CURS

4.
CONSIMȚĂMÂNTU
L INFORMAT

Prof.Univ.Dr. Sorin Hostiuc

Sorin.hostiuc@umfcd.ro
 Pacientul a venit la medic pentru
eliminarea aparatului gipsat, pus pentru
o fractură de membru inferior incomplet
Slater vs Baker & consolidate.
Stapleton
În momentul în care medicul a scos
bandajele a considerat că pacientul ar fi
beneficiat de o refracturare a membrelor
urmată de utilizarea unui aparat
experimental pentru corectarea
angulaţiei.
Metoda nu era acceptată de chirurgii
ortopezi din acea perioadă iar pacientul
a refuzat cu obstinaţie realizarea
procedurii.
 Williams (medicul) a obţinut acordul pacientei pentru
realizarea unei intervenţii chirurgicale la urechea dreaptă
- examenul clinic a identificat o perforaţie a timpanului, o
Mohr vs formaţiune polipoasă în urechea medie dreaptă şi probabil
leziuni ale oscioarelor auditive.
Williams Dr Williams a examinat şi urechea stângă dar nu a putut
identifica nimic patologic datorită prezenţei unei
substanţe străine. Pacienta şi-a dat acordul pentru
intervenţia pe urechea dreaptă. Înainte de a interveni pe
urechea dreaptă (pacienta fiind sub anestezie generală)
medicul a examinat US unde a identificat patologii mult
mai severe decât pe partea dreaptă (perforaţie de timpan,
necroză osoasă la nivelul urechii medii). Prin urmare a
decis să intervină pe urechea stângă (osiculectomie,
excizie parţială a membranei timpanice şi curăţarea ariei
necrozate).
În urma intervenţiei pacienta a rămas cu hipoacuzie, ceea
ce a determinat-o să ceară daune medicului
“Dacă o persoană este rănită suficient de tare încât să devină
inconştientă, iar leziunile sale sunt de o asemenea natură încât să necesite
intervenţie chirurgicală promptă, medicului chemat să îngrijească
bolnavul îi este permis să aplice orice procedură medicală sau
chirurgicală care ar fi rezonabil necesară pentru salvarea vieţii sau
membrului acestei persoane, iar consimţământul în acest caz ar trebui să
fie implicit. Şi de asemenea, dacă în cursul unei operaţii pentru care
pacientul a consimţit, medicul descoperă afectări neanticipiate înainte de
începutul operaţiei şi care, dacă nu ar fi eliminate, ar pune în pericol
viaţa sau sănătatea pacientului ar fi justificat să intervină pentru
eliminarea acestor afectări fără ca un consimţământ expres să fie acordat

Primul şi cel mai important drept al oricărui cetăţean, mai presus de toate
celelalte - dreptul la sine însuşi - … şi acest drept interzice unui medic sau
unui chirurg, oricât de bun ar fi, şi care a fost rugat să examineze,
diagnosticheze, sfătuiască şi prescrie (elementele minim necesare în
tratamentul şi îngrijirea medicală), să violeze, fără permisiune,
integritatea corporală a unui pacient printr-o intervenţie capitală,
punând pacientul sub anestezie generală în acest scop şi operând fără
consimţământul sau ştiinţa acestuia

Dacă un medic recomandă pacientului să fie supus unei intervenţii şi

pacientul analizează pericolele şi riscurile asociate şi în final consimte
atunci pacientul intră practic într-un contract prin care autorizează
medicul de a opera în condiţiile stipulate atunci când a fost realizată
intervenţia dar nu mai mult “
 Pratt şi-a dat în judecată medicul, Davis, pentru
vătămare corporală, după ce acesta a realizat o
histerectomie fără a avea consimţământul său.
Medicul obţinuse consimţământul pentru o
Prat v intervenţie anterioară dar nu a mai încercat să îl
obţină şi pentru histerectomie. Mai mult, el a
Davis recunoscut că a înşelat cu intenţie pacienta, care nu
aştiut de intervenţie, motivând că d-na Pratt era
epileptică şi deci incompetentă în a-şi da
consimţământul
“în mod obişnuit, atunci când un pacient este în
posesiunea completă a facultăţilor sale mentale şi
într-o asemenea stare de sănătate încât să fie capabil
de a fi consultat cu privire la afecţiunea sa fără ca
acest consult să ducă la consecinţe serioase pentru
sănătatea pacientului, şi când nu există o urgenţă
care să invalideze consimţământul, acesta din urmă
ar trebui să fie o precondiţie obligatorie pentru
realizarea unei intervenţii chirurgicale“
 La circa 60 zile după ce a călcat pe unghia de la
degetul mare pacienta (Rolater) a venit la medic cu
o plagă deschisă la prima articulaţie a degetului
mare de la piciorul drept. Medicul a informat-o că
Rolater v tratamentul este chirurgical, constând în incizie
pentru drenarea colecţiei purulente constituite. În
Strain acest caz pacienta a consimţit la drenarea unui
abces la nivelul piciorului dar a interzis medicului
să elimine fragmente osoase, dacă acest lucru ar fi
fost necesar. Cu toate acestea medicul a identificat în
cursul intervenţiei un os sesamoid, care a trebuit
eliminat pentru a se putea drena abcesul; prin
urmare a trecut peste dorinţele pacientului şi a
eliminat ţesut osos în cursul intervenţiei. Rezultatul
final medical a fost favorabil pentru pacientă (s-a
vindecat)
Medicul a realizat intervenţia pentru care s-a
obţinut consimţământul doar că nu au fost
respectate întru totul dorinţele pacientului
 Mary Schloendorff a venit la spitalul din NY
în 1908 pentru acuze gastrice. A fost de
acord procedură diagnostică ”sub eter”
Schloendorff pentru a se evalua direct caracteristicile
unui nodul ce a fost detectat anterior. Sub
v Society of anestezie, medicul a eliminat o tumoră
New York fibroasă detectată în cursul examinării.
Secundar intervenţiei au apărut complicaţii
infecţioase, cu gangrenă şi amputarea
câtorva degete. MS a dat în judecată spitalul
pentru acţiunile realizate de medici şi
asistente în cursul internarii
Orice persoană adultă şi întreagă la minte are
dreptul de a decide ce se poate face cu corpul
său; un chirurg ce operează fără
consimţământul pacientului realizează o
agresiune
Salgo v J.Salgo a venit la un consult la Dr. Gerbode în 1953 pentru
Leland claudicaţie intermitentă. În timpul consultului acesta a
constatat atrofie bilaterală de membre inferioare, cianoza
Stanford Jr. piciorului drept, puls slab la artera femurală stângă şi
absent la cea dreaptă, durere abdominală pe partea
University dreaptă şi a suspicionat o afecţiune aterosclerotică
avansată, cu ocluzii severe la nivelul lumenului aortei
Board of abdominale. Dr.G a informat pacientul cu privire la
severitatea afecţiunii şi că ar necesita pentru confirmare
Trustees diagnostică o aortografie sub anestezie, cu administrarea
de substanță de contrast. Nu i-a explicat însă toate
riscurile procedurii diagnostice sau alternativele. După
câteva zile s-a realizat aortografia în urma căreia pacientul
a rămas paralizat bilateral, paralizie ce a fost permanentă.
Pacientului nu i-a fost prezentat riscul de paralizie
medicul are datoria de ”a prezenta pacientului toate
informaţiile necesare ce formează baza unui consimţământ
raţional al acestuia pentru tratamentul propus”
 Moştenitorii unei paciente decedate de neo
de col uterin au dat în judecată medicul
deoarece nu a informat-o pe mama lor cu
privire la riscurile nerealizării unui test
Truman v Papanicolau, test pe care aceasta l-a refuzat
Thomas de fiecare dată.
În încheierea instanței s-a precizat că
riscurile deciziei de a nu realiza un
tratament/test diagnostic trebuie de
asemenea spuse pacientului (nu doar
riscurile asociate cu o anumită procedură).
Prin urmare, în cazul în care pacientul refuză
realizarea unei proceduri diagnostice, el
trebuie să fie informat corespunzător cu
privire la efectele medicale potenţiale ale
acestui refuz
 P. Shea, după o călătorie în străinătate a simţit dureri precordiale
severe pentru care l-a consultat pe medicul de familie, spunându-i
că prezenta dureri precordiale, dispnee, ameţeli şi avea un istoric
familial semnificativ de afecţiuni cardiovasculare. Deşi înalt
sugestive pentru o afecţiune cardiovasculară medicul de familie a
Shea v considerat nenecesar consultul unui cardiolog. Simptomatologia nu
s-a remis fapt ce l-a făcut pe Shea să ceară din nou o trimitere către

