ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

LP 4. VACCINĂRI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI.

VACCINĂRI SUPLIMENTARE. ALTE ACTIVITĂȚI PREVENTIVE

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI

Vârsta Vaccin Cale de Doză Observaţii
administrare
AHB IM (la naştere) 0,5 ml
Nou-născut La spital
BCG ID (la 3 zile) 0,1 ml
DTPacelular
AHB
VPI IM 0,5 ml
2 luni La MF
HIb
Anti- Pneumococic
IM 0,5 ml
DTPacelular
AHB
VPI IM 0,5 ml
4 luni La MF
HIb
Anti- Pneumococic
IM 0,5 ml
ROR- doza IM (braț) 0,5ml
9 luni suplimentară-în
La MF
condițiile epidemiei
de rujeolă
11 luni DTPacelular
AHB IM
VPI 0,5 ml
La MF
HIb
Anti- Pneumococic
IM 0,5 ml
12 luni ROR IM (brat) 0,5 ml La MF

5 ani ROR-rapel IM (brat) 0,5 ml La MF

6 ani DTPacelular-VPI - IM(brat) 0,5 ml La MF
rapel
14 ani dTPa IM(brat) 0,5 ml La MF

Gravide 7 luni 1/2 dT – doza 1 IM 0,5 ml La MF

(cu antecedente
vaccinale corecte şi
complete)
Gravide 7 luni1/2 dT (2 doze la interval IM 0,5 ml La MF
(nevaccinate sau cu de 4 săptămâni)
antecedente vaccinale
necunoscute sau
incomplete)
Fostele gravide Rapel 1 dT (la 1 an IM 0,5 ml La MF
de la doza 1)

1
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

Fostele gravide Rapel 2 VTA sau dT IM 0,5 ml La MF

(la 5 ani de la doza 1)
Adulţi 24 ani dT IM 0,5 ML La MF (dar
şi ulterior din 10 în 10 cumpărat de
ani către
pacient)
Fete 9-14 ani HPV (3 doze): 0- IM 0,5 ML La MF
1luna-6luni
 Vaccinurile din schema PNI – noţiuni practice elementare:
 Anti-hepatită B (AHB) – Engerix sau Euvax: obţinut prin recombinare genetică pe
drojdie de bere
- soluţia pediatrică: 0,5 ml (pentru copii ≤15 ani)
- soluţia adult: 1 ml (pentru persoane > 15 ani)
- în afara PNI se poate administra după următoarele scheme: standard – 0-1-6- luni şi
accelerată
- indicaţii: copii (PNI), orice persoană care doreşte, personal medico-sanitar şi de
îngrijire, persoane cu afecţiuni hepatice, utilizatori de droguri, homosexualii, etc
- se găseşte sub formele: Engerix (AHB), Euvax (AHB), INFANRIX HEXA sau
HEXACIMA (DTPa+VPI+AHB+HIb), asociat cu vaccin anti-hepatită A (TWINRIX
ADULT)
- cale de administrare: injectabil IM, faţa antero-laterală a coapsei la sugar şi copilul
mic şi în deltoid la copilul mare şi adult
 dT (adult)
- indicaţii: copii de 14 ani, în campanii şcolare, rapel antitetanic la adult (24 ani),
vaccinarea gravidelor, profilaxia plăgilor cu potenţial tetanigen
- administrare. IM, în deltoid
 ROR (TRIMOVAX, PRIORIX):
- se prepară pe ou embrionat de găină; de aceea nu se administrează la persoanele cu
alergie dovedită la proteina din ou
- indicaţii: în cadrul PNI; se poate face şi la persoane care au avut una sau două din
bolile contagioase (rujeolă, rubeolă, parotidită epidemică); special-la femei
seronegative, nevaccinate, cu 3 luni minim înainte de perioada de procreere
- se contraindică în sarcină (contine tulpini vii atenuate de virusuri)
- după reconstituire soluţia de vaccin este stabilă 6 ore, după care devine inutilizabilă
 Vaccinul pentru profilaxia cancerului de col uterin (Silgard, Cervarix, Gardasil
9)
- vaccin recombinant tetravalent pentru papilomavirus uman tipurile 6, 11, 16, 18
(SILGARD)
- vaccin recombinant pentru papilomavirus uman tipurile 16, 18 (CERVARIX)
- indicaţii: profilaxia leziunilor precanceroase cervicale de grad înalt, CIN 2 şi 3 şi a
cancerului de col uterin; se recomandă pentru fete 9-14 ani - gratuit, fete, femei 15-
25 ani (de preferat înaintea începerii vieţii sexuale)ș se poate administra di bărbaților
- administrare injectabilă IM , în deltoid, doza 0,5ml, 3 doze (0-1-6 luni)

