MINISTERUL SNTII PUBLICE

INSTITUTUL PENTRU OCROTIREA MAMEI I

COPILULUI

<< ALFRED RUSESCU>>

1
 N ATENIA FAMILIEI:

Supravegheai cu grij sntatea copilului!

Sperm ca acest carnet s v ajute.

Elaborat de catre specialiti din

Institutul pentru Ocrotirea Mamei i Copilului

<<Alfred Rusescu>>

i din organizaia neguvernamental

<<L'Espace Roumain>>

Completat si adaptat de catre

Medic primar medicina de familie
Dr. Liliana Barbacariu

Medic de familie - Dr. Barbacariu Carmen Liliana

Asistent medical - Leoba Maria Otilia
Telefon cabinet: 0232210811 pentru programari, in timpul
programului de lucru : Luni, Miercuri, Vineri: 8,00 13.00
Marti, joi: 13 - 18
Telefon medic: 0722583612
Adresa e-mail: lilianabarbacariu@gmail.com

2
 CARNETUL MEU

Nume

Prenume

Mama : Nume Prenume

Tata : Nume Prenume

Data naterii Locul naterii

Domiciliul:

CNP

LOC PENTRU POZA MEA

Eu sunt fetita

3
MAMA

Vrsta ani , Studii

Profesie

Grup sanguin, Rh

Mediu toxic / droguri

Boli

TATA

Vrsta ani, Studii

Profesie

Grup sanguin, Rh

Mediu toxic / droguri

Boli

4
PROBLEME N FAMILIE

convulsii, epilepsie

surditate timpurie

defecte de vedere

alte boli cronice

EVOLUTIA SARCINII

NATEREA

al ctelea copil nascut la sptmni de sarcin

natere asistat de medic / moa / altcineva

travaliul

membrane rupte spontan / artificial L.A.

natere spontan / nu / cezarian (pentru):

5
EVOLUIA N MATERNITATE

Greutatea la natere g

Greutatea minima dupa scaderea ponderal g

Lungimea cm Perimetrul cranian cm

Scor Apgar la 1 min / 5 min Icter

Boli genetice, malformaii

Altele

Externare din maternitate la zile

SCREENING

*fenilcetonurie

*hipotiroidie

*altele

Screening audiometrie

Screening ecografie de sold

Screening vizual

6
OBSERVATII

7
 VACCINRILE
V PROTEJEAZ COPILUL
DUMNEAVOASTR
DE BOLI INFECIOASE GRAVE:

HEPATITA B, DIFTERIA, RUJEOLA, TUBERCULOZA,

TETANOSUL, RUBEOLA, POLIOMIELITA, TUSEA
CONVULSIV, PAROTIDITA EPIDEMIC (OREIONUL)

VACCINRILE PREVZUTE N CALENDARUL

NAIONAL DE IMUNIZRI DIN ROMNIA
SUNT GRATUITE I ASIGURATE DE
MINISTERUL SNTII PUBLICE!

VACCINRILE SE PROGRAMEAZ A SE
EFECTUA
LA DATELE STABILITE DE CATRE MEDICUL DE FAMILIE,
LA LUAREA IN EVIDEN A NOU-NSCUTULUI

CARNETUL TREBUIE PREZENTAT LA FIECARE

CONSULTAIE

8
 CALENDARUL VACCINRILOR N ROMNIA
VRSTA
TIPUL DE VACCINARE COMENTARII
RECOMANDAT
Primele 24 de ore Vaccinare antihepatit B n maternitate
4 7 zile Vaccinare antituberculoz n maternitate

Vaccinare antidifterie,
2 luni antitetanos, antituse convulsiv, Simultan
antihepatit B, antipoliomielit
Vaccinare antidifterie,
4 luni antitetanos, antituse convulsiv, Simultan
antipoliomielit
Vaccinare antidifterie,
6 luni antitetanos, antituse convulsiv, Simultan
antihepatit B, antipoliomielit
Vaccinare antidifterie,
antitetanos, antituse convulsiv
13 15 luni antipoliomielit Simultan
Vaccinare antirujeol,
antirubeol, antioreion
Vaccinare antidifterie,
4 ani antitetanos,
antituse convulsiv

Vaccinare antirujeol, Campanii

7 ani (n clasa I-a)
antirubeol, antioreion colare

Campanii
9 ani (n clasa a III-a) Vaccinare antipoliomielit
colare
Vaccinare antidifterie, antitetanos
14 ani (n clasa a VIII- Campanii
Vaccinare antirubeol ( numai
a) colare
fetele)

24 ani i apoi din 10 n Vaccinare antidifterie, antitetanos

10 ani

9
 VACCINARI EFECTUATE

VACCINARE ANTIHEPATIT B

SEMNTURA
(COMERCIAL
VACCINRII

MEDICULUI
UTILIZAT I

programrii
I PARAFA

urmtoarei
VRSTA

VACCIN

RAPI*
SERIA
DATA

doze
)

* Reacii adverse postvaccinale indezirabile (tip, conform clasificrii n

vigoare n Romania/data debut)

10
 VRSTA VRSTA

DATA DATA
VACCINRII VACCINRII

DENUMIRE
(COMERCIAL)
DENUMIRE
VACCIN UTILIZAT (COMERCIAL)
I VACCIN UTILIZAT I
SERIA SERIA VACCINULUI
VACCINULUI

SEMNTURA I SEMNTURA I
PARAFA PARAFA
MEDICULUI MEDICULUI

Data programrii VACCINARE ANTIPOLIOMIELIT Data programrii

VACCINARE ANTITUBERCULOZ

urmtoarei doze urmtoarei doze

RAPI* RAPI*

11
* Reacii adverse postvaccinale indezirabile (tip, conform clasificrii n
vigoare n Romania/data debut)

VACCINARE ANTIRUJEOL, ANTIRUBEOL, ANTIOREION

VACCIN UTILIZAT

Data programrii
urmtoarei doze
SEMNTURA I
(COMERCIAL)

VACCINULUI
VACCINRII

MEDICULUI
DENUMIRE

PARAFA
VRSTA

RAPI*
SERIA
DATA

12
 VRSTA

DATA
VACCINRII

DENUMIRE
(COMERCIAL)
VACCIN UTILIZAT I
SERIA VACCINULUI

SEMNTURA I
PARAFA
CONVULSIV

MEDICULUI

Data programrii
urmtoarei doze
VACCINARE ANTIDIFTERIE, ANTITETANOS, ANTI TUSE

RAPI*

13
*Reacii adverse postvaccinale indezirabile (tip conform clasificrii n vigoare
n Romania /data debut)

VACCINARE ANTIDIFTERIE, ANTITETANOS

VACCIN UTILIZAT

Data programrii
urmtoarei doze
SEMNTURA I
(COMERCIAL)

VACCINULUI
VACCINRII

MEDICULUI
DENUMIRE

PARAFA
VRSTA

RAPI*
SERIA
DATA

14
 VRSTA

DATA VACCINRII

DENUMIRE
(COMERCIAL)
VACCIN UTILIZAT
I
SERIA VACCINULUI

SEMNTURA
I PARAFA
MEDICULUI

Data programrii
urmtoarei doze
ALTE VACCINRI Haemophilus influenzae tip B

RAPI*

15
 VRSTA

DATA VACCINRII

DENUMIRE
(COMERCIAL)
VACCIN UTILIZAT
I
SERIA VACCINULUI

SEMNTURA
I PARAFA
MEDICULUI
ALTE VACCINRI - Pneumococic

Data programrii
urmtoarei doze

RAPI*

16
 VRSTA

DATA VACCINRII

DENUMIRE
(COMERCIAL)
VACCIN UTILIZAT
I
SERIA VACCINULUI

SEMNTURA
I PARAFA
MEDICULUI
ALTE VACCINRI - Varicela

Data programrii
urmtoarei doze

RAPI*

17
 VRSTA

DATA VACCINRII

(COMERCIAL)

VACCIN UTILIZAT
I

SERIA VACCINULUI
SEMNTURA

I PARAFA
ALTE VACCINRI

MEDICULUI

Data programrii
urmtoarei doze

RAPI*

18
BOLI INFECIOASE CONTROLABILE PRIN VACCINARE N
ANTECEDENTELE COPILULUI (CAZ CONFIRMAT)

SEMNTURA I PARAFA
DATA
MEDICULUI CARE A
DIAGNOSTIC IMBOLNVIRII
DIAGNOSTICAT BOALA

19
OBSERVAII

Status alergic
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
..................................................................

