Examen Histologie 2019

Intrebarea nr.
1 CS
Celulele piramidale Betz formeaza:

Selectati, va rog, toate raspunsurile potrivite
stratul molecular al scoartei cerebrale

stratul mediu al scoartei cerebelare
√ stratul ganglionar al scoartei cerebrale
stratul granular intern al scoartei cerebrale
substanta alba a maduvei spinarii
Intrebarea nr. 2 CM
Fibrele nervoase agatatoare din cerebel formeaza:

√ caile aferente
caile eferente
sinapse cu neuronii - granule
√ sinapse cu dendritele neuronilor piriformi
"cosulete" pentru neuronii piriformi
Intrebarea nr. 3 CM
Neurocitul pseudounipolar:
√ este o varietate a neurocitului bipolar

se intalneste in substanta cenusie a maduvei spinarii
√ are axon si dendrita
√ poseda pericarion
√ contine substanta cromatofila
Intrebarea nr. 4 CS
Totalitatea celulelor gigantice Bet din cadrul cortexului cerebral formeaza stratul:
granular extern
granular intern
molecular
√ piramidal intern (ganglionar)
piramidal extern
Intrebarea nr. 5 CS
Substanta alba a maduvei spinarii este constituita din:

neuroni intercalari
neuroni motorii
√ fibre nervoase
neuroni bipolari
neuroni multipolari
Intrebarea nr. 6 CM
Scoarta cerebelara:
are sase straturi

√ are trei straturi
√ contine celule piriforme
contine celule piramidale Betz
contine in stratul granular celule in cosulet
Intrebarea nr. 7 CM
In coarnele posterioare a substantei cenusii a maduvei spinarii deosebim:

√ stratul spongios
√ substanta gelatinoasa
√ nucleul propriu al cornului posterior
nucleul lombar
√ nucleul toracic
Intrebarea nr. 8 CM
Neuronii stratului ganglionar al cortexului cerebral:

√ sunt celule de dimensiuni mari

√ contin mari cantitati de substanta cromatofila
axonii lor formeaza sinapse cu neuronii nucleilor vegetativi ai maduvei spinarii
√ axonii lor formeaza sinapse cu neuronii nucleilor motori ai maduvei spinarii
axonii lor formeaza sinapse cu neuronii ganglionilor senzitivi
Intrebarea nr. 9 CM
Substanta cenusie a maduvei spinarii este constituita din:

√ neuroni multipolari
√ neuroglie
√ fibre mielinice
√ fibre amielinice
nervi
Intrebarea nr. 10 CM
Stratul molecular al cerebelului contine:

neuroni granuliformi
neuroni piriformi
√ neuroni stelati
√ neuroni "cu cosulet"
neuroni piramidali

In coarnele posterioare a substantei cenusii a maduvei spinarii deosebim:

√ nucleul propriu
√ nucleul toracic
nuclei mari motori
nucleul intermediar
√ stratul spongios
Intrebarea nr. 12 CS
Neuronii senzitivi ai aparatului maduvei spinarii sunt situati in:

coarnele posterioare a substantei cenusii a maduvei spinarii

√ ganglionii spinali
scoarta emisferelor mari
diverse organe, unde formeaza terminatiuni senzitive
regiunea intermediara dintre coarnele laterale si anterioare ale maduvei spinarii
Fibrele aferente muschioase ale cerebelului formeaza sinapse cu:

axonii neuronilor piriformi ai stratului ganglionar

neuronii stelati ai stratului molecular
neuronii "in cosulet" ai stratului molecular
√ dendritele neuronilor granuliformi
dendritele neuronilor piriformi ai stratului ganglionar

Prelungirile caror neuroni formeaza radacina anterioara a maduvei spinarii:

bipolari, motori
pseudounipolari, senzitivi
multipolari, asociativi
multipolari, asociativi si motori
√ multipolari, motori
Care din formatiunile enumerate formeaza glomerulii cerebelari:

reteaua densa de capilare

aglomerari de neuroni in substanta alba
aglomerari de neuroni si fibre nervoase in substanta alba
√ legaturi sinaptice abundente a fibrelor muschioase cu dendritele neuronilor
granuliformi în stratul granular
legaturi sinaptice abundente intre fibrele agatatoare si dendritele neuronilor
piriformi în stratul ganglionar
Indicati componentele barierei hemato-encefalice:

√ endoteliul capilarelor sanguine

√ membrana bazala a capilarelor sanguine
√ prelungirile astrocitelor
membrana bazala a astrocitelor
membrana bazala a neuronilor
Selectati structurile din componenta barieii hemato-encefalice:
√ endoteliul neîntrerupt al capilarului

√ membrana bazala neintrerupta a capilarului
membrana bazala discontinua a capilarului
prelungirile astrocitelor fibroase
√ prelungirile astrocitelor protoplasmatice
"Cosuletul" din jurul neuronului piriform al cortexului cerebelar este format din:
√ axonii neuronilor "in cosulet"

axonii neuronilor stratului granular
dendritele neuronilor "in cosulet"
fibrelor muschioase
fibrelor agatatoare
In componenta nervului spinal intra:

√ dendritele neuronilor pseudounipolari ale ganglionului spinal

axonii neuronilor pseudounipolari ale ganglionului spinal
dendritele neuronilor multipolari din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
√ axonii neuronilor multipolari din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
√ fasii de sesut conjunctiv fibros lax neordonat
In componenta ganglionului spinal intra neuronii:

bipolari
unipolari
√ pseudounipolari
multipolari
tripolari
Neuronii coarnelor anterioare ai maduvei spinarii sunt:

bipolari, motori
pseudounipolari, motori
√ multipolari, motori
multipolari, senzitivi
bipolari, senzitivi
Tunica interna a aortei include in componenta sa:

√ endoteliul
√ plexul fibrelor elastice
membrane elastice fenestrate
√ stratul subendotelial
√ celule musculare netede, orientate longitudinal
Selectati celulele care formeaza peretele capilarelor:

√ celulele endoteliale alungite

celulele musculare netede
√ pericitele incluse in membrana bazala
√ celulele adventitiale
fibroblastele
Functia de contactie a miocardului este asigurata de:

√ celule musculare striate contractile

fibre musculare striate
celule musculare netede
septuri de tesut conjunctiv lax, vase si nervi
miocite cardiace conductoare
Peretele unei vene de tip muscular este constituit din:

√ tunica interna
membrana elastica interna
√ tunica medie
membrana elastica extetrna
√ tunica externa
Capilarele de tip sinusoid se intalnesc in:

√ ficat
hipofiza
glanda tiroida
glandele paratiroide
insulele pancreatice Langerhans

Endocardul:
este format din cardiomiocite contractile

este format din cardiomiocite conductoare
este tapetat de mezoteliu
√ este tapetat de endoteliu
formeaza tunica externa a cordului
Sistemul excito-conductor al inimii:

