Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I 1
CUPRINS
TEMA Pag. Ore Ziua
I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE………………………………………… 1 1
II. INDICATOARE RADIESTEZICE ÎN TRECUT ŞI ÎN PREZENT. 2 1 1
III. CLASIFICAREA SURSELOR DE SEMNAL……………………… 6 1
IV. CLASIFICAREA RADIESTEZIEI…………………………………. 6 1
V. METODE DE CERCETARE RADIESTEZICĂ…………………... 7 1
VI. ECUAŢIA REALITĂŢII.………………………………………… 8 1 2
TOTAL 20 22 6
Note: În ziua I, în primele 2 ore, lectorul va face următoarele (având un program redus pentru aceasta):
a) Va executa procedura de ajutor pentru aceea care au parametrii minimi sub limită.
b) Va remăsura toţi cursanţii cu parametrii ie la limita minimă, cu Acc=81 şi 82, pentru a corecta erorile posibile
anterioare şi a nu permite accesul la cursuri a celor care nu au parametrii corecţi- corespunzători, cu Acc< 81.
c) Va face recomandările corespunzătoare acelora care nu vor face cursurile, arătându-le motivaţiile pentru care vor
părăsi sala, şi faptul că sunt aşteptaţi la viitoarele cursuri de gr.I
d) Citeşte lista acelora care nu pot face cursurile şi trebue să părăsească sala imediat.
e) Anunţă programul în timp al cursului, precum şi taxa de plătit, reducerile de taxă de plătit reducerile de taxe.
f) Cere participanţilor rămaşi să- şi întocmească fişa de identificare, ce trebue să conţină: Numele şi prenumele;
Localitatea de domiciliu; Data naşterii (A,L,Z); Localitatea naşterii; Profesia; Loc de muncă; Telefon.
g) Cere participanţilor să-şi facă cererile de reducere de contribuţii băneşti pentru curs conform statut- strânge fişele de
identificare şi cererile de reducere.
h) Întreabă cine dintre cursanţi poate face catalogul pe calculator, având coloanele conf. Fişei de identificare şi îi dă aceste
fişe în acest scop, pentru a aduce 2-3 ex. din catalog în maximum 2 zile.
i) Stabileşte cine este casierul care strânge donaţiile pentru curs şi faptul că achitarea donaţiilor pentru curs se închee cu 1 zi
mai înainte de terminarea cursului teoretic (6 zile), pe bază de borderou semnat.
j) Prezintă cursanţilor planul tematic de învăţământ scris pe tablă.
I- NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Radiestezia – fenomenul prin care un sistem viu (sv) recepţionează extrasensorial (înafara organelor de simţ) din oceanul
energetic şi informaţional un anume semnal IE, căutat anterior, şi în cazul descoperirii, reacţionează într-un mod prestabilit
(printr-o senzaţie sau mişcare fizică particulară, sau stări afectiv-sentimentale specifice). Prin aceste senzaţii sau mişcări,
propria raţiune ia act de existenţa sau inexistenţa anumitor caracteristici ale generatorului de semnal, aflat în nişa IE a
operatorului (aerian, terestru, subpământ, în apă, etc).
Nişa IE – reprezintă spaţiul maxim din care şi în care un sistem viu- sv (vegetal, animal sau uman) poate recepţiona şi
respectiv genera câmpuri energetice (E) şi informaţionale (I)-I.E.
Cele mai vechi probe materiale despre existenţa şi aplicarea radiesteziei provin din jurul anului 3000 î.e.n. din regiunea Chinei,
unde au fost găsite pietre sculptate ce reprezentau diferite persoane făcând investigaţii radiestezice cu beţişoare. (Din acestea
reiese faptul că aceste persoane făceau parte din familii imperiale, nobiliare). În toate ţările lumii există însă legende despre
oameni cu astfel de calităţi radiestezice.
În România au fast găsite prin procedee radiestezice cam 50% din zăcămintele de petrol şi aur (între anii 1935 –1940), de către
ing. Simu Simeon, care s-a ocupat cu poziţionarea şi determinarea zăcămintelor de petrol din Valea Prahovei, etc. El este
considerat părintele radiesteziei din România. În 1940 a publicat primul manual de radiestezie în care specifică metode de
investigaţii, diferiţi parametri ai unor zăcămin-
te găsite şi descrie modul de lucru cu indicatorul format din două nuiele legate la un capăt, care-I poartă numele.
Biodetecţia – este procedura prin care se determină de către un operator radiestezist (OR) unghiul dintre o anumită direcţie
(considerată direcţia “0”) şi direcţia pe care se găseşte sursa de semnal (ss).
“o” ss
R
O.R.
Relevment – R- este unghiul dintre direcţia “0” şi direcţia sursei de semnal biodetectată.
Biolocaţia – este procedura prin care se determină poziţia unei surse de semnal. Ea se poate realiza prin două sau mai multe
biodetecţii succesive sau simultane (dacă sunt doi sau mai mulţi operatori), sau printr-o biodetecţie şi o determinare de distanţă
până la sursa de semnal teluric.
“o” “o” z
ss ss
OR y
a b x
OR1 OR2
BAZĂ
Bază
ISTORIC
Mai înainte de 70.000 ani, întrebuinţau vizionarea. (Închideau ochii şi "vedeau": figuri, fiinţe, ce se întâmplă cu "ţinta" . Intrau
în legătură cu "ţinta", ştiau ce simte "ţinta", citeau "ţinta", în prezent dar şi în trecut şi în viitor = CITIREA ÎN DUH - pe care
au avut-o şi sfinţii prooroci creştini.)