CONTRAINDICAŢII LE VACCINĂRII
a. absolute:

2
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

- şoc anafilactic la o administrare anterioară sau la unul din componentele vaccinului

(ou, drojdie de bere, stabilizatori, neomicină)
- vaccinurile vii nu se administrează la gravide şi la persoanele imunocompromise
- persoane care au dezvoltat RAPI la o imunizare anterioara
b. temporare (cazurile respective se vor reporta luna următoare):
- febră
- boli acute cu/fără febră
- boală contagioasă în evoluţie

REACŢII ADVERSE POSTVACCINALE ÎNTÂLNITE ÎN PRACTICĂ

- febră: 1-2 zile după vaccinare
- artralgii
- mialgii
- tulburări digestive
- cefalee
- rash (după 5-7 zile de la administrarea ROR)
- catar oculo-nazal
- adenopatii (după 5-7 zile de la administrarea ROR)
- reacţie parotidiană, orhită (după ROR)
- reacţii locale: semne de inflamaţie (rubor-tumor-calor-dolor)
Reacţii adverse postvaccinale indezirabile (se raportează în 24 ore de la apariţie la
DSP)
- limfadenita după BCG
- abces la locul inoculării
- cazuri de deces legate de vaccinare
- cazuri de spitalizare legate de vaccinare
- eritem/tumefacţie locală (>3 zile)
- sd Guillain-Barre (poliradiculonevrita)
- encefalopatie în 72 ore de la vaccinare
- meningita, encefalita
- convulsii febrile/afebrile
- reacţii alergice (reacţie anafilactoidă, rash, wheezing, edem al feţei, edem laringian
Quincke, forme de urticarie)
- artralgii > 10 zile
- plâns persistent > 3 zile
- septicemie
- şoc toxico-septic în câteva ore de la vaccinare
ALTE VACCINĂRI
a. Vaccin anti-hepatită A (HAVRIX , AVAXIM):
- conţinut soluţie: virus hepatitic A inactivat, adsorbit, cultivat pe diploide umane
- se găseşte sub formă monovalentă (HAVRIX adult sau junior , AVAXIM) sau în
asociere cu vaccinul anti-hepatită B (TWINRIX ADULT)
- doza pediatrică: 0,5 ml (1-15 ani); doza adult: 1 ml (> 15 ani); IM în deltoid
- schemă: imediat după expunere: 1 doză; pentru o protecţie de durată: 2 doze la
interval de 6-12 luni; durata protecţiei: 5 ani
- indicaţii:

3
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

 persoane care lucrează sau călătoresc în zone endemice: 1 doză se face cu 4

săptămâni înainte de plecare; dacă persoana pleacă într-un interval mai mic de 4
săptămâni se administrează 1 doză vaccin + 1 doză de Ig specifice
 copii din comunităţi în care există o incidenţă crescută a hepatitei A
 persoane cu boli hepatice cronice sau care au beneficiat de transplant hepatic
 persoane cu tulburări de coagulare (hemofilici)
 persoane la risc: homosexuali, utilizatorii de droguri, personal care lucrează la
manipularea alimentelor
 personalul medico-sanitar şi de îngrijire
 situaţii epidemiologice aparte: epidemii, inundaţii, cutremure, etc
b. Vaccin antigripal (AG) ( Vaxigrip, Influvac, Fluarix)
- 1 doză (0,5 ml): 15 μg HA de virus A-like / H3N2 + 15 μg HA de virus A-like /
H1N1 + 15 μg HA de virus B-like + 15 μg HA de virus B-like (vaccin tetravalent)
- administrare: IM, în regiunea deltoidiană (la copii sub 1 an: în regiunea antero-
laterală a coapsei)
- schemă:
 copii 6 luni-3 ani nevaccinaţi anterior: 2 doze a 05 ml la interval de 4 săptămâni
 copii 6 luni-3 ani vaccinaţi anterior: 1 doză a 0,5 ml
 copii 3 – 8 ani nevaccinaţi anterior: 2 doze a 0,5 ml la interval de 4 săptămâni
 copii 3 – 8 ani vaccinaţi anterior: 1 doză a 0,5 ml
 persoane > 9 ani, indiferent de antecedentele vaccinale: 1 doză a 0,5 ml
- indicaţii:
a. persoane cu risc crescut la complicaţii datorate gripei:
 persoane > 65 ani
 persoane instituţionalizate
 persoane cu boli cronice respiratorii, cardiovasculare, astm bronşic, renale, diabet
zaharat, anemii şi hemoglobinopatii, imunosupresie (inclusiv medicamentoasă), copii
< 18 ani care iau tratament cu aspirină, gravide, obezitatea morbidă (IMC>40)
b. persoane care pot transmite gripa persoanelor cu risc crescut
 pesonal medico-sanitar şi auxiliar
 personal din instituţii de ocrotire, instituţii de boli cronice
 membrii familiilor persoanelor cu risc crescut
c. alte grupe:
 vameşi, pompieri, poliţişti, jandarmi, militari
 elevi/studenţi care locuiesc în cămine
 persoane care călătoresc în străinătate în sezoanele epidemice
- vaccinarea este anuală, compoziţia vaccinului fiind diferită de la an la an
- perioada de vaccinare: 1 octombrie-31 decembrie (pentru ţările din emisfera nordică)
şi 1 aprilie-30 septembrie (pentru ţările din emisfera sudică)
- se contraindică la persoanele alergice la ou
c. Vaccin antipneumococic (Pneumo 23, Prevenar 13, Synflorix 13)
 Pneumo 23 conţine polizaharide capsulare purificate de Streptococcus pneumoniae,
cu 23 de serotipuri
- se administrează IM, în deltoid

4
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

- indicaţii Pneumo 23: vârstnici > 65 ani, persoane cu boli cronice (boli respiratorii,
cardiovasculare, diabet zaharat, ciroza, alcoolism), persoanele splenectomizate,
persoane instituţionalizate, persoane cu imunodeficienţe (limfoame, neoplazii,
mielom multiplu, sindrom nefrotic, boala Hodgkin, insuficienţa renală cronică,
transplant de organe, imunodeficienţe generate de chimioterapie sau tratamente cu
doze mari de cortizoni), copii > 2 ani
- administrare Pneumo 23: 1 doză (0,5 ml); rapel la 5 ani ; la copii este suficienta 1
doza
 Prevenar 13, Synflorix 13 este un vaccin pneumococic zaharidic conjugat, adsorbit,
cu 13 serotipuri
- Mod de administrare: IM, în regiunea deltoidiană (la copii sub 1 an: în regiunea
antero-laterală a coapsei)
 Imunizare primară la sugari: la varstele de 2-4-6-12 luni, odata cu vaccinarea de baza
sau la categoriile de risc atunci când nu este disponibil Pneumo 23
d. Vaccinul antivaricelos (VARILRIX)
- vaccin liofilizat din tulpina Oka vie, atenuată a virusului varicelo-zosterian, cultivat
pe diploide umane; se reconstituie cu solvent propriu; doza reconstituită este 0,5 ml.
- administrare SC/IM în regiunea deltoidiană
- la copii 9 luni-12 ani: 1 doză
- la pacienţii > 13 ani: 2 doze la interval de minim 6 săptămâni
- indicaţii: la pacienţí imunodeprimaţi şi care riscă să facă forme grave de varicelă sau
zoster
- contraindicat la gravide; se va evita procreerea 3 luni după vaccinare
e. Vaccinul împotriva rotavirus (ROTARIX)
- indicaţii: profilaxia gastroenteritelor produse de infecţia cu rotavirus
- doza: 1 ml
- administrare: orală, 2 doze la interval de minim 4 săptămâni, în perioada de viaţă 6
săptămâni-24 săptămâni; poate fi administrat concomitant cu vaccinurile din cadrul
PNI (la varstele de 2 luni si 4 luni)

f. Profilaxia antitetanică (VTA sau dT)