Esensten medicul cardiolog, spunând că va plăti el consultaţia. Medicul de

familiei nu a fost de acord nici cu acest lucru, convingând pacientul
că este prea tânăr(40 ani) pentru a avea o patologie CV
semnificativă. La câteva luni Shea moare prin insuficienţă cardiacă.
Pacientul era asigurat de către o firmă care cerea ca atunci când un
era absolut necesar un consult de specialitate, să meargă la
respectivul consult doar dacă avea trimitere de la medicul de
familie. Fără ca pacientul să cunoască acest lucru, medicul de
familie avea în contract specificat faptul că putea primi stimulente
financiare dacă reducea numărul de trimiteri către specialişti şi nu
i se plăteau complet serviciile efectuate dacă depăşea un anume
număr de trimiteri. Soţia pacientului a deschis un proces pe baza
faptului că, dacă ar fi ştiut de respectiva prevedere contractuală ar
fi căutat opinia unui specialist cardiolog indiferent de
recomandările medicului de familie

Informare inclusiv referitoare la eventuale aspecte

financiare/conflicte de interese
 Art. 4: Pacientul are dreptul de a fi informat cu
privire la serviciile medicale disponibile, precum si
la modul de a le utiliza.
LEGEA NR.
46/2003, LEGEA
Art. 5 (1) Pacientul are dreptul de a fi informat
DREPTURILOR
asupra identitatii si statutului profesional al
PACIENTULUI, furnizorilor de servicii de sanatate.
CAP. 2
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat
asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le
respecte pe durata spitalizarii.