20
Alte observaii:

................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................

21
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
......

22
 Cele 7 reguli de aur n administrarea vaccinurilor
1. Nu excludei posibilitatea vaccinrii copilului
dumneavoastr numai din cauza unor prejudeci sau
informaii eronate.
2. Nu administrai niciun vaccin fr recomandarea
medicului.
3. Vaccinul se va administra numai dac exist indicaia de
vaccinare i nu exist contraindicatii.
4. Vaccinul se administreaz dup consultul medicului i
numai n prezena acestuia.
5. Vaccinarea se face dup schema stabilit, iar calendarul de
administrare a dozelor trebuie respectat.
6. Dupa vaccinare copilul va fi supravegheat atent de
aparintori n primele 24 de ore i chiar pn la 5 zile,
pentru sesizarea la timp a manifestrilor unor eventuale
reacii postvaccinale.
7. Dac dup vaccinare starea copilului se modific, n sensul
c pot s apar simptomele unor reacii postvaccinale,
trebuie s v adresai urgent medicului.

23
Dac avei ntrebri, nu ezitai s le punei medicului!
Dac avei nelmuriri, nu ezitai s le clarificai!
Copilul dumneavoastr trebuie s beneficieze de toate
progresele medicinei, n deplin siguran a actului
medical!

Schema de vaccinari 2012

Generalitati, argumente pro vaccinare, mituri, scheme de
vaccinari copii si adulti
(adaptat dupa Dr. Herdea)

Vaccinul este un produs biologic, care se inoculeaza unui

individ, in scopul de a preveni o imbolnavire, produsa de
un anumit agent patogen.
Agentul patogen este un microorganism capabil sa
produca o imbolnavire.
Imunitatea este definita ca fiind rezistenta la un agent
patogen, dobandita de un organism dupa ce acesta a
trecut prin boala (Ex. : rubeola).
*in primele 6 luni de dupa nastere si la sugarul alimentat la
san, poate exista o imunitate la anumite boli pe care
mama le-a avut in antecedente (anticorpi transmisi prin
placenta sau Ac transmisi prin laptele matern)

Mecanism de actiune: vaccinul se comporta ca un

antigen (microb, virus), care odata introdus in organism,
determina producerea de anticorpi specifici. Prin productia

24
 de anticorpi specifici se dezvolta imunitatea organismului,
fata de respectivul agent patogen (Ex: virus).
Vaccinul aduce cu sine informatia despre acel virus pe
care il reprezinta, fara a produce imbolnavirea
organismului, ci doar declanseaza activarea lantului imun.
In acest fel este prevenita boala pe care acest
microorganism ar fi putut sa o determine, la un organism
fara imunitate (nevaccinat sau care nu a trecut prin boala).

Preventia bolilor. Reguli de aur:

Este mai bine sa previi o boala decat sa o tratezi!

Vaccinurile pot preveni imbolnavirile la persoanele
vaccinate si le pot proteja pe cele care ajung in contact cu
persoane nevaccinate sau bolnave

ARGUMENTE PRO-VACCINARE
DE CE SA NE VACCINAM COPIII?
Vaccinarea asigura controlul unor boli cu prognostic
fatal sau grav invalidant (difterie, tetanos, poliomielita,
etc). Preventia prin vaccinare reprezinta un pas urias, in
lupta pentru mentinerea sanatatii copiilor nostri.

Este mai usor sa previi decat sa tratezi!

Costurile sociale care insotesc o boala, sunt enorme!

Parintii copiilor care se imbolnavesc absenteaza de la
locul de munca, consuma resurse financiare prin
medicamente, ingrijiri speciale atunci cand afectiunea
necesita recuperari prelungite, etc.

25
Copilul este cel care sufera!

Parintii unui copil vaccinat, nu absenteaza de la locul

de munca, deci nu vor inregistra pierderi materiale, nu vor
pierde financiar investind in medicamente, recuperari
prelungite, etc, societatea la randul ei va fi degrevata de
costuri de spitalizare, medicatie, recuperare pentru
pacientii cu sechele, personal.

DE UNDE PUTEM LUA INFORMATII CORECTE

DESPRE VACCINARE?

54 de tari din lumea intreaga, tarile mari, bogate, sunt

parte a Programului de Vaccinare al OMS, avand ca
politica de stat preventia imbolnavirilor, cu program de
vaccinare complet.

Toate vaccinurile trebuie evaluate de catre:

Food and Drug Administration (FDA) din SUA
Agentia Europeana a Medicamentului (European
Medicines Agency, EMA) din Europa
Agentiile Nationale de Reglementare din Domeniul
Medical, cum ar fi:
National Institute for Health and Clinical Excellence (NICE)
din Marea Britanie.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor
Medicale (ANMDM) din Romania.

In afara tarilor mentionate, vaccinurile trebuie aprobate de

catre autoritatile nationale de reglementare competente
din tarile respective.

26
Word Health Organization (WHO) :
http://www.who.int/immunization/policy/immunization_tabl
es/en/
http://www.who.int/immunization/policy/Immunization_routi
ne_table1.pdf
http://www.who.int/immunization/policy/Immunization_routi
ne_table2.pdf
http://www.who.int/immunization/policy/sage_recomm_wh
o.pdf

Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP)

:
http://www.cdc.gov/vaccines/recs/acip/default.htm

Romania
www.ms.ro
http://www.ms.ro/documente/6_51_327_a.htm

Mituri despre vaccinuri

1. Vaccinurile nu confera siguranta
2. Vaccinurile au efecte adverse in timp
3. Vaccinurile sunt partial eficiente
4. Bolile pot aparea la oamenii deja vaccinati
5. Copiii 0-1 an nu trebuie vaccinati
6. Vaccinurile pot cauza autism, sceroza in placi.
7. Adjuvantii din vaccinuri pot produce efecte
secundare grave.

27
 Realitatea despre vaccinuri
Producatorii de vaccinuri nu isi pot comercializa
vaccinurile decat dupa indeplinirea conditiilor autoritatilor
de reglementare referitoare la siguranta si eficacitatea
acestora.

FDA si agentiile medicamentelor din alte tari, inclusiv

ANMDM, nu aproba vaccinurile decat dupa ce a
determinat ca sunt sigure si eficiente. FDA si agentiile
medicamentelor din alte tari monitorizeaza si locul si
modul in care sunt fabricate vaccinurile centrele de
fabicatie trebuie aprobate si sunt inspectate periodic.
Majoritatea efectelor adverse induse de vaccinare sunt
minore si temporare, cum ar fi dureri in brat sau febra
usoara. Evenimentele adverse mai severe se produc rar
(in termeni de unul la cateva mii la unul la cateva milioane
de doze) si unele sunt atat de rare incat riscul nu poate fi
estimat cu precizie.

Realitate
Vaccinurile au reactii adverse, dar nici una dintre
ele nu este la fel de severa ca boala in sine.

Toate tratamentele medicale, inclusiv vaccinarea, pot

avea reactii adverse. Dar durerea (inflamatia), febra de
intensitate scurta sau medie si reactiile adverse grave -
care sunt insa extrem de rare - trebuie comparate cu
consecinta de a avea o boala care se poate preveni prin
vaccinare. In cazul poliomielitei, aceste consecinte pot
include paralizia; pojarul (rujeola) poate produce encefalita
28
si orbire; unele boli care se pot preveni prin vaccinare pot
fi chiar fatale.

Realitate
Vaccinurile sunt eficiente.

Majoritatea vaccinurilor pediatrice au eficienta de 90-

99% in preventia bolilor. In plus, impactul vaccinarii a fost
observat de-a lungul anilor, iar vaccinurile au asigurat
sanatatea copiilor si au prevenit decese peste tot in lume.
Ca rezultat al vaccinarii, variola a fost eradicata,
iar poliomielita este foarte aproape de a fi eradicata.