Între 40.000 şi 70.000 ani în urmă biodetecţia se realiza fără indicatoare, pe extrasensibilităţi personale, utilizându-se direcţia "
lungul nasului". Când erau pe direcţie, simţeau o stare tensională de decodificare.
Primele indicatoare sub formă de baston, băţ, toiag, confecţionate din lemn foarte uscat şi uşor cu L=1..2m au apărut acum
40.000 ani. Se ţineau în mână, de mijloc, pe orizontală. Lemnul, pe codificare, se rotea şi vibra. Acestea se interpretau.
Cu 25.000 ani îChr. indicatoarele radiestezice materiale au început să se diversifice şi au apărut indicatoare din lemn,
inclusiv cele în "V". Ulterior materialele s-au diversificat: oase de peşti şi păsări, lemne diferite, cele metalice.
Evoluţia construcţiei indicatoarelor radiestezice e paralelă cu variabilitatea spirituală a calităţilor umane, marcate prin
parametrii IE.
Animalele şi plantele încă mai realizează biodetecţia prin intermediul stringurilor care le determină "citirea ţintelor".
(Oamenii au pierdut această calitate).
Ex: vulturii, alte răpitoare - zburătoare, terestre, subacvatice - fac biodetecţie într-un mod foarte perfecţionat. Nu numai
auzul, mirosul le ajută să determine caracteristicile ţintei biodetectate. La toate aceste animale, ca şi la ierbivore (care migrează
către locurile unde găsesc hrană, care se găsesc mult dincolo de bătaia organelor lor de simţ), necesităţile fundamentale ale
animalelor, păsărilor, de tipul : foame, reproducere, evitarea unor catastrofe, le amplifică potenţele de biodetecţie, în unele
cazuri chiar de zeci de ori (animalele şi păsările sătule au minimum de potenţe de biodetecţie).
Necesităţile de supravieţuire amplifică şi potenţele de biodetecţie extrasenzoriale.
Observaţie: Acesta e un argument suplimentar pentru care oamenii este bine să ţină post.
1. Ramura de alun – este folosită de fântânari, aurari, etc. Se culegea de la anumiţi aluni. Poate fi uscată sau verde. Se ţine
uşor înclinată, fără să atingă solul. În momentul detecţiei sursei de semnal începe să aibă o mişcare oscilatorie uşoară.
IE-gr.I 3
2. Indicatorul în formă de V sau bagheta Simu Simeon, format din două vergele elastice legate la un capăt, care se ţin
orizontal, cu palmele întoarse spre exterior şi care basculează în plan vertical, cu o anumită amplitudine. Această amplitudine
are anumite semnificaţii prestabilite de operator, în funcţie de natura SST biodetectate.
Cca. 40cm
Cca 45 cm
3. Pendulul sideral
Pendulul sideral a apărut cu circa 1700 ani îChr., perfecţionat în special în sec.XVIII de radiesteziştii francezi. Deci, este un
instrument vechi, modernizat în timp. Constă dintr-un obiect suspendat de un fir inextensibil.
Clasificarea pendulelor:
a) După lungime pot fi:
a)scurte: l<15cm;
b)lungi: 15cm<l<80cm.
b) După forma corpului suspendat poate fi: sferă, picătură, cilindru, tor, con, spirală, cruce, etc. Nu contează forma sau
materialul din care este făcut.
d) Pendulul cu probe – acesta include în obiectul suspendat eşantioane din structuri fizice, minerale, bucăţi de ţesut conservat,
etc. Aceste eşantioane sunt folosite pentru biodetecţia “în cunoştinţă de cauză” a unui anumit tip de mineral, zăcământ,
substanţă. Aceasta, pentru că operatorul radiestezist trebue să cunoască foarte bine proprietăţile, caracteristicile a ceea ce
caută. Operatorul radiestezist poate avea o trusă cu eşantioane.
Dop filetat
Proba căutată
Mişcările pendulului ovoidale, sau liniare, spre stânga, sau spre dreapta- ca sens, trebue să aibă o semnificaţie, prestabilită
de operator: DA, NU. Creşterea amploarei mişcărilor de oscilaţie are sensul apropierii de ss, micşorarea- sens invers.
Primul "L" primitiv, din lemn, se găseşte reprezentat pe o sculptură chinezească în piatră, cu circa 2500 ani î.Chr.; mai pot
fi din os, etc. Ulterior, s-a construit din
IE-gr.I 4
Indicatoare cu probe.
40-45cm
Bagheta
Proba
Rigla TURENNE
Turenne a fost conte şi episcop hughenot din sec.XVIII - XIX.
Rigla se utilizează pentru analize cantitative şi calitative ale probelor. Se parcurge rigla de la platanul A la platanul B cu
pendulul şi în momentul în care acesta începe să oscileze perpendicular pe direcţia riglei, se citeşte valoarea de pe riglă, care
reprezintă cât la sută din proba martor care se găseşte pe platanul A ,conţine proba recoltată pusă pe platanul B. Dacă pendulul
nu are nici un fel de mişcare, proba recoltată nu conţine elementele probei martor.
A 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 B
A – probă martor;
IE-gr.I 5
B – probă recoltată.
5 Morişca inductoare – este o elice foarte uşoară verticală, aşezată cu o mică ceaşcă pe un vârf de ac, astfel încât frecarea
să fie minimă.
C1 A C2
L l
B F
Alt. 220 v~ P PC p
LEGENDĂ:
C1 – cadran acord brut în sute; C2- Cadran acord fin în zeci şi unităţi
L – sursă de lumină (led) pentru acord brut; I – Idem, pentru acord fin
B – buzzer acord brut; F – Buzzer acord fin
P – potenţiometru acord brut; p – Potenţiometru acord fin.
