Franz Liszt 

sau Liszt Ferenc (n. 22 octombrie 1811, Raiding, în lb. maghiară Doborján, Imperiul

Austriac, astăzi Burgenland, Austria - d. 31 iulie 1886, Bayreuth, Bavaria), a fost
un compozitor maghiar și unul dintre cei mai renumiți pianiști ai tuturor timpurilor.

https://www.youtube.com/watch?v=sGdmDRFvGFc

https://www.youtube.com/watch?v=WqrusoQ6xVM

https://www.youtube.com/watch?v=KpOtuoHL45Y

Róbert Bárány a fost un medic neurolog și fiziolog austro-ungar, de origine evreu, stabilit
ulterior în Suedia, care, pentru cercetările sale privind fiziologia și patologia aparatului
vestibular primește în anul 1914 Premiul Nobel pentru Medicină.

Georg von Békésy (Békésy György) (n. 3 iunie 1899 - d. 13 iunie 1972) a fost biofizician maghiar,

cunoscut pentru cercetările sale asupra cohleei[8], pentru care i s-a decernat Premiul
Nobel pentru Medicină și Fiziologie.
George Charles de Hevesy a fost un chimist maghiar de origine evreiască, care a trăit și
lucrat în Austria, Anglia, SUA, și mai ales în Germania, Danemarca și în Suedia, laureat al
Premiului Nobel pentru chimie (1943).

George Andrew Olah a fost un chimist american de origine maghiară, laureat al Premiului
Nobel pentru chimie (1994).
Eugene Paul Wigner a fost un fizician evreu-maghiar, naturalizat american în anul 1936,
laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963.

Imre Kertész a fost un scriitor, romancier, jurnalist, traducător maghiar de religie iudaică,
laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2002. A trăit în ultimii ani ai vieții la Berlin și
la Budapesta.
Inventatori maghiari

Zoltán Lajos Bay a fost un fizician maghiar, membru al Academiei de Științe a Ungariei.De
numele lui se leagă experimentul radarului lunar, inventarea fotomultiplicatorului și definirea
metrului pe baza vitezei luminii.
 Francesco Illy a fost un contabil maghiar, și inventator de mașini de cafea

Dennis Gabor a fost un fizician și inventator maghiar, celebru pentru inventarea holografiei,
pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971.

Dennis Gabor (în maghiară Gábor Dénes) (n. 5 iunie 1900, Budapesta – d. 9

februarie 1979, Londra) a fost un fizician și inventator maghiar, celebru pentru inventarea holografiei,
pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971.
 János Irinyi a fost un chimist maghiar de origine română, inventator al chibritului silențios și
neexploziv. El a realizat acest lucru prin amestecarea fosforului cu dioxid de plumb în loc de
clorat de potasiu folosit anterior.

Ányos István Jedlik (în maghiară: Jedlik Ányos István; în slovacă: Štefan Anián Jedlík;

în latină: Stephanus Anianus Jedlik; n. 11 ianuarie 1800 – d. 13 decembrie 1895) fost
un inginer, fizician și inventator maghiar.
A jucat un rol important în istoria automobilului electric. În 1828 realizează un model primitv de motor
electric, cu care echipează un vehicul, care poate fi considerat unul dintre primele automobile
electrice.
De asemenea, poate fi considerat unul dintre inventatorii dinamului.
Theodore von Kármán (numele original maghiar: Szőllőskislaki Kármán Tódor) (11 mai 1881 – 7
mai 1963) a fost un inginer maghiaro-american și fizician, care a lucrat în domeniul aeronauticii și
astronauticii.