- profilaxia plăgilor cu potenţial tetanigen, asociat profilaxiei nespecifice: toaleta plăgii
şi tratament antibiotic - Amoxicilină, Augmentin, Oxacilină, Penicilină
- primovaccinare: 2 doze a 0,5 ml la interval de 4 săptămâni
- revaccinare 1: la 1 an de la prima doză
- revaccinare 2: la 5 ani de la prima doză
- schema e valabilă pentru persoanele fără antecedente vaccinale sau cu vaccinare
incompletă sau incertă
- durata protecţiei este de 10 ani; se recomandă la adult câte un rapel la 10 ani
- administrare: IM în deltoid

ASPECTE PRACTICE PRIVIND VACCINAREA

 Păstrarea vaccinurilor la frigider (+2 / + 8oC)
 Catagrafia lunară a copiilor care urmează să fie vaccinaţi (nume/prenume, data
naşterii, adresa, telefon)

5
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

 Întocmirea necesarului de vaccinuri pentru ridicarea acestora de la DSP

 Ridicarea vaccinurilor de la DSP de către asistentul de MF şi transportul lor în
condiţii de siguranţă (lada frigorifica)
 Anunţarea telefonică a părinţilor (data, ora) pentru prezentare la vaccinare
 Examenul clinic al copiilor şi excluderea de la vaccinare a celor cu contraindicaţie
temporară (se vor vaccina luna următoare)
 Vaccinarea propriu-zisă cu respectarea normelor igienico-sanitare
 Notarea vaccinării în: fişa de consultaţie, registrul de consultaţie, registrul de
tratamente, carnetul de vaccinări al copilului, caietul cu programarea la vaccinare,
registrul de imunizări, situaţia vaccinărilor (raportare la DSP), RENV
 Prezentarea principalelor reacţii adverse postvaccinale şi a măsurilor de prevenire şi
combatere
 Recomandări- administrarea de antitermice în caz de febră – paracetamol, nurofen;
 Precizarea următoarelor vaccinări (luna)
 Vizarea situaţiei cu vaccinările efectuate la DSP

ALTE ACTIVITĂŢI PROFILACTICE ÎN PRACTICA DE MF

1. CONSULTAŢIA DE PLANIFICARE FAMILIALĂ

a. Contracepţia
 depistarea nevoilor sau problemelor individului sau cuplului care solicită consultul
- perioada pentru care se doreşte contracepţia
- dorinţa de a avea sau nu ulterior copii
- probleme medicale ale solicitanţilor
 caracterizarea solicitantei
- evaluare clinică generală (tensiune arterială, greutate, examenul sânilor)
- examen ginecologic de specialitate- la medicul specialist
- evaluare paraclinică: hemoleucograma, glicemia, colesterol, trigliceride,
transaminaze, test Papanicolau, frotiu secreţie vaginaă, mamografie
- prezentarea principalelor metode contraceptive
a. metode naturale: metoda calendarului, metoda coitului întrurupt, metoda
temperaturii bazale, metoda glerei cervicale
b. metode hormonale: contraceptive orale (estroprogestative, secvenţiale,
progestative), contraceptive injectabile, implant subdermal
c. dispozitive intrauterine
d. metode de barieră: prezervativ, diafragme, capişon, spermicide, etc
e. metode permanente: ligatura tubară, vasectomia
- prezentarea reacţiilor secundare generale şi asupra capacităţii ulterioare de
reproducere
- indicaţii şi contraindicaţii definitive sau temporare
- alegerea metodei contraceptive aparţine cuplului, la recomandarea medicului
- supravegherea pacientei care utilizează metode contraceptive (examen clinic, examen
ginecologic, bilanţ biologic)- în cazul contraceptivelor orale, implanturilor,
dispozitivelor intrauterine
2. PROFILAXIA RAHITISMULUI CARENŢIAL COMUN