PC – placă de cauciuc contact deget. - -Întrerupător alimentare 220 v.
A - Led semnalizator alimentare.
Ansa şi raportorul- Brevetate împreună cu aparatul teoretic ie de C. Dumitriu în 1996 la OSIM .
În 1977 apare indicatorul în formă de ansă cu raportorul utilizat şi astăzi (raportor centezimal, pentru a avea precizie în acest
sistem). A fost inventat de dl. Claudian Dumitriu, inspirat de forma literei “omega” din alfabetul grecesc. Ansa se execută din
sârmă oţelită sau Ag. Sau Cu de = 0,62mm. Este important ca ansa să fie simetrică şi să aibă vârfurile bine ascuţite.
3 ANSA
30-50
70mm 20mm
Raportorul Radiestezic
3
90 100 90 80
80 70
60-70 mm 10 70 60
60
50
50
40
40
30
0
0 3
20
10 2
10
0
0
IE-gr.I 6
IV - CLASIFICAREA RADIESTEZIEI
T. informaţională
BDD
OR
T. radiativă
SS
IE-gr.I 7
Banca de Date a Domnului Dumnezeu- BDD – este caracteristică şi specifică INFORENERGETICII ştiinţă descoperită de
dl. Claudian Dumitriu, nu poate fi accesată decât treptat, proporţional cu meritele dobândite prin eforturi de elevare spirituală,
conforme învâţăturilor lui Iisus Christos, descoperirilor ştiinţelor moderne şi semnificaţiilor din Inforenergetică. De aici
necesitatea unor calităţi spirituale din ce în ce mai ridicate a operatorului, pentru a căpăta potenţe de accesare. Formarea de
algoritmi de codificare - decodificare cât mai complecşi, elaboraţi, precişi, constitue unul din scopurile inforenergeticii, care nu
se poate atinge decât cu multă cunoaştere şi voinţă.
Terenul este parcurs de operatorul radiestezist în sensul săgeţii, după una din următoarele metode:
a - Metoda drumurilor succesive:
Inversă Directă
Inversă Directă
Inversă Directă
Inversă Directă
c - Metoda spiralelor succesive:
Inversă Directă
d - Metoda centrală. Operatorul radiestezist se află în interiorul suprafeţei de investigat, îşi alege un punct şi începe să
baleeze circular terenul respectiv, într-un sens sau în celălalt, pentru biodetecţia sursei de semnal căutate.
Inversă Directă
O”
Inversă Directă
IE-gr.I 8
Metoda poate fi aplicată de un singur OR, prin măsurări succesive, sau, concomitent, de doi OR, caz în care fiecare operator
vizează şi măsoară unghiul dintre ss şi direcţia la celălalt operator- a şi corespunzător- b, pentru ca ulterior cunoscând şi
distanţa-d dintre ei (baza), să poată determina prin metoda triangulaţiei din trigonometrie, distanţa la o ţintă îndepărtată- B,
inaccesibilă momentan. Operatorii aleg mărimea bazei – a – în funcţie de distanţa la ţintă: la distanţe mai mari (b,c), aleg baza
mai mare şi invers, pentru ca unghiurile B şi C să difere mai mult de 30 de grade. În punctul O1, după ce şi-a fixat direcţia “0”,
OR se codifică astfel încât ansa să-i indice limita exterioară stânga a SST (ex.: zăcământ de petrol) şi obţine relevmentul R 1.
Mutându-se în punctul O2, obţine limita exterioară din dreapta, a SST, adică revelmentul R3. Analog se găsesc R2 şi R4.
În interiorul perimetrului obţinut se află SST, ale cărui puncte se pot obţine prin triangulaţie, cu ajutorul unui program simplu
pe calculator, aplicând teoria sinus-urilor.
“0” “0”
b d
SST
R1 R5 R6 R3
c
aR2 R4
O1 O2
e - Metoda triangulaţiei. Utilizând această metodă se poate localiza SST atunci când între OR şi SST se interpune un
anumit obstacol ce nu poate fi trecut (ex.: lanţ muntos, râu).
A (SST)
Obstacol
R1 R2 “0”
O1 O2
Are la bază teoria academicianului Eugen Macovschi conform căreia orice sistem viu este alcătuit din trei structuri:
1.structura fizică (corpul);
2.structura biosică (raţiunea);
3.structura noesică (sufletul);
4.structuri supra noesice
Teoria a fost completată ulterior de dl. Claudian Dumitriu, în Inforenergetică, pe baza constatării că fiecare structură are
mijloace de a recepţiona energii şi informaţii- ie- specifice structurii şi de a forma cu acestea algoritmi specifici ei, cu o
rezultantă pe totalsistem viu, după cum una sau alta din aceste structuri este cu un rol coordonator în cadrul sistemului viu,
conform liberului arbitru momentan al acestuia.
Ecuaţia realităţii- Ec.real.:
Este acea stare de concentrare ie semiconştientă, specifică investigaţiei radiestezice în care intră OR pentru a putea induce la
nivelul subconştientului său algoritmul de cercetare formulat raţional şi pentru a- şi transfera ie ale tuturor structurilor pe SN şi
ST. Intrarea în această stare înseamnă deschiderea căilor de comunicare între subconştient şi conştient.