Art. 6: Pacientul are dreptul de a fi informat asupra

starii sale de sanatate, a interventiilor medicale
propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei
proceduri, a alternativelor existente la procedurile
propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului
si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si
cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
Art. 7 Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste
sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de
catre medic i-ar cauza suferinta.
Art. 8 Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-
un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei
de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste
limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba
materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se
va cauta o alta forma de comunicare.
Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu
fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie
informata in locul sau.
Art. 10 Rudele si prietenii pacientului pot fi informati
despre evolutia investigatiilor, diagnostic si tratament, cu
acordul pacientului.
Art. 11 Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta
opinie medicala.
Art. 12 Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la
externare, un rezumat scris al investigatiilor,
diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe
perioada spitalizarii.
• Art. 13 Pacientul are dreptul să refuze sau să
oprească o intervenţie medicală asumâ ndu-şi, ı̂n
scris, ră spunderea pentru decizia sa; consecinţele
refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie
explicate pacientului.
• Art. 14 Câ nd pacientul nu ı̂şi poate exprima
voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de
urgenţă , personalul medical are dreptul să deducă
acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a
voinţei acestuia.
• Art.15 IWn cazul ı̂n care pacientul necesită o
intervenţie medicală de urgenţă , consimţă mâ ntul
reprezentantului legal nu mai este necesar.
• Art. 16 IWn cazul ı̂n care se cere consimţă mâ ntul
reprezentantului legal, pacientul trebuie să Xie
implicat ı̂n procesul de luare a deciziei atâ t câ t
permite capacitatea lui de ı̂nţelegere.
• Art. 17 (1) I"n cazul ı̂n care furnizorii de servicii medicale
consideră că intervenţia este ı̂n interesul pacientului, iar
reprezentantul legal refuză să ı̂şi dea consimţă mâ ntul, decizia este
declinată unei comisii de arbitraj de specialitate. (2)Comisia de
arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi ı̂n
spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.
• Art. 18 Consimţă mâ ntul pacientului este obligatoriu pentru
recoltarea, pă strarea, folosirea tuturor produselor biologice
prelevate din corpul să u, ı̂n vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de acord.
• Art. 19 Consimţă mâ ntul pacientului este obligatoriu ı̂n cazul
participă rii sale ı̂n ı̂nvă ţă mâ ntul medical clinic şi la cercetarea
ştiinţiAică . Nu pot Ai folosite pentru cercetare ştiinţiAică persoanele
care nu sunt capabile să ı̂şi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii
consimţă mâ ntului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este
fă cută şi ı̂n interesul pacientului.
• Art. 20 Pacientul nu poate Ai fotograAiat sau Ailmat ı̂ntr-o unitate
medicală fă ră consimţă mâ ntul să u, cu excepţia cazurilor ı̂n care
imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evită rii
suspectă rii unei culpe medicale
 ART. 11 Acordarea și retragerea consimțământului
(1) Nicio intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua
decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în
cunoștință de cauză.
(2) În aceleași condiții, consimțământul se poate retrage în orice
Codul moment de persoana vizată.
(3) Dispozițiile privind retragerea consimțământului sunt valabile
Deontologic și în ceea ce privește consimțământul exprimat, în condițiile legii,
de altă persoană sau instituție decât persoana respectivă.
al Medicilor
ART. 12 Consimțământul în cazul minorilor
(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a
consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fără acordul
reprezentantului său, autorizarea unei autorități sau a unei alte
persoane ori instanțe desemnate prin lege.
(2) Medicul, în funcție de vârsta și gradul de maturitate a
minorului și numai strict în interesul acestuia, poate lua în
considerare și părerea minorului.
ART. 13 Consimțământul persoanelor fără capacitatea de a
consimți
Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui
handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea
de a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fără
acordul reprezentantului său ori fără autorizarea unei autorități
sau a unei persoane ori instanțe desemnate prin lege.
ART. 14. Informarea prealabilă și adecvată a persoanei
(1) Medicul va solicita și va primi consimțământul numai după ce,
în prealabil, persoana respectivă sau cea îndreptățită să își dea
acordul cu privire la intervenția medicală a primit informații
adecvate în privința scopului și naturii intervenției, precum și în
privința consecințelor și a riscurilor previzibile și în general
acceptate de societatea medicală.
(2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată
și raportată persoanei care urmează să își manifeste
consimțământul.
ART. 15. Lipsa consimțământului în situații de urgență
Atunci când, din cauza unei situații de urgență, nu se poate obține
consimțământul adecvat, se va putea proceda imediat la orice
intervenție indispensabilă din punct de vedere medical în folosul
sănătății persoanei vizate.
ART. 16. Consimțământul implicit
În interesul pacientului sunt valabile și vor fi luate în considerare
autorizările și dorințele exprimate anterior cu privire la o
intervenție medicală de către un pacient care, în momentul noii
intervenții, nu este într-o stare care să îi permită să își exprime
voința sau dacă prin natura sa actul medical are o succesiune și o
repetabilitate specifică.
 Definiție, Legea 95/2006

Pentru a fi supus la metode de prevenție, diagnostic și tratament,

cu potențial de risc pentru pacient, după explicarea lor de către
medic, medic dentist, asistent medical/moașă pacientului i se
solicită acordul scris.

În obținerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul dentist,

asistentul medical/moașa sunt datori să prezinte pacientului
informații la un nivel științific rezonabil pentru puterea de
înțelegere a acestuia.

Informațiile trebuie să conțină: diagnosticul, natura și scopul

tratamentului, riscurile și consecințele tratamentului propus,
alternativele viabile de tratament, riscurile și consecințele lor,
prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului
 ■ legal: consimţământul informat este
o normă legală care descrie
comportamentul medicilor şi ai altor
lucrători sanitari în interacţiunea lor
De7iniția cu pacienţii şi asigură pedepse, în
triadică anumite circumstanţe, dacă aceştia
deviază de la norme;
(Berg)
■ moral: fundamentat pe valoarea
societală a autonomiei, el promovând
dreptul pacientului la
autodeterminare în ceea ce priveşte
tratamentul medical;
■ interpersonal: metodă prin care
părţile interacţionează permiţând
selectarea unei alternative
terapeutice optimale
Definiția
Bistadială Autorizarea autonomă - cea în care un
subiect sau un pacient autorizează pe
Autorizare efectivă - practicile şi
normele ce determină medicii să

(Faden et medic fie să îl includă într-un studiu de

cercetare, fie într-un plan terapeutic
(fie în ambele)
trateze pacienţii şi subiecţii cercetării în
conformitate cu regulile, politicile şi
standardele de bună practică.
al)
Definiție algoritmică
Faden&Beauchamp

■ Acţiunea X reprezintă consimţământul informat dat de persoana

P pentru realizarea intervenţiei I dacă şi numai dacă:
1. P primeşte o informare cu privire la I;
2. P înţelege respectiva informație;
3. P acţionează voluntar în realizarea acţiunii X;
4. P este competent pentru a realiza acţiunea X;
5. P consimte la I
 ■ = capacitatea de a acționa voluntar
■ in6luențările externe (ce nu sunt
Capacitataea dependente de persoana care urmează a
de a acționa lua o anumită decizie) nu sunt atâ t de
voluntar puternice ı̂ncâ t să interfere cu luarea unei
decizii
■ implementarea ı̂n practică – abținerea
medicului/investigatorului de a
implementa controale
■ poate 6i:
– absolut – cercetarea biomedicală
– relativ - clinică
Relativismul volunatarianismului
în clinică

• Dorinţa pacientului (consideră că nu are capacitatea de a lua decizii

medicale sau nu doreşte să ia decizii medicale)
• trebuie exprimată explicit
• generează un trecerea de la un model RMP bazat beneficență
• Inerenţa controalelor
• Incapacitatea pacientului de a anula controalele, în:
• incapacitate fizică, fiziologică (ex. copiii mici) sau fiziopatologică
• incapacitate legală de anulare a controalelor
 Reprezentantul legal

• Mediator, cunoscătorul dorințelor pacientului

Dacă • Standardul judecății substituite -
voluntarianismul reprezentanţii legali iau deciziile medicale
este semnificativ funcţie de sistemul de păreri şi valori al
afectat, deciziile pot pacientului
fi luate de • Standardul autonomiei pure - pacientul a
ales o anumită alternativă terapeutică
pentru o situaţie ipotetică sau probabilă
fiind competent decizionåal, dar în
momentul în care respectiva alternativă
terapeutică trebuie implementată el nu mai
este competent decizional
• Garant al maximizării beneficiului medical =
standardul optim de îngrijire