√ include nodulul sinuzal, nodulul atrio-ventricular, fasciculul Hiss si fibrele

Purkinje
include plexul superficial si cel profund de fibre nervoase
√ este constituit din celule musculare cardiace atipice
este constituit din miocite lucratoare si secretoare
√ asigura automatismul inimii
Miocardul:
√ constituie tunica musculara a peretelui inimii

se dezvolta din ectoderm
√ este format din miocite lucratoare si miocite conductoare
tapeteaza cavitatile inimii
este format din miocite netede, celule secretoare si celule atipice
Arterele de tip muscular:

se dezvolta in perioada embrionara din splanchnotom

√ au o membrana elastica interna bine dezvoltata
√ regleaza afluxul de sange spre organe si tesuturi
√ constituie majoritatea arterelor intraorganice
participa la schimbul de gaze
Capilarele de tip sinusoid:

sunt dotate cu valvule, care impedica scurgerea retrograda a sangelui

au o membrana bazala tristratificata
√ au fisuri in endoteliu si in membrana bazala
√ se intalnesc in maduva oaselor, splina, ficat
au in tunica externa vasa vasorum si nervi vasorum
Conform clasificarii morfologice distingem urmatoarele tipuri de artere:

√ artere de tip elastic

√ artere de tip muscular
√ artere de tip musculo-elastic
arteriole
sfinctere precapilare
Arterele de tip muscular:

√ reprezinta arterii de calibru mijlociu si mic

sunt cele mai mici vase arteriale cu diametrul de 50-100 mcm
√ contin membrana elastica interna si membrana elastica externa
√ tunica medie e constituita din celule musculare netede, amplasate in forma de
spirala
contin valvule
In peretele capilarului de tip somatic deosebim:

√ celule endoteliate

stratul subendotelial
√ pericite
celule musculare netede
√ celule adventitiale
Din placile mioepicardiale se dezvolta:

√ endocardul
√ miocardul
epicardul
√ valvulele inimii
vasele sanguine
Tunica medie a arterelor de tip mixt este alcatuita din:

√ celule musculare netede

√ fibre elastice spiralate
√ membrane elastice fenestrate
pericite
celule adventitiale

Vena de tip muscular:

contine membranele elastice interna si externa

tunica medie este mai bine dezvoltata decat la arterele de tip muscular
√ tunica medie este mai slab dezvoltata decat la arterele de tip muscular
√ tunica externa este mai bine dezvoltata decat la arterele de tip muscular
√ contine valvule
Sistemul conductor al inimii este format din:

√ nodulul sinuzal
nodulul Henzen
√ nodulul atrio-ventricular
√ fasciculul atrio-ventricular
√ fibrele Purkinje
Capilarele:
√ contin pericite
√ citoplasma celulelor endoteliale contine numeroase vezicule de pinocitoza
capilarele de tip somatic se intalnesc in glandele endocrine
√ la capilarele cu endoteliul neintrerupt membrana bazala este continua
miocitele netede din componenta capilarelor regleaza tensiunea arteriala

Miocardul:
√ este constituit din cardiomiocite lucratoare si conductoare

fibrele Purkinje sunt constituite din cardiomiocite lucratoare
√ cardiomiocitele se unesc prin intermediul discurilor intercalare
√ discurile intercalare contin desmozomi si nexusuri
cardiomiocitele nu anastomozeaza intre ele
Selectati vasele patului microcirculator:

√ venulele
√ capilarele
√ anastomozele arteriolo-venulare
√ arteriolele
arterele de tip muscular
In componenta venei de tip muscular distingem:

√ endoteliu
membrana elastica interna
√ miocite netede, fibre de colagen si elastice
membrana elastica externa
Selectati straturile endocardului:

√ endoteliu
stratul musculo-elastic
√ stratul musculo-conjunctiv
√ stratul conjunctiv extern
Endoteliocitele: Selectati afirmatiile corecte

√ provin din mezenchim

√ contin vezicule de pinocitoza
√ sunt legate de membrana bazala prin semidesmozomi
au capacitate de contractie
√ pot regenera
Tunica externa a arterei de tip elastic. Selectati afirmatiile corecte:

√ contine vase a vaselor

√ contine fibre si terminatiuni nervoase
√ este formata din tesut conjunctiv fibros lax
este formata din tesut reticular
este acoperita de mezoteliu
Capilarele de tip fenestrat. Selectati afirmatiile corecte:

√ membrana bazala este continua

membrana bazala este discontinua
√ in perete se intalnesc pericite
fenestrele reprezinta fisuri intre endoteliocite
√ fenestrele reprezinta pori a endoteliocitelor, acoperiti cu diafragma
Selectati straturile endocardului:

√ endoteliu
√ strat subentotelial
√ strat musculo-elastic
strat a cardiomiocitelor atipice
Valvulele venelor. Selectati afirmatiile corecte:

reprezinta plici ale tunicii medii

√ reprezinta plici ale tunicii interne
reprezinta plici ale tunicilor interna si medie
√ permit fluxul sanguin doar intr-o directie
permit fluxul sanguin in ambele directii
Sistemul organelor hematopoetice si protectir imuna se constituie din:

√ maduva rosie a oaselor

√ timus
√ ganglioni limfatici
√ splina
ficat

Selectati componentele barierii hemato-timice:

√ celulele endoteliale

stratul subendotelial
√ spatiu pericapilar
√ epitelioreticulocitele
√ membrana bazala a epitelioreticulocitelor
Diferentiindu-se, mieloblastele se transforma in:

√ promielocite
promonocite
mielocite
metamielocite
granulocite
Selectati celulele situate preponderent in zona periarteriala a pulpei albe din splina:
√ limfocitele T
√ celulele interdigitiforme
celulele reticulare
limfoblastele B
limfocitele B

Trombocitele se formeaza din:

mieloblast
megacarioblast
tromboblast
eritroblast
√ megacariocit
Selectati organele hematopoietice si de protectie imuna la care stroma este constituita

din tesut reticular:
√ maduva osoasa rosie

amigdala palatina
timusul
√ splina
√ ganglionii limfatici
Mieloblastul:
este celula precursoroare a fibroblastelor

sintetizeaza glicozaminoglicani
√ este celula precursoare a leucocitelor granulate
este celula precursoare a trombocitelor
sintetizeaza anticorpi
Timusul:
√ este organul central al sistemului imun

este organul periferic al sistemului imun
√ asigura diferentierea antigenindependenta a limfocitelor T
√ stroma o constituie tesutul epitelial
elaboreaza hormonii melatonina si serotonina
Plasmocitele:
√ apar in urma diferentierii antigendependente a limfocitelor-B

√ produc anticorpi
sunt celule prezentatoare de antigen
√ au in citoplasma lor un reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
sunt celule imunocompetente cu memorie
Maduva rosie a oaselor:

se dezvolta din miotom in perioada postnatala

√ stroma o constituie tesutul reticular
√ contine capilare de tip sinusoid
contine capilare de tip fenestrat si somatic
√ contine celule stem ale mielopoiezei si limfopoiezei
Corpusculii Hassal din timus:

se intalnesc in substanta corticala a lobulului timic la indivizii tineri

se intalnesc in substanta corticala a lobulului timic la indivizii in varsta
deriva din mezoderm
√ se intalnesc in substanta medulara a lobulului timic
√ sunt formati din celulele epiteliale ale stromei organului
Anticorpii (imunoglobulinele) sunt produsi de:

limfocitele T cu memorie
limfocitele B cu memorie
√ plasmocite
limfocitele T-helper
macrofage
Limfocitele T se localizeaza in:

√ zona paracorticala a ganglionului limfatic

√ zona periarteriala a nodulilor limfoizi din splina
zona mantiinica a foliculilor limfoizi
folicululii limfoizi din substanta corticala a ganglionului limfatic
cordoanele medulare a ganglionului limfatic
In procesul maturizarii granulocitele trec prin urmatoarele etape:

√ promielocit
√ mielocit
√ metamielocit
telomielocit
√ granulocit cu nucleu nesegmentat

In componenta lobulului timic distingem:

centrul germinativ
zona mantiinica
zona marginala
√ substanta corticala
√ substanta medulara
In ganglionul limfatic distingem urmatoarele sinusuri:

√ subcapsulare
portale
√ perinodulare
√ medulare
interlobulare
Bariera hematotimica include:

√ celulele endoteliale situate pe membrana bazala

membrana bazala tristratificata
√ spatiul pericapilar
reticulocitele
√ epitelioreticulocitele cu membrana bazala

In zona marginala a nodulului limfatic al splinei deosebim:

√ limfocite T
limfocite B
√ macrofage solitare
plasmocite
celule interstitiale
Selectati organele unde hematopoieza are loc extravascular:

in peretele sacului vitelin

in ficat
in splina
√ in maduva rosie a oaselor
√ in timus
Zona periarteriala a nodulului limfatic al splinei contine:

limfocite B
plasmocite
√ limfocite T
√ celule interdigitiforme
melanocite
Functiile neutrofilului sunt:

sinteza a histaminei
sinteza a imunglobulinelor
√ fagocitoza
√ sinteza a citokinelor
stimulare a diferentierii limfocitelor B in plasmocite
In pulpa rosie a splinei se poate identifica:

√ tesut reticular
√ eritrocite batrane si lezate
noduli limfatici
corpusculi epiteliali
√ capilare sinusoide
Substanta corticala a lobulilor timusului se caracterizeaza prin:

prezenta limfocitelor B in diferentiere antigenindependenta

noduli limfatici situati la periferia lobulului
prezenta corpusculilor epiteliali stratificati
√ prezenta limfoblastelor-predecesoare ale limfocitelor T
√ prezenta celulelor epiteliale stromale
La organismul matur celulele semistem hematopoietice - linia limfopoietica au

capacitatea de a se transforma in:
√ limfocite T
macrofage
√ limfocite B
reticulocite
√ plasmocite
In campul de vedere a microscopului se observa numeroase limfocite, stroma

epiteliala, lipsesc foliculi limfatici. Este reprezentat preparatul:
√ timusului
splinei
ganglionului limfatic
maduvei hematogene
amigdalei palatine
In splina limfocitele T sunt localizate preponderent in:

√ zona marginala a nodulului limfatic

pulpa rosie
zona periarteriala a nodulului limfatic
centrul germinativ al nodulului limfatic
capilarele sinusoide
Primul organ hematopoietic la embrion este:

maduva rosie a oaselor

ficatul
splina
ganglionul limfatic
√ sacul vitelin
Selectati celulele semistem polipotente:

celula semistem polipotenta precursoare a eritrocitopoiezei

√ celula semistem polipotenta precursoare a mielopoiezei
celula semistem polipotenta precursoare a granulocitopoiezei
celula semistem polipotenta precursoare a megacariocitopoiezei
√ celula semistem polipotenta precursoare a limfopoiezei
In componenta barierii hemato-timice distingem:

√ endoteliocitele capilarelor situate pe membrana bazala

√ spatiul pericapilar
spatiul perireticular
spatiul periepitelial
√ epitelioreticulocitele situate pe membrana bazala
In ganglionul limfatic distingem:


√ zona paracorticala
zona paramedulara
zona supracorticala

Corpusculii timici (Hasal):

sunt dispusi in substanta medulara a ganglionului limfatic

√ sunt dispusi in substanta medulara a timusului
√ reprezinta suprapuneri concentrice de epitelioreticulocite
sintetizeaza factori de crestere ai limfopoiezei
√ functia lor nu este stabilita
Limfocitele T populeaza preponderent:

√ timusul
substanta corticala a ganglionului limfatic
√ zona paracorticala a ganglionului limfatic
pulpa rosie a splinei
√ zona periarteriala a nodulului limfoid lienal
Ganglionul limfatic:
reprezinta arena diferentierii antigenindependenta a limfocitelor

√ se situieaza pe traiectul vaselor limfatice
continu un vas limfatic aferent si mai multe vase limfatice eferente
√ continu un vas limfatic eferent si mai multe vase limfatice aferente
√ face parte din organele periferice hemopoietice si de protectie imuna
Timusul:
reprezinta un organ periferic al sistemului hemopoietic si de protectie imuna,

responsabil de diferentierea antigendependenta a limfocitelor T
stroma organului e formata din tesut reticular
√ stroma organului e formata din tesut epitelial
√ reprezinta un organ central al sistemului hemopoietic si de protectie imuna,
responsabil de diferentierea antigenindependenta a limfocitelor T
√ se supune involutiei
Promielocitul contine:
√ lizozomi
√ reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
granulatie specifica
nucleu segmentat
√ centrozom
Megacariocitul:
√ are nucleu poliploid

√ este o celula mare
da nastere monocitelor
contine multi lizozomi
se distruge in splina
Selectati endocrinocitele acidofile din lobul anterior al hipofizei:

tirotropocitele
√ somatotropocitele
√ mamotropocitele
gonadotropocitele
corticotropocitele
Unitatea morfofunctionala a glandei tiroide este:

lobulul tiroidian
√ foliculul tiroidian
cordonul epitelial
endocrinocitul folicular
tirocitul de forma cubica
Selectati celulele parenchimului epifizei:

√ pinealocitele secretorii
pituicitele
√ gliocitele de sustinere
melanocitele
adenocitele
Selectati glandele endocrine periferice:

√ tiroida
epifiza
√ paratiroidele
√ suprarenalele
hipofiza
Selectati celulele lobului posterior al hipofizei:

melanocitele
mamotropocitele
√ pituicitele
tirotropocitele
gonadotropocitele
Selectati celulele acidofile din lobul anterior al hipofizei:

√ endocrinocitele somatotrope
endocrinocitele gonadotrope
√ endocrinocitele mamotrope
endocrinocitele corticotrope
endocrinocitele tirotrope
Neurohipofiza. Selectati raspunsul/raspunsurile corecte:

stroma este formata din tesutul epitelial

sintetizeaza hormonul tirotrop
sintetizeaza hormonul adrenocorticotrop
√ elementele gliale poarta denumirea de pituicite
√ stocheaza vasopresina si oxitocina sintetizate de hipotalamusul anterior


coloidul
tirocitul
calcitoninocitul
√ foliculul tiroidian
insula Langerhans
Hormonii elaborati de zona fasciculata a corticosuprarenalei sunt:

adrenocorticotrop
calcitonina
√ hidrocortizonul
√ corticosteronul
testosteronul
Tirotropocitul:
celula componenta a foliculului tiroidian

celula acidofila a glandei paratiroide
celula cromofoba a hipofizei
√ sintetizeaza hormonul tirotrop
sintetizeaza tiroxina si triiodtironina