Fazele şi condiţiile necesare atingerii stării Ready sunt următoarele:
a)deconectarea de orice alt subiect raţional în afara algoritmului de lucru;
b)cunoaşterea teoretică a subiectului de investigat;
c)cunoaşterea fazelor de lucru, a metodelor şi procedeelor practice ce vor fi aplicate pentru rezolvarea subiectului cercetat;
d)mobilizarea şi concentrarea tuturor potenţelor pentru parcurgerea succesivă sau simultană şi rezolvarea fiecărei etape de
lucru de către OR.
e)Starea R se consideră atinsă atunci când:
* au dispărut orice alte preocupări;
* a rămas numai cunoaşterea;
* apar diferite senzaţii fizice şi o anumită stare tensională în tot corpul sau numai în anumite zone;
* apare un sentiment de linişte şi siguranţă.
Algoritmul de codificare-decodificare constituie o schemă bloc necesară parcurgerii succesiunii fenomenelor ce au loc
în timp ce OR face investigaţii.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească OR pentru realizarea unor investigaţii corecte:
* să se afle într-o stare de echilibru psihic (linişte sufletească);
* să aibă încredere în ceea ce face;
* să înlăture bruiajele de orice fel: vorbăria, neîncrederea, mişcarea haotică în incinta unde lucrează, emiterea unor gânduri
negative;
* să aibă cât mai multe date despre sursa sau obiectul de investigat;
* să aleagă mijloacele şi codificările adecvate, în funcţie de mediu şi sursă;
* să aibă o stare de sănătate bună şi să fie odihnit.
* Codul etic al Operatorului Radiestezist: Este conform angajamentului deontologic semnat la începutul gr.I:
* să fie modest şi să-şi cunoască limitele;
* să tindă spre perfecţionare spirituală, morală, profesională;
* să nu urmărească câştiguri materiale;
* să urmărească în primul rând binele celor din jur şi apoi pe acela propriu;
IE-gr.I 10
* să prezică evenimente negative cu foarte mare atenţie şi după multe investigaţii, cunoscând că acestea nu depăşesc
niciodată limitele personale de a le rezolva;
* să mulţumească Sfintei Treimi pentru ajutorul primit după fiecareinvestigaţie şi să se străduiască în permanenţă să
conştientizeze că rezultatele pe care le obţine sunt de fapt Lucrarea Sfintei Treimi prin fiinţa lui.
Informaţiile despre sursa de semnal din memorie ajung la nivelul raţiunii unde sunt organizate în algoritmi şi când operatorul
intră în starea ready trec la nivelul subconştientului. Tot la nivelul subconştientului ajung şi informaţiile căpătate de operator
direct de la sursă prin intermediul biocâmpurilor fizice. Cele două semnale se suprapun şi subconştientul dă comanda
organelor de simţ care determină mişcarea instrumentului în modul prestabilit. La nivel sufletesc apare senzaţia de linişte semn
că investigaţia s-a realizat. Raţiunea ia act de rezolvarea investigaţiei datorită mişcării instrumentului.
Recomandări
1. OR nu are idei preconcepute;
2. Este bine să se lucreze cu toate instrumentele;
3. Este bine să se lucreze cu ambele mâini;
SST = orice discontinuitate într-un mediu omogen solid, lichid sau gazos.
Discontinuitate = orice ruptură, lovitură, orice formă obţinută în special prin impact sau în urma unor fenomene termice
deosebite (topiri, evaporări); fenomene carstice subterane şi formele care le însoţesc (peşteri, falii, rupturi în plăcile tectonice,
avene, etc.).
O sursă de semnal teluric constituie şi clădirile.
Radiaţiile emise de SST au un caracter nociv pentru orice celulă vie sau structură noesică de sine stătătoare (dar numai pentru
cele benefice). Pentru astfel de sisteme vii nocivitatea constă în frânarea, blocarea sau anihilarea semnalelor IE care circulă
de-a lungul meridianelor bioenergetice cunoscute, precum şi a proceselor metabolice fundamentale ale celulei vii sau a
programelor informaţionale fundamentale implementate şi proprii acestor celule.
Nocivitatea acestor radiaţii a fost testată şi la noi în ţară de un colectiv de la Spitalul Militar Bucureşti.
Experiment:
Sau folosit 3 cutii de tip Petri cu bacterii ţinute în aceleaşi condiţii de temperatură, lumină, umiditate, etc.
1 2 3
F1 F2>F1
1. Probă martor;
2. Proba 2 se aşează pe un şurub cu o piuliţă strânsă cu o forţă F1;
3. Proba 3 se aşează pe un şurub cu o piuliţă strânsă cu o forţă F2>F1.
După 48 de ore se constată:
1 2 3
VI. În funcţie de forţa de strângere a şurubului (mărimea sst), bacteriile (materia vie) au suferit o stagnare, viaţa a fost
abătută de la evoluţia ei firească.
Fenomenul de ducere şi subducere a plăcilor tectonice generează o radiaţie de tip teluric foarte puternică. Radiaţia telurică
este însoţită întotdeauna de tensiuni foarte puternice, forţe de împingere, între plăcile tectonice, având valori de milioane de
tone.
Atunci când forţele de împingere depăşesc rezistenţa de rupere a rocilor din placa tectonică, atunci aceste plăci se
fracturează, iar forţele existente se micşorează, consumându- se prin mişcările seismice. Deaceia după cutremure, sursele de
semnal telurice se modifică.
Intrarea în rezonanţă cu radiaţiile telurice duce la stări de slăbiciune, ameţeală, tahicardie, etc.