Realitate
Majoritatea oamenilor care sufera de boli care se
pot preveni prin vaccinare nu sunt vaccinati

Datorita complexitatii sistemului imunitar uman, niciun

vaccin nu poate asigura o protectie de 100%. Pe de alta
parte, nivelul real al imunizarii nu este intotdeauna
inregistrat corect. De exemplu, peste 90% din cazurile de
pojar raportate in 2009 in intreaga lume s-au inregistrat la
pacienti care nu primisera schema de vaccinare completa,
cu doua doze.

29
 Realitate
Copiii 0-1 an trebuie vaccinati.

In cazul anumitor boli, copiii de varsta mica beneficiaza

de un anumit nivel de imunitate de la mama deoarece
aceasta le transmite anticorpi. Din nefericire, chiar si in
cazul bolilor in care acest aspect este adevarat, imunitatea
nu persista decat aproximativ un an si nu ii protejeaza
impotriva numarului mare de boli care pot fi prevenite prin
vaccinare la care pot fi expusi.
Majoritatea copiilor nu beneficiaza de imunitate de la
mama impotriva difteriei, a tusei convulsive, poliomielitei,
tetanosului, hepatitei B sau Haemophilus!!.

Nou-nascutii/copiii de varsta mica sunt

vaccinati la varste mici deoarece aceasta este
perioada in care sunt cel mai vulnerabili fata de
bolile care pot fi prevenite prin vaccinare.
In 2002, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estima
ca peste un milion dintre decesele inregistrate la copii cu
varsta sub cinci ani au fost cauzate de boli care ar fi putut
fi prevenite prin imunizarea cu vaccinurile administrate de
rutina la copii.

30
 Realitate
Nu exista dovezi stiintifice care sa sustina legatura
dintre vaccinuri si autism

Nu exista dovezi stiintifice ca vreuna dintre formulele

de vaccin determina tulburari de dezvoltare neurologica
precum autismul. Studiile ample din Marea Britanie nu au
identificat dovezi ale efectelor nocive, inclusiv autismul. Si
Comitetul Global Consultativ asupra sigurantei vaccinurilor
(Global Advisory Committee on Vaccines Safety, GACVC)
al Organizatiei Mondiale a Sanatatii a recenzat acest
aspect si a conchis in 2002, ca nu exista dovezi de
toxicitate la persoanele expuse la continutul de tiomersal
existent in unele vaccinuri.
Oricum, in prezent, vaccinurile moderne nu contin
tiomersal.

Realitate
Adjuvantii au rolul de rezervor, transportor si ajutor
pentru antigene, contribuind la distribuirea
antigenelor de la locul injectarii, catre cat mai multe
celule ale sistemului nostru imun, celule cu rol de
activare a raspunsului imun competent

Inca de la introducerea vaccinurilor in practica

medicala in 1786, s-a observat ca realizarea unor
combinatii intre produsul microbian, cu rol de antigen,
adica declansator al sistemului imun, si o alta substanta,
cu rol de transportor (adjuvant), face ca raspunsul imun
obtinut in urma vaccinarii sa fie mult mai crescut.
31
Adjuvantii sunt necesari pentru a creste raspunsul imun la
antigenele vaccinului si au fost utilizati inca din anii 1920.
Omul beneficiaza de doua tipuri de imunitate, cea
innascuta, inscrisa in genele noastre, si cea dobandita prin
boala sau vaccinare (determinata de antigenul specific
bolii respective).
Adjuvantii alcatuiti din saruri de aluminiu au fost utilizati cel
mai frecvent.
Adjuvantii mimeaza semnalul pericol furnizat in mod
normal de catre microbi pentru a stimula imunitatea
innascuta.

Vaccinarea in Romania
Informatii despre vaccinarile optionale/facultative

In conformitate cu dipozitiile Ministerului Sanatatii din

Romania si deciziile OMS privind prevenirea si controlul
bolilor infecto-contagioase va recomandam sa consultati
schemele de vaccinari, prezentate mai jos.

Schema de vaccinare prevazuta de catre Programul

National de Vaccinari este obligatorie si gratuita. Ea
este supusa unor modificari periodice, impusa de situatii
epidemiologice speciale si in conditiile prevazute de
legislatia in vigoare. Programul National de Vaccinare se
desfasoara sub jurisdictia Ministerului Sanatatii, precum si
a organelor de resort implicate in desfasurarea sa. Rolul si
atributiile acestora se stabilesc prin legile in vigoare.

Programul se deruleaza prin cabinetele medicilor

dvs de familie. Orice informatie despre vaccinari,

32
corecta si completa o puteti primi de la medicul dvs
de familie.

Va recomandam insistent, ca inaintea vaccinarii copilului

dvs., sa va informati corect, complet, astfel incat sa puteti
lua decizii corecte pentru viitorul copilului dvs. (medic de
familie, medic pediatru, literatura medicala acreditata,
bazata pe dovezi).

Orice copil are dreptul la viata, sanatate, ingrijiri medicale

si educatie de cea mai buna calitate.

Orice copil are dreptul sa creasca intr-o atmosfera de

siguranta, pace si mai ales iubire.

Va rugam sa va reconsiderati serios pozitia atunci cand

luati decizii care pot afecta viitorul copilului dvs.

Copilul dvs nu este major, nu poate decide pentru

el!decizia dvs. De acum il poate afecta mai tarziu!
Folositi-va liberul arbitru pentru a va ajuta copilul sa
creasca sanatos!

Va rugam in mod respectuos sa luati decizii corecte si

implicate, pentru a evita ca in viitor acest copil sa aiba de
suferit de pe urma unor afectiuni care ar fi putut fi evitate
prin vaccinare corecta, completa si la timpul cerut de
calendarele de vaccinari in vigoare.

Parteneriatul in educatie pacient-medic de familie

reprezinta cheia de bolta in cresterea unui copil sanatos!

33
 Schema
Varsta Ministerului Scheme de vaccinari alternative/optionale
Sanatatii
GSK (Glaxo) Pasteur Wyeth/Pfizer
La Euvax+BCG Engerix B
nastere
2 luni Infanrix Infanrix Hib IPV Pentaxim +
hexa + Engerix B Euvax Prevenar
(recomandarea
GSK OMS) sau Hexa
(Glaxo) Infanrix
Synflorix +
Rotarix
4 luni Pentaxim Infanrix Hib IPV Pentaxim Prevenar
Synflorix +
Rotarix
6 luni Infanrix Infanrix Hib IPV Pentaxim + Prevenar
hexa + Engerix B Euvax
(recomandare
GSK OMS) sau Hexa
(Glaxo) Infanrix
Synflorix
12- 15 Pentaxim Infanrix Hib IPV Pentaxim +
luni + Priorix + Priorix (ROR) Priorix (ROR)
(ROR)
1an Havrix Avaxim
+ 1l (vaccin pentru (vaccin pentru
virusul hepatic virusul hepatic
A) A)
1an + Varilrix

34
 3l (pt. varicela =
"varsat de
vant")
1an+6l Synflorix Prevenar

1an 8l Havrix doza a 2-a Avaxim doza a

2-a
2 ani Intre 2 si 5 ani Penumo 23 Intre 2 si 5 ani
Synflorix (copiii fara Prevenar
(copiii fara doze doze anterioare (copiii fara
anterioare de de vaccin doze
vaccin antipneumococic anterioare de
antipneumococic vaccin
(2 doze la 2 luni antipneumococic
intre ele)
2 ani + Meningo A+C
1l
4 ANI Infanrix - Infanrix - DTP
DTP

35
36
37
38
CMI Dr. Barbacariu Liliana

DIVERSIFICAREA ALIMENTAIEI SUGARULUI

Principiile diversificarii alimentatiei

1. Sugar sntos, alptat, peste vrsta de 6 luni (la sugarul
alimentat artificial, diversificarea se poate incepe cel mai
devreme de la 4 luni).

2. Introducerea progresiv a alimentului nou pentru testarea

toleranei digestive, pn va nlocui o mas de lapte.

3. Administrarea alimentelor se face cu lingurita.

4. Alimentele noi se ofera la nceputul prnzului (cnd este

flmnd).

5. Toate prnzurile de diversificare trebuie s aib o valoare

caloric cel putin egal cu prnzurile de lapte pe care le
inlocuiesc.

6. Nu se introduc dou alimente noi simultan; gustul

alimentelor trebuie cunoscut individual.