6
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

- antenatală:
 administrare de calciu 500mg/zi şi vitamina D3 500-1000ui/zi din trimetrul III de
sarcină;
 expunerea gravidei la aer şi soare;
 alimentaţie echilibrată cu aport suplimentar de lactate
- postnatală:
 alimentaţie exclusiv la sân până la 5-6 luni (optim)
 înţărcare după vârsta de 1 an
 alimentaţie echilibrată a mamei care alăptează, cu suplimentare de calciu şi
vitamina D
 dacă nu se poate alimenta la sân: se recomandă preparate de lapte (formule
adaptate şi îmbogăţite cu fier, vitamine, calciu, alte oligoelemente şi minerale)
 diversificarea corectă a alimentaţiei
 încurajarea mişcărilor active
 expunerea sugarului şi copilului mic la aer şi soare
 cura heliomarină la copiii peste 1 an (nu se administrează calciu sau vitamina D pe
perioada curei heliomarine)
 factori de călire: baie/duş zilnic, masaj, gimnastică
 condiţii de microclimat: aerisire, luminozitate, fără factori nocivi (fumat)
 din săptămâna a 2-a de viaţă-conform schemei profilactice (vitamina D3 +/- calciu)
–zilnic până la 2 ani, apoi doar în lunile cu R (septembrie-aprilie)
 doza de vitamina D3: 500-1000 UI/zi (1-2 pic/zi) – Vigantol soluţie, Vitamina D3
soluţie, Vigantoletten cp 500 sau 1000
 doza de calciu: 50 mg/kg/zi

3. PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE

- la sugar 2-4 pic/zi (5-10mg fier) solutie hidroxid de fier polimaltozat
- la copil 1-4 ani 4-6 picături/zi (10-15mg fier) soluţie hidroxid de fier polimaltozat
- la gravide: dacă Hb < 12g/dl, se recomandă administrarea de preparate de fier şi
mltivitamine adaptate nevoilor acestei perioade (tardyferon fol 8omg 1-2cp/zi,
Ferrogradumet 325mg 1cp/zi, Prenatal sau Centrum sau Materna cu seleniu 1cp/zi)
4. PROFILAXIA CARIEI DENTARE
- evitare dulciuri
- periaj dentar corect
- folosirea pastelor de dinţi fluorurate
- fluorizarea apei
- control stomatologic de 2 ori/an
5. EXAMENE SCREENING
- screening pentru cancerul genito-mamar: test Papanicolau, mamografie, control
ginecologic
a. PROFILAXIA SCARLATINEI ÎN CAZUL CONTACŢILOR DIRECŢI
- penicilina V (400000 ui la 12 ore) sau macrolide- eritromicină (30-40mg/kg/zi),
claritromicină (10-15mg/kgc/zi) 10 zile, po
b. PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA PACIENŢII CU
VALVULOPATII CUNOSCUTE
- amoxicilină sau augmentin sau cefalosporine sau macrolide
c. PROFILAXIA TBC ÎN CAZUL CONTACŢILOR DIRECŢI
- izoniazidă 10-20mg/kgc/ 6-12 luni- la recomandarea pneumoftiziologului

7
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

- control la pneumoftiziologie (IDR la tuberculina, MRF)

