinţii trebuie să numească corect obiectele şi să evite
jargonul folosit de copil
 relaţiile familiale: copilul tinde să aibă autonomie şi pot apărea crize de furie (părinţii
sunt sfătuiţi să îl ignore sau să îi distragă atenţia)
 ocrotire şi prevenirea vătămărilor: există riscuri de înec, accidente de circulaţie,
arsuri, căderi de la înălţime, intoxicaţii; se recomandă părinţilor următoarele:
securizarea prizelor, a geamurilor, a mobilelor, ţinerea sub cheie a chibriturilor,
ţigărilor, produselor folosite la igiena locuinţei, medicamentelor, limitarea accesului
la bucătărie
 igiena dinţilor: de la 2 ani: folosirea periuţei şi pastei de dinţi pentru copii
 controlul sfincterian: se încearcă prin diferite metode utilizarea oliţei
 disciplina: impunerea regulilor de disciplină; la copilul mic, una din metodele de
disciplinare este distragerea atenţiei; dacă copilul greşeşte este pedepsit imediat,
pentru a înţelege semnificaţia pedepsei; o altă metodă de disciplinare a copilului este
distragerea atenţiei

2. Evaluarea sănătăţii copilului 3-6 ani

 creşterea în greutate:
- 3-6 ani: 2000g/an
- se folosesc curbe de creştere pentru comparare
 creşterea în lungime.
- 3-6 ani: 6-8cm/an
- se folosesc curbe de creştere pentru comparare
 creşterea perimetrului cranian şi toracic: 2cm/an
 dentiţia temporară: 20 de dinţi; de la 6 ani pot schimba incisivii centrali inferiori
preşcolarul mare va fi învăţat să participe la aranjarea mesei
 depistarea cazurilor de rahitism sau anemie carenţială
 se va continua profilaxia rahitismului în lunile cu R, zilnic
 alimentaţia: diversificată: 3 mese principale/zi şi eventual 2 gustări; copilul va fi lăsat
să mănânce singur; ritmul apetitului este în declin; uneori există perioade de refuz
alimentar din dorinţa de independenţă a copilului, alteori copilul preferă gustările în
locul meselor principale; copilul nu va fi forţat să mănânce; părinţii vor evita la masă
să privească la televizor, să citească ziare sau reviste; se va insista pe importanţa
micului dejun; obiceiurile alimentare ale copilului sunt influenţate de membrii
familiei şi prietenii de joacă ai copilului; sunt de evitat dulciurile rafinate, alimentele
de tip fast-food, băuturile carbogazoase; copilul va fi încurajat să participe la
aranjarea mesei, la servitul mâncării şi la spălatul vaselor
 stimularea dezvoltării: jucării de construit, găletuşe, lopăţele, basculante, creioane
colorate, pensule, jocuri cu cifre şi litere, instrumente muzicale, jocuri cu marionete,
povestiri, desene; limbajul va fi stimulat citindu-i-se copilului, organizând jocuri
interactive sau privind emisiuni TV

7
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

 relaţiile familiale: comportamentul consecvent al copilului scade nevoia de

disciplinare prin pedepse, copilul începe să se identifice cu părintele de acelaşi sex,
gelozia este frecventă
 relaţiile cu partenerii de joacă: iniţial sunt egoişti, apoi reuşesc să se integreze în
grupul de joacă
 ocrotire şi prevenirea vătămărilor: există riscuri de înec, accidente de circulaţie,
arsuri, căderi de la înălţime, intoxicaţii; se recomandă părinţilor următoarele: ţinerea
sub cheie a chibriturilor, ţigărilor, produselor folosite la igiena locuinţei,
medicamentelor, limitarea accesului la bucătărie, asigurarea uşilor şi ferestrelor;
copilul va fi supravegheat la joacă şi i se explica cum se traversează corect strada; în
maşină va sta pe locul din spate, va purta centura de siguranţă şi i se va explica că
trebuie să fie liniştit în timpul călătoriei; se va discuta cu copilul ce trebuie să facă
dacă apare focul în casă; copilul va fi învăţat numele întreg, adresa, numărul de
telefon şi ce să facă dacă se rătăceşte; va fi învăţat să nu accepte daruri de la
necunoscuţi şi să nu plece cu aceştia
 disciplina întăreşte sentimental de securitate şi îl încurajează pe copil să îşi respecte
părinţii, ajută în dezvoltarea autocontrolului
 igiena dinţilor: folosirea periuţei şi pastei de dinţi pentru copii, se recomandă control
stomatologic de 2 ori pe an
 igiena personală: va fi încurajat să se spele pe mâini, pe faţă, să facă baie, să se spele
pe dinţi
 educaţia sexuală: părinţii sunt sfătuiţi să răspundă cinstit copilului, iar organele
genitale se vor explica folosind termenii corecţi
 preocupări curente: anxietatea legată de separare duce la fobie şcolară, se conturează
noţiunea de frică (frica de întuneric, animale sau străini), pot exista coşmaruri
nocturne (părinţii sunt sfătuiţi să nu alimenteze copilul şi nici să îl ia în patul lor)
 este perioada când copilul este dat la grădiniţă
 îmbolnăviri: boli contagioase (rujeolă, rubeolă, oreion – dacă nu a fost vaccinat,
scarlatină, hepatită A, varicelă), IACRS, parazitoze (giardia, ascaris, oxiuri)

SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A ŞCOLARULUI ŞI

ADOLESCENTULUI
Elemente de supraveghere şi de educaţie
- dezvoltare somatică: greutate, talie, perimetru cranian, perimetru toracic,
circumferinţa abdominală, calcularea IMC
- parametrii funcţionali: puls, alura ventriculară, TA
- dezvoltarea neuropsihomotorie
- semnele de pubertate: creşterea sânilor, creşterea penisului şi a testiculelor,
pilozitate axilară şi pubiană, modificarea vocii, apariţia pilozităţii faciale, apariţia
primei menstruaţii (menarha)
- igiena dentară
- testare psihologică, în special la adolescenţi
- urmărirea randamentului şcolar
- urmărirea integrării sociale în familie, comunitate, şcoală
- alimentaţia (3 mese principale); recomandări privind evitarea alimentelor de tip
fastfood, a grăsimilor saturate, a dulciurilor, a băuturilor carbogazoase,
respectarea orelor de masă

8
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

- stimularea dezvoltării: încurajarea unor activităţi ca cititul, pictura, desenul,

vizitele la muzee, teatru, biblioteci, sportul în aer liber, hobby-uri
- educaţie privind igiena personală, alimentaţia, evitarea sedentarismului, evitarea
accidentelor rutiere, a intoxicaţiilor, a fumatului, consumului de droguri, a
activităţii sexuale neprotejate (risc de boli cu transmitere sexuală, sarcini nedorite
la adolescente), evitarea aderării la grupuri cu risc infracţional
- efectuarea imunizărilor conform schemei din PNI
- probleme de sănătate: boli cu transmitere sexuală, TBC, mononucleoza
infecţioasă, alte boli contagioase, deformări ale coloanei vertebrale (cifoza,
scolioza), tulburări de acuitate vizuală, depresii, obezitate, etc