7. Dac sugarul refuz alimentul nou, nu trebuie forat.

39
 S-a dovedit prin studii c bebeluii vor accepta noi
gusturi (deci o mare diversitate de alimente), dac acestea le
sunt oferite la interval de dou zile, alternativ cu un aliment bine
agreat i n cantitatea pe care ei o accept.

n acest sens practicile (nu i recomandrile) noastre

difer i sunt muli bebelui pclii s accepte un aliment prin
amestecarea acestuia cu unul favorit, rezultnd combinaii greu
de neles (carne cu banan, carne cu lapte, etc).

8. Dac apar fenomene de intoleran (diaree, vrsturi), se

suspend administrarea alimentului nou i se ncearc prudent
peste 1 2 sptmni.

9. Alegerea primului aliment de diversificare se face n functie

de starea de nutriie i tolerana digestiv a sugarului. (sugar
slab cu finos; sugar paratrofic = gras cu supa de legume)

10. Alimentele vor fi pasate pn la apariia dinilor, apoi se

pot oferi cu o granulaie mai mare.

11. Nu se stimuleaz gustul pentru dulce (dac sugarul a

fost alimentat artificial, cu un lapte dulce, se diversific mai
greu, va accepta doar alimente dulci), nu se sreaz excesiv,
se contraindic aditivii alimentari.

40
12. Alimentele se pregtesc pentru ziua respectiv
(proaspete).

13. Este important crearea unei atmosfere de calm,

armonie, prezentarea atractiv a alimentelor, stimularea
verbal pozitiv. Trebuie hrnit de ctre o persoan cu care
copilul are o relaie emoional pozitiv, persoan sensibil la
schimbrile individuale ale bebeluului.

14. Trebuie s existe un echilibru ntre asistena i ncurajarea

autohrnirii, la un nivel apropiat dezvoltrii psihomotorii a
copilului.

15. Trebuie s se formeze o aa numit rutin a mesei, sugarul

va servi masa n aceleai condiii (de preferat n scunelul
special conceput, far a fi distras de televizor sau jucrii sau
plimbat prin cas)

16. Prinii sunt un exemplu i n ceea ce privete viitoarele

obiceiuri alimentare ale copilului!!!

Cronologia diversificrii, alimente utilizate

Alimentele utilizate n diversificare sunt: vegetalele,
fructele, carnea, ficatul (controversat), petele, oule i
cerealele, care pot fi pregtite n cas, sau sunt preparate

41
industrial (se prezinta sub forma de piureuri de fructe, piureuri
de legume cu carne sau pete, piureuri de fructe cu orez, lapte
cu cereale, etc).
Produsele comerciale au compoziia determinat n
raport cu necesarul caloric i nutriional corespunztor vrstei
sugarului, au digestibilitatea bun, sunt fin fragmentate,
verificate ecologic i securizate bacteriologic, nu conin
conservani i aditivi alimentari.

Carnea de pasre (de preferat gain crescut natural

sau curcan), ficatul (controversat) i glbenuul de ou se
introduc de la vrsta de 6 luni, gradat, pn spre 7 luni 8
luni, pentru aportul de Fe, Zn, vitaminele B6 si B12,
micronutriente care nu mai pot fi asigurate de nici un fel de
lapte.

Fructele, zarzavaturile i legumele sub form de

sucuri i piureuri, se indic pentru aportul de substane
antioxidante, vitamine i sruri minerale.

Pentru a-i pstra proprietile nutritive i vitaminele

hidrosolubile (complex B, vitam. C), fructele vor fi oferite crude,
pasate i nu preparate termic (copt, fiert). Pot fi introduce n
alimentaia sugarului de la vrsta de 4 luni.

42
 Cerealele ofer un suport energetic prin coninutul de
amidon i aport de vitamine, dar mineralele (Fe, Zn, Cu) sunt
chelate de acidul fitic (nu se absorb bine). Initial, se introduce
orezul (far gluten), apoi grul, pentru a preveni riscul bolii
celiace (alergie la gluten). Cerealele special concepute pentru
alimentaia sugarilor sunt mbogite cu minerale i vitamine, iar
prin procese tehnologice sofisticate mineralele sunt
biodisponibile (absorbia acestora este optim).

Dei comitetele nutriionale internaionale recomand

cerealele ca fiind un aliment de baz n nutriia sugarilor i chiar
primul aliment de diversificare, consider c nu trebuie
generalizat. n funcie de particularitile fiecrui copil,
alimentaia trebuie s conin mai multe sau mai puine cereale,
distrofia de finoase fiind una dintre complicaiile excesului de
cereale.

Derivatele de lapte, preferabil pasteurizate, se

introduc gradat, mai nti brnza de vac, untul (pentru
piureurile de legume, 5-15g), apoi la 7 luni, iaurtul.

Petele proaspt refrigerat (bogat n acizi grai

eseniali -3), se poate administra de la vrsta de 9 luni, la
sugarii fr risc de atopie (alergie).

43
 Alegerea primului aliment se individualizeaz n raport
cu starea de nutriie a sugarului i laptele primit anterior.

La sugarii eutrofici (greutate normala) se ncepe cu

piureul (supa) de zarzavat (legume) sau piureul de fructe. Este
de preferat s se nceap diversificarea cu legumele deoarece
fructele sunt mai dulci i pot duce la scderea apetitului
sugarului.

Dac greutatea sugarului este sub parametrii vrstei, se

prefer un finos (cereale) cu lapte, lipsit de gluten (orez,
porumb).

Sugarii alimentai cu formule de lapte praf sunt

predispui la deficit de Fe si Zn, motiv pentru care se
recomand introducerea mai rapid a crnii, ficatului,
glbenuului de ou n alternan sau complementar cu
cerealele fortificate cu Fe.

Diversificarea alimentaiei mrete heterogenitatea

alergenilor ( crete riscul de alergii).

Laptele continu s dein un rol esenial n alimentaia

sugarului diversificat. Mesele de lapte, n cantitate de minimum
500 ml pe zi, se administreaz sub forma de lapte de mam

44
sau o formul de continuare. Dac sugarul este alptat la sn
i ia ct lapte ii trebuie!

Bebeluul va fi ncurajat s renune treptat la biberon,

dac nu este alptat, laptele va fi oferit cu cnia, descurajnd
astfel alimentaia la biberon n cursul nopii i ritualul de a
adormi copilul mncnd din biberon!!!

Cronologia diversificrii

De la 6 8 sptmni sucul de fructe (nu este

aliment de diversificare; nu constituie o mas, se
administreaz ntre prnzuri, maxim 30ml sub 6 luni). Nu se va
exagera cu sucul de fructe deoarece poate determina anorexie
(scade pofta de mncare).

Pot fi folosite mere, citrice (uneori pot fi iritante si

produc eritem fesier), piersici, mango, avogado, banan
(kiwi, cpuni sunt alergizante motiv pentru care nu se
recomand sub vrsta de 1 an) etc. n opinia specialitilor, la
sugarul alptat exclusiv, nu este necesar administrarea
sucului de fructe sub varsta de 6 luni. Se poate utiliza i sucul
de morcov (dat zilnic, poate provoca carotenodermie coloraia
galben a pielii).

45
 Este de preferat s limitati aportul de suc de fructe
i s l nlocuii cu pulp de fruct proaspt, nepreparat
termic. Nu potolii setea sugarului cu suc de fructe sau ceai
ndulcit, dai bebeluului nealptat ap pur
microbiologic!!

De la 4 - 6 luni, pn spre 7 luni, se introduc

gradat:

supa de zarzavat/ legume (100 ml), cu 1- 3- 5 % finos

(orez, porumb) i 0,5 1 3 ml ulei vegetal (floarea soarelui,
msline pentru cei cu tendin la constipaie), se
administreaza la ora prnzului, cu linguria; (de la 4 la 5- 6
luni)

n sup se paseaz legumele fierte (morcov, ptrunjel,

elin, pstrnac, dovlecei, roii, ardei, fasole verde); cartoful
(de preferat cartoful dulce) poate fermenta i d dureri de
burtic, motiv pentru care l recomand dup vrsta de 6 luni;
spanacul (controversat) i prazul sunt utile n special la sugarii
cu tendin la constipaie. Broccoli se poate introduce dup
vrsta de 7 luni, iar conopida dup 9 luni.