d. PROFILAXIA INFECŢIILOR URINARE CU E.COLI
- Uro-Vaxom cp 6 mg 1cp/zi, 10 zile/lună 3 luni
e. PROFILAXIA EVENIMENTELOR CORONARIENE ACUTE LA
PERSOANELE LA RISC
- aspirina cardio 75-100mg/zi
f. PROFILAXIA RAA LA PACIENŢII DIAGNOSTICAŢI CU ANGINĂ
STREPTOCOCICĂ SAU SCARLATINĂ
- Benzathin benzyl penicilina (Moldamin) 600.000 ui/doză la copil < 7 ani şi 1,2
milioane la pacienţii > 7 ani, în ritm de 1 doză/săptămână (1-3 luni sau 5 ani la
pacienţii cu valvulopatii)
g. EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE PE GRUPE DE VÂRSTĂ
(EXAMENELE DE BILANŢ)
- examen clinic (determinare parametrii: G, T, IMC, TA, AV)
- investigaţii paraclinice
- consult de specialitate
h. CONTROL MEDICAL LA ANGAJARE
- anamneza: AHC, APF, APP, boli profesionale, specificul activităţii, tipul muncii
prestate, condiţii la locul de muncă, ocupaţiile anterioare
- examen clinic
- examen medicina muncii
- investigaţii: VDRL, MRF, altele - în funcţie de profilul de activitate
- eventual consult de specialitate şi testare psihologică
- se completează adeverinţa de boli cronice
i. CONTROL MEDICAL PERIODIC AL ANGAJAŢILOR
- anamneza
- examen clinic general
- consult de specialitate
- investigaţii în funcţie de profilul de activitate
- avizare de către medicul de medicina muncii

j. CONTROALE MEDICALE PRENUPŢIALE

- anamneza (boli importante, BTS, TBC)
- examen clinic general (inclusiv evaluare neuropsihiatrică)
- investigaţii obligatorii (VDRL şi MRRF)
- educaţia viitorului cuplu (inclusiv planificare familială)
- eliberarea certificatului medical prenupţial
- consiliere în cazul în care există riscul de transmitere la copil a unor afecţiuni
genetice grave
k. EXAMENE DE TIP SCREENING
- mamografie la 2 ani, anual la femeile cu risc
- test Papanicolau la 2 ani dacă ultimele 3 teste anuale au fost negative sau anual la
femeile cu risc
- colonoscopie anuală pentru persoanele cu risc crescut pentru cancer de colon
- DEXA: la femeile cu risc pentru osteoporoză
- Control stomatologic profilactic la 6 luni
- EKG periodic la persoane > 40 ani

8
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

- MRF sau radiografie cardiopulmonară pentru persoanele cu risc de neoplasm pulmonar

- VDRL şi test HIV la gravide
- Examen coproparazitologic, examen coprocultură, exudat nazofaringian pentru copii la
înscrierea la cămin, creşă, grădiniţă sau pentru personalul care lucrează în sectorul
alimentaţiei publice
- Glicemie, colesterol, trigliceride, HDL-colesterol, LDL-colesterol pentru evaluarea riscului
de boală cardiovasculară

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
1. SURSA
a. Oamenii bolnavi cu forme tipice (uşor de depistat şi de izolat) sau atipice de boală-
forme subclinice sau asimptomatice (dificil de depistat, periculoşi pentru comunitate
prin diseminarea infecţiei)
b. Oamenii purtători (situaţie frecventă, fiind eliminatori de durată-luni sau ani, frecvent
rămân necunoscuţi, reprezentând un risc crescut în contaminarea comunităţii
receptive): purtători preinfecţioşi (se află în perioada de incubaţie –exemple: 10 zile
pentru rubeolă, rujeolă, parotidită epidemică; 3 săptămâni pentru varicelă, 1-5 zile
pentru gripă, 30 zile pentru hepatita epidemică ); purtători sănătoşi (au un anumit grad
de imunitate şi o bună rezistenţă generală nespecifică: hepatita virală B sau C, infecţia
HIV, infecţii cu stafilococ sau streptococ, eliminatorii de Salmonella, Shigella; pot fi
depistaţi cu totul întâmplător cu ocazia unor screening-uri); purtători foşti bolnavi
(pacienţi convalescenţi sau cronici care s-au vindecat clinic, dar nu s-au debarasat
încă de agentul infecţios; diseminează infecţia luni sau ani de zile –hepatitele virale,
sifilis, TBC, dizenteria, etc);
c. animale şi păsări sălbatice sau domestice purtătoare sau bolnave (transmit la om
diferite boli, frecvent cu caracter profesional-leptospiroza, antraxul, febra butonoasă,
etc);
d. artropode (ţânţarii- malarie, encefalite; păduchele omului-tifos exantematic, căpuşele
–febra butonoasă, encefalite, etc)
2. MODUL ŞI CALEA DE TRANSMITERE
 Modul direct: căi de transmitere:
a. cale aeriană: varicela, rubeola, rujeola, gripa, COVID-19 etc
b. sărut: mononucleoza infecţioasă, herpes, etc
c. contact sexual: herpes genital, sifilis, infecţia HIV, papilomatoza, gonoree, VHB, etc
d. muşcătura de animal: rabie, tetanos, infecţii cutanate
e. transfuzii: hepatite virale B, C, virus citomegalic, HIV, malaria, etc
f. transplacentar: HIV, rubeola, etc
g. contact cu obiecte recent contaminate (batiste, prosoape, aparate de ras, instrumentar
medical, etc): gripa, hepatitele virale, HIV, etc
 Modul indirect: căi de transmitere:
a. apa: vibrion holeric, salmonella, trichomonas, leptospirele, paraziţi, VHA, etc
b. aerul: TBC, febrele eruptive, etc
c. solul: tetanos, antrax, dizenteria, leptospiroza, helminţi, etc
d. alimente: stafilococi, streptococi, salmonella, shigella, helminţi, febra aftoasă,
toxoplasma,
e. obiecte contaminate şi mâini murdare: hepatita epidemică, parazitoze, stafilococii, etc