Plan1 A1 a1 B1 b B1 ` a1` A1 `
Plan 2 A2 a2 B2 b B2 ` a2` A2 `
Plan 3 A3 a3 B3 b B3 ` a3` A3 `
H3 H2 H1
SST
IE-gr.I 12
Plan 1
Plan 2
Plan 3
H3=15m
H2=21m
H1=29m
În afară de relaţia (*), operatorul mai poate utiliza tabelul personal periodic sau metoda grafică.
Se adună valorile de pe orizontală cu valorile de pe verticală, se obţine a, iar în căsuţa din tabel se trece valoarea lui H
corespunzătoare acelui a.
H (m)
H1
H2
H3
a (m)
a3 a2 a1
Obs:
1. Datorită amplificării sensibilităţii OR la început, atunci când diferenţele de adâncime constatate în realitate depăşesc ±2%
din adâncime graficul şi tabelul se refac.
2. Refacerea este indicată la început din 3 în 3 luni, după un an de lucru din 6 în 6 luni, ulterior la un an.
3. După câţiva ani de lucru se ajunge la un regim optim constant şi nu mai e necesară refacerea.
XI - RADIAŢIILE HARTMANN
În 1940 cercetătorul german Joseph HARTMANN a făcut următoarea experienţă. A pus pe pământ mai multe cutii (cuşti)
cuşoareci. A observat că aceştia se adunau cu regularitate în aceleaşi locuri, pe care le-a însemnat. A schimbat poziţia cuştilor
şi a constatat că animalele au revenit pe locurile însemnate, evitând aceleaşi zone.
Concluzia: pământul emite o reţea de radiaţii organizate sub forma unor benzi, întocmai ca paralelele şi meridianele
geografice, orientate pe direcţiile N-S şi E-V.
N Bandă Hartmann
lN-S
S
Nod, punct critic
Radiaţiile Hartmann sunt născute de presiunile magmei asupra părţilor tectonice rigide, prin intermediul zonelor vâscoase,
având o grosime (plăcile tectonice) între 70..190 km.
Presiunea la nivelul inferior al plăcii tectonice se manifestă conform celor cunoscute în hidraulică - perpendicular.
(perpendiculara locului este dreapta care uneşte centrul Pământului cu punctul observatorului de referinţă).
Forţele de împingere ale magmei determină apariţia tensiunilor interne, proporţionale cu acestea (cu forţele de împingere -
ordin de mărime circa 3 milioane tone/cm2 - cu variabilităţi). Când aceste forţe de împingere depăşesc rezistivitatea specifică
plăcii, aceasta se fisurează, magma accesând prin fisură structuri superioare ale plăcii.
Forţele de împingere ale magmei (inclusiv suprapresiuni) maxime au creat până în prezent în plăcile tectonice fisurile de
eliberare ale suprapresiunilor, de-a lungul contururilor continentelor, al rifturilor oceanice -, precum şi fisuri importante
traversând continentele sau arhipelagurile, formând până în prezent "lanţurile de foc" de-a lungul acestora -, linii de vulcani
continue.
Proporţional cu grosimea plăcii tectonice, cu variabilitatea densităţii naturii rocilor către suprafaţă, aceste forţe difuzează
în masa plăcii, având tendinţa de a se egaliza, pe principiul vaselor comunicante, de la punctul de naştere al forţei, către
punctul de aplicaţie. Ca urmare a acestora apar atât radiaţiile rectangulare de tip Hartmann cât şi variabilităţile acestora în timp,
dar şi curbarea lor care la suprafaţa plăcii atinge un unghi de 7 faţă de verticala locului.
Această curbare având loc faţă de perpendiculara locului pe celelalte două axe N-S şi E-V, are ca urmare un aspect de
inflorescenţă la nivelul planului plăcii, care se amplifică de-a lungul verticalei locului astfel încât la anumite înălţimi variabile
IE-gr.I 14
deasupra plăcii, extremităţile benzilor Hartmann se unesc, determinând o sferă spaţială în jurul Pământului, la înălţimi
variabile în timp, în care radiaţiile Hartmann au densitatea uniformă, omogenă şi nu eterogenă, ca la suprafaţa Pământului,
unde există benzi. Zona de radiaţii telurice omogene este o zonă mai favorabilă vieţii, zonă care se apropie de suprafaţa
Pământului în timpul seismelor şi imediat dupa aceea.
Tensiunile interne din placa tectonică sunt constituite din energii şi informaţii având caractere malefice, orientate pe
direcţiile fisurilor, a coşurilor vulcanilor, prin care atunci când sunt excedentare rezistivităţii specifice, erup, consumându-se
prin lucru mecanic executat atât de seism cât şi de mişcare ascendentă sau pe orizontală a magmei. Echilibrul plăcilor tectonice
în prezent este numai temporar, nu este stabil şi continuu, cu motivaţii ce depăşesc cunoaşterea gradului I.
Încă de la Facere, toate creaţiile Tatălui Ceresc au fost subordonate omului, creat în ziua a VI-a.
Catastrofele tectonice care au fost, sunt şi vor mai fi, sunt permise în Legile Divine ca urmare a activităţilor executate cu
liber arbitru de către oameni, având caracter malefic. De aceea, în urma catastrofelor tectonice îşi pierd viaţa: ateii, orgolioşii,
cei cu păcate depăşind o limită permisă, precum şi aceia care acceptă iubirea acestora. După fiecare seism, erupţie, rămân
numai atâţia din cei de mai sus câţi sunt necesari pentru a aduce suferinţe celor benefici, mai elevaţi, rămaşi în zona plăcii
pentru a-şi rezolva problemele reciproce spirituale, încă nerezolvate. Adică, seismele şi erupţiile nu vor fi necesare şi nu vor
mai avea loc atunci când oamenii nu vor mai greşi, nu vor mai păcătui ca în timpul ultimilor 500 de ani din cei 1000 de ani
pace.