NU introducei sfecl, spanac, mcri sub vrsta de un an,

deoarece au un coninut mare de oxalai i pot afecta rinichiul
imatur al copilului. Recomand pruden n utilizarea acestor
46
legume n alimentaia sugarului, nu conin sufficient fier pentru a
preveni anemia.

- piureul de fructe (mr, par, caise, piersici, avogado,

banan, ciree, pepene galben) cu cereale sau biscuit (fr
gluten sub 6 luni) sau cu brnz calcic sau brnz de vac
pasteurizat (30 - 50g), obinuit n cursul diminetii; Kiwi,
cpuni sunt alergizante motiv pentru care nu se recomand
sub vrsta de 1 an.

- carnea de vit, gin, curcan, mixat se introduce gradat n

supa cu legume sau ciorbe (acrite cu bor), maxim 30g.
Carnea va fi fiart separat i mixat apoi n sup sau poate fi
administrat n piureuri de legume; (de la 5 - 6 luni - 7 luni).

- glbenuul de ou fiert 10 minute, se administreaz gradat

(n 2 sptmni, se ncepe cu - - -1), continund apoi cu
maxim dou galbenue pe saptmn. (pasat n sup sau piure
de legume). (de la 6 - 7 luni)

Dup vrsta de 6 luni putei oferi sugarului cereale

care conin gluten i putei acri ciorba cu bor proaspt (este
preparat pe baz de tre de gru)

Recomandrile comitetelor internaionale de nutriie

pediatric sunt de a introduce glutenul cel mai devreme de la

47
6 luni i cel mai trziu la vrsta de 7 luni, mai ales la sugarul
alptat. Laptele matern ofer copilului cea mai bun protecie
mpotriva alergiei la gluten, favoriznd dezvoltarea unei
tolerane imune la alergeni (inclusiv glutenul).

La 7 luni,

- Se poate oferi sugarului ficatul de pui (de preferin

proaspt i din surse bio), mixat n piure de legume
sau sup, o porie pe sptmn. Utilizarea ficatului n
alimentaia sugarului este destul de controversat n
ultimii ani. Ficatul, n special cel de pasre, este
considerat drept un aliment extrem de bogat n nutrieni
i care trebuie s fie inclus n dieta copiilor. Nutriionitii
atrag atenia ns c proprietatile benefice ale ficatului
sunt valabile doar n cazul animalelor crescute n conditii
bio, adic ferite de pesticide, hormoni de cretere sau
ali compui chimici cu potenial duntor pentru
organismul uman. Ficatul stocheaz substanele toxice
din alimentaia psrilor crescute n ferme
- Se poate introduce n alimentaie iaurt natural n care
pot fi mixate fructe proaspete, biscuii simpli sau
cereale.
(nu oferiti sugarului si copilului sub 2 ani iaurturi cu fructe
din comert!!!)

48
 La 8 luni
ciorba cu perioare,
- smntna (15 25 g) cu brnz de vaci i mmlig,
- papanai fieri (fr albu),
- budinci;

La 9 luni, la sugarii fr teren alergic, se poate

administra petele alb slab proaspt (alu, pstrv).

Alimentaia trebuie s fie ct mai variat, valoarea

nutrienilor din diet trebuie s fie ct mai mare, evitndu-se
prepararea termic excesiv.

Observaii :

- ncepnd de la 6 luni apare dentiia temporar - cu variaii

individuale, motiv pentru care se poate mri granulaia
alimentelor (peste 8 luni);

- de la vrsta de 8 luni, n funcie de abilitile psihomotorii ale

sugarului se pot administra alimente de tipul finger food (dai
copilaului n mnu pufulei, biscuii, picoturi special pentru
copii, fructe sau legume fierte la abur, etc. pentru a-l ncuraja s
se hrneasc singur, cu supraveghere strict!!!).

49
- este optim s nu se introduc laptele de vac sub vrsta
de 1 an;

- exist n farmacii preparate speciale pentru sugari (piureuri de

fructe i legume), care au avantajul c sunt produse naturale
(soluri fr ngrminte chimice, fr conservani). Respectai
indicaiile de pe produs, alegei o firm de calitate !

- Contraindicate sub vrsta de 1 an : albu de ou, prjeli,

conservate, cpuni, fragi, ciree cu smburi , mierea de albine
(poate contine toxina botulinica);

- Contraindicate sub vrsta de 3 ani : carnea de porc, miel,

oaie ; ciocolata, bomboane, cola, cacao, aditivi alimentari
(vegeta);

- Contraindicate sub vrsta de 5 ani: ou fiert moale (poate

conine Salmonella deci pruden!), produse lactate
nepasteurizate, carne i derivate slab preparate termic, datorit
riscului de boli diareice infecioase (frecvent diareea cu
campylobacter unca de pui, carne preparat la grtar).

- La copiii cu teren alergic, se contraindic administrarea

petelui sub vrsta de 1 an, (nucile, arahidele, kiwi, albuul de
ou = alimente alergenice)

50
- Este de preferat s-l ncurajai s se alimenteze singur (de la
7- 8 luni dai-i o linguri i un costum de schimb !!)

- Cantitatea de lapte maxim pe zi n funcie de vrst

- sub 6 luni , max. 700 800 ml pe zi;
- peste 6 luni , max. 500 600 ml pe zi ;
- 1 an 6 ani: 500 ml pe zi (obligatoriu lapte sau derivate
zilnic)
- peste 6 ani , 300 400 ml pe zi

Exemplu de regim alimentar

4 - 6 luni: 5 6 prnzuri pe zi ;
- 5 (4) prnzuri sn / lapte praf (n condiiile n care cantitatea
de lapte praf cerut de sugar este prea mare, depind optimul
pentru vrst sau sugarul nu crete bine, se prepar laptele
adugnd 5% fin de orez sau cereale instant specifice
vrstei);
- 1 prnz 100 120 ml sup de legume + 5% finos ( orez ) +
0,5-1-3 ml ulei vegetal
Posibil (neobligatoriu) ntre prnzuri 30 ml suc de fructe
(funcie de toleran)

51
 5 luni: 5 prnzuri
- 3 prnzuri 200 ml lapte praf sau sn la cerere
- 1 pranz 160 200 ml sup + 30 g carne mixat (pasare / vit)
+ legume pasate
- 1 prnz cu piure de fructe cu brna calcic sau cereale sau
biscuit

6,5 luni: 5 prnzuri

(se alterneaz: carne mixat 30 g, glbenu de ou, ficat - spre
7- 8 luni)
- 3 prnzuri 200ml lapte sau sn la cerere
- 1 prnz 160 200 ml sup + 30 g carne mixat / ficat +
legume
- 1 prnz 30 - 50 g brnz de vac (sau brnz calcic) cu
piure de legume + 5g unt proaspt sau piure de fructe cu
brnz calcic (sau cereale, biscuit simplu) sau glbenu de
ou cu legume pasate sau suspendat n supic (n ziua fr
carne sau ficat)
+/- Desert: suc de fructe 60 70 ml sau compot
7 luni: 4 5 prnzuri
- 3 prnzuri de 200 ml (2 prnzuri de 250 ml) lapte sau sn la
cerere

52
- 1 prnz 200 ml ciorb degresat (acrit cu bor) + 30 g carne
mixat + legume
- 1 prnz piure de legume + 5g unt +/- brnz +/- ou
sau piure de fructe + brnz / biscuit sau iaurt cu fructe +/-
cereale.

Peste 8 luni n plus: ciorb cu perioare de carne,

carnea se ofer cu granulaia mai mare, smntn (15 25 g) +
brnz proaspt sau fermentat, pasteurizat + mmlig,
papanai fieri, budinci, pete etc.
Sugarul poate primi de asemenea pine preparat n
cas, budinc din paste finoase i brnz preparat la cuptor

Reete:

Iaurt de cas - 1 litru de lapte se fierbe 20 min. Se

adaug 1 lingur mare de iaurt i 1 lingur mare de smntana
de bun calitate la laptele fierbinte i se amestec. Se las 4-6
ore acoperit cu un tifon la temperatura camerei. Iaurtul obinut
se poate utiliza maxim 24-48 h inut la frigider la 2-8 grade
Celsius. Se adaug fructe proaspete la iaurt. Se servete la
temperatura camerei.