9
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

f. vectori: ricketioze, encefalite, malarie, micoze, etc

3. RECEPTIVITATEA
Receptivitatea este influenţată de: particularităţile genetice individuale, vârsta, sexul,
rasa, starea fiziologică (perioada menstruală, sarcina-vulnerabilitate mai mare), stări
morbide (boli cronice debilitante), integritatea barierei cutaneo-mucoase, aparatul
mucociliar, Ig A, flora saprofită, mecanisme protectoare (tuse, strănut, voma, etc),
răspunsul imun de tip umoral (anticorpi: Ig M=boală acută; IgG= trecere prin boală sau
vaccinare) şi de tip celular, factori naturali de mediu (alternanţa sezonieră, umiditate,
temperatură, curenţi de aer, factori geografici), factori socio-economici (nivel
educaţional, condiţii de viaţă şi muncă).

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
Ancheta epidemiologică poate fi: individuală sau colectivă; iniţială (preliminară) –
la debutul focarului epidemic, curentă – pe parcursul evoluţieie epidemiei şi terminală -
la stingerea focarului epidemic. În cazul declanşării unui focar epidemic, medicii de
familie trabuie să raporteze periodic la DSP evoluţia cazurilor de îmbolnăvire şi evoluţia
focarului.
Scopurile anchetei epidemiologice individuale
 Sursa
1. stabilirea contextului momentului infectant (anamneză)
2. depistarea şi izolarea sursei (la domiciliu sau în spitalul de boli infecţioase), eventual
după confirmare de la specialist
3. supravegherea evoluţiei bolii sub tratament şi regim igieno-dietetic
4. stabilirea protocolului de supraveghere a convalescenţilor (monitorizare clinică,
paraclinică, eventual tratament profilactic de durată)
 Calea de transmitere
1. depistarea elementelor contaminate din anturajul sursei
2. măsuri (dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, îndepărtare alimente contaminate, evitare
contaminare mediu, recoltare de probe –alimente, sol, apă, clorinarea şi/sau fierberea
apei, evitarea scăldatului în zone nesigure, evitarea aglomeraţiei, decontaminarea
obiectelor, aerisirea încăperilor sau sterilizare prin ultraviolete, respectarea măsurilor
de igienă personală)
 Contacţii
1. selectarea contacţilor (selecţia deficitară duce la evoluţia trenantă a focarului
epidemic, selecţia excesivă duce la cheltuieli inutile): selectarea se face după definiţia
clinică a cazului, perioada de contagiozitate maximă
2. carantina pe perioada de incubaţie maximă a bolii (de la depistarea primei surse la
ultima sursă de boală)
3. tabel nominal al contacţilor direcţi
4. supravegherea clinică şi biologică prin analize ţintite specifice
5. măsuri profilactice urgente individuale: vaccinare, administrare de medicamente
6. educaţia sanitară a contacţilor
7. depistarea şi izolarea noilor surse din rândul contacţilor

10
ASIST DR PINZARU ANA-MARIA

11