Medulara suprarenalei:
secreta glucocorticoizi
√ secreta adrenalina si noradrenalina
are sursa embrionara comuna cu corticala suprarenalei
este reglata de hormonul adrenocorticotrop
√ este formata din endocrinocite lucide si dense
Glandele paratiroide:
√ contin paratirocite acidofile

√ contin paratirocite bazofile
secreta calcitonina
√ secreta paratirina
stroma este formata din tesut epitelial
Cromafinocitele din substanta medulara a suprarenalelor:

√ sunt de provenienta neurala

√ produc epinefrina (adrenalina)
sunt de provenienta ectodermala
produc aldosteronul
produc cortizonul
Tirocalcitonina:
este secretata de glanda parotida

este secretata de medulara suprarenalelor
√ este secretata de celulele parafoliculare ale tiroidei
√ regleaza concentratia de calciu in sange
influenteaza secretia hormonilor tiroidieni
Medulara suprarenalelor:
contine celule cromofile si cromofobe

√ este hipofizoindependenta
secreta hormonul adrenocorticotrop
√ produce epinefrina si norepinefrina
√ are provenienta neurala
Foliculii tiroidieni:
√ prezinta structuri sferice in interiorul carora se afla coloidul

√ sunt tapetati de epiteliul unistratificat
sunt tapetati de epiteliul anizomorf ciliat
√ epiteliul folicular este constituit din tirocite si celule parafoliculare
acumuleaza tirocalciotonina
Celulele zonei glomerulate a cortexului suprarenalelor:

formeaza foliculi ce contin coloid

√ produc mineralocorticosteroizi
au receptori pentru hormonul adrenocorticotrop
secreta glucocorticosteroizi
√ au reticul endoplasmatic agranulat bine dezvoltat
Organele centrale ale sistemului endocrin sunt:

√ hipotalamusul (nucleii neurosecretori)

√ hipofiza
√ epifiza
glanda tiroida
suprarenalele
Endocrinocitele lobului intermediar al adenohipofizei elaboreaza urmatorii hormoni:

melanina
melatonina
√ melanocitotropina
√ lipotropina
antigonadotropina
Endocrinocitele zonei fasciculate a cortexului suprarenalelor:

sunt de doua tipuri-lucide si dense

√ reticulul endoplasmatic neted este bine dezvoltat
in citoplasma se afla o cantitate mare de incluziuni glucidice
√ in citoplasma se afla o cantitate mare de incluziuni lipidice
in citoplasma se afla o cantitate mare de incluziuni proteice

Endocrinocitele bazofile din lobul anterior al hipofizei produc:

√ hormonul foliculostimulant

somatotropina
prolactina
√ hormonul luteinizant
√ hormonul tirotrop
Aldosteronul este elaborat in:

epifiza
√ zona glomerulata a substantei corticale a suprarenalelor
zona fasciculata a substantei corticale a suprarenalelor
substanta medulara a suprarenalelor
zona reticulata a substantei corticale a suprarenalelor

lobulul
trabeculul
tirocitul
√ foliculul
acinul

Endocrinocitele parafoliculare din glanda tiroida secreta:

paratirina
aldosteronul
vazopresina
√ calcitonina
somatostatina
In parenchimul epifizei distingem:

√ pinealocite secretorii
pituicite
√ gliocite de sustinere
paratirocite
endocrinocite cromofile
Intensitatea functionala sporita a glandei tiroide se manifesta prin:

volumul majorat al foliculilor

sporirea numarului de celule parafoliculare
aparitia de excrescente digitiforme pe suprafata laterala a tirocitelor
√ vacuolizarea pronuntata a coloidului
√ modificarea formei tirocitelor din cubica in prismatica
Hormonii androgeni sunt produsi in organism de:

zona glomerulata a corticosuprarenalei

√ celulele interstitiale ale testiculului
√ zona reticulata a corticosuprarenalei
stratul sudanofob al corticosuprarenalei
gonadotropocitele adenohipofizei
Pituicitele lobului posterior al hipofizei reprezinta:

neuroni cu functie neurosecretorie

glandulocite de natura epiteliala
corpusculi acumulativi, care contacteaza cu capilarele
celule conjunctive specializate
√ celule de tip neuroglial
Glandele endocrine:
poseda capilare sanguine de tip somatic

√ se dezvolta din ecto-, mezo- si entoderm
√ parenchimul lor este reprezentat de celule endocrine cu complexul Golgi bine
dezvoltat
√ hormonii elaborati sunt secretati in sange
√ sunt abundent vascularizate
Lobul posterior al hipofizei:

√ acumuleaza hormonul vasopersina
acumuleaza hormonul lutropina
√ contine celule gliale-pituicite
acumuleaza hormonul prolactina
√ contine terminatiile axonilor neuronilor neurosecretori din hipotalamus
Endocrinocitele zonei glomerulate ale cortexului suprarenalelor:

√ poseda reticul endoplasmatic neted bine dezvoltat

√ elaboreaza aldosteronul
√ formeaza glomeruli
√ poseda complexul Golgi bine dezvoltat
produc glucocorticoizi
Selectati organele cu functii endocrina si neendocrina:

hipofiza
√ gonadele
√ placenta
glanda paratiroida
√ pancreasul
Selectati glanda/glandele endocrine cu structura foliculara:

lobul anterior al hipofizei

lobul intermediar al hipofizei
√ glanda tiroida
glandele paratiroide
suprarenalele
Organele ce indeplinesc doar functii endocrine sunt:

placenta
ovarul
√ hipofiza
√ epifiza
pancreasul
Neuronii secretori ai hipotalamusului elaboreaza:

√ oxitocina
√ liberine
prolactina
paratirina
√ statine
Vasopresina este elaborata de:

√ neuronii secretorii ai hipotalamusului

celulele cromofobe ale adenohipofizei
pituicitele neurohipofizei
zona fasciculata a substantei corticale din suprarenala
substanta medulara a suprarenalei

Endocrinocitele acidofile din adenohipofiza produc:

hormonul luteinizant
√ prolactina
tiroxina
√ hormonul somatotrop
oxitocina
Sclerotica globului ocular reprezinta:

√ o membrana formata din tesut conjunctiv dens

o membrana vasculara
o membrana formata din tesut conjunctiv lax
epiteliu pluristratificat necornificat
√ lamele dense, formate din fibre colagene paralele cu fibroblastele plate si fibre
elastice solitare
In stratul nuclear intern al retinei sunt amplasate urmatoarele tipuri de celule:

√ nervoase orizontale

pigmentare
√ nervoase bipolare
neurosensoriale cu bastonase si conuri
√ amacrine
In coroida globului ocular deosebim:

√ stratul supracoroid

√ stratul vascular
√ stratul coriocapilar
√ complexul bazal
stratul pigmentar
Selectati celulele epiteliului mucoasei olfactive:

√ celule olfactive neurosenzoriale

epiteliocitele senzoriale
√ epiteliocite bazale
√ celule ciliate
celule caliciforme
Selectati celulele unui mugure gustativ:

√ epiteliocite bazale
exocrinocite caliciforme
√ epiteliocite senzoriale gustative
√ epiteliocite de sustinere
epiteliocite ciliate
Corneea are urmatoarele straturi:

√ epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat

√ membrana limitanta anterioara
√ membrana limitanta posterioara
vase sanguine
vase limfatice
Stratul granular (nuclear) intern al retinei este format de corpurile neurocitelor:

√ bipolare
√ amacrine
√ orizontale
ganglionare
pseudounipolare
Celulele senzoriale ce poseda stereocili la polul apical sunt intalnite in:

bulbul olfactiv
√ organul Corti
√ macula saculei sferice
√ macula saculei eliptice
√ crestele ampulare
Cristalinul globului ocular:

√ este de provenienta ectodermala

este de provenienta neurala
constituie un element al aparatului fotoreceptor
√ este format din fibre cristalinice si capsula
constituie un element al aparatului de acomodare

Celulele fotosensibile ale retinei ochiului:

sunt de provenienta entodermala

√ sunt de provenienta neurala
√ sunt de 2 tipuri
formeaza stratul nuclear intern al retinei
√ formeaza stratul nuclear extern al retinei
Corneea este:
√ portiunea anterioara a tunicii fibroase a globului ocular

√ alcatuita din 5 straturi
√ acoperita la exterior de epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat
√ bogata in terminatiuni nervoase
bogata in vase sanguine si pigmentocite
Canalul cochlear al melcului urechii interne:

√ contine endolimfa
contine perilimfa
contine creste ampulare si macula
inconjoara labirintul osos
√ contine organul spiral Corti

Corneea:
contine numeroase capilare

√ contine numeroase terminatiuni nervoase libere
√ este un component al aparatului dioptric
este un component al aparatului de acomodatie
este un component al aparatului de receptie
Celulele neurosenzoriale cu conuri si bastonase participa la formarea urmatoarelor

straturi ale retinei:
√ fotosensibil
√ nuclear extern
√ plexiform extern
nuclear intern
plexiform intern
Celulele neurosenzoriale cu con ale retinei:

segmentele externe sunt alcatuite din discuri inchise

√ segmentele externe sunt alcatuite din semidiscuri
√ contin iodopsina
contin rodopsina
√ reprezinta receptorii vederii diurne
Peretii canalului cochlear sunt formati de:

membrana tectoria
√ membrana vestibulara
√ stria vasculara
√ lama bazilara
rampa vestibulara
Stratul nuclear intern al retinei contine:

corpul si nucleul celulei cu con

corpul si nucleul celulei ganglionare
√ corpul si nucleul celulei bipolare
√ corpul si nucleul celulei orizontale
√ corpul si nucleul celulei amacrine
Mugurile gustativ contine:

celule caliciforme
√ celule senzoepiteliale
celule endocrine
√ celule de sustinere
√ celule bazale
In stratul nuclear extern al retinei sunt situate:

corpurile neuronilor orizontali

corpurile neuronilor bipolari
corpurile neuronilor amacrini
corpurile neuronilor ganglionari
√ corpurile neuronilor neurosenzoriali
Celulele neurosenzoriale cu con ale retinei:

√ reprezinta receptorii vederii diurne

√ se dezvolta din cupa optica a tubului neural
√ contin pigmenti vizuali de divers tip
axonul formeaza legatura sinaptica cu celula ganglionara
√ fotonii activeaza pigmentul vizual din segmentele externe
Macula partii vestibulare a labirintului membranos a urechii interne contine

structurile:
√ stereocili
membrana tectoria
√ membrana otolitica
√ cristale de carbonat de calciu
√ kinocil
Organul vazului. Indicati derivatele coroidei:

corneea
√ irisul
cristalinul
√ corpul ciliar
corpul vitros

Celulele senzoepiteliale externe ale organului auditiv:

sunt situate pe epiteliocitele de sustinere externe intr-un singur rand

√ sunt situate pe epiteliocitele de sustinere externe in 4-5 randuri
poseda stereocili cu aranjament liniar
√ poseda stereocili cu aranjament in forma de litera V
steriocilii au in componenta sa proteine contractile
Corneea ochiului:
√ face parte din aparatul dioptric al ochiului

√ nu contine vase sanguine
√ contine terminatiuni nervoase
stroma ei e formata din tesut conjunctiv fibros lax neordonat
√ epiteliul anterior al ei este pluristratificat pavimentos cornificat
Coroida:
este tunica externa a globului ocular

√ contine o cantitate insemnata de melanocite
√ asigura trofica retinei ochiului
regleaza tensiunea si temperatura intraoculara
√ irisul si corpul ciliar sunt derivate a coroidei

Mugurii gustativi:
√ se contin in papilile valate, foliate si fungiforme ale limbii

se contin in papilile valate, foliate si filiforme ale limbii
se contin in papilile valate, filiforme si fungiforme ale limbii
contin doua tipuri de celule
√ contin patru tipuri de celule
Intrebarea nr. 148
Trompa auditiva (Eustachio):

√ asigura comunicarea dintre cavitatea timpanica si nazofaringe

√ regleaza presiunea aerului din cavitatea timpanica
√ este acoperita cu epiteliul unistratificat prismatic anizomorf ciliat
este acoperita cu epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat
este un constituent al urechei interne
Intrebarea nr. 149
Numiti neuronul din imaginea de mai sus:

√ neuron piriform al cortexului cerebelar
neuron piramidal Betz al cortexului cerebral
neuron motor al maduvei spnarii
neuron pseudounipolar al ganglionului spinal
neuron "cu cosulet" al cortexului cerebelar
Intrebarea nr. 150

neuron piriform al cortexului cerebelar

√ neuron motor al maduvei spnarii
Intrebarea nr. 151


√ neuron piramidal Betz al cortexului cerebral
Intrebarea nr. 152


√ neuron pseudounipolar al ganglionului spinal
Intrebarea nr. 153
Numiti preparatul de mai sus:

√ ganglion spinal

maduva spinarii (sectiune transversala)
cortexul cerebelar
cortexul cerebral
nerv in sectiune transversala
Intrebarea nr. 154

Ganglionul spinal. Selectati structurile corespunzatoare:
√ capsula de tesut conjunctiv fibros dens neordonat

neuroni pseudounipolari
√ gliocite mantiinice
fibre nervoase
septuri de tesut conjunctiv fibros lax neordonat
Intrebarea nr. 155


√ neuroni pseudounipolari
gliocite mantiinice
fibre nervoase
Intrebarea nr. 156

capsula de tesut conjunctiv fibros dens neordonat

gliocite mantiinice
fibre nervoase
√ septuri de tesut conjunctiv fibros lax neordonat
Intrebarea nr. 157


neuroni pseudounipolari
fibre nervoase
Intrebarea nr. 158


gliocite mantiinice
fibre nervoase
Intrebarea nr. 159

capsula de tesut conjunctiv fibros dens neordonat

fibre nervoase
Intrebarea nr. 160

ganglion spinal
√ maduva spinarii (sectiune transversala)
cortexul cerebelar
cortexul cerebral
Intrebarea nr. 161

Maduva spinarii (sectiune transversala)
√ septul median dorsal

cordonul anterior
cornul posterior
cornul lateral
√ cornul anterior
Intrebarea nr. 162