Brnza calcic: la 1 litru de lapte 1.5%, dup ce

laptele a fiert 20 min i a fost luat de pe foc se adaug 8 tablete

53
de Calciu lactic (pulbere). Vei observa c se separ zerul de
brnz; dup ce s-a racit, trecei prin strecurtoare i un tifon
fiert n prealabil i se pune la scurs (3-4 ore). Brnza rezultat
poate fi utilizat 48 de ore, dac este pstrat corect (2-8 C).
Introducerea ei se va face progresiv, ncepnd cu 1 linguri
(1,2,3...). Putei prepara i cantiti mai mici (500ml lapte + 4
cpr. de calciu sau 250 ml lapte + 2 cpr. calciu).

Supa de legume: Ingrediente: un dovelcel potrivit,

un morcov, un cartof dulce, o ceap mic, pstrnac,
rdcina de patrunjel, un fir de ptrunjel verde.

Mod de preparare: Se cura legumele, se taie cubulee

(mai puin ceapa care se pune ntreag) i se pun la fiert
mpreun, se adaug un pic de ulei (2-3ml). La final se adaug
frunzele de ptrunjel i se las pe aragaz cu focul stins i oala
acoperit cu un capac circa 10 min. Dup ce au fiert, legumele
(cu excepia cepei) se paseaz la blender, se dilueaz cu sup,
se poate aduga 1 linguri de fin de orez i se servesc
copilaului cu linguria.

Legumele se adaug treptat n alimentaie, ultimul fiind

cartoful. Se ncepe doar cu cteva lingurie de sup n prima zi,
apoi se paseaz pe rnd legumele (se poate ncepe doar cu
morcovul pasat).

54
 n funcie de sezon, de tolerana i de vrsta copilului se
pot oferi n sup roii de grdin, ardei.

Dac exist posibilitatea, prepararea legumelor la abur

le conserv multe dintre proprietile nutritive, oferindu-le
sugarului n piureurile de legume.

55
 Indicatori ai dezvoltarii motorii
1 luna - 36 luni
Aspecte evolutive ale comportamentului motor la
copii

1 luna - Motricitate generala: usoara hipertonie

musculara; in decubit dorsal, pozitie laterala a capului. In
decubit ventral isi desprinde din cand in cand barbia de pe
pat. Tinut asezat, incearca sa-si ridice capul, care ii cade
inainte. Motricitate fina: strange in mana degetul adultului
prinzandu-l cu degetele, fara palma si police.

2 luni - In decubit ventral isi ridica umerii si capul cateva

momente. Tinut asezat, isi mentine scurt timp corpul drept.
Apuca cu 4 degete jucaria pusa in mana, o retine scurt
timp.

3 luni - In decubit dorsal, capul in pozitie mediana.

Prezinta miscari active de picioare. In decubit ventral,
proptindu-se pe antebrate, isi tine capul si umerii ridicati
pentru mai mult timp. Tinut asezat, isi mentine capul drept
timp indelungat. Tine jucaria pusa in mana, o scutura prin
miscari necoordonate, o duce la gura.

4 luni - Adus din decubit dorsal in pozitie sezand, prin

tractiune pe antebrate, isi ridica umerii si capul. Sta
sprijinit mai mult timp. Tine jucaria cu 4 degete si palma
(prehensiune digito-palmara), o scutura. Schiteaza o
miscare de apucare, intinzand mainile spre jucarie, dar nu
o nimereste.

56
5 luni - In decubit ventral isi ridica toracele cu sprijin pe
antebrate, gambele sunt in extensie; poate intinde bratul
spre un obiect. Sade sprijinit mai mult timp. Intinde ambele
maini spre jucaria oferita, o apuca numai cand este
apropiata la 2-3 cm de mana. Tine ambele maini pe
biberon cand este alimentat.

6 luni - In pozitie dorsala isi trage cearsaful de pe cap. Isi

prinde picioarele cu mainile. Se intoarce de pe spate pe
abdomen. Sta timp indelungat, usor sprijinit. Intinde
mainile si apuca jucaria din raza lui de prehensiune, o
transfera dintr-o mana in alta. Incepe sa foloseasca
policele.

7 luni - In decubit dorsal isi ridica singur capul. Sta pentru

scurt timp nesprijinit. Asezat, sprijinit, isi trage un servet
pus pe cap. Sustinut de axile sta in picioare si poate sari
pe loc. Apuca jucaria cu o singura mana, o transfera cu
usurinta. Tine jucaria in palma cu toate degetele, inclusiv
policele.

8 luni - Se intoarce de pe spate pe abdomen si de pe

abdomen pe spate. Sta nesprijinit pentru mai mult timp.
Pentru scurt timp sta in picioare, sprijinindu-se de mobila.
Ridica obiecte mici cu primele 3 degete. Tine cate un cub
in fiecare mana, lovindu-le intre ele. Isi tine biberonul cu
ambele maini, il ridica daca i-a cazut.

9 luni - Sta in picioare sprijinit mai mult timp. Sustinut de

axile, face miscari de mers. Se ridica singur in picioare,
agatandu-se de gratiile patului. Incepe sa foloseasca

57
pensa digitala. Primeste al 3-lea cub, dand drumul unuia
dintre cele doua pe care le tine in maini.

10 luni - Rezemat de o mobila isi poate misca piciorul

sus-jos, mentinandu-si echilibrul. Umbla "in patru labe". Se
ridica singur.

11 luni - In pozitie sezand se intoarce lateral, pastrandu-si

echilibrul. Sta singur in picioare cateva clipe. Merge tinut
de ambele maini sau singur, tinandu-se de mobila.
Foloseste cu usurinta pensa digitala, fara sa-si sprijine
bratul sau mana.

12 luni - In pozitie verticala, sprijinit, se apleaca sa ridice o

jucarie fara sa-si piarda echilibrul. Merge tinut de o mana.
Incepe sa faca singur cativa pasi. Se catara pe trepte "in
patru labe". Foloseste cu indemanare pensa digitala,
tinand o bila mica.

15 luni - In pozitie verticala nesprijinit, ridica un obiect de

pe podea, isi pierde uneori echilibrul. Merge bine fara
sprijin. Se asaza si se ridica de pe podea fara ajutor.

18 luni - In picioare, arunca mingea cu ambele maini, fara

sa-si piarda echilibrul, si o rostogoleste cu piciorul. Incepe
sa alerge. Urca si coboara scarile tinut de o mana sau
tinandu-se de balustrada, cu ambele picioare pe aceeasi
treapta.

21 de luni - Alearga liber, flectand genunchii. In picioare

poate merge de-a-ndaratelea.

58
24 de luni - Isi mentine echilibrul mergand pe bordura
trotuarului. Alearga cu usurinta. Urca si coboara singur
scarile. Se urca singur pe scaun, pe pat.

27 de luni - Arunca mingea spre adult. Sare pe loc cu

ambele picioare odata. Prinde mingea si o arunca spre
examinator. Aduce la cerere un pahar cu apa, fara sa-l
verse sau sa-l scape. Merge la cerere sau imitativ in varful
picioarelor.

33 de luni - Incearca sa stea intr-un picior. Sare de pe o

treapta pe alta, cu ambele picioare odata.

36 de luni - Urca si coboara singur scarile, punand

alternativ cate un picior pe o treapta.

Indicatori ai dezvoltarii cognitive

de la 1 luna la 36 de luni
1 luna - Reactioneaza global motoriu la stimuli: luminosi,
sonori, tactili, termici. Privire inexpresiva: in decubit dorsal
fixeaza un moment jucaria prezentata in fata ochilor, pe
linia mediana. Urmareste cu privirea jucaria in miscare, pe
un arc de 45-60 de grade.

2 luni - Reactioneaza la sunete, imobilizandu-se sau

intorcand capul in directia lor. Expresie vioaie, orientata
direct asupra obiectelor din fata ochilor. Priveste cateva
secunde jucaria prezentata pe linia mediana. Urmareste

59
cu privirea jucaria in miscare pe un arc de 90 120 de
grade.

3 luni - Isi recunoaste mama. Priveste atent jucaria

prezentata pe linia mediana, o urmareste in miscare pe un
arc de 120 180 de grade. Isi priveste mainile, se joaca
cu ele. Tinut asezat, observa un obiect (cub) pe masa din
fata lui.