Medic

• standardul optim de îngrijire

 să aibă capacitatea de a le înţelege
(informabilitate)

I5nțelegerea
informațiilo
r să primească informaţiile relevante;

să înţeleagă informaţiile.
 • să fie alertă (receptarea informaţiei);
• să aibă capacitatea de a înţelege
informaţia primită (recunoaşterea
relevanţei informaţiei), respectiv:
Informabilitate • să aibă bagajul lexical necesar
pentru a înţelege informaţiile
primite (ex. să înţeleagă limba în
care vorbeşte medicul)
• să aibă capacitatea de a înţelege
semnificaţia informaţiilor primite
(de ex. că este bolnav şi are nevoie
de tratament);
• să poată reţine informaţiile primite
măcar până în momentul în care ia
decizia (reţinerea informaţiei)
Algoritmul Appelbaum

■ IFnțelegerea informațiilor
■ Analiza discriminativă
■ Luarea unei decizii
■ (Opțional) Raționamentul luă rii deciziei
 ■ Înţelegerea informaţiilor relevante referitoare la:
natura afecţiunii, natura şi scopul
tratamentului/tratamentelor propuse, riscurile şi
beneficiile tratamentelor propuse, alternative
terapeutice cu riscurile şi beneficiile lor.
I"nțelegerea ■ Prezenţa înţelegerii este necesară pentru absolut orice
informațiilor intervenție medicală.
■ Dacă este prezentă doar înţelegerea, nu şi celelalte
componente ale algoritmului de analiză, pacientul
poate lua decizii medicale extrem de limitat, de regulă
raportat la elemente ale actului medical fără impact
semnificativ asupra planului terapeutic.
Testare:
■ Spuneţi-mi care este problema dv de sănătate?
■ Care este tratamentul pe care vi l-am recomandat?
■ Care sunt riscurile sau complicaţiile posibile ale
tratamentului?
■ Care sunt riscurile neurmării planului terapeutic?
 • = proprietatea de a aprecia o anume
situaţie şi consecinţele acesteia din mai
multe variante posibile.
Analiza • absenţa capacităţii de a înţelege
discriminatorie afecţiunea de care suferă pacientul =>
a informațiilor criteriu de invalidare a capacităţii de a
înţelege, deoarece nu poţi lua decizii
informate fără să ştii în ce scop le iei.
• înalt dependentă de nivelul intelectual
al pacientului,
• poate fi augmentată prin modificarea
modelului informaţional (ex: cuvinte mai
simple, utiliza desene, filmuleţe, care
pot augmenta înţelegerea pacientului)
Afectată de

• Afecţiuni psihiatrice (schizofrenie, boli schizoafective, bipolară, etc.) sau alte

tulburări mintale (delirium tremens).

• Diminuarea câmpului de viziune – pacientul nu are tulburări psihice calitative

semnificative, dar valorile personale sunt sever distorsionate; de exemplu un
pacient în depresie majoră nu ia în considerare opinia medicului pentru că
oricum consideră că nu mai are pentru ce trăi;

• Nerecunoaşterea de către pacient a faptului că suferă de o anumită afecţiune,

ca rezultat direct al afecţiunii
 Ce consideraţi că nu este ı̂n regulă ı̂n momentul
de faţă referitor la starea dv de să nă tate?
Ce aparate/sisteme/organe sunt bolnave? Cum
sunt ele bolnave?

Testare Credeţi că afecţiunea dv necesită tratament?

Care tratament este mai indicat în afecţiunea dv?

Care credeţi că sunt efectele posibile ale

tratamentului selectat?
Ce credeţi că se va întâmpla dacă nu sunteţi
tratat?
De ce credeţi că v-am recomandat tratamentul X?

De ce credeţi că tratamentul X este mai bun decât

tratamentul Y?
 Cel mai protectiv standard ı̂n raport cu autonomia
pacientului.
Odată ce pacientul a ı̂nţeles informaţiile şi le-a analizat
discriminativ, el va trebui să ia o decizie.
Luarea Absenţa capacită ţii de a lua o decizie:

unei • incompatibilă cu prezenţa capacită ţii relativ complete de

a ı̂nţelege
decizii • face ca pacientul să nu [ie capabil de a lua decizii
medicale complexe, cu impact semni[icativ asupra stă rii
sale de să nă tate.
Poate ı̂nsemna şi luarea deciziei de externalizare a luă rii
deciziilor terapeutice că tre medic/aparţină tori ı̂n cazul ı̂n
care pacientul nu se consideră capabil a le lua.
Testare
• V-aţi decis asupra unui tratament?
• Puteţi să ı̂mi spuneţi ce decizie aţi luat?
• Dacă nu vreţi să luaţi decizia, cine vreţi să o ia ı̂n
locul dv
 Nu poate fi utilizat ca singur element pentru
evidenţierea unui deficit semnificativ a înțelegerii;
Iraţionalitatea aparentă poate deriva din diferenţe
culturale sau experienţe anterioare ale persoanelor
Raționamentul respective. (ex.martorii Iehova, meningită)
luării deciziei Testare:
• în timpul paşilor anteriori, corelat cu testarea
înţelegerii sau analizei. De exemplu, când
pacientul este întrebat ce părere are despre un
anumit tratament, i se poate pune o întrebare
suplimentară de genul „Dar celălalt tratament ce
are? De ce nu crezi că este mai bun?”
• odată ce pacientul a luat o anumită decizie,
testarea bazându-se pe interpelarea acesteia: „De
ce ai ales acest tratament?, Care este efectul
tratamentului pe termen lung?”
 metode multimedia: prezentări power-point,
video, softuri interactive care înlocuiesc CI pe
hârtie
utilizarea de formulare de consimţământ
îmbunătăţite
Augmentarea
înțelegerii o descriere mai puţin detaliată a reacţiilor
adverse medicamentoase