Radiaţiile Hartmann constituie rezultanta configurării forţelor din interiorul plăcii tectonice, la suprafaţa acesteia,
corespunzător profilului ei. Ele sunt rezultanta armonizării forţelor tensionale ale magmei, la suprafaţa plăcii tectonice. Fiecare
placă, corespunzător caracteristicilor fizico-chimice, are rolul de a compune şi descompune forţele pe care le armonizează sub
forma radiaţiilor Hartmann.
De aici rezultă că benzile de radiaţii Hartmann nu sunt egale pe fiecare placă tectonică, ele diferă, ceea ce explică şi
variabilităţile acestora, locale, în timp, inclusiv prin producerea seismelor în unele locuri.
Acest lucru arată faptul că limitele de producere a seismelor în fiecare zonă, ţară, placă tectonică, pentru radiaţiile
Hartmann, viteza şi direcţia de variabilitate sunt diferite.
Nocivitatea radiaţiilor în timpul seismului scade, datorită deplasării lor. În timpul distrugerii fizice apar şi condiţiile
necesare renaşterii.
Pe 14 mai, caroiajul Hartmann s-a rotit levogir cu 12 O în 330 minute ( 2 O şi 18' pe oră), cu o zi înainte de seism.
În fiecare dimineaţă, răsăritul Soarelui determină atât rearanjarea cât şi amplificarea radiaţiilor Hartmann (lăţime,
intervale), diminuând riscul producerii seismului. La apusul Soarelui apare fenomenul invers: noaptea amplifică riscurile de
cutremur în mişcarea ei de la V la E.
Rotaţiile radiaţiilor Hartmann pendulează între sensul dextrogir şi cel levogir.
Marile seisme se pot disipa în mici seisme.
Activitatea informaţională malefică din zona plăcilor determină acumularea atât de informaţii cât şi de energii malefice în
plăci. Atunci când aceste acumulări de IE malefice depăşesc anumite limite permise, posibile, prin lucrul mecanic al seismului
energiile malefice se consumă, iar suferinţele provocate oamenilor din zonă anihilează informaţiile de tip malefic acumulate în
placă. IE malefice, acumulate în plăci de activităţile (gânduri, vorbe şi fapte) malefice ale oamenilor din zonă sau din alte zone
- direcţionate către o anumită zonă a unei anumite plăci atrag, deasemenea, entităţi malefice specifice tipului de IE.
În timpul seismului, când se declanşează şi consumă aceste IE malefice, entităţile atrase (inclusiv îngeri păzitori ai
karmelor celor din zonă, etc) îşi realizează propriile misiuni, după care, în funcţie de IE malefice rămase, rămân în zonă numai
acelea corespunzătoare.
Beneficitatea activităţii oamenilor din zonă este un factor favorabil care se implementează sub formă de energii şi
informaţii în amprentele IE create în placă. Activităţile malefice ale oamenilor (războaie, legi având caracter călcător al Legilor
Divine, conflicte de tip rasial, şovin, naţionalist, inter-etnic, articole scandaloase din mass-media, etc) crează decalaje
nepermise, incompatibile, de energii antagonice, antagonice stării de echilibru IE a plăcii.
Între plăci nu pot exista decalaje de tip IE (doar energiile le pun în mişcare)
Exemplu: evenimente care au determinat acumularea de IE în perioada menţionată:
- benefice: vizita Papei şi rugăciunile din toate bisericile creştine
- malefice: conflictul din Yugoslavia, aprobarea de survol, aprovizionarea şi staţionarea trupelor NATO pe teritoriul
ţării, intrarea emigranţilor din Serbia în România şi influenţele lor.
În 15 mai 1999 dimensiunile benzilor Hartmann au fost: intervalul 11..15 cm
lăţimea 6,5..6,6 cm
la momentul critic: intervalul 7,5..9 cm
lăţimea 1,7..2,1 cm
IE-gr.I 15
Variaţiile caroiajului Hartmann precum şi ale altor SST-uri afectează negativ IE fundamentale ale sistemelor vii
determinând apariţia oboselii fizice (îşi pierd vlaga) fără motiv, precum şi apariţia sentimentelor de teamă nejustificată, fără
cauză, nelinişte, etc.
Se recomandă ca la apariţia acestor sentimente şi vibraţii să se verifice dimensiunile caroiajului Hartmann pe o perioadă
de mai multe zile pentru a se observa dacă ele scad şi se apropie de cotele de pericol.
Lăţimi mai mici de 2 cm, intervale mai mici de 10 cm, indică seisme cu magnitudine mare (mai mare de 7 grade pe scara
Richter) când intervalele pot ajunge la 7,5 cm, iar viteza de deplasare în România, zona Bucureşti poate fi:
V > 80 cm/h pe direcţia S-E
V > 55 cm/h pe direcţia S-V
În timpul seismului vitezele de deplasare pe oră ajung de ordinul metrilor pe ambele direcţii şi pe rezultanta dintre ele.
Viteza de rotaţie = 0 45' /h în sens levogir.
bandă
interval
În atmosferă, acolo unde i=l=0 se formează o sferă benefică în jurul Pământului care nu este perturbată de radiaţiile Hartmann.
8. În cazul producerii cutremurelor, punctul de emisie al radiaţiilor Hartmann este mult mai apropiat de scoarţa terestră. Cu
cât benzile sunt mai late, cu atât ele sunt generate de la o adâncime mai mare. Atunci când adâncimea de emisie este <20m
cutremurul este iminent.