4 luni - Intoarce imediat capul spre persoana care ii

vorbeste, privind-o atent. Priveste jucaria pusa in mana.
Priveste activ in jurul sau.

5 luni - Urmareste cu privirea jucaria care i-a scapat. Tinut

asezat, fixeaza cu privirea o bila din fata lui, o urmareste
in miscare. Retine obiectul din mana, aruncand o privire
spre un altul.

6 luni - Isi priveste imaginea in oglinda, a atinge uneori cu

mana. Se uita dupa jucaria care i-a scapat, incercand sa o
recupereze. Diferentiaza biberonul de jucarie.

7 luni - Se uita dupa o jucarie care i-a scapat, chiar daca

nu o poate atinge. Observa obiecte plasate in afara
campului sau de prehensiune. Observa lucrurile noi din
jurul sau. Ridica de toarta ceasca intoarsa.

8 luni - Isi recunoaste numele, reactionand promt la

pronuntarea lui. Observa si examineaza cu ochii si mana
obiectele din jur.

60
9 luni - Reactioneaza la unele cuvinte sau expresii
familiare. Se joaca timp mai indelungat cu o jucarie, o
examineaza cu indexul. Ridica de toarta ceasca intoarsa,
pentru a lua jucaria ascunsa in fata lui.

10 luni - Exploreaza cu ochii obiectele din jur, arata cu

mana. Isi alege o jucarie pe care o examineaza atent pe
toate fetele; se joaca prelungit cu aceeasi jucarie; se
opune la indepartarea ei. Cauta si gaseste jucaria
ascunsa sub servet.

11 luni - Observa atent imprejurimile, pe strada urmareste

cu privirea oamenii, animalele, masinile. Cauta pastila cu
degetul prin transparenta sticlei. Incepe sa manipuleze
obiectele cu o anumita intentie: introduce bila intr-o cutie.
Intelege cateva ordine simple (verbale sau gestuale).
Raspunzand promt; da jucaria la cerere, saluta la
comanda.

12 luni - Manifesta interes de cunoastere a obiectelor;

manipuleaza diferentiat jucariile (suna clopotelul). Cauta
detaliile jucariilor si arata la cerere doua parti din corp
(ochi, nas sau gura). Este receptiv la activitati noi; invata
jocuri simple in mod imitativ.

15 luni - Priveste atent imaginile dintr-o carte cu poze

colorate, ajutand la intoarcerea paginilor. Plaseaza la
cerere rondela in planseta (admise maximum o eroare).
Construieste dupa demonstratie un turn din 3 cuburi.
Mazgaleste cu creionul, spontan sau imitativ, traseaza linii
neregulate. Manifesta un interes crescut pentru obiectele
din jur. Aduce la cerere un obiect familiar.

61
21 de luni - Recunoaste si arata 5 parti din corp, la
cerere, pe papusa sau pe imagine. Din 10 poze familiare
recunoaste, aratind sau denumind la cerere, 6 poze.
Plaseaza la cerere 3 forme geometrice in planseta:
rondela, patratul (admise maximum 2 erori). Construieste
la cerere un turn din 4 cuburi. Intelege si executa la cerere
un ordin privind 2 actiuni simple in succesiune ("ia papusa
si da-o mamei").

24 de luni - Priveste o carte cu poze, intorcand pagina cu

pagina. Din 10 poze familiare recunoaste, aratand sau
denumind la cerere, 6 poze. Plaseaza la cerere 3 forme
geometrice in planseta: rondela, patratul, triunghiul
(admise maximum 2 erori). Construieste la cerere un turn
cu 5 cuburi. Reproduce cu jucariile activitati curente
observate in casa (culca papusa, hraneste ursuletul).

27 de luni - Din 10 poze familiare recunoaste, aratand sau

denumind la cerere, 7 poze. Plaseaza la cerere 3-4 forme
geometrice in planseta (la 3 forme admise 2 erori, la 4
forme admise 3 erori). Construieste la cerere un turn din 6
cuburi. Repeta dupa adult 2 cifre. Incepe sa puna
intrebari, isi cunoaste si pronunta prenumele.

30 de luni - Executa dupa modelul din fata lui o

constructie simpla (o poarta) din 3 pitre de constructie.
Traseaza dupa model o linie regulata. Este atent la mediul
ambiant: diferenteaza vehiculele, recunoaste un drum
parcurs cu 1-2 zile inainte. Este atent la povesti simple.
Incepe sa diferentieze fetele de baieti.

62
33 de luni - Recunoaste pe o jucarie (papusa fara mina)
lipsa unei parti din corp. Sorteaza, la cerere sau dupa
demonstratie o constructie simpla (o poarta) din cel mai
putin 3 pietre de constructie. Intelege si executa corect un
ordin privind doua actiuni diferite succesive ("du mamei
creionul, pe urma inchide usa").

36 de luni - Descrie doua actiuni simple reprezentate pe

doua imagini. Sorteaza la cerere obiectele dupa: forma (3
forme), marime (2 marimi), lungime (2 lungimi), culoare (2
culori). Diferentiaza 2 suprafete inegale. Cunoaste 3 pozitii
spatiale: sus, jos, in fata sau in spate. Executa spontan
sau dupa demonstratie o constructie simpla (o poarta, o
casa) din 4-5 pietre de constructie. Traseaza dupa model
doua linii regulate (verticale, orizontale). Repeta dupa
adult 3 cifre. Recunoaste un drum parcurs cu o
saptamana inainte. Manifesta un evident interes de
cunoastere, pune frecvent intrebari. Isi cunoaste si
pronunta numele si prenumele.

Indicatorii dezvoltarii conduitei verbale

si socio-afective
de la 1 luna la 36 de luni
1 luna - Comportament verbal. Emite mici sunete
laringiene. Comportament social- afectiv. Reactii
diferentiate de placere-neplacere (tipa cand ii este foame,
se calmeaza cand este luat in brate). Observa un moment
fata persoanei care-i vorbeste aplecata asupra lui.

63
2 luni - Gangureste. Zambeste persoanelor familiare, ca
raspuns cand i se vorbeste sau i se surade. Urmareste cu
privirea o persoana care se misca in preajma, reactionand
prin mimica la apropierea ei.

3 luni - Emite sporadic vocale izolate si sunete compuse

(consoane+vocale). Manifesta bucurie la auzul vocilor
cunoscute sau la vederea persoanelor familiare. Se
invioreaza la vederea preparativelor de hranire.

4 luni - Prezinta tendinta de modulare a vocii (sonorizeaza

cu inflexiuni), emite mai multe vocale izolate. Zambeste
spontan persoanelor familiare. Stimulat, rade in hohote.
Prezinta schimbari ale mimicii si dispozitiei cand este
mangaiat sau cercetat.

5 luni - Emite, in special dimineata, grupe de sunete in

ritm rapid. Isi manifesta bucuria in mod zgomotos.
Deosebeste persoanele straine de cele familiare, plange
cand acestea din urma se indeparteaza de el.

6 luni - Sonorizeaza sunete mai variate (vocale,

consoane: p, b, g, m). Imita mimica vesela sau trista a
persoanelor din jur. Initiaza conversatii cu persoanele
familiare sau cu jucariile.

7 luni - Vocalizeaza in serie. Emite sporadic silabe: ba,

pa, la, da. Arata preferinte pentru unele persoane sau
jucarii. Manifesta uneori teama fata de straini, unele
obiecte sau animale. Cere sa i se acorde atentie, cauta in
mod activ contactul familial, intinzand mainile dupa
persoanele apropiate.

64
8 luni - Pronunta clar silabe izolate sau repetate: pa sau
pa pa si ma sau ma ma. Exprima bucurie cand i se
vorbeste frumos, plange cand este certat. Incepe sa imite
persoanele din jur (clipeste din ochi).

9 luni Pronunta spontan sau imitativ silabe repetate,

fara semnificatie. Participa cu placere la un joc simplu cu
adultii dupa demonstratie): cucu bau. Isi manifesta
hotarat dorintele.

10 luni Pronunta clar cuvinte formate din silabe

repetate. Intelege cuvintele frecvent repetate de cei din
jur. Indreapta atentia adultilor spre sine prin gesturi, tipat,
tuse. Intelege interdictia, opreste un act la ordin.