utilizarea unor formulă ri care să Hie inteligibile

pentru o persoană care nu a ı̂nceput liceul

utilizarea de propoziţii mai scurte, cu mai puţin

limbaj tehnic, aranjarea textului ı̂n mai multe
subsecţiuni cu headere clare[96]
consimţământ de tip opt-out
 Această nouă formulă de
apă de gură a fost evaluată
exhaustiv din punctul de
vedere al siguranței pe
oameni și animale, iar
ingredientele sale
Această apă de gură a
Participarea constitutive s-au dovedit a
fi sigure conform cu fost testată pentru
instrucțiunile. Cu toate siguranță pe oameni și
la un studiu acestea, într-un subgrup de animale. S-a dovedit a fi
subiecți, formula a dus la sigură dacă este
apariția de edem subclinic utilizată corespunzător.
al țesuturilor cavității Cu toate acestea, unele
orale, precum și la iritația persoane au prezentat
gingiei și a cavității bucale. edem la nivelul gurii,
Adițional unii subiecți au iritația gurii și a gingiei
avut o ușoară erupție
eritematoasă la nivelul și o ușoară roșeață în
cavității orale. În cazul în gură. Dacă înghiți prea
care se ingeră o cantitate multă apă de gură, pot
semnificativă de produs, apărea disconfort
pot apărea disconfort gastric și amețeli
gastric, greață, dispepsie,
amețeli. Nu există alte
riscuri anticipate asociate
cu participarea la studiu

creşterea gradului de interpretare corectă a reacţiilor

adverse de la 58% la 72% şi o scădere a refuzului de a
participa la studiu de la 64 la 43%,
 ■ Include:
– informaţii de la medic referitoare
Informarea la diagnostic, natura şi scopul
tratamentului, riscurile şi
consecinţele tratamentului
propus, alternativele viabile de
tratament, riscurile şi
consecinţele lor, prognosticul
bolii fă ră aplicarea tratamentului
– informații nelegate strict de actul
medical (preinformare)
 ■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv medical:
– evoluţia naturală a afecţiunii;
– posibile complicaţii;
– prognostic.
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv psihologic –
pacientul trebuie ajutat să conceptualizeze afecțiunea și să
o traducă în sistemul de valori individual;
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv economic:
– posibilitatea continuării serviciului/pensionare;
Diagnostic – costuri estimate ale tratamentului medical;
– costuri adiţionale (ex. necesitatea reamenajării
dormitorului sau camerei de baie);
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv social:
– dificultăţi de integrare socială (ex. în cazul unei
afecţiuni ce generează un deficit estetic semnificativ);
– dificultăţi de interrelaţionare socială (ex. afectarea
vorbirii, a vederii, auzului, psihice, etc);
– măsuri de protecţie socială disponibile (pensie de
handicap, permise speciale, îngrijire la domiciliu sau
instituţionalizată, etc).
■ ceea ce înseamnă diagnosticul dvdv personal:
– dificultăţi potenţiale de interrelaţionare în mediul
familial;
– ce înseamnă pentru familie afecţiunea respectivă;
– dificultăţi de efectuare a unor sarcini specifice
mediului familial (afectarea mobilităţii, disfuncţii
sexuale sau reproductive, etc).
■ cum este afectată calitatea vieţii de afecţiune sau de
tratamentul afecţiunii.
Natura
sprocedurii
■ Diagnostică/terapeutică/alt tip
■ Invazivă/neinvazivă
■ De rutină/experimentală
 ■ vindecarea. Fezabil în traumatisme, boli acute
infecţioase sau urgenţe chirurgicale.
■ prelungirea vieţii. Fezabil în orice situaţie în care
printr-o intervenţie medicală reuşită se prognozează o
îmbunătăţire a supravieţuirii, chiar dacă pacientul nu
Scopul este vindecat. De exemplu rezecţii din sfera
oncologică.
tratamentului
■ ameliorarea statusului medical anterior. Fezabil în
afecţiuni cronice care au potenţial semnificativ de
ameliorare cu tratament şi regim igienico-dietetic
corespunzător.
■ menţinerea statusului medical anterior. Fezabil pentru
afecţiunile evolutive cărora intervenţia medicală poate
opri sau diminua progresia.
■ creşterea calităţii vieţii. Fezabil atunci când
intervenţia medicală are ca scop o îmbunătăţire a
Realist calităţii vieţii fără să ducă la vindecare, ameliorare sau
Nu se promite prelungirea vieţii.
Reanalizat dacă ■ îngrjiri paleative (diminuarea suferinţei)
apar modi6ică ri
 ■ identificarea riscurilor și
consecințelor tratamentului propus
Selectarea ■ alternative viabile la tratament, cu
unei riscuri și beneficii
opțiuni ■ prognosticul bolii fără aplicarea
terapeutice tratamentului
Caracteristici ale selectării unei opțiuni
terapeutice
■ non-neutralitatea
■ raportul risc-beneficiu
■ dependența de valorile personale ale
actorilor implicați în planul
terapeutic
 Variabilitate funcție de etapa
procesului informațional:
• maximă – la momentul luării deciziei
Non- • redusă, dar variabilă funcție de
neutralitatea modelul RMP în timpul informării

Variabilitate funcție de:

• capacitatea psihică a pacientului
• severitatea afecțiunii
• beneficiul potențial al intervenției
medicale
 Dacă există mai multe variante terapeutice, fiecare trebuie
prezentată cu riscurile și beneficiile ei
Prezentarea riscurilor și beneficiilor se face:
Raportul – obiectiv, raportat la conținut – pentru fiecare alt ter

risc- –
se prezintă obiectiv riscurile și beneficiile potențiale
subiectiv, raportat la recomandare – medicul poate
beneficiu recomanda o alternativă terapeutică care:
■ dacă există mai multe variante, cu raporturi
risc-beneficiu diferite, trebuie să fie cea cu cel
mai favorabil raport
■ dacă există variante cu raport risc-beneficiu
similare – recomandarea trebuie să fie pentru
cea cu riscul minim (RMP bazate pe
beneficență), sau funcție de sistemul de valori
al pacientului (modelul interpretativ)
■ în modelele informativ și interpretativ –
raportul risc beneficiu trebuie particularizat
funcție de binele primar cerut de pacient
Valorile
personale • IPl pot ı̂mpiedica să realizeze anumite
ale proceduri (clauza de conș tiință)
medicului
• Nu sunt aplicabile ı̂n situații de urgență
 Raționalitatea luării
Respectarea lor – unei decizii medicale
Pot altera semnificativ esențială
algoritmul decizional NU invalidează per
(autodeterminare)
primam CD

