Problematica agresivității, fie că îmbracă forma acțiunilor individuale, fie a celor
colective, cunoaște numeroase fațete, fiind un important factor al comportamentului uman. La nivel școlar, elevul, marea necunoscută, nu de puține ori este împins la acte necugetate care nu-și au o explicare raționala a actelor comportamentale respective. Constatările foarte interesante ale speciliștilor în psihologie socială, arată că nu numai elevii cu înclinații și chiar trăsături patologice tind să aibă aceleași reacții într-o situație de criză școlară sau extrașcolară. Deseori, și în clasa de elevi, impulsul agresiv este limitat la competiție, la atac verbal, la ostilitate, exprimându-se prin injurie, dispreț, ranchiună, etc. O altă cauză specifică manifestărilor agresive în clasa de elevi o declanșează mecanismele de apărare la așa-zis-ul fenomen de curiozitate blocată. Dacă profesorul nu cunoaște tendința elevului de a se afirma, de a câștiga aprecierea adulților, se creeaza o tensiune puternică, o "anxietate de dependență" , care, în loc să-l apropie de educator, sub formă frustrantă, îi poate produce o supărare, un sentiment de dușmănie.