11 luni - Pronunta spontan primul cuvant cu semnificatie

precisa. Raspunde la solicitari, cooperand: intinde mana
sau piciorul pentru imbracat.

12 luni - Vocabular pasiv: recunoaste fiintele apropiate,

unele obiecte sau actiuni dupa denumire. Vocabular activ
compus din doua cuvinte cu semnificatie precisa.
Manifesta tendinta de independenta si autoservire. Vrea
sa faca unele lucruri singur: sa manance cu lingurita
(neindemanatici), sa se dezbrace, sa bea din ceasca.

15 luni - Vocabular pasiv imbogatit: recunoaste un numar

mai mare de obiecte si actiuni dupa denumire. Foloseste
"jargonul". Vocabular activ compus din 4-6 cuvinte cu sens
precis. Solicita atentia: arata cu degetul, trage de haine pe
cei din jur sau le adreseaza cuvinte scurte. Bea din cana

65
pe care o ia singur, se hraneste neindemanatic cu lingurita
(cu rotatie periorala, varsa din continut).

18 luni - Vocabular activ compus din 8-10 cuvinte.

Foloseste cuvinte-propozitii. Imita activitati simple ale
adultilor: sterge praful, matura. Cere olita la timp. Isi poate
dezbraca singur caciula, manusile, ghetele si ciorapii.

21 de luni - Formeaza propozitii asociind doua cuvinte:

cere sa bea, sa manance. Foloseste substantivul si verbul.
Participa cu veselie, activ, la jocul cu adultii. Recunoaste
si diferentiaza obiectele personale ale fiecarui membru de
familie. Duce spontan obiectul gasit persoanei respective.

24 de luni - Foloseste propozitii din 2-3 cuvinte, chiar

incorect pronuntate. Foloseste substantivul, verbul si
adjectivul sau pronumele. Manifesta tendinta de a se
apropia de alti copii, pe care-i "studiaza" in timpul jocului.
Executa mici treburi casnice (aduce un pahar cu apa,
deschide aparatul de radio). Mananca cu lingurita. Cere
olita la timp, putandu-se retine. Se dezbraca singur.

27 de luni - Formeaza propozitii din mai multe cuvinte. Isi

vorbeste singur cand se joaca. Imita din proprie initiativa
activitati mai complicate ale adultilor: vorbeste la telefon,
spala un obiect mic. Executa sarcini casnice simple, ajuta
activ la aranjarea lucrurilor lui.

30 de luni - Vocabular activ mult imbogatit. Foloseste

cuvinte compuse din mai multe silabe. Foloseste verbul
conjugat si pronumele personal. Se apropie de alti copii, ii
mangaie sau ii loveste. Manifestari de independenta si

66
autoservire: vrea sa mearga independent pe strada,
mananca singur, se spala pe maini, se dezbraca, incepe
sa se imbrace, este curat noaptea.

33 de luni - Reproduce poezii scurte. Cunoaste sensul

pluralului. Se arata interesat in a focaliza in mod activ
atentia. Solicita anturajul sa-i priveasca jucariile.
Manifestari nete de preferinta pentru unele persoane,
jucarii, activitati.

36 de luni - Reproduce poezii si relateaza situatii din viata

lui si a familiei. Receptiv la cuvinte noi. Limbaj constituit
gramatical (substantiv, verb, adjectiv, pronume). Foloseste
corect pluralul. Se aproprie in mod activ de alti copii, se
joaca cu ei. Manifesta reactii de opozitie (activa sau
pasiva) fata de adulti.

67
 SUPLIMENTE - PROFILAXIE

VITAMINA D PROFILAXIA RAHITISMULUI

Preparat farmaceutic Doza Perioada

MEDICAMENTE CU FIER PROFILAXIA ANEMIEI

FERIPRIVE

Preparat farmaceutic Doza Perioada

68
EXAMINAREA N PERIOADA DE NOU-NSCUT

Data: Greutatea Lungimea PC:

Semn da nu
Fr icter
Fr cianoz
Fr dispnee
Zgomote cardiace bine btute, fr sufluri
Ficat de dimensiuni normale
Splin nepalpabil
Fr hernie
Tonus muscular normal
Motilitate normal
Reacie la zgomote
Aspect normal al ochilor
Reflex fotomotor prezent
Manevra Ortolani negativ
(fr displazie de old)
Organe genitale externe normale
Altele

Concluzia diagnostic:

Recomandri:

Medic

69
Alte aspecte

70
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE O LUN

Data: Greutatea Lungimea PC:

Semn da nu
Nodul BCG
Zgomote cardiace bine btute, fr sufluri
Artere femurale palpabile
Ficat de dimensiuni normale
Splin nepalpabil
Reacie la stimuli sonori
Aspect normal al ochilor
Dezvoltare psihomotorie normal
(test DENVER II sau alt test)
Altele

Concluzia diagnostic:

Recomandri:

Medic

71
Alte aspecte

72
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE DOU LUNI

Data: Greutatea Lungimea PC:

Semn da nu
Nodul BCG
Zgomote cardiace bine btute, fr sufluri
Artere femurale palpabile
Ficat de dimensiuni normale
Splin nepalpabil
Reacie la stimuli sonori
Aspect normal al ochilor
Dezvoltare psihomotorie normal
(test DENVER II sau alt test)
Altele

Concluzia diagnostic:

Recomandri:

Medic

73
Alte aspecte

74
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE PATRU LUNI

Data: Greutatea Lungimea PC:

Semn da nu
Nodul BCG
Craniu simetric
Fr craniotabes
Vede
Fr strabism
Aude
Dezvoltare psihomotorie normal
(test DENVER II sau alt test)
Altele

Concluzia diagnostic:

Recomandri:

Medic

75
Alte aspecte

76
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE SASE LUNI

Data: Greutatea Lungimea PC:

Semn da nu
Cicatrice BCG 3 mm
Craniu simetric
Fr semen de rahitism (torace!)
Vede
Fr strabism
Aude
Dezvoltare psihomotorie normal
(test DENVER II sau alt test)
Altele

Concluzia diagnostic:

Recomandri:

Medic

77
Alte aspecte

78
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE NOU LUNI

Data: Greutatea Lungimea PC:

Semn da nu
Cicatrice BCG 3 mm
Craniu simetric
Fr semne de rahitism (torace!)
Vede
Fr strabism
Aude
Dezvoltare psihomotorie normal
(test DENVER II sau alt test)
Altele

Concluzia diagnostic:

Recomandri:

Medic

79
Alte aspecte

80
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE UN AN

Data: Greutatea Lungimea PC:

Semn da nu
Cicatrice BCG 3 mm
Craniu simetric
Are minimum 8 dini
Vede
Aude
Pronun minimum dou cuvinte
Execut ordine simple
Hemoglobina > 11g / dl
Altele

Concluzia diagnostic:

Recomandri:

Medic

81
Alte aspecte

82
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE 15 LUNI

Data: Greutatea Lungimea PC:

Diagnostic de dezvoltare fizic i psihomotorie

Altele

________________________________________

Recomandri:

Medic

83
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE 18 LUNI

Data: Greutatea Lungimea PC:

Diagnostic de dezvoltare fizic i psihomotorie

Altele

____________________________________________

Recomandri:

Medic

84
Alte aspecte

85
EXAMINAREA CLINIC LA VRSTA DE DOI ANI

Data: Greutatea Lungimea PC:

Diagnostic de dezvoltare fizic i psihomotorie

Altele

____________________________________________

Recomandri:

Medic

86
Alte aspecte

87
EXAMINAREA CLINIC DUP VRSTA DE DOI ANI

Data: Greutatea Lungimea PC:

Diagnostic de dezvoltare fizic i psihomotorie

Altele

____________________________________________

Recomandri:

Medic

88
Examinri la alte vrste

89
90
ALTE CONSULTATII

91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
 FOARTE IMPORTANT:

nscriei copilul la un medic de familie ct mai curnd

dup natere

Controalele preventive se fac pentru evaluarea dezvoltrii i

a strii de sntate!
la externarea din maternitate i la 1 lun la domiciliul
copilului, la 2, 4, 6, 9, 12, 15, 18 luni la cabinetul
medicului de familie,
dup vrsta de 2 ani, anual.

La nevoie, examinarile pot fi mai frecvente.

103