Valorile personale ale

pacientului
 ■ refuzul utilizării produselor pe bază de sânge de către martorii lui Iehova.
Sângele este strict interzis, dar unele produse din sânge, precum albumina sau
factori ai coaglării sunt permişi, utilizarea lor fiind o opţiune personală. Identic,
transplantul de organe, celule sau ţesuturi poate fi permis;
■ martorii lui Iehova nu cred într-o viaţă de după ce apare imediat după deces.
Prin urmare nu trebuie utilizate relativ la un pacient decedat formulări de genul
”Este într-un loc mai bun”;
■ refuzul utilizării produselor pe bază de carne de porc de către evrei;

Valori ■ la evrei implicarea rabinului în decizii referitoare la tratamentele terminale este

frecvent cerută de pacienţi;

religioase ■ în cazul evreilor, organele scoase/membrele amputate pot fi cerute pentru

înmormântare. Similar în cazul musulmanilor;
■ pacienţii budişti pot refuza medicamente care le pot altera starea de
conştiinţă/simţurile (inclusiv analgezice);
■ meditaţia este extrem de importantă pentru pacienţii budişti, cu precădere în
momentele din apropierea decesului;
■ budiştii consideră că sufletul nu pleacă complet din corp imediat după deces;
prin urmare nu trebuie realizate manipulări bruşte ale cadavrului şi nici
transplantul de organe;
■ refuzul oricăror discuţii despre aspecte negative de către indienii Navajo;
■ pudoare excesivă la hindu (nu se discută despre probleme genitale sau urinare
de faţă cu soţul/soţia). Similar la pacienţii musulmani, budişti, evrei. În cazul
musulmanilor pot apărea probleme deosebite când pacienta trebuie să se
dezbrace;
■ medicamentele se dau în mâna dreaptă la pacienţii evrei, persoane de etnie
romă, hindu (mâna dreaptă este utilizată pentru acte curate precum mâncatul
pe când cea stângă este utilizată pentru acte murdare precum cele legate de
toaletă);
■ postmortem rudele unui pacient hindu trebuie să stea tot timpul cu el, inclusiv
la morgă
 ■ utilizarea de tratamente alternative şi/sau naturiste;
■ considerarea faptului că afecţiunea de care suferă este
generată de ghinion sau de spirite rele, fapt ce face ca
medicamentele să [ie inutile;
Valori ■ credinţa unor pacienţi că recoltarea de umori (sâ nge,
culturale urină ), se face pentru vră ji sau pentru a le vinde
(frecventă ı̂n Africa). Materiile fecale sunt deosebit de
greu de recoltat ı̂n unele populaţii din Africa deoarece
ele sunt importante in ritualuri vră jitoreşti;
■ credinţa că sâ ngele conţine su[letul persoanei
(Malawi);
■ obţinerea consimţă mâ ntului de la bă trâ nul satului sau
de la soţ, ı̂n loc ca acesta să [ie luat de la pacient;
■ subordonarea autonomiei personale de că tre
respectul pentru familie. Important ı̂n unele zone din
Asia, unde dacă un membru al comunită ţii a fă cut ceva
ră u, toţi membrii familiei sau chiar ai tribului trebuie
să facă ritualuri de cură ţire
Riscurile intervenției
medicale
 • minore = drept riscuri ale căror
probabilitate de producere sau
Clasificare magnitudine a disconfortului anticipat
nu sunt mai mari decât cele întâlnite în
mod obişnuit, în viaţa de zi cu zi sau în
timpul unor examinări medicale de
rutină. Informarea – opțională

• mai mult decât minore. Informarea -

obligatorie
 ■ relevante. Un risc este relevant dacă în
circumstanţele particulare ale cazului, o persoană
medie, aflată în situaţia pacientului, dacă ar fi fost
Riscuri avertizată cu privire la acel risc, ar fi ataşat, cu mare
probabilitate semnificanţă acestuia sau dacă medicul
mai mult presupune sau este sigur că pacientul, avertizat cu
privire la acel risc, ar fi ataşat, cu mare probabilitate,
decât semnificaţie acestuia.

minore ■ substanţiale (importante) - riscuri severe cu

posibilitate relativ mare de apariţie. De exemplu riscul
apariţiei unor fracturi vertebrale secundare unui
tratament psihiatric (şoc hipoglicemic indus de
insulină);
■ probabile. Se referă la acele riscuri care, chiar dacă
nu sunt extrem de severe, au o frecvenţă relativ
ridicată. De exemplu durerea postoperatorie;
■ semnificative. Se referă la acele riscuri care au
potenţial negativ mult crescut. Ex riscul de deces
secundar unei intervenţii medicale complexe
 Mary Lynette Whitaker, care suferea de deficiențe vizuale
extrem de severe, fiind aproape oarbă la nivelul ochiului
drept, a fost consultată de medicul Christopher Rogers,
Ex: Risc care i-a recomandat o intervenție chirurgicală care i-ar fi
putut îmbunătăți nu doar aspectul fizic ci ar fi putut duce
relevant. și la o ameliorare a vederii. Postoperator, Whitaker a
dezvoltat o complicație (oftalmie simpatică
Cazul contralaterală). Medicul oftalmolog nu i-a prezentat
pacientului riscul ca intervenţia chirurgicală să se
Rogers vs complice cu oftalmie simpatică la ochiul contralateral.
Pacientul a întrebat medicul dacă există posibilitatea unor
Whitaker complicaţii postoperatorii la ochiul sănătos, fapt negat de
către medic. Dacă pacientul ar fi cunoscut respectivul risc,
exista posibilitatea să fi refuzat intervenţia.