Maduva spinarii (sectiune transversala):

√ cordonul anterior
cornul posterior
cornul lateral
cornul anterior
Intrebarea nr. 163


cordonul anterior
√ cornul posterior
cornul lateral
cornul anterior
Intrebarea nr. 164


cordonul anterior
cornul posterior
√ cornul lateral
cornul anterior
Intrebarea nr. 165


cordonul anterior
cornul posterior
cornul lateral
√ neuroni multipolari motori
Intrebarea nr. 166

cordonul anterior
cornul posterior
cornul lateral
√ leptomeningele
Intrebarea nr. 167

cornul posterior
cornul lateral
cornul anterior
√ leptomeningele
Intrebarea nr. 168


cornul posterior
cornul lateral
cornul anterior
√ leptomeningele
Intrebarea nr. 169

cordonul anterior
cornul posterior
√ cornul lateral
cornul anterior
√ leptomeningele
Intrebarea nr. 170


cornul lateral
cornul anterior
neuroni multipolari motori
√ leptomeningele
Intrebarea nr. 171

cordonul anterior
cornul lateral
leptomeningele
Intrebarea nr. 172

ganglion spinal
√ cortexul cerebelar
cortexul cerebral
Intrebarea nr. 173

Cerebelul. Selectati structurile corespunzatoare:
√ stratul molecular

stratul ganglionar (stratul neuronilor piriformi, stratul celulelor Purkinje)
"cosulet" de fibre nervoase pe corpul neuronului piriform
stratul granular
√ fibre nervoase
Intrebarea nr. 174


√ stratul granular
fibre nervoase
leptomeningele
Intrebarea nr. 175


√ stratul ganglionar (stratul neuronilor piriformi, stratul celulelor Purkinje)
stratul granular
fibre nervoase
leptomeningele
Intrebarea nr. 176

stratul granular
fibre nervoase
√ leptomeningele
Intrebarea nr. 177

stratul molecular
√ stratul ganglionar (stratul neuronilor piriformi, stratul celulelor Purkinje)
stratul granular
fibre nervoase
√ leptomeningele
Intrebarea nr. 178

ganglion spinal
√ cortexul cerebelar
cortexul cerebral
Intrebarea nr. 179

√ dendritele neuronilor piriformi (celulelor Purkinje)

neuronii stelati
neuroni piriformi
√ "cosulet" de fibre nervoase pe corpul neuronului piriform
celule granulare
Intrebarea nr. 180


neuronii stelati
√ neuroni piriformi
celule granulare
Intrebarea nr. 181

neuronii stelati
neuroni piriformi
√ celule granulare
Intrebarea nr. 182

dendritele neuronilor piriformi (celulelor Purkinje)

neuronii stelati
neuroni piriformi
Intrebarea nr. 183


neuronii stelati
Intrebarea nr. 184


neuronii stelati
celule granulare
Intrebarea nr. 185

Selectati neuronii retinei prezentati pe schema:
√ celula fotosenzoriala cu con

celula fotosenzoriala cu bastonas
√ neuron bipolar
neuron orizontal
neuron ganglionar
Intrebarea nr. 186


neuron bipolar
neuron orizontal
√ neuron ganglionar
Intrebarea nr. 187

celula fotosenzoriala cu con

√ neuron bipolar
neuron orizontal
Intrebarea nr. 188


√ neuron bipolar
√ neuron orizontal
neuron ganglionar
Intrebarea nr. 189


√ neuron amacrin
√ neuron bipolar
neuron orizontal
neuron ganglionar
Intrebarea nr. 190


√ neuron bipolar
neuron orizontal
Intrebarea nr. 191

√ celula fotosenzoriala cu bastonas

neuron amacrin
√ neuron bipolar
neuron orizontal
Intrebarea nr. 192


neuron amacrin
neuron bipolar
√ neuron orizontal
Intrebarea nr. 193


√ neuron amacrin
neuron bipolar
neuron orizontal
Intrebarea nr. 194

Schema organul auditiv (Corti). Selectati structurile prezentate pe schema:
membrana bazilara
epiteliocit columnar extern
√ celule de sustinere externe
√ celule senzoepiteliale externe
√ membrana tectorie
Intrebarea nr. 195

membrana bazilara
√ epiteliocit columnar extern
epiteliocit columnar intern
Intrebarea nr. 196

membrana bazilara
√ epiteliocit columnar intern
Intrebarea nr. 197

√ membrana bazilara

√ tunelul
celula senzoepiteliala interna
membrana tectorie
Intrebarea nr. 198


√ tunelul
celule senzoepiteliale externe
√ celula senzoepiteliala interna
membrana tectorie
Intrebarea nr. 199

√ tunelul
√ celula senzoepiteliala interna
Intrebarea nr. 200

√ tunelul
celula senzoepiteliala interna
Intrebarea nr. 201


membrana tectorie
Intrebarea nr. 202


membrana tectorie
Intrebarea nr. 203

Epiteliul olfactiv. Selectati structurile prezentate pe schema:
celule olfactive
√ epiteliocit de sustinere
√ cilii olfactivi
bolduri olfactive
neurocite slab diferentiate
Intrebarea nr. 204

√ celule olfactive

epiteliocit de sustinere
√ cilii olfactivi
bolduri olfactive
Intrebarea nr. 205

celule olfactive
√ cilii olfactivi
bolduri olfactive
√ neurocite slab diferentiate
Intrebarea nr. 206

√ cilii olfactivi
bolduri olfactive
√ axonii celulelor olfactive
Intrebarea nr. 207

cilii olfactivi
√ bolduri olfactive
√ axonii celulelor olfactive
Intrebarea nr. 208

celule olfactive
cilii olfactivi
Intrebarea nr. 209

celule olfactive
cilii olfactivi
Intrebarea nr. 210


cilii olfactivi
bolduri olfactive
Intrebarea nr. 211

celule olfactive
cilii olfactivi
bolduri olfactive
Intrebarea nr. 212

cilii olfactivi
bolduri olfactive
Intrebarea nr. 213

Corneea ochiului. Puneti indicatia corespunzatoare:
√ epiteliul anterior al corneei (pluristratificat pavimentos necornificat)

lama limitanta anterioara (membrana Bowman)
substanta proprie a corneei (stroma)
lama limitanta posterioara (membrana Descemet)
epiteliul posterior (epiteliul unistratificat pavimentos izomorf, endoteliul)
Intrebarea nr. 214

epiteliul anterior al corneei (pluristratificat pavimentos necornificat)

√ substanta proprie a corneei (stroma)
Intrebarea nr. 215


√ lama limitanta anterioara (membrana Bowman)
Intrebarea nr. 216


√ lama limitanta posterioara (membrana Descemet)
Intrebarea nr. 217


√ epiteliul posterior (epiteliul unistratificat pavimentos izomorf, endoteliul)
Intrebarea nr. 218

corneea ochiului
organul auditiv (Corti)
√ peretele posterior al ochiului
glanda suprarenala
Intrebarea nr. 219