Contribuții[modificare | modificare sursă]
 ecuația Föppl–von Kármán
 ecuația Falkowich-Kármán
 constanta Kármán
 linia Kármán
 ogiva Kármán

Philipp Eduard Anton von Lenard (n. 7 iunie 1862, Pressburg, Austro-Ungaria,

astăzi Bratislava, Slovacia - d. 20 mai 1947, Messelhausen, Germania) a fost fizician german,
profesor universitar la Breslau (Wrocław) și la Heidelberg, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în
anul 1905, pentru munca sa în domeniul razelor catodice.[1]

Philipp Lenard a studiat comportamentul în aer, în afara tubului, a gazelor ionizate. A cercetat

fotoelectricitatea, fosforescența și radiațiile catodice (radiațiile Lenard). A demonstrat că electronii
pot străbate straturi relativ groase de substanță solidă, dovedind structura lacunară a atomilor. În
cercetările sale a utilizat un tub de raze catodice precursor al tubului cu raze X[2]. În
anul 1905obține Premiul Nobel.
 Philipp Eduard Anton von Lenard a fost fizician german, profesor universitar la Breslau
(Wrocław) și la Heidelberg, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1905, pentru munca
sa în domeniul razelor catodice.

John von Neumann (născut Margittai Neumann János Lajos; n. 28 decembrie 1903,[1][2][3][4][5]

[6]
 Budapesta, Austro-Ungaria[7] – d. 8 februarie 1957,[1][8][3][4][5][6] Walter Reed Army Medical
Center[*], Washington, SUA[9][10][11]) a fost un matematician american evreu de origine austro-ungară
cu importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria
mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică, hidrodinamica exploziilor, statistică și
în multe alte domenii ale matematicii, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.[12]

Von Neumann a fost un pionier al aplicațiilor teoriei operatorilor în mecanica cuantică, membru

al Proiectului Manhattan și al Institutului pentru Studii Avansate de la Princeton (fiind unul din primii
savanți aduși — un grup numit uneori "semizeii"), și co-creator al teoriei jocurilor și a conceptelor
din automatele celulare și constructorul universal. Împreună cu Edward Teller și Stanislaw Ulam, von
Neumann a rezolvat probleme cheie din teoria fizicii nucleare implicată în
reacțiile termonucleare și bomba cu hidrogen.

Joseph Petzval (n. 6 ianuarie 1807 la Spišská Belá, Slovacia - d. 19 septembrie 1891 la Viena) a

fost un matematician, fizician și inventator maghiar.
Este considerat unul dintre fondatorii opticii geometrice. A creat diverse tipuri de lentile pentru
diverse destinații. Astfel, obiectivul Petzval, format din două lentile duble, îi poartă numele și este
utilizat și astăzi cu unele îmbunătățiri.
De asemenea, i se atribuie descoperirea transformatei Laplace.
Ernő Rubik (n. 13 iulie 1944, Budapesta) este un arhitect și profesor de desen maghiar, devenit
celebru prin crearea Cubului lui Rubik în anul 1974.

Sámuel Enyedi a fost un inventator maghiar care a trăit în secolul al XVIII-lea. I se atribuie

construirea unui ceas mecanic, realizarea unor inovații în domeniul mineritului și chiar și un fel de
aparat de zbor.
A scris și o lucrare intitulată: Demonstratio quadratura circuli. Nunc primum cum orbe erudito
communicata și apărută în 1767 la Claudiopoli și în care tratează problema cvadraturii cercului.
Leó Szilárd (n. 11 februarie 1898, Budapesta - d. 30 mai 1964, La Jolla, California) a fost un
fizician evreu maghiar, cetățean american. A formulat ipoteza existenței reacțiilor nucleare în lanț și,
împreună cu Enrico Fermi, a construit primul reactor nuclear.
A redactat o scrisoare, semnată de Albert Einstein, în urma căreia a fost inițiat Proiectul Manhattan.
După realizarea bombei atomice a pledat împotriva utilizării ei în război. A considerat lansarea
primei bombe la Hiroshima drept eroare, iar lansarea celei de a doua la Nagasaki drept barbarie.

Edward (Ede) Teller (n. 15 ianuarie 1908, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 9

septembrie 2003, Stanford, California, SUA) a fost un fizician teoretician american, de
origine maghiar evreu, supranumit „părintele bombei cu hidrogen” (deși el a respins această
caracterizare[2]), membru al Academiei Americane de Arte și Științe (AAAS).

Teller a adus contribuții în fizica nucleară și moleculară, în spectroscopie (efectele Jahn-

Tellerși Renner-Teller) și fizica suprafețelor, și a dezvoltat teoria lui Enrico Fermi privind
dezintegrarea beta (sub forma tranzițiilor Gamow-Teller).