9. Un strat de apă cu o grosime >15m opreşte penetrarea radiaţiilor Hartmann şi le anihilează efectul nociv. Pe mări şi pe
oceane nu se întâlnesc reţele de radiaţii Hartmann.
Algoritmul de determinare a radiaţiilor Hartmann.
4 3 B
1. Se alege un punct de staţie (A) şi se stabileşte direcţia de înaintare. OR se concentrează pe algoritmul: “Caut numai limita
benzii Hartmann cea mai apropiată de acest punct. Când ajung pe ea, ansa să facă 90 0 cu direcţia de înaintare.” Se determină
astfel două puncte ale limitei.
2. Menţinând direcţia OR se concentrează pe algoritmul: “Caut numai cealaltă limită a acestei benzi Hartmann. Când ajung
pe ea, ansa să facă 900 cu direcţia de înaintare.” Se găsesc astfel limitele benzii 1.
3. Pe aceeaşi direcţie se continuă căutarea folosind algoritmul: “Caut numai limita dinspre mine a următoarei benzi
Hartmann. Când ajung pe ea, ansa să facă 900 cu direcţia de înaintare.”
4. Menţinând direcţia, se utilizează algoritmul: : “Caut numai cealaltă limită a acestei benzi Hartmann. Când ajung pe ea,
ansa să facă 900 cu direcţia de înaintare.” Se determină astfel banda 2.
5 Se alege alt punct de staţie (B) şi la fel ca mai sus se determină benzile 3 şi 4.
Cu ajutorul metodei centrale se delimitează întâi suprafaţa unde se găseşte sursa de semnal (mai ales atunci când terenul are
o suprafaţă mare).
“0” “0”
Zonă SST
O
R1 R3
O1 R4 O2
R2
Metoda poate fi aplicată de un singur operator radiestezist, prin măsurători succesive sau, concomitent de doi operatori
radiestezişti.
După ce s-a delimitat zona SST.
“0”
SST
O
OR
IE-gr.I 17
După ce şi-a ales direcţia “0”, operatorul aflat în O biodetectează SS, găseşte revelmentul R. Apoi se deplasează din O în A,
concentrându-se pe algoritmul: “Caut numai conturul SS, când ajung pe el ansa să facă 900 cu direcţia de înaintare!”
Găseşte astfel punctul A. Din punctul A operatorul schimbă algoritmul de lucru: “Vârful ansei să indice conturul sursei de
apă!”
“0”
7m
8m
10m
16m - izvor
R
După determinarea poziţiei, conturului SS se determină şi alte caracteristici (temperatura, gradul de potabilitate, sensul de
curgere, debitul, dacă este cazul, dacă are izvor etc.).
13-ORIENTAREA PE GLOB
Na
Nm Nc
c
d
Ra
Rc Rm
Dm Dc
Da Rp Drumul navei
Direcţie obiect
NAVA(observator)
1. Se măsoară Rc.
2. Se calculează Rm după relaţia Rm=Rc+ sau: Rm= Dm - Rp
3. este specifică aparatului. Anual, toate aparatele se verifică, conform legii şi fiecare aparat are ataşată o tabelă de deviaţii
anuale (+ sau -).
4. Se stabileşte valoarea lui Ra din relaţia Ra = Rm + d sau: Ra= Da - Rp
dla zi = dan hartă + d
d = (mărimea variaţiei declinaţiei anuală)x(nr. anilor dela an hartă până în prezent).
Exemplu:
d = -2’ x 6 = -12’
-2’ - valoarea de pe hartă corespunzătoare anului 1996
6 = 2002 – 1996
IE-gr.I 18
FENOMENE EXOTICE:
1-PSI:ESP (extrasenzoriale):
* Telepatia (fenomen caracterizat prin transfer informaţional între doi subiecţi prin alte canale decât cele senzoriale
cunoscute);
Clarviziunea (un subiect achiziţionează informaţii de la o sursă exterioară care nu este un sistem viu cu trup, raţiune şi suflet);
* Precogniţia (achiziţia de către un subiect a informaţiilor din viitor);
* Retrocogniţia (achiziţia de informaţii din trecut);
* Radiestezia;(percepţia de informaţii de la surse telurice pe alte căi decât prin organele de simţ).
* Paradiagnoza (informaţiile achiziţionate se referă la afecţiunile unui pacient);
* Psihometria (achiziţia de informaţii este stimulată şi orientată de un obiect inductor care a aparţinut unei persoane anumite).
2- PK (psihokinetice): Psihokinezia se ocupă cu mişcarea obiectelor sub acţiunea psihicului. Poate fi:
* PK de poziţie (se modifică poziţia unui obiect fizic aflat la distanţă). Poate fi:
a)Telekinezie (mişcarea are loc în plan orizontal);
b)Levitaţie (mişcarea are loc pe verticală).
* PK de traiectorie (se modifică traiectoria unui obiect aflat în mişcare).
* PK de coeziune (este solicitată coeziunea unui sistem fizic- deformări, fisuri, rupturi);
* PK de stare (modificarea stării unor sisteme fizice, mecanice, electrice, magnetice, cuantice, etc.);
3- Psihofotografia : Subiectul acţionează asupra emulsiei fotografice aceasta fiind vizibil după developare.
4- Conceptofonia: Se acţionează psihokinetic asupra benzii magnetice rezultând semnale de audiofrecvenţă umană;
fenomenul s- a extins şi în arta video.