Peretele posterior al ochiului. Puneti indicatia corespunzatoare:
√ sclera (tunica fibroasa)

coroida (tunica vasculara)
retina (tunica senzoriala)
tunica musculara
tunica mucoasa
Intrebarea nr. 220

sclera (tunica fibroasa)

√ coroida (tunica vasculara)
retina (tunica senzoriala)
tunica musculara
tunica mucoasa
Intrebarea nr. 221

sclera (tunica fibroasa)

coroida (tunica vasculara)
√ retina (tunica senzoriala)
tunica musculara
tunica mucoasa
Intrebarea nr. 222

Peretele posterior al ochiului. Puneti indicatiile corespunzatoare:
stratul plexiform extern (legaturile sinaptice dintre celulele fotosenzoriale si

neuronii bipolari)
stratul nuclear intern (nucleii neuronilor bipolari, orizontali, amacrini, si celulelor
Muller)
√ stratul plexiform intern (legaturile sinaptice dintre neuronii bipolari si ganglionari)
√ stratul ganglionar (nucleii neuronilor ganglionari)
√ stratul fibrelor nervoase
Intrebarea nr. 223


neuronii bipolari)
√ stratul nuclear intern (nucleii neuronilor bipolari, orizontali, amacrini, si celulelor
Muller)
stratul ganglionar (nucleii neuronilor ganglionari)
Intrebarea nr. 224

√ stratul plexiform extern (legaturile sinaptice dintre celulele fotosenzoriale si

neuronii bipolari)
Muller)
stratul ganglionar (nucleii neuronilor ganglionari)
Intrebarea nr. 225

stratul fotosenzorial (segmentele externe ale celulelor fotosenzoriale)

√ stratul nuclear extern (nucleii celulelor fotosenzoriale)
neuronii bipolari)
Muller)
Intrebarea nr. 226

stratul pigmentar
√ stratul fotosenzorial (segmentele externe ale celulelor fotosenzoriale)
neuronii bipolari)
Muller)
Intrebarea nr. 227

√ stratul pigmentar

neuronii bipolari)
Muller)
Intrebarea nr. 228

√ coroida (tunica vasculara)

√ stratul pigmentar
neuronii bipolari)
Intrebarea nr. 229

Organul auditiv (Corti). Sectiune axiala a melcului urechii interne. Puneti indicatiile
corespunzatoare:
peretele osos al melcului

rampa vestibulara
√ canalul cohlear
√ membrana vestibulara (membrana Reissner)
√ stria vasculara
Intrebarea nr. 230

corespunzatoare:
√ peretele osos al melcului

rampa vestibulara
√ canalul cohlear
membrana vestibulara (membrana Reissner)
√ stria vasculara
Intrebarea nr. 231

corespunzatoare:
√ peretele osos al melcului

√ rampa vestibulara
rampa timpanica
√ canalul cohlear
stria vasculara
Intrebarea nr. 232

corespunzatoare:

rampa timpanica
√ canalul cohlear
Intrebarea nr. 233

corespunzatoare:
√ rampa timpanica
canalul cohlear
membrana tectorie
Intrebarea nr. 234

corespunzatoare:
rampa timpanica
Intrebarea nr. 235

corespunzatoare:
canalul cohlear
√ stria vasculara
√ tunelul
Intrebarea nr. 236

cortexul cerebelar
√ cortexul cerebral
ganglion spinal
Intrebarea nr. 237

Cortexul cerebral (zona motorie). Puneti indicatiile corespunzatoare:
√ stratul granular extern

stratul granular intern
√ stratul ganglionar (piramidal intern)
√ stratul celulelor polimorfe
leptomeningele
Intrebarea nr. 238


stratul piramidal extern
Intrebarea nr. 239

stratul piramidal extern

√ leptomeningele
Intrebarea nr. 240

stratul granular extern

√ stratul piramidal extern
√ stratul granular intern
Intrebarea nr. 241

√ artera de tip elastic

artera de tip muscular
vena de tip muscular
capilare, arteriole, venule
endocardul, miocardul si cardiomiocitele atipice
Intrebarea nr. 242

Artera de tip elastic - aorta la pisica. Selectati indicatiile corespunzatoare:
√ tunica interna

√ tunica medie
tunica externa
vasa vasorum
adipocite
Intrebarea nr. 243

√ tunica interna

√ membrane elastice fenestrate
tunica externa
vasa vasorum
adipocite
Intrebarea nr. 244

√ tunica interna

tunica medie
√ tunica externa
vasa vasorum
Intrebarea nr. 245

√ tunica interna

tunica medie
vasa vasorum
√ adipocite
Intrebarea nr. 246

tunica interna
tunica medie
√ vasa vasorum
√ adipocite
Intrebarea nr. 247

artera de tip elastic

√ endocardul, miocardul si cardiomiocitele atipice
Intrebarea nr. 248
endocardul
miocardul
cardiomiocite conductoare
√ cardiomiocite contractile
√ adipocite
Intrebarea nr. 249

Endocardul, miocardul si cardiomiocitele atipice. Selectati indicatiile
corespunzatoare:
√ endocardul
miocardul
cardiomiocite contractile
√ adipocite
Intrebarea nr. 250

corespunzatoare:
endocardul
miocardul
√ adipocite
Intrebarea nr. 251

corespunzatoare:
endocardul
√ miocardul
√ adipocite
Intrebarea nr. 252

corespunzatoare:
endocardul
miocardul
√ cardiomiocite conductoare
√ adipocite
Intrebarea nr. 253

corespunzatoare:
endocardul
miocardul
adipocite
Intrebarea nr. 254

corespunzatoare:
√ endocardul
miocardul
adipocite
Intrebarea nr. 255

Schema ganglionului limfatic. Selectati indicatiile corespunzatoare:
√ vas limfatic aferent

vas limfatic eferent
substanta medulara
zona paracorticala
√ folicul limfoid
Intrebarea nr. 256


substanta medulara
zona paracorticala
Intrebarea nr. 257


substanta corticala
substanta medulara
Intrebarea nr. 258


substanta corticala
zona paracorticala
Intrebarea nr. 259

vas limfatic aferent

√ vas limfatic eferent
substanta corticala
zona paracorticala
Intrebarea nr. 260


substanta medulara
zona paracorticala
Intrebarea nr. 261


substanta corticala
substanta medulara
Intrebarea nr. 262


substanta medulara
zona paracorticala
√ folicul limfoid
Intrebarea nr. 263


√ artera de tip muscular
Intrebarea nr. 264

Artera de tip muscular. Selectati indicatiile corespunzatoare:
endoteliul
√ membrana elastica interna
√ tunica medie
tunica externa
Intrebarea nr. 265

endoteliul
√ miocite
tunica externa
Intrebarea nr. 266

√ endoteliul
tunica medie
tunica externa
Intrebarea nr. 267

endoteliul
tunica medie
√ membrana elastica externa
tunica externa
Intrebarea nr. 268

endoteliul
tunica medie
√ tunica externa
Intrebarea nr. 269


√ vena de tip muscular
Intrebarea nr. 270


Intrebarea nr. 271


Intrebarea nr. 272


√ capilare, arteriole, venule
Intrebarea nr. 273


√ capilare, arteriole, venule
Intrebarea nr. 274

Capilare, arteriole, venule. Selectati indicatiile corespunzatoare:
√ arteriola
√ capilar
venula
miocit
tesut conjunctiv
Intrebarea nr. 275