Pe această bază medicul a fost găsit vinovat de culpă

medicală deşi respectiva complicaţie era una recunoscută
a intervenţiei chirurgicale. Trebuie menţionat că
dezvăluirea riscului ar fi făcut ca medicul să nu mai poată
fi acuzat (principiul Bolam) sau principiul bonus pater
familias;
Elementele fundamentale
ale riscului
■ natura riscului - care
este riscul ı̂n cauză
■ severitatea riscului
(consecinţele
acestuia)
■ probabilitatea
riscului
(semicantitativ)
■ iminenţa riscului
(câ nd va apare
 Probabile NU certe
Pot fi:
pentru pacient, cu scopul îmbunătăţirii unui status
medical alterat:
Beneficiile • vindecare (ex. pacient cu pneumonie acută);
potențiale • îmbunătăţirea statusului medical (ex. pacient cu
insuficienţă cardiacă cronică);
ale • menţinerea statusului medical existent (ex.
pacient cu ciroză hepatică decompensată
intervenției parenchimatos);
• încetinirea progresiunii unui status medical
alterat (ex. încetinirea progresiunii tumorale);
• pentru pacient - îngrijiri paleative sau terminale;
• pentru pacient, cu augmentarea unui status
anterior normal:
• fizic (ex. chirurgie plastică, steroizi pentru
creşterea masei musculare);
• psihic: augmentare neurocognitivă, augmentarea
capacităţilor empatice;
• pentru pacienţi şi societate: vaccinuri, imunizări;
• pentru terţi:
• către anumite persoane - transplant de organe;
• generalizat - subiecţi ai unor trialuri clinice
 Există o variantă optimă => recomandată pacientului

Alternative Mai multe variante, cu R/B aproximativ egale =>

prezentate cât mai neutru
terapeutice
Alternativa de non-tratament
• infomare obligatorie => dacă poate duce la vindecare
• informare opțională => nu duce la vindecare, dar alternativele
terapeutice uzuale au o eficacitate redusă

Alternative non-standard (experimentale, nerecomandate de ghiduri) =>

informare opțională (recomandată dacă sunt disponibile local/fezabile)

Alternative absente în unitatea medicală respectivă, dar

disponibile în alte unități sanitre => se informează pacientul dacă:

• nu există alternative viabile local

• intervenția absentă este cea standard
• pacientul refuză variantele disponibile local

Alternative neviabile financiar – amintită pacientul

doar dqcă:
• disponibilă local
• nu există alte variante terapeutice fezabile
Informații economice

■ Costurile tratamentului
■ Potențiale conAlicte de
interese
– Stimulente
Ainanciare pentru
ca medicul să
recomande/să nu
recomande o
anumită
procedură
medicală
– Ghiduri ș i
protocoale
medicale, ce pot
limita libertatea
de acțiune a
medicului
Capacitatea
de a
consimți ș i
• capacitate civilă de exercițiu
concepte • discernământ
ı̂nrudite • capacitate decizională
• capacitate decizională
• capacitate psihică
Capacitate ■ aptitudinea unei persoane de a fi
subiect de drepturi şi obligaţii,
civilă precum şi aptitudinea de a-şi exercita
aceste drepturi şi obligaţii (Cod Civil)
■ include:
– capacitate de exercițiu
– capacitate de folosință
Capacitate de folosință
■ aptitudinea
persoanei de a
avea drepturi şi
obligaţii civile
■ Începe de la
naștere, se
termină odată cu
decesul
■ În cazul copiilor
nenăscuți =>
caracter potențial
 ■ aptitudinea persoanei [[izice, nn] de a ı̂ncheia singură
acte juridice civile (Cod Civil)

Clasi;icare
Capacitate ■ persoane avâ nd capacitate deplină de exerciţiu,
respectiv:
de – persoanele majore (la ı̂mplinirea vâ rstei de 18
exercițiu –
ani);
minorii că să toriţi şi cei a că ror că să torie a fost
anulată (dacă minorul a fost de bună credinţă la
ı̂ncheierea că să toriei);
– persoanele de peste 16 ani, ı̂n cazul că rora
instanţa tutelară le recunoaşte capacitatea de
exerciţiu (Codul Civil al Româ niei, Art 38-40)
■ persoane avâ nd capacitate restrânsă de exerciţiu, -
minorii ı̂ntre 14 şi 18 ani care nu se regă sesc ı̂n
situaţiile de mai sus
■ persoane lipsite de capacitate de exerciţiu - minorii
sub 14 ani şi cei puşi sub interdicţie judecă torească
Suplimentar, ı̂n medicină capacitatea de exerciţiu mai
poate [i dobâ ndită :
• la 16 ani, ı̂n probleme privind să nă tatea reproducerii,
dacă acest lucru este solicitat explicit de că tre minor;
• ı̂n situaţii de urgenţă , dacă pă rinţii sau reprezentanţii
legali nu pot [i gă siţi şi dacă minorul ı̂nţelege situaţia ı̂n
care se a[lă ;
• ı̂n cazul donă rii de celule stem hematopoietice, dacă
minorul are cel puţin 10 ani, situaţie ı̂n care
consimţă mâ ntul acestuia, scris sau verbal, este
obligatoriu, ı̂mpreună cu cel al
pă rinţilor/reprezentanţilor legali.

Capacitatea de exerciţiu dispare (ı̂n cazul persoanelor care

au dobâ ndit-o legal):
• odată cu decesul persoanei respective;
• odată cu punerea respectivei persoane sub interdicţie
Tipuri de ■ CI Prezumat
autorizare ■ CI Implicit
■ CI Informat
– CI verbal
– CI scris
– Mediat (reprezentant legal)
 ■ în absenţa unor dovezi care să indice
Consimțământul că pacientul nu doreşte o anumită
prezumat procedură ea poate fi efectuată
■ necesită din partea pacientului o
acţiune pentru a nega activarea
prezumpţiei
■ clasic:
– transplantologie
– urgențe medicale
Consimțământul ■ C este sugerat de acțiunile
implicit pacientului
■ acceptabil pentru:
– consulturi medicale
– proceduri medicale fără
riscuri/cu riscuri minime (ex.
luarea tensiunii arteriale)
Consimțămâ ntul
explicit ■ validat prin respectarea paș ilor
(informat,
anterior menționați
acordul
informat) ■ pentru orice proceduri medicale cu
risc mai mult decâ t minim
■ pentru orice proceduri medicale fă ră
un beneXiciu direct pentru pacient,
chiar dacă riscul e minim/absent
(cercetare, educație, etc)
 ACORDUL PACIENTULUI INFORMAT

1. Datele pacientului Numele şi prenumele:

Domiciliul/reşedinţa:
2. Reprezentantul legal al pacientului*) Numele şi prenumele:
Domiciliul/Reşedinţa:
Calitatea:
*) Se utilizează în cazul minorilor şi majorilor fără discernământ (pentru art. 8 alin. (3) - (5) din normele
metodologice).
3. Actul medical (descriere)
4. Au fost furnizate pacientului următoarele informaţii în legătură cu actul medical: Da Nu
Date despre starea de sănătate
Diagnostic
Prognostic
Natura şi scopul actului medical propus
Intervenţiile şi strategia terapeutică propuse
Beneficiile şi consecinţele actului medical, insistându-se asupra următoarelor:

Riscurile potenţiale ale actului medical, insistându-se asupra următoarelor:

Alternative viabile de tratament şi riscurile acestora, insistându-se asupra următoarelor:

Riscurile neefectuării tratamentului

Riscurile nerespectării recomandărilor medicale
DA NU
5. Consimţământ pentru recoltare Pacientul este de acord cu recoltarea, păstrarea şi folosirea
produselor biologice.
6. Alte informaţii care au fost furnizate pacientului
Informaţii despre serviciile medicale disponibile
Informaţii despre identitatea şi statutul profesional al personalului care îl va trata*)
*) Identificat în tabelul cu personalul medical care îngrijeşte pacientul.
Informaţii despre regulile/practicile din unitatea medicală, pe care trebuie să le respecte
Pacientul a fost încunoştinţat că are dreptul la o a doua opinie medicală.
7. Pacientul doreşte să fie informat în continuare despre starea sa de sănătate.
 II) Subsemnatul pacient/Reprezentant legal, ............................................................declar că am înţeles toate

informaţiile furnizate de către .................................................................................................................................

(numele şi prenumele medicului/asistentului medical care a informat pacientul)

şi enumerate mai sus, că mi s-au explicat consecinţele refuzului actului medical şi îmi exprim refuzul pentru
efectuarea
actului medical.

I) Subsemnatul, ........................................................................................, declar că am înţeles toate

informaţiile
X ...................................................... Data:
Data:....../......../................
....../......../................Ora:
Ora:..................
..................
(numele şi prenumele pacientului/reprezentantului legal)
furnizate de către ........................................................................................ şi enumerate mai sus, că am
Semnătura pacientului/reprezentantului legal care refuză consimte efectuarea
informat actului
la efectuarea
medicalactului medical
prezentat
(numele şi prenumele medicului/asistentului medical)
medicului/asistentului medical doar informaţii adevărate şi îmi exprim acordul informat pentru efectuarea
actului
medical.
• ATENȚIE!!! În cadrul acordului informat există o serie de câmpuri
care trebuie obligatoriu completate (beneficii, riscuri, alternative viabile
la tratament), lucru sugerat de finalizarea respectivelor propoziții cu ”:”.
• Ex: intervenții de chirurgie dento-alveolară, la capitolul riscuri ar
trebui trecute riscurile potențiale ale intervenției, respectiv:
• „reacţii alergice/toxice la medicamente şi substanţe anestezice pre-
, intra- şi postoperator;
• hemoragie intra- şi postoperatorie;
• hematoame, echimoze, edeme postoperatorii;
• dureri în teritoriul oro-maxilo-facial;
• dehiscenţa;
• lezarea dinţilor învecinaţi;
• hipoestezia/anestezia nervului alveolar inferior, mentonier, lingual,
infraorobitar;
• infecţii ale spaţiilor fasicale cervico-faciale;
• osteita/osteomielita oaselor maxilare;
• sinuzite maxilare;
• comunicare oro-sinuzală sau oro-nazală;
• fracturi ale oaselor maxilare;
• accidente prin ruperea instrumentarului în timpul manevrelor
chirurgicale;
• escoriaţii, plăgi, ulceraţii produse prin contactul mucoaselor cu
instrumentarul chirugical sau cu substanţe medicamentoase
Cu privire la constatarea Comisiei privind încălcarea prevederilor art. 14 d__ Codul de Deontologie Medicală
– „ Informarea prealabila ”, a precizat că, în concret, i se reproșează faptul că, anterior efectuării intervenției
operatorii supuse cercetării, nu a obținut consimțământul informat detaliat al părinților pacientului minor
B_____ M____ S________ cu privire la efectuarea intervenției chirurgicale, precum și a riscurilor acesteia. A
mai arătat că o astfel de constatare/acuzație este neconformă realității, întrucât, încă de la momentul
internării micuțului pacient, a avut o relație de comunicare deschisă cu părinții acestuia, cu atât mai mult cu
cât cunoștea faptul că mama pacientului era asistenta medicală, aceasta fiind pe de o parte în măsură să
înțeleagă cu mai multă ușurință rezultatele investigațiilor și examenelor clinice efectuate, iar pe de altă parte
mama, în mod firesc, a uzat de pregătirea sa profesională punându-i numeroase întrebări în scopul de a
înțelege complexitatea diagnosticului stabilit, în raport cu evaluarea stării generale de sănătate a pacientului.
Mai mult decât atât, reclamantul a menționat că, chiar și ulterior semnării formularului de consimțământ, a
făcut personal demersuri pentru a i se permite mamei, care avea calificarea profesională de asistentă
medicală, de a rămâne tot timpul alături de copil, la secția de reanimare, și de a avea cunoștința în mod
direct și nemijlocit inclusiv la opiniile formulate de ceilalți medici specialiști care au consultat copilul.
Față de aceste aspecte, a precizat că a acordat atenția cuvenită familiei pacientului, iar, sub aspectul
obligațiilor profesionale privind obținerea consimțământului informat detaliat, a respectat procedurile legale și
de ordine internă ale instituției medicale.
Acesta a învederat că a obținut consimțământul în formă scrisă, prin utilizarea formularului pretipărit,
standard, folosit în astfel de proceduri, iar, anterior semnării acestuia de către mama pacientului a explicat
motivele care justificau efectuarea intervenției chirurgicale cât mai repede cu putință, precum și riscurile și
beneficiile acestei recomandări.

În acest context, a arătat că formularul tip atașat foii de observație, și anexat prezentei, este completat sumar doar cu numele
pacientului și semnătura aparținătorului, nefiind de natură să dovedească informarea părinților asupra complexității diagnosticului
și riscurilor intervenției, atâta timp cât părinții, în plângere, contestă informarea corectă cu privire aceste riscuri.
Având în vedere aceste aspecte, a menționat că C______ Superioară de Disciplină a reținut că reclamantul a încălcat
prevederile art. 8 și 14 d__ Codul de Deontologie Medicală fapte care potrivit art. 442 alin 1 d__ Legea nr. 95/2006 atrag
răspunderea disciplinară.