5- Poltergeist: Se manifestă prin mişcări haotice ale obiectelor, spargerea acestora, distrugeri, mişcări de mobilier, etc.
Acest fenomen apare în locuri infestate de evenimente dramatice consumate anterior, sau în apropierea unor persoane care sunt
dominate de un puternic conflict interior neconştientizat; în inforenergetică întotdeauna aceste fenomene sunt malefice,
determinate de entităţi malefice.
6- Materializări, care pot fi:
* Propriu zise, de condensare;
IE-gr.I 19
* Aporturi de substanţă;
7- THETA (DE MEDIUMNITATE)
OBSERVAŢIE: Inforenergetica analizează fenomenele şi variabilităţile lor şi le clasifică după cu totul alte criterii, decât
acelea ale dl. ing. chimist Adrian Pătruţ preşedintele Societăţii de Parapsihologie din Cluj, descrise de acesta în cărţile sale-
într-un mod meritoriu.
XV -INTRODUCERE ÎN INFORENERGETICĂ
Inforenergetica este o ştiinţă nouă, anunţată intern în 1987 la adunarea Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă la Brăila, cu
ocazia înfiinţării filialei Brăila- iar internaţional în 1992 între 9-12 septembrie la Mamaia, cu ocazia Antantei Medicale
Intermediteraneene, din partea Uniunii Medicale Balcanice, de către dl.Claudian Dumitriu fondatorul acestei ştiinţe.
Raportorul centesimal, ansa şi aparatul teoretic al inforenergeticii sunt brevetate şi protejate la OSIM, din 1996, de
Claudian Dumitriu. Această ştiinţă deocamdată de graniţă, se ocupă cu studiul regulilor, efectelor şi aplicaţiilor care se referă
la organizarea unei cantităţi de informaţii QI într-un algoritm mai mult sau mai puţin complex, implementat pe un suport
energetic oarecare de un anumit tip (electric, magnetic, electromagnetic, caloric, chimic, mecanic, etc.). Acest suport-volum
energetic conţinând anumite informaţii-algoritmi activi, vizând un anumit scop, este delimitat într-un spaţiu de sine stătător, cu
anumite efecte urmărite,o anumită perioadă de timp, într- un anumit spaţiu- nişă ie, sau într-o anumită zonă, asupra sistemelor
vii sau nevii din acel spaţiu,
Caracteristicile inforenergeticii sunt:
1-Existenţa şi determinarea unor unităţi de măsură inforenergetice conform scalei unice de valori ie şi utilizarea
acestora în scopul stabilirii unei (unor) stări IE momentane, sau în timp, aferente unui sistem viu polistructurat sau
unei structuri fizice;
2-Existenţa unui portofoliu de parametrii ie, a căror mărime pe o scală a valorilor unică, între –100 şi +100%
indică o anumită caracteristică ie şi fizică a fiecărei structuri a sistemului viu şi pe total sistem viu. Corelaţia (inclusiv
matematică) dintre parametrii IE ai sistemului viu, exprimaţi în unităţi de măsură specifice, indică o anumită stare
particulară şi de elevare a sistemului viu, conform unor reguli de apreciere standardizate. Scala valorică unică pentru
toate sistemele vii a fost determinată pe baza unui volum imens de măsurători, determinări, făcute de autor şi repetate
şi confirmate de mii de cercetători ulterior;
3-Constituie o ştiinţă spirituală care face legătura dintre religie şi toate ştiinţele moderne pe care le include,
dovedind coliniaritatea lor şi faptul că nu sunt antitetice;4-Ierarhizează toate categoriile existenţiale în funcţie de
importanţa lor astfel:
acelea de tip supraconceptual, le determină pe acelea de tip conceptual, iar acestea pe acelea:
de tip informaţional, care determină existenţa şi variabilitatea celor:
de tip energetic, determinatoare a existenţei şi variabilităţii celor:
de tip material, fizic.
4--Punerea la punct a tehnicilor, procedeelor şi metodelor de acţiune IE, în scopul îndepărtării sau anihilării
factorilor informaţionali şi energetici malefici şi a redresării, corectării, ameliorării acelora benefici, a stărilor IE a
sistemului viu sau a structurii fizice a lui,cu anumite carenţe;
5-Cunoaşterea Legilor Divine şi aplicarea tehnicilor IE numai în acord cu ele;
6-Aplicarea de inforenergeticieni a tehnicilor IE şi a regulilor de lucru cu prioritate asupra propriei persoane, apoi asupra
acelora dragi, asupra prietenilor, cunoscuţilor, colegilor, dar numai când aceştia au nevoe, solicită aceasta;
7-Are un pronunţat caracter Christic, creştin ortodox, regulile şi legile ei fiind acelea spuse de Mântuitorul Iisus
Christos sau deduse din faptele şi viaţa Lui şi a Sfinţilor Apostoli, precum şi din spiritualitatea populaţiilor predacice,
dacice şi a celor de până în prezent, utilizând tezaurul spiritual, cultural şi ştiinţific autohton, în principal.
**********
IE-gr.I 20
LEGENDA
1 19 14
2 18 15
3 17
MEMORIE CONŞTIENTĂ
AUTOR: C. DUMITRIU
Data: 18 ianuarie 2002
*********************
MEMORIE ASTRALĂ
20 6 7
PROGR. DE LUCRU
5 8 13 12 0
9
CAP. DE DECELARE B.C.F. 10 S.S.T.
11
CONŞTIENTIZARE
VOLIŢIONALĂ
CAP. DE DECELARE
PROGRAME LUCRU MEMBRE DE
ORGANE SUP.
SIMŢ
IE-gr.I 21