√ arteriola
capilar
venula
miocit
√ tesut conjunctiv
Intrebarea nr. 276

√ arteriola
capilar
√ venula
miocit
tesut conjunctiv
Intrebarea nr. 277

√ timusul
ganglionul limfatic
splina
glanda paratiroida
hipofiza
Intrebarea nr. 278

√ timusul
ganglionul limfatic
splina
glanda paratiroida
hipofiza
Intrebarea nr. 279

timusul
√ ganglionul limfatic
splina
glanda paratiroida
hipofiza
Intrebarea nr. 280

Ganglionul limfatic. Selectati indicatiile corespunzatoare:
√ capsula de tesut conjunctiv

substanta corticala
substanta medulara
√ cordon medular
Intrebarea nr. 281


√ sinus subcapsular (marginal)
substanta corticala
sinusul perinodular
Intrebarea nr. 282


sinus subcapsular (marginal)
√ nodul limfoid
sinusul perinodular
Intrebarea nr. 283


√ sinusul perinodular
substanta medulara
Intrebarea nr. 284


sinusul perinodular
substanta medulara
Intrebarea nr. 285


sinusul perinodular
√ sinusul medular
Intrebarea nr. 286


substanta corticala
sinusul medular
Intrebarea nr. 287

timusul
ganglionul limfatic
√ splina
glanda paratiroida
hipofiza
Intrebarea nr. 288

Splina. Selectati indicatiile corespunzatoare:
√ artera nodulara (centrala)

zona periarteriala
centrul germinativ (centrul reactiv)
zona mantalei
√ zona marginala
Intrebarea nr. 289


zona periarteriala
√ zona mantalei
zona marginala
Intrebarea nr. 290


zona periarteriala
√ centrul germinativ (centrul reactiv)
zona mantalei
zona marginala
Intrebarea nr. 291


√ zona periarteriala
zona mantalei
zona marginala
Intrebarea nr. 292

tiroida
ganglionul limfatic
splina
glanda paratiroida
√ hipofiza
Intrebarea nr. 293

Hipofiza. Selectati indicatiile corespunzatoare:
√ lobul anterior

lobul intermediar
lobul posterior
pituicit
√ fisura hipofizara
Intrebarea nr. 294

√ lobul anterior

√ lobul intermediar
lobul posterior
pituicit
fisura hipofizara
Intrebarea nr. 295

√ lobul anterior
lobul intermediar
√ lobul posterior
pseudofolicul
fisura hipofizara
Intrebarea nr. 296

tiroida
ganglionul limfatic
splina
√ glanda paratiroida
hipofiza
Intrebarea nr. 297

√ tiroida
ganglionul limfatic
splina
glanda paratiroida
hipofiza
Intrebarea nr. 298

Glanda tiroida. Selectati indicatiile corespunzatoare:
septuri de tesut conjunctiv fibros lax

folicul
endocrinocite foliculare (tirocite)
√ coloid
√ celule parafoliculare (C)
Intrebarea nr. 299


folicul
√ endocrinocite foliculare (tirocite)
coloid
Intrebarea nr. 300

√ septuri de tesut conjunctiv fibros lax

folicul
coloid
Intrebarea nr. 301


√ folicul
coloid
Intrebarea nr. 302

tiroida
√ glanda suprarenala
splina
glanda paratiroida
hipofiza
Intrebarea nr. 303

Suprarenala. Selectati indicatiile corespunzatoare:

zona glomerulara
zona fasciculata
zona reticulata
Intrebarea nr. 304

√ zona glomerulara
zona fasciculata
zona reticulata
substanta medulara
Intrebarea nr. 305


zona glomerulara
√ zona fasciculata
zona reticulata
substanta medulara
Intrebarea nr. 306


zona glomerulara
zona fasciculata
√ zona reticulata
substanta medulara
Intrebarea nr. 307


zona glomerulara
zona fasciculata
zona reticulata

Examen Histologie 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen Histologie 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebarea nr.

Celulele piramidale Betz formeaza:

stratul molecular al scoartei cerebrale

Fibrele nervoase agatatoare din cerebel formeaza:

√ este o varietate a neurocitului bipolar

Substanta alba a maduvei spinarii este constituita din:

are sase straturi

In coarnele posterioare a substantei cenusii a maduvei spinarii deosebim:

Neuronii stratului ganglionar al cortexului cerebral:

√ sunt celule de dimensiuni mari

Substanta cenusie a maduvei spinarii este constituita din:

Stratul molecular al cerebelului contine:

In coarnele posterioare a substantei cenusii a maduvei spinarii deosebim:

Neuronii senzitivi ai aparatului maduvei spinarii sunt situati in:

coarnele posterioare a substantei cenusii a maduvei spinarii

Fibrele aferente muschioase ale cerebelului formeaza sinapse cu:

axonii neuronilor piriformi ai stratului ganglionar

Prelungirile caror neuroni formeaza radacina anterioara a maduvei spinarii:

Care din formatiunile enumerate formeaza glomerulii cerebelari:

reteaua densa de capilare

Indicati componentele barierei hemato-encefalice:

√ endoteliul capilarelor sanguine

√ endoteliul neîntrerupt al capilarului

√ axonii neuronilor "in cosulet"

In componenta nervului spinal intra:

√ dendritele neuronilor pseudounipolari ale ganglionului spinal

In componenta ganglionului spinal intra neuronii:

Neuronii coarnelor anterioare ai maduvei spinarii sunt:

Tunica interna a aortei include in componenta sa:

Selectati celulele care formeaza peretele capilarelor:

√ celulele endoteliale alungite

Functia de contactie a miocardului este asigurata de:

√ celule musculare striate contractile

Peretele unei vene de tip muscular este constituit din:

Capilarele de tip sinusoid se intalnesc in:

este format din cardiomiocite contractile

Sistemul excito-conductor al inimii:

√ include nodulul sinuzal, nodulul atrio-ventricular, fasciculul Hiss si fibrele

√ constituie tunica musculara a peretelui inimii

Arterele de tip muscular:

se dezvolta in perioada embrionara din splanchnotom

Capilarele de tip sinusoid:

sunt dotate cu valvule, care impedica scurgerea retrograda a sangelui

Conform clasificarii morfologice distingem urmatoarele tipuri de artere:

√ artere de tip elastic

Arterele de tip muscular:

√ reprezinta arterii de calibru mijlociu si mic

In peretele capilarului de tip somatic deosebim:

√ celule endoteliate

Din placile mioepicardiale se dezvolta:

Tunica medie a arterelor de tip mixt este alcatuita din:

√ celule musculare netede

Vena de tip muscular:

contine membranele elastice interna si externa

Sistemul conductor al inimii este format din:

√ este constituit din cardiomiocite lucratoare si conductoare

Selectati vasele patului microcirculator:

In componenta venei de tip muscular distingem:

Selectati straturile endocardului:

Endoteliocitele: Selectati afirmatiile corecte

√ provin din mezenchim

Tunica externa a arterei de tip elastic. Selectati afirmatiile corecte:

√ contine vase a vaselor